11. Procedura emiterii sau adoptării actelor administrative.
a) Operațiunile procedurale anterioare emiterii/ adoptării actelor administrative Operațiunile
procedurale anterioare emiterii/adoptării deciziei administrative sunt următoarele:
• Avizul – opinia/punctul de vedere pe care îl solicită organul care urmeăză să emită/adopte
decizia unui alt organ specilizat pentru ca decizia să fie luată în deplină cunoștință de de cauză;
• Acordul – manifestarea de voință pe cre un organ public îl dă altui unui alt organ în vederea
emiterii de către acesta din urmă a unei decizii administrative.
Avizele pot fi:
▪ facultative – când organul emitent al actului administrativ este liber să solicite un aviz sau, dacă
l-a cerut, nu este obligat să țină cont de el;
▪ consultative – când organul emitent al actului administrative este obligat să-l solicite dar nu
este obligat să se și conformeze (ex. Avizul cerut de către Parlament Curții Constituționale în
procedura de suspendare din funcție a Președintelui României, art. 95 din Constituție);
▪ conforme – când organul emitent trebuie să-l solicite, iar opiniile pe care le conțin sunt
obligatorii (ex. Avizele solicitate pentru emiterea autorizației de construire).
Avizele sunt formalități procedurale sau operațiuni tehnico-materiale care nu produc efecte
juridice prin ele însele, deci nu modifică realitatea juridică existentă; acestea doar contribuie la
întărirea caracterului legal al deciziei administrative.
Acordul poate fi prealabil, concomitent sau posterior;
Acordul organului ierarhic superior se mai numește și aprobare;
Acordul poate proveni de la organul ierarhic superior sau de la un alt organ al administrației
situat pe o poziție superioară emitentului.
Operațiunile procedurale administrative concomitente emiterii/adoptării actelor Acestea sunt
specifice organelor colegiale și se referă la funcționarea în baza legii și adoptarea unor decizii
administrative de către aceste autorități publice potrivit competențelor:
• Cvorumul;
• Majoritatea;
• Motivarea;
• Semnarea și contrasemnarea;
• Ordinea de zi.
➢ Cvorumul – se referă la numărul minim de membri necesar ca să se realizeze o întrunire
valabilă a organului colegial. Sancțiunea neîntrunirii cvorumului de prezență este nulitatea
actelor adoptate în aceste condiții.
➢ Majoritatea – se referă la numărul minim de voturi necesar pentru adoptarea unei decizii
administrative concretizate într-un act administrativ (votarea); Majoritatea poate fi: ▪ simplă – 50
%+1 din numărul membrilor prezenți; ▪ absolută – 50%+1 din numărul total al membrilor care
compun organul colegial; ▪ calificată – 2/3 sau 3/4 din numărul total al membrilor care compun
organul colegial. Definiția majorității în O.U.G nr. 57/2019 privind Codul administrativ (art. 5
lit. bb)-ee) ❑ majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ
colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii; ❑ majoritatea
absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcție ai
organului colegial; ❑ majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât
valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la
totalul membrilor organului colegial stabilit în condițiile legii; 3Ibidem. 28 ❑ majoritatea simplă
- primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la o ședință a
organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului.
➢ Motivarea În cazul deciziilor individuale, motivarea trebuie să fie cuprinsă în conținutul
acestora sau într-un document justificativ care însoțește actul ce emană de la aceeași autoritate,
chiar dacă sub semnătura altei persoane. (Ex.: referatul care stă la baza emiterii dispoziției
primarului). În cazul deciziilor/actelor cu caracter normativ, Legea nr. 24/2000 privind normele
de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, face referire la două
situații: ▪ actele Guvernului – ordonanțe și hotărâri, trebuie să aibă întocmite în prealabil o notă
de fundamentare, care însoțește actul normativ în procesul de adoptare și este publicată odată cu
acesta în Monitorul Oficial sau prezentat pe site-ul de internet al instituției emitente; ▪ celelalte
acte administrative cu caracter normativ, emise de autorități centrale – sunt însoțite de un referat
de aprobare, cu precizarea că în cazul acestora nu este prevăzută obligativitatea publicării
referatului odată cu actul administrativ; ▪ Actele cu carcater normativ adoptate de autoritățile
administrației publice locale trebuie să cuprindă, în preambul o motivare în drept, adică articolul
din Codul administrativ, sau din altă reglementare, în temeiul căreia a fost adoptat actul; ▪
Motivarea este obligatorie în cazul deciziilor/actelor administrativ jurisdicționale (Ex.: deciziile
Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor, în materia achizițiilor publice). Legea nr.
24/2000 nu prevede sancțiuni pentru situația în care motivarea nu este publicată odată cu actul
normativ, sau nu este afișată pe pagina web a instituției. Cu toate acestea, în doctrină s-a apreciat
că ,,lipsa motivării constituie viciu de ilegalitate pentru motiv de formă (nulitate relativă) iar dacă
motivele sunt ilegale, actul va fi considerat nul din punct de vedere al conținutului” (nulitate de
fond, absolută).4 În contextul adoptării unui Cod de procedură administrativă, de lege ferenda, s-
ar impune introducerea obligativității motivării tuturor actelor administrative.
➢ Semnarea și contrasemnarea • Semnarea actului administrativ este o operațiune/formalitate
esențială, ce permite verificarea competenței de emitere a actului, indispensabilă pentru existența
deciziei administrative.5 Toate actele administrative trebuie semnate de persoana împuternicită
să angajeze autoritatea publică emitentă: dispozițiile primarului se semnează de către acesta,
deoarece este o autoritate unipersonală, hotărârile consiliului local se semnează de către
președintele de ședință, ordinele prfectului se semnează de către prefect, odinele și instrucțiunile
ministeriale se semnează de către ministru, hotărârile și ordonanțele de guvern se semnează de
către primul-ministru6, decretele prezidențiale de către Președinte etc. •
➢ Contrasemnarea presupune o ,,autentificare” a semnăturii persoanei competente și se asociază
răspunderea contrasemnatarului în ceea ce privește legalitatea deciziei administrative.7 - are
semnificația juridică a unui prim control de legalitate8; - obligația contrasemnăturii este
prevăzută, spre exemplu, în Constituție, pentru ordonanțele și hotărârile guvernamentale, care
trebuie contrasemnate de miniștrii ce au obligația punerii lor în executare9, în cazul hotărârilor
consiliului local și a dispozițiilor primarului, ce trebuie contrasemnate de secretarul general al
unității administrativ-teritoriale.
Operațiuni administrative procedurale ulterioare adoptării/emiterii deciziilor
• Comunicarea și publicarea actelor administrative Actele administrative individuale își produc
efectele de la data comunicării lor către destinatarii respectivului act, iar actele admnistrative
normative își produce efectele de la data aducerii lor la cunoștință publică, a respectivelor acte.
Aducerea la cunoștință publică a deciziei administrative poate avea loc prin una din următoarele
operațiuni: ▪ publicarea în Monitorul Oficial al României; ▪ publicarea în Monitorul Oficial al
comunei /orașului/ municipiului/ județului; ▪ afișarea la sediul autorității publice; ▪ publicarea în
presa centrală și/sau locală; ▪ afișarea pe pagina web a autorității publice. Art. 140 din O.U.G. nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. 30
• Aprobarea improprie Aprobarea reprezintă manifestarea de voință a unui organ ierarhic
superior prin care se declară de acord cu cu un act deja emis de un organ ierarhic inferior, act
care, fără această manifestare de voință ulterioară lui, nu ar produce conform legii, efecte
juridice.
• Confirmarea. Confirmarea este manifestarea de voință prin care autoritatea publică își menține
un act administrativ anterior. Prin confirmare se mai înțelege și operațiunea prin care o autoritate
a administrației urmărește să acopere un viciu al propriului său act emis anterior sau să acopere
un viciu de care era lovit un act inferior; această confirmare este în realitate un act administrativ
distinct de cel confirmat, care contribuie la valabilitatea acestuia.
• Ratificarea Noţiunea de ratificare este utilizată în sensul de ratificare propriu-zisă şi în sensul
de ratificare improprie. • Ratificarea propriu-zisă este operaţiunea de control asupra unui act
administrativ anterior adoptat de o altă autoritate publică, act care îşi produce în mod propriu şi
deplin efectele juridice urmărindu-se prin ratificare descărcarea de răspundere a organului
emitent al actului ratificat. • Ratificările improprii se referă la manifestările de voinţă ale unui
organ superior prin care acesta urmăreşte să dea valabilitate actului emis de un organ inferior cu
depăşirea competenţei legale a acestuia din urmă, dar în cadrul competenţei organului superior.
1. Tabel comparativ
Categorie Subcategorie Definiție / Exemplu /
Caracteristici Observație
Operațiuni Aviz Opinie exprimată Nu produce
procedurale de un organ efecte juridice
anterioare specializat directe
Aviz facultativ Emitentul nu e Opțional
obligat nici să-l
ceară, nici să-l
urmeze
Aviz consultativ Trebuie solicitat, Suspendarea
dar nu e Președintelui –
obligatoriu să fie aviz CC
urmat
Aviz conform Obligatoriu de Autorizație de
solicitat și urmat construire
Acord Manifestare de Poate fi prealabil,
voință între concomitent,
organe posterior
Aprobare Acord de la Validare a unei
organ ierarhic decizii
superior
Operațiuni Cvorum Număr minim de Lipsa → nulitate
procedurale membri pentru
concomitente validitate
Majoritate Număr minim de Simplă, absolută,
voturi necesare calificată
Motivarea Justificare a Obligatorie la
deciziei acte individuale,
jurisdicționale
Semnarea Verificarea Persoana
competenței împuternicită
Contrasemnarea Autentificare Control legalitate
juridică
Operațiuni Comunicarea Efecte de la data Pentru acte
ulterioare comunicării individuale
Publicarea Efecte de la data Monitorul Oficial,
publicării presă, site
Aprobarea Acord ulterior Validare post-
improprie fără de care factum
actul nu produce
efecte
Confirmarea Reafirmarea Poate acoperi un
valabilității viciu
Ratificarea Validare juridică Proprie sau
ulterioară improprie
2. Fișă de sinteză
Etapele emiterii/adoptării actelor administrative
A. Etape anterioare:
- Aviz: facultativ, consultativ, conform
- Acord: poate fi aprobare dacă e de la superior
B. Etape concomitente:
- Cvorum, Majoritate: simplă, absolută, calificată
- Motivarea: obligatorie în multe cazuri
- Semnarea și Contrasemnarea: verifică legalitatea
C. Etape ulterioare:
- Comunicarea (individuale), Publicarea (normative)
- Aprobarea improprie, Confirmarea, Ratificarea
3. Test grilă
1. Care dintre următoarele avize este obligatoriu de solicitat, dar nu trebuie
neapărat urmat?
A. Facultativ
B. Consultativ
C. Conform
2. Cum se numește acordul dat de un organ ierarhic superior?
A. Confirmare
B. Ratificare
C. Aprobarea
3. Lipsa cvorumului într-o ședință a unui organ colegial duce la:
A. Invalidarea votului
B. Nulitatea actelor
C. Repetarea ședinței
4. Majoritatea absolută este:
A. 50%+1 din totalul membrilor în funcție
B. 50%+1 din membrii prezenți
C. 2/3 din total
5. Motivarea este obligatorie în cazul:
A. Oricăror acte normative
B. Oricăror acte administrative
C. Actelor jurisdicționale
6. Semnarea unui act administrativ dovedește:
A. Legalitatea actului
B. Competența emitentului
C. Publicarea actului
7. Contrasemnarea presupune:
A. Dubla semnătură fără răspundere
B. Asumarea răspunderii pentru legalitate
C. O formalitate simbolică
8. Actele administrative individuale își produc efectele de la:
A. Data publicării
B. Data comunicării
C. Data semnării
9. Ce înseamnă aprobarea improprie?
A. Aprobare dată înainte de emiterea actului
B. Aprobare dată după emitere, fără de care actul nu produce efecte
C. Aprobare dată unui act normativ
10. Ratificarea improprie reprezintă:
A. Confirmarea unui act emis cu depășirea competenței de către inferior
B. Reconstruirea unui act
C. Aprobarea unui act internațional
Răspunsuri corecte
1. B
2. C
3. B
4. A
5. C
6. B
7. B
8. B
9. B
10. A