Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.

Capitolul I: Definiț ii ale materialelor oț el ș i beton pentru construcț ii

I. O ȚELURI

I. 1. Definiț ia ș i aspectul oț elurilor

Definiț ie : Fonta este un aliaj de fier ș i carbon, obț inut în cuptoarele mari prin
prelucrarea minereurilor de fier, prin utilizarea cocsului metalurgic (adică o topire reducătoare).
La fontă, în fuziune, poate fi degajată prin oxigenul care arde impurităț ile. Produsele de oxidare
se scurg sub formă de gaz, iar produsul purificat se numeș te oț el.

Oț elul conț ine un procent redus de carbon (0,1 până la 1,6%).

Această operaț iune de reducere a conț inutului de carbon se numeș te, de asemenea, decarbonare.

Aspectul oț elului

După aspectul exterior al oț elului, se pot găsi:

a) oț el laminat;
b) oț el întins;
c) oț el turnat ;

a) Oț el laminat - trece în general la starea incandescentă între cilindri care îi dă forma

dorită.

În acest caz, plăcile de grosime mică pot fi laminate la rece, în timp ce profilele precum
:L, U, I,
Oț elul laminat este folosit adesea în:
măcelărie metalică
- foiț e netede ș i ondulate;
- cercurile speciale pentru betoanele armate

b) Oţel întins – este rezultatul întinderii la rece a oţelului, prin deschideri conice a unei
serie de filiere.

Folosind acest procedeu, se pot obț ine produse precum:

fil de oț el
- conducte rotunde ș i dreptunghiulare ;
- produsele obț inute prin fir (punctele, cuiele);

c) Oț elul turnat este turnat în matriț ă, aș adar, lui îi lipseș te compresia obț inută prin procesele de
laminare sau foraj, ș i din cauza asta este mai puț in rezistent.

I.2. Avantaje ș i dezavantaje ale diferitelor tipuri de oț eluri

1
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Printre avantajele oț elurilor, putem enumera:

- au avut rezistenț e mecanice ridicate, dar în funcț ie de conț inutul de cărbune;
- elasticitate mare ;
sudabilitate
- permite numeroase prelucrări mecanice, cum ar fi: tăiere, ș lefuire, forjare, presare, etc.
Printre dezavantajele oț elurilor, se regăsesc următoarele:
- nu rezistă la coroziune ;
- la temperaturi de 400-500°C încep să îș i piardă caracterele mecanice;

După conț inutul lor de carbon, oț elurile sunt utilizate astfel:

Exemple: structuri metalice - este numele dat tuturor lucrărilor din oț el, formând
structura unei clădiri. Ele sunt realizate din profile de oț el de tip: L; T; U; I;
Armăturile rotunde netede au diametre de 6-8-10-12-14-16-20-25-32-40-50 mm ș i lungimea
de 4-12-15 m.
Rondurile netede sunt fabricate din oț el natural. Ele sunt utilizate frecvent, mai ales pentru
construcț ii mici. Formarea ș i calculul lor sunt uș oare.
Armăturile cu aderenț ă îmbunătăț ită (sau cu aderenț ă ridicată) au lungimea comercială de 12,00
m ș i diametrul de 6-8-10-12-14-16-20-25-32-40-50 mm.

În multe construcț ii din beton armat, se folosesc în prezent diverse tipuri de oț eluri rezistente la
tensiuni de tracț iune mai mari. Aceste bare sunt reliefate pentru a evita alunecarea metalului
beton.

2
 Capitolul I Procesele Generale de Constructie P.G.C

I.3. Protecț ia oț elului împotriva coroziunii

Ruginirea este datorată în principal unui fenomen chimic: acț iunea oxigenului ș i umidităț ii.
aerul face să apară la suprafaț a oț elului un produs numit oxid feros.
Acest oxid feric se numeș te „rugină de fier”, iar volumul său se extinde pe stratul exterior de
oț elul. Rugina se cojeste.
Această ac ț iune se poate repeta ș i ac ț iona de fiecare dată când condi ț iile atmosferice permit acest lucru,
avantajul în profunzime al oț elului, deoarece formarea ruginii se poate prelungi sub
cuplaje de protecț ie. Din cauza asta, trebuie să se îndepărteze complet rugina înainte de montaj

3
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

de vopsea de protecț ie. Pentru a îndepărta stratul de rugină se folosesc de obicei procese
mecanici, cum ar fi:
frecare
- periaj cu o perie de oț el;
a lovi cu ciocanul;
- curăț are cu jeturi de nisip sau de plumb în granule sub presiune;
- etc.
Pentru a proteja suprafaț a de oț el decojită folosind un procedeu ca cel de mai sus, trebuie să aplici
tehnologia următoare:
- se aplică un prim strat de vopsea antirugine, care este de obicei o vopsea care conț ine
minim de plumb. Această vopsea trebuie aplicată în două straturi succesive.
- Se aplică apoi o vopsea de acoperire, care poate fi:
Aluminiu bronzat, vopsele alchimice, elastomeri, vopsele bituminoase, etc. Această vopsea
trebuie aplicată în două sau trei straturi succesive.
Celelalte metode de protecț ie a oț elului constau în:
imersiunea produsului din oţel într-o soluţie clocotită de fosfat de mangan sau zinc;
- aceeaș i operaț ie folosind o soluț ie de cupru ș i de nitrat;
metallizarea oț elului cu un strat de zinc sau aluminiu topit sub presiune mare;
plastificare în strat de plastic laminat;
- emailare cu un strat de lac care acoperă suprafaț a;
O altă metodă mai eficientă de protecț ie a oț elului împotriva ruginii este aliajul - care constă în
a face fuziunea a cel puț in două metale feroase ș i neferoase. Printre cele mai cunoscute aliaje se numără
cele din oț el cu: cărbune, nichel, mangan, crom, etc.
De exemplu, un fel de oț el care se numeș te chiar inoxidabil, conț ine în structura sa începând de la oț el.
si 18% crom si 8% nichel.

I.4. Comportamentul mecanic al oț elului

Pentru a studia comportamentul mecanic al unei oț el, vom efectua un experiment de tracț iune asupra unei
epruvetă cilindrică, cu o maș ină care dezvoltă două sarcini egale ș i opuse, ca în
schema de mai jos :

Sub acț iunea efortului (F), proba se întinde ș i dacă înregistrăm în fiecare moment mărimea
alungirea în raport cu valoarea efortului, putem trasa un diagramă de deformare a oț elului

4
Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

înainte de ruptura, în următoarea manieră :

5
Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

6
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

II. BICTON

II.1-Generale- Istoric
De mii de ani ș i astăzi încă pentru aproape jumătate din populaț ia globului,
construcț iile în „dur” sunt realizate din amestecuri de pământ ș i apă „noroi” uscat, pise
torchis sunt de fapt obț inuț i din pământ care conț ine argilă, care permite asigurarea
coeziunea amestecului, aceste materiale pot fi considerate drept strămoș ii tehnicilor de
beton.

În 1756: englezul John Smeaton a creat var hidraulic capabil să se întărească sub apă,
amestecul de puzolan obț ine un amestec la fel de dur ca piatra din regiunea Portland

În 1817: Francezul Louis Joseph Vicat studiază: principiile cimenturilor Inventie ciment +
granule ș i apă beton întărire rost artificial rezistenț ă bună la
compresie trac ț iune slabă.

În 1848: Francezul Joseph-Louis Lombotpuis Monier (Joseph Monier este un grădinar ș i

inventator francez) ș i altele Introducerea barelor cilindrice Beton armat

În 1930: Betonul precomprimat (Eugène Freyssinet este un inginer francez, inventator al betonului
preîntins).

II. 2Compoziț ia ș i implementarea betonului

2.1 Introducere :
Betonul este un termen generic care desemnează un material compozit de construc ț ie.
fabricat din (nisip, pietri) aglomerate printr-un liant. Liantul poate fi „hidraulic” (deoarece el
făcut prin hidratare, acest liant este în mod obiș nuit denumit Ciment, în acest caz obț inem un beton
ciment.

Se poate utiliza un legant hidrocarburic (bitum), ceea ce duce la fabricarea betonului bituminos.

Coulis-ul este un amestec foarte fluid de ciment ș i apă.

Ș i în cele din urmă, atunci când agregatele utilizate cu liantul hidraulic se reduc la nisip, se vorbeș te atunci
de mortier.

Reacț ia chimică care permite betonului de ciment să se întărească este lentă, abia atingând (50 %) din rezistenț ă.
mecanică finală după 7 zile valoarea luată ca referinț ă în calculele R este aceea
obț inută la 28 de zile (80 % din R finală).

2.2 Formulările betonului :

Alegerea proporț iilor constituenț ilor unui beton pentru a obț ine proprietăț ile mecanice ș i de
implementarea dorită se nume ș te formulare; există mai multe metode de formulare
în special :

Metoda Baron
7
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Metoda Bolomey

Metoda Fêret

Metoda Faury

Metoda Dreux-Gorisse

2.3 Fabricarea betonului :

Se disting mai multe tipuri de centrale de beton:

Uzina B.P.E (uzină de beton gata de utilizare)

La centrale de şantier.

O centrală trebuie să asigure mai multe funcț ii :

Stocarea constituenț ilor (granule, ciment, adjuvanț i)

Ordinea introducerii constituenț ilor

La cântărirea constituenț ilor

Amestecul constituenț ilor

Dispozitive care permit evaluarea omogenită ț ii, consisten ț ei amestecului (plastometru,

wattmetru, comparator

Centralele de beton utilizate sunt cel mai adesea complet automate, acestea conț in
silo-uri de stocare pentru agregate ș i ciment.

Cele mai bune rezultate sunt obț inute prin utilizarea betonului cu o dozare de 350 până la 400 kg/m3nu la teneur
în apă este minimă

E/C≤0.45 pentru elemente de construcț ii artistice.

E/C este de ordinul de 0.55 la 0.60 pentru panouri de locuinț e.

Alegerea cimentului are o mare importanț ă, se preferă utilizarea cimenturilor Portland artificiale.
(CPA) a cărui compunere se va apropia de următoarea:

Tricalcic silicat C3Sau minimum 55 la 60%

Silicat bi-calciu C2S astfel încât C2S /C3S ≥3

Aluminat tricalcic C3 A au maxim 10 la 11%

Anhidridă sulfurică SO3au max 3.5%

Cimentele prea bogate în aluminat tricalcic oferă rezistenț e foarte ridicate, dar care
duc la o scădere semnificativă a performanț ei betonului pe termen lung.

8
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Este indicat să se folosească un ciment fin măcinat

2.4 Stocarea constituenț ilor:

Sunt stocaț i în silozuri, dar cel mai adesea în aer liber, atenț ie pentru nisipuri, trebuie să ț ineț i cont.
de la teneur în apă pentru a reduce apa de aport în momentul fabricării betonului

Cimentul în siloz prin natură ș i prin clasă

Ordinea de introducere a constituenț ilor:

*Introduceț i o fracț ie din cele mai mari granule cu puț in apă

Efectuaț i o rotaț ie pentru a curăț a pereț ii unde mortarul tinde să adere

*Pe centralele echipate cu dispozitive de măsurare a consistenț ei, sau nu va deversa cantitatea
totalul de apă, apa de completare va fi ajustată pentru consistenț a dorită

La pesée des constituants :

Dosajele constituenț ilor sunt ponderale.

Tolerenț ele normei pentru fiecare familie de constituient este (± 2 % la 3 %)

Amestecul constituenț ilor:

Amestecul se realizează cu ajutorul betonierelor sau malaxoarelor

Betoniere cuve turnante cu ax orizontal sau înclinat + palete de formă

hélicoïdale

Malaxeur axa cuvei este verticală,

Cuve fixe, miș cările planetare

2.5 Transport de beton :

De la fabricare, betonul trebuie să fie transportat până la locul său definitv, într-un interval de timp
compatibile cu menț inerea acestor caracteristici, prin mijloace de transport care vor limita
separarea constituenț ilor ș i poluările

Betonul este transportat cu camionul de beton, rolul lor este de a asigura prin malaxare o conservare a
omogenitatea betonului în timpul transportului.

2.6 Proprietăț i ale betonului

Betonul este un material uș or de turnat, indiferent de formele lucrării, rezistent la

timp, economic, rezistent la foc ș i necesitând puț in întreț inere. Material compozit, pus în aplicare
în numeroase moduri, răspunde la un număr mare de specifica ț ii: rezisten ț ă mecanică,
în special la compresie, izolaț ie termică ș i fonică, etanș eitate, aspect, durabilitate, securitate
incendiu.
9
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Pentru a folosi betonul la capacitate sa maximă, trebuie să cunoaș tem bine proprietăț ile acestuia: pe de o parte în starea proaspătă, în timp ce acesta

este plastic ș i poate fi lucrat; pe de altă parte, în stare întărită, atunci când forma sa nu mai poate fi
modificată, dar caracteristicile sale continuă să evolueze pe parcursul mai multor luni, ba chiar mai mult
ani.

Betonul proaspăt
Proprietatea esenț ială a betonului proaspăt este lucrabilitatea sa, care îl face capabil să umple orice fel de
volum, cu condiț ia ca compoziț ia sa fi fost studiată în consecinț ă ș i ca mijloacele de realizare să fie
opera să fie adecvate. Lucrabilitatea caracterizează capacitatea unui beton de a umple cofrajele ș i de a
a înfăș ura corespunzător armăturile.

Mulț i factori influenț ează navigabilitatea:

Tip ș i dozaj în ciment, forma granulaț ilor, Granulometrie, utilizarea adjuvanț ilor ș i, bineînț eles,
dozaj în apă. Cu toate acestea, nu trebuie să considerăm că dozajul în apă poate fi crescut dincolo de
de o anumită valoare cu scopul de a îmbunătăț i operabilitatea. Un exces de apă se traduce, printre altele
dezavantaje, printr-un fenomen de „presa”, care este crearea la suprafaţa unei piese din beton,
un film de apă, generator de fisuri după evaporare. Alte consecinț e ale unei prea mari
teneur în apă sunt :

–diminuarea compactităț ii ș i, corespunzător, a rezistenț elor;

o porozitate crescută;

un risc de segregare a constituenț ilor betonului;

–un retragere crescută ;

–o stare a suprafeț ei defectuoasă care se traduce în special prin formarea de bule.

Conț inutul de apă trebuie să fie strict limitat la minimul compatibil cu cerinț ele de lucrabilitate
şi hidratarea cimentului.

Mărimea care caracterizează lucrabilitatea este consistenț a; măsura sa poate fi realizată uș or.
pe ș antier cu metoda conului lui Abrams sau „testul de afundare”, care este un test de afundare a unui
volum de beton de forma tronconica.

10
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Norma NF EN 206-1 defineș te cinci clase de consistenț ă.

Clasă Consistenţa betonului Afiș are (în mm)

conul lui Abrams

S1 Ferme 10 - 40

S2 Plastic 50 - 90

S3 Foarte plastic 100 - 150

S4 Fluide 160 - 210

S5 Foarte fluid ≥ 220

b- Betonul întărit

La porozitate
O caracteristică esenț ială a betonului întărit este porozitatea - raportul dintre volumul golurilor ș i volumul
total. Studiile lui Féret (începutul secolului XX) stabiliseră deja legătura între porozitatea betonului ș i
rezistenț a. Importanț a acestei caracteristici asupra rezistenț ei betonului la agenț ii agresivi, asupra
carbonatarea ș i rezistenț a la îngheț au fost demonstrate de atunci. Aș adar, este un factor determinat al
durabilitatea betonului.

Căutarea unei porozităț i minime trebuie neapărat să treacă prin:

– creș terea compacităț ii betonului proaspăt datorită unei bune compoziț ii a betonului ș i la
mijloace de punere în aplicare adaptate; capacităț ile reale atinse pe ș antier nu depăș esc cu mult
0,850 : în 1 m3 de beton foarte bine pregătit ș i vibrat prin mijloace puternice, mai există 150
litri de aer sau apă, constituite în principal din canale extrem de fine, repartizate în pasta de
ciment durcie (capilare);

– creș terea dozei de ciment ș i alegerea tipului său au o influenț ă favorabilă asupra
diminuarea porozităț ii; hidraț ii formaț i prin hidratarea cimentului au un rol esenț ial de
colmatageul capilarelor. Îmbunătă ț im compactitatea betonului prin ajustarea granulometriei
granule în fracț ia elementelor fine ș i asupra reducerii apei.

Porozitatea scăzută a betonului oferă numeroase avantaje decisive pentru durabilitatea sa.

• Un beton in contact cu un mediu agresiv (apa pura, ape selenite, apa care contine acizi
organice) va suferi un atac mult mai lent dacă capilarele betonului sunt mai puț ine ș i
mai subț iri.

• În cazul betonului armat, o porozitate scăzută este indispensabilă pentru a proteja armăturile împotriva
riscurile de coroziune.

11
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Oț elul este într-adevăr protejat împotriva oxidării atât timp cât se află într-un mediu cu pH bazic; or,
hidratatea cimentului produce suficient var pentru a crea acest mediu bazic. Pe de altă parte, dacă
această var este pusă în contact cu dioxidul de carbon din aer, se carbonizează pentru a forma
carbonat de calciu CaCO3 de pH acid. Difuzia aerului în capilarele betonului va fi
cu atât mai lentă cu cât betonul prezintă o porozitate scăzută, întârziind astfel carbonatarea sa ș i
protecț ia armăturilor împotriva coroziunii.

Rezistenț ele mecanice

O bună rezistenț ă la compresiune este performanț a adesea căutată pentru betonul întărit.
Această rezistenț ă este în general caracterizată prin valoarea măsurată la douăzeci ș i opt de zile. S-a putut observa
anterior că rezistenț a depinde de un anumit număr de parametrii, în special de tipul ș i
dozajul cimentului, porozitatea betonului ș i factorul E/C, raportul dintre dozajul de apă ș i dozajul de ciment.

Printre formulele care permit prezicerea rezistenț elor, cea a lui Féret este cea mai cunoscută.

R = k (C/C+E+V )2

R = rezistenț a betonului

k = coeficient dependent de clasa de ciment, de tipul agregatelor ș i de modul de execuț ie

C = dozaj în ciment

E = dozaj în apă

V = volum de aer subsistent

Această formulă arată interesul pe care îl prezintă reducerea cantităț ii de apă de amestecare ș i a aerului, acest
care reduce porozitatea ș i, prin urmare, creș te rezistenț a.

Rezistenț ele mecanice ale betonului sunt controlate prin teste destructive sau nedestructive.

• În timpul testelor distrutive, rezistenț a la compresiune poate fi măsurată în laborator pe

epruvete, în general, cilindrice; cea mai comună în Algeria este epruveta cu diametru de 16
cm, înălț ime 32 cm; confecț ionate cu beton destinat lucrării de control.

• Experimentele non distrugătoare pot folosi sclerometrul, un aparat bazat pe ricoseul unei
bile de oț el pe suprafaț a de testat sau instrumente de măsurare a vitezei sunetului prin
beton (4000 m/s pentru un beton obiș nuit).

12
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

41

2.7 Domenii de utilizare ș i funcț ii ale betonului

1 - Posibilităț ile betonului

Betonul, fie că este armat, precomprimat sau nu, este prezent peste tot unde se construieș te, ș i îș i datorează aceasta
prezenț ă cu numeroasele sale calităț i.

Sustenabilitatea: betonul rezistă foarte mult timp la solicitările fizico-chimice legate de condiț ii
de muncă, la fel ca ș i la mediu.

În fapt, putem să atribuim lucrărilor din beton durabilitatea aleasă în func ț ie de criterii
tehnico-economice reț inute.

Caracteristicile sale îi permit să răspundă multiplelor cerin ț e impuse lucrărilor:

securitate, stabilitate statică ș i dinamică, rezistenț ă la foc, inerț ie termică, acustică ș i bineînț eles
estetică. La toate aceste cerinț e, betonul poate oferi un răspuns jucându-se cu compoziț ia sa ș i
concepț ia elementelor.

Betonul este un material care ș tie să îș i adapteze performanț ele în funcț ie de utilizare: se va putea dezvolta
rezistenț e mecanice ridicate, sau căutând câteva câș tiguri de greutate sau soluț ii mai economice.
Betonul poate uneori să satisfacă cele mai mari cerinț e estetice sau să joace un rol mai puț in evident,
aducând contribuț ia sa indispensabilă în structuri.

Betonul este, de asemenea, umed ș i, prin urmare, capabil să se adapteze la toate formele, de la cele mai masive la cele mai
delicate.

2 -Domeniile de utilizare ale betonului

Clădirea
Betonul are un loc esen ț ial în urbanismul modern. Asta pare normal când
consideră participarea sa în construcț ia de locuinț e: pentru pereț i, 80% din tehnicile în
individual, peste 90 % în colectiv pentru structuri; pentru pardoseli, betonul este practic
materialul ideal.

Betonul s-a impus de asemenea pe scară largă în celelalte sectoare ale construcț iei: birouri,
spitale, localuri ș colare, precum ș i în clădirile publice mari ș i clădirile industriale.

13
 Capitolul I Procese Generale de Constructie P.G.C

Lucrările publice
Puntele

Progresele tehnice, ș i în special evolu ț ia caracteristicilor betonului, permit să

realiza portanț e care ating sute de metri.

Tunelele

Pentru tunelurile mari, a căror exemple se înmulț esc în lume, betonul este fie turnat în
loc, să fie utilizat în bolț uri prefabricate. Acestea sunt aș ezate în avansul maș inii la
tunnelierul forer

Barajele

Mariile baraje sunt cel mai adesea din beton, permitând amplasamente în cele mai
dificile.

Drumurile

Betonul rutier ocupă o pondere din ce în ce mai mare în marile artere rutiere ș i
autoroutiere, datorită dezvoltării tehnicilor moderne: beton armat continuu, placa

într-o zonă groasă, tratament de suprafaț ă. Drumurile cu trafic redus ș i amenajările urbane arată o reinvigorare
interes pentru soluț iile din beton, care le asigură durabilitate ș i costuri reduse de întreț inere.

Alte lucrări

Trebuie, de asemenea, să menț ionăm lucrările ieș ite din comun:

Structuri offshore sau centrale nucleare, a căror cerin ț e necesită beton de...
caracteristici mecanice ș i durabilitate ridicată.

14