Republica Algeriană Democrată ș i Populară

Ministerul Educaț iei Superioare ș i Cercetării Ș tiinț ifice

Memorii Magister: Informatică

opț iune : Analiză, Comandă ș i Supraveghere a Sistemelor
Thème :

Analiză grafică pentru supraveghere într-un

reț ea de senzori fără fir (RSF)
Simulator: OMNET++

De: Leila Imane NIAR

Susț inut în ..IULIE 2012 ..în faț a juriului compus din

Domnul Mustapha Kamel RAHMOUNI Preș edinte

Dl. Bouabdellah KECHAR Examiner
Domnul Mejdi KADDOUR Examinator
Domnul Mohammed FEHAM Examinar
Dl. Hafid HAFFAF Îndrumător
 Mulț umiri

Mulț umirile mele se îndreaptă către îndrumătorul meu [Link], pentru

sprijinul său, încurajările sale ș i criticile sale constructive care m-au
foarte mult m-a ajutat să apreciez acest lucru ș i să îmi iluminez mai bine perspectivele

Îi sunt recunoscătoare, în special pentru încredere

ce mi-a făcut.

Vreau să mulț umesc membrilor juriului pentru că mi-au făcut plăcerea

de a accepta să analizeze această muncă.

Doresc să le mulț umesc de asemenea familiei ș i prietenilor mei.

Vail nu ar fi văzut cu siguranț ă niciodată lumina zilei fără ajutoarele lor, ș i ale lor
susț in, ț in să le mulț umesc călduros.
 ii

Dedicatie

Pentru Tată, Mamă, Soră ș i fraț i

Tabledesmatières

Rezumat : xiii

Introducere Generală xiv

1 Prezentarea re ț elelor de senzori fără fir 2

1.1 Re ț elele fără fir . . . . . . . . 4 . . . . . . . . .
1.1.1 Re ț elele personale fără fir . . . . 4. . . . .
1.1.2 Re ț eaua locală fără fir (WLAN) . . . 5. . . .
1.1.3 Re ț eaua metropolitană fără fir (WMAN) .6 . .
1.1.4 Re ț eaua extinsă fără fir (WWAN) . . .6 . . . .
1.2 Re ț elele Ad Hoc 7
1.2.1 Caractéristiques des réseaux Ad Hoc . .7. . . .
1.3 Re ț elele de senzori fără fir (RCSF) . . . 7. . . . . .
1.3.1 Arhitectura unui nod senzor . . .8 . . . . . .
1.3.2 Organizarea unui nod senzor . . .9. . . . . .
1.3.3 Arhitectura unei re ț ele de senzori . . . . . . 12
1.3.4 Tipurile de arhitecturi ale RCSF . . . . . . .
1.3.5 Diferitele topologii ale RCSF: . . . . . . 14
[Link] Topologia în stea : . . . . . . . .
[Link] Topologia în re ț ea : . . . . . . .
[Link] La topologia hibridă : . . . . . . .
1.3.6 Colectarea informa ț iilor : . . . . . . . . . .
[Link] La cerere : . . . . . . . . . .
[Link] În urma unui eveniment : . . . . .
CUVÂNT ÎNAINTE iv

1.3.7 Principalele caracteristici ale RCSF . . . 17

1.3.8 Domeniile de aplicare . . . . . . . . . . . .
1.3.9 Consumul de energie în RCSF . . . 19
[Link] Principalele opera ț iuni datorate la
consum de energie . . . . . . . . 19
[Link] Model de consum de energie . . 21
[Link] Factorii intervenien ț i în consum
mation de energie . . . . . . . . . . . . . 22
1.3.10 Rutarea în RCSF . . . . . . . . . . . . . 24
[Link] Exemple de protocoale de rutare . . 24
1.4 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2 Supravegherea re ț elelor de senzori fără fir 31

2.1 La supravegherea RCSF . . . . . . . . . . . . . . .
2.1.1 Defec ț iunile . . . . . . . . . . . . . . . .
[Link] Clasificarea defec ț iunilor . . . . . . . .
2.1.2 Arhitecturi de solu ț ii tolerante la defec ț iuni în
les RCSF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
2.1.3 Aspect de supraveghere al unui RCSF . . . . . .
[Link] Metodologia de desfă ș urare : . . . . 37
[Link] Conectivitatea re ț elei . . . . . . . . .
[Link] La acoperire . . . . . . . . . . .
[Link] Longevitatea re ț elei . . . . . . . . .
2.1.4 La redundan ț ă . . . . . . . . . . . . . .
[Link] La redondance Matérielle . . . . . .
[Link] Redundan ț a analitică . . . . . . .
2.2 Sisteme Multi-agenti . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.2.1 Caracteristicile Sistemelor Multi-Agent . . 43
2.3 Lucrările Anterioare . . . . . . . . . . . . . . . . .
2.4 Descrierea abordării distribuite (decentralizate) . . 47
2.4.1Topologia re ț elei . . . . . . . . . . . . . .
TABLE DES MATIÈRES v

2.4.2 Definirea rolurilor . . . . . . . . . . . . . .

[Link] Algoritm de atribuire a rolului . . . . 4
2.5 Protocolul de rutare adoptat . . . . . . . . . . . . . .
2.5.1 Diagramele UML . . . . . . . . . . . . . .
[Link] La detectarea vecinătă ț ii . . . . . . .
2.5.2 Schimbarea rolurilor: . . . . . . . . . . . . .
2.5.3 Detectarea grupurilor vecine . . . . . . . . . .
2.5.4 Verificarea coeren ț ei grupurilor : . . . . 54
2.5.5 Rezolvarea conflictelor între reprezentan ț i . . . 55
2.5.6 Gestionarea redundan ț ei . . . . . . . . . . . .
[Link] Principiul urmat pentru a gestiona redon-
dance : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
[Link] Mecanism de detectare a defectelor. 58
2.5.7 Colectare de informa ț ii . . . . . . . . . . .
2.6 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3 Simularea supravegherii în RCSF 62

3.1 Informa ț ii generale despre simulare . . . . . . . . . . . .
3.2 Tipuri de simulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.2.1 Sisteme de simulare discrete : . . . . . . . .
3.2.2 Sisteme de simulare continuă : . . . . . . . .
3.3 Simulatoarele de re ț ea existente . . . . . . . . . . . .
3.3.1 NS2 : . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.2 GloMoSim . . . . . . . . . . . . . . . .
3.3.3 OMNET++ . . . . . . . . . . . . . . . .
3.4 Compararea între simulatoare . . . . . . . . . . . . 68
3.5 Simulatorul OMNET++ (Re ț ea Modulară Obiectivă
Bază de testare în C++ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
3.5.1 Alegerea simulatorului OMNET++ . . . . . . . . .
3.5.2 Prezentarea OMNET++ . . . . . . . . . . . .
3.5.3 Descrierea arhitecturală a OMNET++ . . . . . 71
TABLE DES MATIÈRES vi

3.5.4 Instalarea simulatorului OMNET++ . . . . . . 72

3.5.5 Principalele fi ș iere din OMNET++ . . . . . . 73
[Link] Fi ș ier (.Ned) : . . . . . . . . . .
[Link] Fi ș ier (.ini) : . . . . . . . . . .
[Link] Fi ș ier (.msg) : . . . . . . . . . .
3.6 Platformele OMNET++ . . . . . . . . . . . . . . 76
3.6.1 Cadru de Mobilitate . . . . . . . . . . . .
[Link] Structura unei gazde mobile . . . . . 7
3.6.2 Mixim . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.6.3 Castalia . . . . . . . . . . . . . . . . .
3.7 Detalii despre Castalia . . . . . . . . . . . . . . . .
3.7.1 Modulul MAC . . . . . . . . . . . . . .
3.7.2 Modulul Radio . . . . . . . . . . . . . .
3.7.3 Canal fără fir . . . . . . . . . . . . . .
3.7.4 Modul de Rutare . . . . . . . . . . . . .
3.7.5 Modulul Aplica ț ie . . . . . . . . . . . . .
3.8 Instrumente de Simulare . . . . . . . . . . . . . . . .
3.8.1 Instalarea OMNET++Versiunea 4 . . . . . . . . 8
3.8.2 Instalarea Castalia3.1 . . . . . . . . . . . . .
[Link] Comenzile Castalia . . . . . . . . 84
3.9 Implementarea unei re ț ele . . . . . . . . . . . . . .
3.10 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86

4 Implementare ș i Simulare 88
4.1 Mediu de lucru . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
4.1.1 Mediu hardware . . . . . . . . . . . . . 90
4.1.2 Mediu software . . . . . . . . . . . . . .
4.2 Procesul de simulare . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3 Realizarea proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3.1 Obiectiv . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.3.2 Descrierea construc ț iei unui nod . . . . 91
TABELADE MATERII vii

4.3.3 Descrierea re ț elei . . . . . . . . . . . . .

4.4 Implementare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.4.1 Structura mesajelor utilizate . . . . . . . . . .
[Link] La nivelul stratului Aplica ț ie . . 96
[Link] La nivelul stratului de re ț ea . . . . 96
4.4.2 Prezentare a Codurilor Surse . . . . . . . . . .
[Link] Trimiterea periodică a mesajului HELLO
98
[Link] Atribuirea rolurilor . . . . . . . . .
[Link] Gestionarea redundan ț ei . . . . . . . .
[Link] Redifuzarea Hello . . . . . . . . . .
4.4.3 Fi ș ierul .ini . . . . . . . . . . . . . . .
4.5 Rezultate Ob ț inute . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.5.1 Implementarea re ț elei . . . . . . . . . . . .
[Link] Ini ț ializarea nodurilor . . . . . . . .
[Link] Recunoa ș terea vecinătă ț ii . . . . . . 106
[Link] Tabel de vecinătate ș i Atribuire a
roluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
[Link] Trecerea în starea de somn . . . . . .
4.5.2 Exemple de fi ș ier Resume . . . . . . . . . .
4.5.3 Parametrii Simulărilor . . . . . . . . . . . . 1
[Link] La Radio CC1000 . . . . . . . . .
4.6 Rezultate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4.6.1 Organizarea Re ț elei . . . . . . . . . . . . .
[Link] Pozi ț iile nodurilor . . . . . . . . 112
[Link] Vecinătatea . . . . . . . . . . . .
4.6.2 Redundan ț a Nodurilor . . . . . . . . . . . .
4.6.3 Reconfigurarea re ț elei . . . . . . . . . . . .
4.6.4 Energie consumată la nivelul re ț elei . . . . 116
4.6.5 Energie Consumptă cu ș i fără supraveghere. 117
4.6.6 Energie rămasă a unui nod Reprezentant . . . . 11
TABELADE MATERII viii

4.6.7 Numărul mediu de pachete ale diferitelor noduri119

4.6.8 Energia consumată a diferitelor noduri . . . . 119
4.6.9 Influen ț a mobilită ț ii nodurilor asupra re ț elei
4.6.10 Influen ț a timpului de simulare . . . . . . . . 122
4.7 Concluzie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Concluzie generală 124

TABLE DES MATIÈRES ix
Tabledesfigures

1.1 Categoriile re ț elelor fără fir. [MAT08] . . 4. . . .

1.2 nodul senzor [CAS08]. . . . . . . 8. . . . . . . . .
1.3 componentele unui nod de senzor [MOA08]. . .8 . . .
1.4 La pile protoclaire [CSS04]. . . . . . . . . . . . . .
1.5 Arhitectura de comunica ț ie a unui RCSF [KEC07]. . . 12
1.6 Arhitectura Plat des RCSF[ROM07]. . . . . . . . . . . 1
1.7 Arhitectura ierarhică a RCSF[ROM07]. . . . . . 14
1.8 Colectare la cerere . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.9 Colectare în urma unui eveniment . . . . . . . . . . .
1.10 Diferitele aplica ț ii ale RCSF [CHE08]. . . . . 20
1.11 Modele de consum de energie . . . . . . . . . . . 21
1.12 La surécoute [MOA08]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
1.13 Clasificarea protocoalelor de rutare[BEN09]. . . . 25
1.14 Etapele protocolului SPIN[CHE08]. . . . . . . . . . 26
1.15 Etape descriind protocoalele DirectedDiffusion [CHE08].
28

2.1 Clasificarea defectelor [CHE08]. . . . . . . . . . . . .

2.2 Strategii de desfă ș urare a nodurilor într-un RCSF[YAK].
38
2.3 La redundan ț a hardware[RIP99]. . .. . . . . . . . . .
2.4 Organizarea în regiuni a nodurilor de senzori [ALL09]. 48
2.5 Atribuirea rolurilor într-un RCSF. . . . . . . . . . . . 5
2.6 Diagrama Stare Tranzi ț ie. . . . . . . . . . . . . . .
TABELULFIGURILOR xi

2.7 Diagrama de secven ț ă. . . . . . . . . . . . . . . .

2.8 Introducerea unui nou nod. . . . . . . . . . . . . 53
2.9 Detectarea grupurilor adiacente. . . . . . . . . . . . . .
2.10 Corectarea problemei de incoeren ț ă. . . . . . . . . . 55
2.11 Rezolvarea conflictului între Reprezentan ț i. . . . . . . . . 56
2.12 Redundan ț a nodurilor simple. . . . . . . . . . . . . . 57
2.13 Schimbarea stării unui nod. . . . . . . . . . . . . . . 58

3.1 Descriere arhitecturală a simulatorului NS2. . . . . . 66

3.2 Transferul pachetelor în GloMoSim. . . . . . . . . . . 67
3.3 Lansarea simulatorului Omnet++. . . . . . . . . . . 71
3.4 Arhitectura modulară a simulatorului Omnet++. . . . . 72
3.5 Fi ș ier NED în mod grafic. . . . . . . . . . . . . .
3.6 Fi ș ier NED în mod text. . . . . . . . . . . . . . .
3.7 Exemple ale unui fi ș ier *.Ini. . . . . . . . . . . . . .
3.8 Execu ț ia unei simulări în OMNeT++.
3.9 Arhitectura de Mobilitate ș i Control al Canalelor. . . . . . . 7
3.10 Arhitectura internă a unui nod în MF. . . . . . . . . 78
3.11 Conexiunile modulelor sub Castalia. . . . . . . . 79
3.12 Principalele componente ale unui nod . . . . . . . . . . 80
3.13 Ma ș ina cu stări finite a modulului Radio. . . . . . . . . . 81

4.1 Procesul de Simulare. . . . . . . . . . . . . . . . .

4.2 Fi ș ier grafic ".ned" al nodului. . . . . . . . . . . . .
4.3 Fi ș ier grafic " .ned " al re ț elei . . . . . . . . . . .
4.4 Fi ș ierul ".msg" al mesajului Data. . . . . . . . . . . .
4.5 Structura mesajului Hello ș i HelloRep. . . . . . . . 97
4.6 Structura mesajului "Passe Reprezentant" ș i "Re-
soluț ie de conflict
4.7 Structura mesajului Verificare de coeren ț ă ș i
Schimbare de rol...
4.8 Organigrame de redundan ț ă a nodurilor simple. . . 101
TABELULFIGURIlor xii

4.9 Desfă ș urarea nodurilor. . . . . . . . . . . . . . . . .

4.10 Execu ț ie cu implementarea . . . . . . . . . . . . . . 105
4.11 Implementare aleatorie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
4.12 Organizarea Nodurilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
4.13 Gestionarea Redundan ț ei. . . . . . . . . . . . . . . . . 115
4.14 Reconfigurare în urma unei defec ț iuni. . . . . . . . . . 115
4.15 Energie consumată în re ț ea. . . . . . . . . . . . . . . 116
4.16 Energie Consumptă la nivelul celor două Metode . . 117
4.17 Energia medie consumată la 50 de noduri . . . . . . 117
4.18 Energie medie consumată pe 100 de noduri . . . . . 118
4.19 Energia rămasă la nivelul unui nod Reprezentând . 118
4.20 Pachete Moyens trimise ș i primite de noduri. . . . . . . 119
4.21 Energie Consumptă cu Supraveghere. . . . . . . . . . 120
4.22 Energie Consumptă Fără Supraveghere. . . . . . . . . . 120
4.23 Influen ț a Mobilită ț ii asupra Re ț elei. . . . . . . . . . . 121
4.24 Influen ț a Mobilită ț ii asupra Re ț elei (Energie Medie).121
4.25 Energie Rămasă în raport cu timpul de Simulare. . 122
4.26 Energie Medie Ramasa. . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Rezumat :

Reț elele de senzori fără fir atrag mai mult atenț ia asupra com-
comunitate de cercetare. Astfel, simularea este o abordare fre-
cosmetice utilizate pentru a testa ș i valida abordările, mediile
simulările trebuie să poată susț ine diferitele mo-
dèles des réseaux de capteurs fără fir. Articolul nostru se concentrează mai mult
în mod precis în cazul supravegherii reț elelor de senzori. Proto-
cole testé este un protocol bazat pe reconfigurarea nodurilor cu
principiul redundanț ei pentru a menț ine o acoperire a zonei ș i
asigurarea unei vieț i îndelungate a reț elei. Validarea abordării este
considerat în urma utilizării simulatorului OMNeT++ deoarece
rezultatele obț inute au arătat că conceptul abordării la nivel
de la toleranț ă la defecț iuni (cu principiul de a trezi nodurile)
se închide în caz de avarie sau epuizare a energiei unui nod ac-
tif) asigură o bună funcț ionare ș i o longevitate a reț elei.

Mots Clés : Réseau de capteurs sans fil, Surveillance, Redon-

dans, Reconfigurare, Simulare, OMNET++, Castalia
Introducere Generală

Progresele tehnologiilor în infrastructurile de reț ea

ș i micile senzori ai reț elei permit numeroaselor ap-
aplicaț ii de reț ea de senzori care variază de la civile la militare, de la
casă în mediul ș i natura industrială la domeniu
comercial de a se extinde, căci în zilele noastre nevoia de a observa
fenomene fizice precum temperatura, presiunea sau încă
luminozitatea a devenit esenț ială. Exemplele sunt supravegherea de
habitatul animalelor, observaț ia mediului ș i a preveni
sion, corpul uman urmărire, câmpul de bătaie al detectării ș i
d’analiză, etc

Cu toate acestea, dimensiunea redusă a senzorilor necesită utilizarea unei

baterie ca sursă de energie, ceea ce implică o durată limitată a
reț ea. Ca urmare, colaborarea unui număr dintre aceste noduri oferă
naș terea unei reț ele de senzori fără fir. Aceasta este desfăș urată de
într-un câmp în mod aleatoriu.

Senzorii sunt prevăzuț i pentru colectarea de informaț ii în conformitate cu

criterii foarte precise. Astfel, consumul de energie a devenit un
axe major în cercetări de unde mai multe protocoale de rutare
au fost propuse cu scopul de a optimiza consumul de energie
tique ș i de a prelungi durata de viaț ă a reț elei.
Introducere Generală xv

Un protocol de rutare permite transmiterea informaț iilor

în cadrul reț elei cu trimiterea mesajelor între nodurile de senzori
pentru colectarea fenomenului. Ceea ce se dovedeș te a fi costisitor în energie care
generează epuizarea bateriilor, mai ales pierderea datelor
ș i la diminuarea duratei de viaț ă a reț elei.

În acest context, funcț ia de monitorizare continuă este o

metodă bazată pe detectarea ș i localizarea anomaliilor care
pot apărea în reț ea.
În urma acestui fapt, una dintre soluț iile care se dovedeș te promiț ătoare este utilizarea-

proiectarea unui sistem multi-Agent cu principiul supravegherii.

Obiectivul lucrării noastre este de a crea în mediul de simulare
OMNeT++, un model de monitorizare a reț elei. Acest model
este bazat pe gestionarea distribuită cu conceptul de redundanț ă.
Ca urmare a acestei supravegheri: Scăderea mă-
sages communiqués, L’hiérarchie du réseau, La réduction d’énergie
consumată ș i astfel longevitatea reț elei.

În urma acestuia, documentul nostru este organizat în 4 Capitole:

–Capitolul 1: Oferă o prezentare generală asupra reț elelor de senzori fără
fiș i ș i caracteristicile lor. Un stat de artă este prezentat.

–Capitolul 2: Este dedicat monitorizării reț elelor unde noi

am prezentat principalele concepte de supraveghere ș i mai mult
precis la nivelul reț elelor de senzori fără fir. Los
Lucrările în acest domeniu sunt citate în referinț e.

–Capitolul 3: Prezintă aportul simulării pentru validare

un comparativ între diferitele simulatoare
îmbogăț iț i conț inutul capitolului. Alegerea noastră va fi justificată
este punctat pe OMNeT++ ș i Castalia.
Introducere generală xvi

–Capitolul 4: Constituie inima acestei contribuț ii în propo-

sunt un model de supraveghere a reț elei, precum ș i implementarea sa
mentare. Rezultatele simulării vor fi de asemenea prezentate
teste pentru a justifica valabilitatea abordării noastre.
Introducere generală 1
Capitolul 1

Prezentarea reț elelor de senzori

fără fir

În cursul evoluț iei sale, paradigma fără fir a văzut naș terea
arhitecturi derivate, cum ar fi:
reț elele celulare,
reț elele locale fără fir
– etc..
În ultima decadă, o nouă arhitectură a apărut:
– reț elele de senzori fără fir (RCSF).

Acestea au fost folosite în numeroase aplicaț ii precum

că supravegherea pădurilor, gestionarea dezastrelor, explorarea
tehnologia spaț ială, automatizarea industrială, instalarea încuietorilor,
protecț ia frontierelor ș i supravegherea câmpurilor de luptă
[ASS08][CKU03].

În aceste aplicaț ii, nodurile de senzor miniaturizate sunt

angajaț i să funcț ioneze în mod autonom în medii
fără supraveghere. În plus faț ă de capacitatea de a explora mediul său
fiecare senzor are o radiocomunicatie la bord utilizată pentru trimitere
datele colectate la o staț ie de bază, fie direct, fie la
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 3

traversaț i un traseu cu mai multe sărituri. Aceș ti senzori au 3 funcț ii:

1. Captarea datelor (de tip sunet, vibraț ie, lumină,...)

2. Calculaț i informaț ii folosind aceste valori colectate,
3. Le comunică printr-o reț ea de senzori.

Ce dispersement aléatoire des capteurs necesită un protocol bazat

pe algoritmi de auto-organizare. Pentru a rezista desfăș urării-
Aceste senzori trebuie să fie foarte rezistenț i ș i în plus, trebuie să
de asemenea, a putea supravieț ui în cele mai extreme condiț ii dictate
prin mediu de utilizare (foc sau apă de exemplu). În
plus des contraintes environnementales, une contrainte très impor-
tante este economia de baterie. Într-adevăr, o reț ea de senzori nu
poate supravieț ui ș i dacă pierderea de noduri este prea mare, deoarece aceasta
genera pierderi de comunicaț ie din cauza unei distanț e mari
între senzori. Aș adar, este foarte important ca bateriile să dureze
cel mai mult timp posibil având în vedere că în majoritatea ap-
În aplicaț ii, senzorii sunt plasaț i aleatoriu.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 4

1.1 Re ț elele fără fir

Există mai multe categorii de reț ele wireless care diferă prin
perimetrul geografic pe care îl acoperă, precum ș i prin tipurile de ap-
aplicaț ii acceptate. Schema următoare ilustrează categoriile de
reț ele fără fir.

FIG. 1.1 – Categoriile reț elelor fără fir. [MAT08]

1.1.1 Re ț ele personale fără fir

Se referă la reț elele fără fir de scară mică: de ordinul

câteva zeci de metri. Acest tip de reț ea este folosit în general pentru
conectarea dispozitivelor (imprimantă, telefon mobil, aparate
domestice, PDA...). Există mai multe tehnologii utilizate pentru
les WPAN tel que :

[Link] Bluetooth: Este cunoscută ș i sub numele de

normele IEEE 802.15.1, a fost lansată de Ericsson în 1994, pro-
având un debit teoretic de 1 Mbps care îi permite o trans-
misiunea vocii, datelor ș i imaginilor [2], cu un domeniu de acoperire
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 5

maximale de aproximativ treizeci de metri[1].

Bluetooth este o tehnologie ieftină, datorită puterii sale mari de...
integrare pe un cip unic de 9 mm pe 9 mm [3] ; Ea pre-
simte de asemenea avantajul de a funcț iona pe dispozitive
putere slabă de unde o consumare slabă de energie [1].
2. Tehnologia ZigBee: Este cunoscută ș i sub numele de norma
IEEE 802.15.4 permite obț inerea de conexiuni wireless la preț uri reduse
cu un consum foarte scăzut de energie, ceea ce o face
particular adaptată pentru a fi integrată direct în
aparate electronice mici (senzori, aparate electrocasnice
gers...) [1].
Reț elele ZigBee permit oferirea unor debite de până la 250
Kbits/s în banda clasică de 2,4GHz. RCSF consti-
unei dintre aplicaț iile pe care această normă le poate acoperi [1].
[Link] infraroș ii: Permit crearea de conexiuni fără fir
de câț iva metri cu debite care pot ajunge la câteva
megabiț i pe secundă. Această tehnologie este utilizată pe scară largă
în domeniul automatizării (telecomenzi), ș i suferă totuș i de per-
perturbări cauzate de interferenț ele luminoase.

1.1.2 Re ț eaua locală fără fir (WLAN)

Este o reț ea care permite acoperirea unei arii de aproximativ o

sute de metri. Permite conectarea terminalelor între ele pre-
sursa în zona de acoperire. Există două tehnologii concur
rentes :
[Link]ț elele Wi-Fi (Wireless-Fidelity): Provind din norma
IEEE 802.11, care defineș te o arhitectură celulară. Aici găsim
în principal două tipuri de reț ele fără fir: Cele care tra-
valoarează la viteza de 11 Mbits/s la 2.4 GHz (IEEE 802.11b) ș i
cei care ajung la 54 Mbits/s la 5 GHz (IEEE 802.11 a/g).
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 6

2. Reț elele HiperLAN 2 (Reț ea Locală de Mare Performanț ă 2.0): Decurg

de la norma europeană elaborată de ETSI (European Telecom-
Institutul Standardelor de Comunicaț ii). HiperLAN 2 permite obț inerea
un debit teoretic de 54 Mbps pe o zona de o suta de
metri în intervalul de frecvenț ă cuprins între 5 150 ș i 5 300
MHz [1]. Ce tip de reț ea nu a avut la fel de mult succes ca
tehnologie Wi-Fi.

1.1.3 Re ț eaua metropolitană fără fir (WMAN)

Cunoscut ș i sub numele de Buclă Locală Radio (BLR). Este potrivit

a reaminti că BLR permite, prin plasarea unei antene parabolice
pe acoperiș ul unei clădiri, de a transmite pe cale hertzienă
voce ș i date cu bandă largă pentru accesul la internet ș i telefonie
nu. Există mai multe tipuri de reț ele WMAN, dintre care cea mai cunoscută
est
Reț eaua Wimax (Interoperabilitate mondială pentru microonde)
cess)
Ele provin din norma IEEE 802.16 ș i au scopul de a dezvolta
prin linii de comunicaț ie hertiene concurente tehnicilor xDSL
restres ș i oferă un debit util de 1 până la 10 Mbit/s în banda 10-66
GHz pentru o rază de 4 până la 10 kilometri, ceea ce destine principal-
mentine această tehnologie operatorilor de telecomunicaț ii.

1.1.4 Re ț eaua extinsă fără fir (WWAN)

Este cunoscut sub numele de reț ea celulară mobilă ș i este cel mai
răspândit, deoarece toate telefoanele mobile sunt conectate la un reț ea
seau extins fără fir. Tehnologiile principale sunt următoarele :
GSM (Sistemul Global pentru Comunicaț ii Mobile), GPRS (General)
Serviciul de Radio Pachet), UMTS (Telecomunicaț ii Mobile Universale
Sistem).
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 7

1.2 Re ț elele Ad Hoc

O reț ea ad hoc, sau MANET (Reț ea mobilă ad hoc), este un

reț ea formată dinamic de un set arbitrar de noduri
independenț i. Nicio preinstalare legată de rolul pe care ar trebui să
a juca fiecare nod nu este necesar.
Într-o reț ea ad hoc, nodurile sunt presupuse a se comporta ca
routere ș i clienț i deopotrivă, de asemenea, fiecare nod este liber de
a se deplasa si a se organiza aleatoriu. Astfel, topologia re-
seau poate schimba rapid ș i imprevizibil [HER05].

1.2.1 Caracteristici ale re ț elelor Ad Hoc

Mobilitatea nodurilor: Într-un reț ea ad hoc, topologia re-

seau este dinamic, ș i poate, prin urmare, să se schimbe destul de repede.

–Liaison fără fir: Singura modalitate de comunicare în re-

seaux ad hoc reprezintă utilizarea interfeț elor fără fir. Aceste legături
fără fir vor avea întotdeauna performanț e inferioare celor.
mologii cablaț i [CAM99].
–Echivalenț a nodurilor: În reț elele Ad Hoc nu există
de diferenț ă între noduri precum celelalte reț ele (gazdă ș i sta-
deoarece toate nodurile pot fi aduse să îndeplinească funcț ii
de rutare.

1.3 Re ț elele de senzori fără fir (RCSF)

Reț elele de senzori sunt considerate un tip special

reț ele Ad hoc. Ca urmare, ele moș tenesc caracteristicile
de aceste reț ele, inclusiv arhitectura fără infrastructură stabilită ș i
comunicarea fără fir. RCSF formează o nouă generaț ie
ţion de reț ele la proprietăț i specifice, Ele prezintă un câmp
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 8

d’application foarte vastă ș i acoperă mai multe domenii de caracter

ș tiinț ifică, logistică, militară sau de sănătate.

Un RCSF este compus din mai multe sute ș i uneori din mii
liens de noduri senzor, fiecare nod este capabil să monitorizeze al său
mediul ș i de a reacț iona în caz de nevoie trimiț ând informaț ia
Informaț iile colectate la un sau mai multe puncte de colectare, cu ajutorul unei
conexiune wireless [BAB06].

FIG. 1.2 – nodul senzor [CAS08].

1.3.1 Arhitectura unui nod senzor

Un nod senzor este compus din patru unităț i principale, care

sunt prezentate în figura de mai jos[CSS04][KHA06].

FIG. 1.3 – componentele unui nod de senzor [MOA08].

a. Unitate de captare (Unitate de percepț ie): Ea este compusă din două sub
unităț i, un dispozitiv de captare fizică care preia informaț ia-
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 9

tion de l’environnement local et un convertisseur analogic/

numerice numit ADC (Convertori Analog-Digital).
[Link] de procesare (Processing unit): Datele captate sunt
comunicate procesorului unde sunt stocate în memorie
moire.
c. Unitate de comunicaț ie (unitate de transceiver): Aceasta este compusă
un emitator/receptor (modul radio) care permite comunicarea
comunicarea între diferitele noduri ale reț elei.
[Link] de energie (Unitate de putere): Este bateria care, nu este genera-
elementul nu este reîncărcabil ș i nu este înlocuibil. Capacitatea de energie li-

mită la nivelul senzorilor reprezintă constrângerea principală

în timpul conceperii protocoalelor pentru reț elele de senzori.
Unităț ile de energie pot fi susț inute de celule solare
care permit convertirea energiei luminoase în curent electric
trique.

1.3.2 Organizarea unui nod de senzor

reț elele de senzori utilizează un stivă protocolară de comunicaț ie

comunicare compusă din cinci straturi: un strat de aplicaț ie, un
o cutie de transport, o cutie de reț ea, o cutie de legătură de date
ș i o suspensie fizică. Această pilă este, de asemenea, caracterizată prin trei
niveluri care integrează în protocoalele diverselor straturi
ț inerea contului energiei consumate, a mobilităț ii nodurilor,
ș i gestionarea distribuț iei sarcinilor pe diferitele noduri
al reț elei [DOH06].

a. Strat fizic: Este responsabil de selecț ia de frecvenț ă.

secvenț a, generarea frecvenț ei purtătoare, detectarea
semnal, modularea/demodularea ș i criptarea/decriptarea
informaț ii. Este avantajos în ceea ce priveș te economia de energie
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 10

FIG. 1.4 – La pile protoclaire [CSS04].

gie că proiectantul stratului fizic alege o trans-

misiune cu multi-sărituri mai degrabă decât o transmitere directă care ne-
cesite o putere de transmisie foarte mare [CSS04].
b. Stratul de legătură de date: Stratului de legătură de date este
principala responsabilitate pentru:
– Multiplexa fluxul de date.
– Detectaț i ș i blocaț i cadrele de date.
– Controlaț i accesul la suportul de transmisie (Acces Media
Control).
– Verificaț i erorile.
– Ș i a asigura o conexiune fiabilă (punct-la-punct sau punct-la-
multipuncte) conform topologiei reț elei de senzori.
[Link] de reț ea: Gestionează schimburile (ș i eventual conexiunile)
prin intermediul RCSF. Ș tiind că poziț ionarea nodurilor
fiind aleatorii ș i dense, protocoalele de rutare tradiț ionale
devin inadecvate. Pentru asta, comunicarea multi-sărituri
este cea mai bine adaptată. Această strat suportă tăierea -
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 11

verte du voisinage, alocarea resurselor ș i rutarea.

d. La couche de transport: În reț elele de senzori, stratul
transportul este esenț ial pentru a constitui o inter-
face între stratul aplicaț ie ș i stratul reț ea [HAM07].
Principalele sale obiective sunt :
– Multiplexor ș i demultiplexor pentru mesaje între aplicaț ii
tions ș i stratul de reț ea.
– Controlaț i datele la un nivel înalt.
– Reglaț i cantitatea de date injectate în reț ea.
Rolul acestei straturi intervine esenț ial atunci când vom
accesa de la RCSF-ul nostru către un alt RCSF sau către Inter-
reț ea.
[Link] de aplicaț ie: Stratul de aplicaț ie constituie
ansamblul aplicaț iilor implementate pe un reț ea de senzori.
Aceste aplicaț ii ar trebui să ofere mecanisme care să permită
utilizatorul de a interacț iona cu reț eaua de senzori prin intermediul diferitelor
interfeț e diferite ș i, eventual, prin intermediul unui
reț ea extinsă (de exemplu: Internet).
Această strat este responsabilă, de exemplu, de colectare, co-
dage, agregarea ș i compresia datelor colectate.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 12

În plus, cele 3 niveluri (planuri):

[Link] de gestion al energiei: Responsabil cu controlul modului

un nod nu îș i foloseș te energia.
[Link] de gestion al sarcinilor: Asigură echilibrarea dis-
distribuț ia sarcinilor pe diferitele noduri pentru a îndeplini un
travail coopératif.
[Link] de gestion a mobilităț ii: Detectează ș i înregistrează tot
miș cările nodurilor senzorilor.

1.3.3 Arhitectura unei re ț ele de senzori

Nodurile de senzori sunt de obicei dispersate într-o zonă

de captură. Fiecare dintre aceș ti noduri are posibilitatea de a colecta datele
născute ș i de a le direcț iona către una sau mai multe staț ii de bază (sink
nod). Acesta este un punct de colectare a datelor capturate. El
poate comunica datele colectate utilizatorului final prin
vers un reț ea de comunicare, eventual Internetul[MOA08].

FIG. 1.5 – Arhitectura de comunicare a unui RCSF [KEC07].

Aș a cum arată (Figura 1.5), un RCSF este compus dintr-un mare

numărul de noduri senzor dispersate pe câmpul de captare [ELK].
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 13

La un nivel mai înalt, un RCSF poate fi văzut ca fiind o

combinarea a două entităț i de reț ea :
Reț eaua de achiziț ie de date: Este unirea nodurilor
senzori ș i de sink, rolul său constă în colectarea datelor la
partir de mediu ș i a le aduna la chiuvetă.
–Reț eaua de distribuț ie a datelor: Rolul său este de a conecta
ter reț eaua de achiziț ie a datelor unui utilizator.

1.3.4 Tipurile de arhitecturi ale RCSF

1. Reț elele de senzori fără fir plat: O reț ea de senzori fără

filplat este o reț ea omogenă, unde toate nodurile dispun
aceleaș i capacităț i în comunicare, captarea informa-
Ș i un sink diferit, deoarece joacă rolul de punte
încărcată să transmită informaț iile colectate utilizatorului.

FIG. 1.6 – Arhitectura Plat des RCSF[ROM07].

2. Reț elele de senzori fără fir ierarhice: Este o reț ea

heterogen în care nodurile pot dispune de o sursă de energie
gitique, d’une portée de communication ou d’une puissance de
calcul diferit unul de altul.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 14

FIG. 1.7 – Arhitectura ierarhică a RCSF[ROM07].

1.3.5 Diferitele topologii ale RCSF:

[Link] La Topologie en étoile :

În această topologie, o staț ie de bază poate trimite sau primi

un mesaj către un anumit număr de noduri. Aceste noduri pot
doar să trimită sau să primească un mesaj de la singura staț ie de
pe bază, nu le este permis să îș i schimbe mesaje.
Avantajul acestei topologii este simplitatea sa, capacitatea de a minimiza
ser la consumului de energie al nodurilor ș i minimizarea
tencile de comunicare între noduri ș i staț ia de bază. Son
dezavantajul este că staț ia de bază nu este robustă deoarece tot
reț eaua este gestionată de un singur nod.

[Link] Topologia în re ț ea:

În acest tip de topologie, orice nod poate trimite la

orice alt nod din reț ea care este în raza de acț iune a
transmisie. Acesta se numeș te comunicare multi-sărituri, în
ceea ce, dacă un nod vrea să transmită un mesaj unui alt nod care
este în afara domeniului său de transmitere, foloseș te un nod inter-
médiare pentru a-ș i trimite mesajul nodului destinat. Avant-
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 15

Unul dintre avantajele acestei topologii este posibilitatea de a scala.

dondance ș i toleranț a la erori, Dezavantajul acestei topologii
este consumul de energie în comunicaț ia multi-sărituri ș i
latenta care este creată de trecerea mesajelor între noduri
înainte de a ajunge la staț ia de bază.

[Link] La topologie hibridă :

O topologie hibridă între cea în stea ș i cea în grilă oferă

comunicări de reț ea robuste ș i diverse, asigurând minimul
reducerea consumului de energie în reț elele de senzori.
În acest tip de topologie, nodurile de senzor cu consum redus de energie nu
nu redirecț ionează mesajele, dar există alte noduri care au pos-
posibilitatea de a face rutarea mesajelor. În general, aceste noduri au
o putere mare.

1.3.6 Colectarea informa ț iilor:

Există două metode pentru a colecta informaț iile unei reț ele
de senzori :

[Link] La cerere :

Când dorim să avem starea zonei de acoperire la un

moment T, le puit emite brodcasts către întreaga zonă pentru ca
senzorii transmit ultima lor măsurătoare către puț . Informaț iile
sunt atunci transmise prin intermediul unei comunicări multi-sărituri.

[Link] În urma unui eveniment:

Un eveniment are loc într-un punct al zonei de acoperire

(schimbare bruscă de temperatură, miș care...), senzorii dacă-
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 16

FIG. 1.8 – Colectare la cerere.

ucise în apropiere adună informaț iile colectate ș i le achi-

minte până la fântână.

FIG. 1.9 – Collected following an event.

Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 17

1.3.7 Principalele caracteristici ale RCSF

–Consumul redus de energie: Fiecare nod dispune de o

baterie de dimensiuni reduse, ș i se află astfel expusă la „moarte”
o dată ce tot stocul său de energie este epuizat.

–Autoconfigurarea nodurilor senzorilor: Într-un RCSF,

nodurile sunt desfăș urate într-un mod aleatoriu (rachetă, avion...)
Astfel, un nod de senzor trebuie să aibă capacităț i de o
parte, pentru a se auto-configura în reț ea, ș i pe de altă parte pentru
colaboraț i cu celelalte noduri în scopul reconfigurării dy-
namiquement reț eaua în caz de schimbare a topologiei
reț ea [HOW03].

–Scalabilitatea: O reț ea de senzori este scalabilă pentru că are

capacitatea de a accepta un număr foarte mare de noduri.

–Toleranț a la defecț iuni: În cazul unei disfuncț ionalităț i

un nod (lipsă de energie, interferenț e cu mediul -
ment d’observation...) sau de asemenea în cazul adăugării de noi noduri
senzori în reț ea, acest nod trebuie să continue să funcț ioneze
în mod normal, fără întrerupere. Acest lucru explică faptul că un RCSF
să nu adopte o topologie fixă, ci mai degrabă dinamică.

–O densitate importantă a nodurilor: Densitatea mare a nodurilor

se datorează modului de plasare a nodurilor (modul aleatoriu).

–O colaborare între noduri: Constrângerile stricte ale

consumul de energie conduce la nodurile de senzori pentru a detecta
si a trata datele într-un mod cooperativ pentru a evita
tratamentul redundant al aceleaș i date observate, sursă de
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 18

pierdere de energie [4].

1.3.8 Domeniile de aplicare

Dimensiunea din ce în ce mai mică a micro-senzorilor, costul de

din ce în ce mai slab, gama largă de tipuri de senzori disponibili
(termice, optice, vibraț ii,...) precum ș i suportul de comuni-
cation fără fir utilizat, permite reț elelor de senzori să invadeze
mai multe domenii de aplicare.
Printre acestea, putem menț iona:
Aplicaț ii Militare: Ca în cazul mai multor tehnologii-
gii, domeniul militar a fost un motor iniț ial pentru dezvoltarea
dezvoltarea reț elelor de senzori. Implementarea rapidă,
cost redus, auto-organizarea ș i toleranț a la defecț iuni a
reț elele de senzori sunt caracteristici care fac acest tip
de reț ele un instrument apreciabil într-un astfel de domeniu.
Ca exemplu: Detectarea ș i colectarea informaț iilor despre
poziț ia inamicului, supravegherea zonelor ostile (conta-
minenate), detectarea agenț ilor chimici, bacteriologici...

Aplicaț ii Ambientale : O cantitate mare de senzori

poate fi desfăș urată în pădure sau într-un mediu de conservare
observarea faunei pentru a aduna diverse informaț ii
despre starea mediului natural ș i despre comportamentele de deplasare
ciment
Printre aceste aplicaț ii, se găseș te: Detectarea incendiilor de...
rât, precizia agriculturii, Urmărirea miș cărilor de oi-
seacu, de animale ș i de insecte...

Aplicaț ii Medicale : Am putea imagina că în viitor,

supravegherea funcț iilor vitale ale ființ ei umane ar fi posibilă
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 19

datorită micro-senzorilor care vor putea fi înghiț iț i sau implantaț i

tés sub piele. În prezent, micro-camere care pot
a fi înghiț ite există.
De exemplu: Controlul de la distanț ă al datelor fiziologice
de l’être humain, administrarea medicamentelor în interior
spitalele, urmărirea ș i supravegherea medicilor ș i a pacienț ilor
pacienț i în cadrul spitalului...

Aplicaț ii comerciale: Este posibil să integraț i noduri cap-

utilizatori ai procesului de stocare ș i livrare. Reț eaua astfel
format, poate fi folosit pentru a cunoaș te poziț ia, starea ș i
direcț ia unui pachet sau a unei încărcături. Devine astfel pos-
posibil pentru un client care aș teaptă primirea unui pachet, de a avea
o notificare de livrare în timp real ș i de a cunoaș te poziț ia
actuală a pachetului. Se găseș te în acest domeniu: Detecț ia
ș i supravegherea furturilor de maș ini, muzeele interactivă, Le
controlul mediului în birouri ș i în companii...

1.3.9 Consumul de energie în RCSF

Senzorii sunt concepuț i cu un modul de energie limitat. Astfel,

această ultimă trebuie utilizată eficient pentru a maximiza du-
reea de viaț ă a reț elei. De menț ionat că, odată ce energia unui nod este
epuizat, este considerat deficitar ceea ce provoacă o probabilitate mare
riscul de a pierde conectivitatea reț elei.

[Link] Principalele opera ț iuni cauzate de consumul de energie

[Link] de capture :Energie de captura este disipata pentru a

completaț i sarcinile următoare: eș antionare, procesare de si-
semnal, conversie analogică/numérique ș i activarea sondei
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 20

FIG. 1.10 – Diferitele aplicaț ii ale RCSF [CHE08].

capturaț i.
În general, energia de captare reprezintă un procent scăzut
timpul energiei totale consumate de un nod.
[Link] de tratament : Energia de tratament se împarte în două
partide : energia de comutare ș i energia de scurgere. Energia
de comutare este determinată de tensiunea de alimentare ș i
capacitatea totală comutată la nivel software (prin executarea unui
logic.
Pe de altă parte, energia de pierdere corespunde energiei consumate.
când unitatea de calcul nu efectuează nicio procesare. În general,
energia de procesare este scăzută în comparaț ie cu cea necesară
pentru comunicare.
[Link] de comunicare : Energia de comunicare se dez-
cline în două părț i: energia de recepț ie ș i energia emisă
Această energie este determinată de cantitatea de date la
comunicarea ș i distanț a de transmitere, precum ș i prin
proprietăț i fizice ale modulului radio. Emiterea unui semnal
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 21

este caracterizată prin puterea sa. Când puterea de emisie

este ridicată, semnalul va avea o mare rază de acț iune ș i energia consumată
mée va fi mai mare. Să notăm că energia de comunicare
reprezintă porț iunea cea mai mare a energiei consumate de
un nod senzor.

[Link] Model de consum de energie

Heinzelman et al. [HCB00] propun un model radio de consum

mation d’énergie (Figura 1.11). Astfel, energiile necesare pentru
emisT x (s, d)et recepț ionaRx(s)des messages sunt date ca
suit :
– Pentru a emite un mesaj de la un emitător către un receptor îndepărtat
metri, emiț ătorul consumă :

ET x (s, d) =ET xelec(s) +ET xamp(s, d)

ET x (s, d) = (Eelec∗s) + (Eamp∗s∗d2 )
Pentru a primi un mesaj de s biț i, receptorul consumă :
EReț etă(s) =ERxelec(s)
ERx(s) =Eelec∗s
EelectetEampreprezintă respectiv energia de transmisie
electronica ș i amplificare.

FIG. 1.11 – Modele de consum al energiei.

Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 22

[Link] Factorii care intervin în consumul de energie

Consumptia de energie depinde de mai multi factori care sunt

explicaț i mai jos :
[Link] modulului radio: Modulul radio este componenta a
nodul de senzor care consumă cea mai mare energie, deoarece acesta este
care asigură comunicarea între noduri. Se deosebesc
cele patru state următoare:
–Stare somn: Radio-ul este oprit.
–Starea transmiterii: Radio-ul transmite un pachet.
–Starea de recepț ie: Radio-ul primeș te un pachet.
–Stare inactivă: Această stare provoacă o pierdere a energiei ca urmare a
ascultarea inutilă a canalului de transmitere. Pentru a evita această pierdere
de energie, un senzor trebuie să se activeze doar în caz de necesitate, ș i
restul timpului trebuie să se pună în stare de somn.

[Link] la mediul de transmisie: Deoarece nodurile împărtăș esc

acelaș i mediu de transmitere, subnivelul MAC joacă un
rol important pentru coordonarea între noduri ș i mini-
minimizarea consumului de energie. Într-adevăr, a minimiza
coliziunile între noduri permit reducerea pierderii de energie.
Astfel, principalele cauze ale pierderii de energie sunt:
–La retransmisie : Nodurile de senzori posedă în general
o singură antenă radio ș i împărtăș esc aceeaș i canal de trans-
misiune. În plus, transmiterea simultană a datelor
provenind de la mai mulț i senzori poate produce coliziuni
ș i astfel o pierdere a informaț iei transmise. Retransmis-
sionul pachetelor pierdute poate genera o pierdere semnificativă
tive de l’énergie.
–La surécoute : Fenomenul de surécoute (overhearing) se
produs când un nod primeș te pachete care nu îi aparț in
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 23

destinate, Aș a cum este ilustrat în figura următoare:

FIG. 1.12 – La surécoute [MOA08].

–Ascultarea activă: Ascultarea activă (ascultare inactivă) a canalului pentru

o posibilă primire a unui pachet care nu va fi primit poate
a genera o pierdere importantă a capacităț ii nodurilor în
energie.
–Sarcina: Mai multe protocoale ale nivelului MAC fonc-
se desfăș oară prin schimb de mesaje de control (supraincarcă) pentru
asigurarea diferitelor funcț ionalităț i: semnalizare, conectivitate,
stabilirea planului de acces ș i evitarea coliziunilor. Toț i
aceste mesaje necesită o energie suplimentară.
–La sur-émission : Fenomenul de supraproducț ie (overemit-
se produce atunci când un nod senzor trimite datele la
un destinatar care nu este pregătit să le primească.
–Dimensiunea pachetelor: Dimensiunea mesajelor schimbate în
reț eaua are un efect asupra consumului de energie al nodurilor
emiters ș i receptori.

[Link] de propagare radio: Modelul de propagare reî

sente o estimare a puterii medii primite de semnal
radio à une distance donnée d’un émetteur. La propagation du
semnalul radio este în general supus diferitelor fenomene:
reflecț ia, difracț ia ș i dispersia prin diverse obiecte.

[Link] datelor: Rutarea în reț elele de senzori

este un rutare multi-sărituri. Direcț ionarea pachetelor de la o
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 24

transmiterea datelor de la o sursă la o destinaț ie se face prin intermediul mai multor noduri

intermediari.
În acest context, o politică de rutare proastă poate avea
consecinț e grave asupra duratei de viaț ă a reț elei.

1.3.10 Rutarea în RCSF

Protocoalele de rutare în cadrul RCSF sunt influenț ate de

un factor determinant de ș tiut: Minimizarea energiei fără o
pierdere considerabilă a eficacităț ii.
Pentru aceasta, au fost create numeroase strategii de rutare pentru
reț ele de senzori. Unele sunt adaptări ale strategiilor care
existau pentru alte tipuri de reț ele (reț ele fără fir în sensul le
mai mari) în timp ce altele au fost concepute special pentru
reț ele de senzori fără fir.

Protocolele de rutare propuse pentru RCSF pot fi

clasificate în patru moduri: După topologie, stabilirea
de la rută, paradigmele de comunicare ș i funcț ionarea
protocole.
Această clasificare este concepută astfel:

[Link] Exemple de protocoale de rutare

a) SPIN :
Heinzelman et al. au propus o familie de protocoale numită SPIN
(Protocoalele senzorilor pentru informaț ii prin negociere), reposant pe un
model de negociere pentru a răspândi informaț ia într-o reț ea
de senzori.
Comunicările în SPIN se fac în trei etape [CHE08]:
– Când un nod vrea să emită o dată, acesta emite mai întâi un
mesaj ADV conț inând o descriere a datelor în cauză
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 25

FIG. 1.13 – Clasificarea protocoalelor de rutare[BEN09].

tion.
Un nod care primeș te un mesaj ADV, consultă baza sa de interes.
Dacă este interesat de această informaț ie, emite un mesaj REQ
vers vecinul său.
– Primind un mesaj REQ, emiț ătorul trimite persoanei interesate
datele sub formă de mesaj DATA.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 26

FIG. 1.14 – Etapele protocolului SPIN[CHE08].

b) ACFC :
Yeet ș i colaboratorii au propus algoritmul MCFA (Înaintare cu Cost Minim)
Algoritm), căutând un drum minim între sursă ș i puț ,
ț inând cont de limitele reț elelor de senzori. Protocolul
visează să atingă trei obiective principale:
Optimalitatea: Prin direcț ionarea datelor pe căi cu cost
minimum.
+ Simplitatea: Care se traduce printr-un consum scăzut de energie
moire, ș i lipsa necesităț ii de a identifica nodurile.
+ Scalabilitatea: Având în vedere consumul scăzut de memorie
ș i absenț a identificatorului de noduri, protocolul poate fi utilizat
pentru un număr mare de noduri. În plus, faza de construcț ie
rutele consumă doar un mesaj pe senzor.

Principiul său este următorul :

Fiecare nod menț ine o variabilă de cost, care determină costul
minimale spre puț pe calea optimă. Mai multe măsuri pot
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 27

a fi angajate, în funcț ie de aplicaț ia dorită: numărul de sărituri, consum-

mation d’énergie, . . . etc.

c) Difuzie Dirijată :
Difuzarea Dirijată este un protocol de propagare a datelor.
permite utilizarea mai multor căi pentru rutarea informaț iilor.
Le puit difuzează un interes sub formă de solicitare, pentru a interoga
reț eaua pe o anumită dată. Se bazează pe modelul pu-
blish/subscribe. DD se bazează pe patru elemente: numirea
date, propagarea intereselor ș i stabilirea gradientelor,
propagarea datelor ș i consolidarea căilor.
DD angajează inundaț ia globală a reț elei. Fiecare nod menț ine
local un cache de interes care conț ine următoarele informaț ii:
–Descrierea interesului, folosind schema de nominalizare-
Când un puț necesită o dată de reț ea, acesta propagă
un interes, conț inând descrierea sa, precum ș i debitul de informa-
tion dorită.
–Un ansamblu de grade: Atunci când un nod primeș te un interes,
îș i parcurge memoria cache :
+ Ș i dacă cache-ul nu conț ine nicio intrare referitoare la interesul primit,
o nouă intrare este creată cu un gradient către vecin
emisitor.
+ În caz contrar, nodul caută un gradient către
voisin emiț ător, ș i actualizează în consecinț ă intrarea în întrebare
După prelucrarea cache-ului, nodul transmite interesul către ceilalț i
vecini. Cea mai simplă metodă este de a folosi inundaț ia.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 28

FIG. 1.15 – Etape descriptive a protocolului DirectedDiffusion [CHE08].

1.4 Concluzie

Acest capitol a oferit o viziune globală asupra domeniului de

reț ele de senzori fără fir care sunt înrudite cu reț elele Ad
hoc.

Reț elele de senzori fără fir prezintă un interes considerabil

dérable ș i un nou pas în evoluț ia tehnologiilor
de informaț ie ș i de comunicare. Această nouă tehnologie
logie suscită un interes crescut având în vedere diversitatea acestor aplicaț ii
sănătate, mediu, industrie ș i chiar în domeniul
sportiv.

Cu toate acestea, realizarea reț elelor de senzori trebuie să

a face faț ă unor constrângeri, cum ar fi consumul de energie
gie, schimbarea topologiei, densitatea importantă a re-
seau,...etc. Aceste limite au condus cercetătorii să sugereze niș te
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 29

aproape de supraveghere pentru a menț ine reț eaua operaț ională

cât mai mult timp posibil, menț inând în acelaș i timp conectivitatea
în reț ea (reț ea conexă) ș i o mai bună acoperire a
zone.

Prin urmare, următorul capitol va fi dedicat supravegherii

des RCSF astfel prezentarea abordării distribuite pe care o
am ales.
Prezentarea reț elelor de senzori fără fir 30
Capitolul 2

Supravegherea reț elelor de

Senzori Fără Fir

Supravegherea este un dispozitiv utilizat pentru a analiza starea sistemului

tema. Ea constă în detectarea ș i clasificarea defecț iunilor în timp ce ob-
servind starea sistemului în timp real, apoi diagnosticând [GVA07]
pentru a putea localiza elementele defecte ș i a determina cauzele.
În general, concepț ia unei supravegheri eficiente se bazează pe
combinarea tehnicilor de supraveghere ș i diagnosticare.
De ce fapt, în RCSF, unele noduri de senzori pot fi
blocaț i sau a cădea în pană din cauza lipsei de energie, a unui dez-
gât material sau o interferenț ă de mediu. Defecț iunea unui
nodul senzor nu trebuie să afecteze funcț ionarea globală a acestuia
reț ea. Este problema fiabilităț ii sau a toleranț ei la defecte.
Pentru rezolvarea acestor probleme, mai multe abordări centrale
au fost propuse care se bazează pe diagnostic ș i reconfigurare
raț ia la nivelul chiuvetei ceea ce provoacă mai multe inconveniente precum
sarcina modulului, Sarcina reț elei de către mes-
sisteme de control, termenii de transmitere care pot întârzia aceasta
detectarea defectelor, iar cel mai mare dezavantaj este eș ecul
modulele scufundate.
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 32

În aceste circumstanț e, în acest capitol va fi prezentată o me-

thode descentralizată care vizează reconfigurarea reț elei în cazul de
defecț iune bazată pe principiul redundanț ei cu ceva
proprietăț i ale teoriei grafurilor pentru a menț ine reț eaua conexă
acoperind întreaga zonă de captare.
Supravegherea Reț elelor de Senzaț ie Fără Fir 33

2.1 La supravegherea RCSF

Un supervisor are ca scop asigurarea desfăș urării corespunzătoare a unei

misiune în prezenț a problemelor ș i gestionarea celor mai bune funcț ii
ment posibil. De acest principiu, supravegherea reț elelor de senzori
constă în a detecta defectele ș i defecț iunile, apoi a genera soluț ii
soluț ii în timp real pentru a menț ine longevitatea reț elei.
Defecț iunile pot apărea din cauza unei defecț iuni la nivelul lo-
software sau de o eroare umană. În RCSF, defecț iunea este generată
rareori declanș ată din cauza epuizării energiei unui nod
care este provocată de supraîncărcarea reț elei cu mesaje de
controale ș i chiar din cauza constrângerilor în care se află reț eaua
deploatată.

2.1.1 Defec ț iunile

O defecț iune (sau avarie) a sistemului apare atunci când comportamentul său
declaraț ia devine inconsistentă ș i nu furnizează rezultatul dorit. La
panne este o consecinț ă a unei sau mai multor erori. O eroare
reprezintă un statut invalid al sistemului datorat unei erori (defect).
eroarea este astfel prima cauză a greș elii, aceasta provoacă
falia sistemului.

[Link] Clasificarea defec ț iunilor

Schema următor arată o clasificare generală în funcț ie de

rădăcina, cauza sau comportamentul unei defecț iuni:

[Link] în func ț ie de durată :

a1.[Transitorie :] Consecin ț ă a unui impact ambiental

temporar, poate eventual dispărea fără
Monitorizarea Reț elelor de Senzori Fără Fir 34

FIG. 2.1 – Clasificarea defecț iunilor [CHE08].

intervenț ie cune.
a2.[Intermittente :] Variante de la panne transitoire, ea se pro-
duce ocazional ș i într-un mod imprevizibil. Ea este ge-
în mod normal datorată instabilităț ii unor caracteristici
materiale sau la executarea programului într-un spaț iu
particularitatea mediului.
a3.[Permanente :] continuă ș i stabil în timp, defec ț iunea
permanente persistă atât timp cât nu există o intervenț ie ex-
terne pentru a-l elimina. O schimbare fizică într-un com-
posant provoacă o defecț iune hardware permanentă.

[Link] în func ț ie de cauză :

b1.[Defec ț iune de design :] Datorită unei structuri gre ș ite a re-

seau sau al unui component în particular. În practică, acest gen
Defectele nu ar trebui să existe datorită testelor ș i simulărilor.
acț iuni înainte de realizarea finală a reț elei;
b2.[Defect opera ț ional :] Ce se întâmplă în timpul func ț iei-
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 35

mentul sistemului.
Ea este în general cauzată de motive fizice. În plus,
se pot distinge, în special pentru reț elele de cap-
turi, trei cauze principale: Energia, Securitate ș i Trans-
misiune.

[Link] în func ț ie de comportamentul rezultat:

c1.[Defec ț iune accidentală (Accident) :] Componenta se opre ș te

complet să funcț ioneze sau bine continuă dar fără re-
a ajunge într-o stare stabilă (validă).

c2.[Omission:] Componenta nu mai este capabilă să...

îmbunătăț i serviciul său (eș ec total).

c3.[Panne de synchronizare (Timing) :] Componentele efecte-

îș i tratează dar furnizează rezultatul cu întârziere.
C4.[Deteriorare bizantină :] Această deteriorare este de natură arbitrară ;
comportamentul componentei este prin urmare imprevizibil. Datorită
atacuri foarte rău intenț ionate, acest tip de defecte este considerat
cel mai dificil de gestionat.

2.1.2 Arhitecturi solu ț ionale tolerante la defec ț iuni în RCSF

Soluț ia poate fi clasificată în 3 categorii:

§Gestionul bateriei: Această categorie este considerată ca
o abordare preventivă, unde protocoalele definesc o dis-
distribuț ie uniformă pentru disiparea energiei între dif-
noduri de senzori; pentru a gestiona mai bine consumul
de energie ș i creș terea duratei de viaț ă a reț elei. În
În plus, mecanismul de activare în mod de repaus este o tehnică de gestionare
Acordarea de baterie. De fapt, protocoalele determină termenele limită.
de punere în repaus a nodurilor de senzori inactive pentru o mai bună
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 36

conservarea energiei[FEL07].

§Gestion de flux: Această categorie grupează tehnicile care

definesc protocoale de gestion a transferului de date
(rutare, selecț ia canalului de transmisie... etc.). Noi putem-
vom găsi abordări preventive sau curative pentru dif-
straturi diferite (reț ea, legătură de date...etc.) cum ar fi :
Routare multi-cale: Foloseș te un algoritm preventiv pentru a-
terminaț i mai multe căi de la fiecare senzor către nod
colectator. Aceasta garantează prezenț a mai multor căi fiabile
pentru transmitere ș i oferă o reluare rapidă a transferului în
defectiuni pe primul drum selectat (alege unul dintre
căile care rămân).
Recuperarea drumului: După detectarea defectării, o tehnică
curative permite crearea unui nou drum mai fiabil pentru
retransmite datele.
Alocarea canalului: Această soluț ie, implementată la nivel MAC,
efectuează o alocare a canalului de transmisie într-un mod
a diminua interferenț ele între nodurile vecine ș i a evita
coliziunile în timpul transferului.
Mobilitate: Unele protocoale propun ca soluț ie toleranț a
rante aux pannes selecț ia unui set de noduri mobile
încărcaț i să se deplaseze între senzori ș i să colecteze datele
captate. Acest lucru va reduce energia consumată la nivelul fiecărei
senzor eliminând sarcina sa de transmisie. Un nod mobil
este în general dotat cu o baterie mai mare decât cea
dintr-un nod senzor.

§Gestionul datelor: Protocoalele clasificate în această categorie

rie oferă o gestionare mai bună a datelor ș i a tratării lor
Două subcategorii principale sunt determinate:
Supravegherea Reț elelor de Sensori Fără Fir 37

Agrégare: Considerată ca o abordare preventivă, operaț iunea

d’agrégation efectuează un tratament suplimentar asupra dona-
date brute colectate din mediu. Un nod agregat
teur combină datele provenite din mai multe noduri într-o
informaț ii semnificative; ceea ce reduce considerabil cantitatea
tită de date transmise, necesită mai puț ină energie ș i aug-
întreț ine astfel durata de viaț ă a reț elei.
Clustering: Una dintre abordările importante pentru a trata structura
o reț ea de senzori este clusteringul. Acesta permite
mation a unui backbone virtual care îmbunătăț eș te utilizarea res-
surse rare precum l lăț imea de bandă ș i energia. În plus,
clustering-ul ajută la realizarea multiplexării între diferite clus-
În plus, îmbunătăț eș te performanț ele algoritmilor de
routaj. Mai multe protocoale folosesc această abordare preventivă
[FEL07]

2.1.3 Aspect de supraveghere a unui RCSF

[Link] Metodologia de desfă ș urare :

Senzorii pot fi de obicei plasaț i într-o zonă de interes

rêt, fie determinist sau aleatoriu. Alegerea strategiei de desfăș urare-
depinde de tipul de senzori, aplicaț ia ș i mediul
de funcț ionare a senzorului. Desfăș urarea controlată a nodurilor
este viabil ș i adesea necesar atunci când senzorii sunt scumpi, sau
când funcț ionarea lor este afectată în mod semnificativ de poziț ia lor
În anumite aplicaț ii, distribuț ia aleatorie a nodurilor
este singura opț iune posibilă. Aceasta este valabilă în special pentru
medii dificile precum câmpul de luptă sau o regiune
de catastrofă. Conform distribuț iei nodurilor ș i nivelului de redon-
dans, desfăș urarea aleatoare a nodurilor poate atinge obiectivele
Monitorizarea reț elelor de senzori wireless 38

de performance.

FIG. 2.2 – Strategii de desfăș urare a nodurilor într-un RCSF[YAK].

[Link] Conectivitatea re ț elei

Un reț ea de senzori fără fir este spus că este conectată dacă ș i numai dacă
există cel puț in o rută între fiecare pereche de noduri [MER03]. La
conectivitatea depinde în esenț ă de existenț a drumurilor. Ea este
afectată de schimbările de topologie cauzate de mobilitate sau
defecț iunea nodurilor [BEC09].
Principiul este că acoperirea bună va fi oferită atunci cândreste un
multiple deSr . Cu toate acestea, dacă domeniul de comunicare este limitat,
de exemplu,Tr=Sr , conectivitatea devine o problemă importantă,
cu excepț ia cazului în care redundanț a în ceea ce priveș te acoperirea este provisionată.

Una dintre metodele utilizate a fost propusă de "J. Bredin, E. De-

maine, [Link] Hajiaghayi, ș i D. Rus" în 2005 care se bazează pe
formularea RCSFs K-conectate [CSS04]. K-conectivitatea presupune
că există K căi independente între fiecare pereche de noduri.
Pentru K > 1, reț eaua poate tolera anumite defecț iuni ale legăturilor ș i ga-
rantie o anumită capacitate de comunicare între noduri. Les
autorii studiază problema amplasării nodurilor pentru a atinge
K-conectivitate în momentul configurării reț elei sau al reparării
formularea problemei ca un model pe un reț ea deconectată
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 39

de optimizare care caută să minimizeze numărul de noduri suplimentare

comentarii necesare pentru menț inerea K-conectivităț ii.

[Link] La couverture

Problema acoperirii în reț elele de senzori video

nu este recent [MSP09]. Mai multe lucrări au tratat deja acest pro-
problemă în mai multe moduri. Cu toate acestea, există două categorii de
couverture :
- Couverture des cibles pré- déterminées : Consiste à trouver un sous-
ansamblu de noduri conectate care asigură supravegherea unui
semblu de ț inte ale căror poziț ii sunt cunoscute a priori.
- Acoperirea unei zone: constă în găsirea unui subsistem de
noduri interconectate care asigură supravegherea întregii zone de-
ploiement.

Fie un reț ea de noduri desfăș urate pentru a supraveghea o regiune

un nod este caracterizat prin raza sa de acoperire
son rayon de transmission. La couverture dans un réseau de capteur
fără fir depinde de densitatea nodurilor. Această densitate este dată de
ecuaț ia extrasă din [CSS04] :
µ(R) = (NΠR2 )/A
Unde :
Raza de transmisie a unui nod,
-La aerul de calcul,
-Numele nodurilor situate în aerA

[Link] Longevitatea re ț elei

Prolongarea duratei de viaț ă a reț elei a fost obiectivul de optimizare

pentru cele mai multe protocoale de comunicaț ie publicate pentru re-
sece de senzori. Poziț iile nodurilor semnificative au un impact asupra
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 40

durata de viaț ă a reț elei. De exemplu, variaț iile de densitate a

noduri din întreaga regiune pot duce la încărcarea traficului dez-
echilibrat ș i a provoca gâturi de îngustare [HWT05].
Un reț ea de senzori fără fir devine inutilizabilă când conexiunea
activitatea între nodurile sale este pierdută, se spune că reț eaua este moartă.

2.1.4 Redundan ț a

Redundanț a, într-un mod general, este folosită pentru a preveni un

defecț iune într-un sistem. Ca în cazul RCSF,
redundanț a este stabilită pentru a extinde durata de viaț ă a reț elei, pe
tot ceea ce aceasta se referă la numărul excesiv de noduri.
Redundanț a se împarte în două categorii :
a) Redundanț a materială sau fizică.
b) La redondanț a analitică.

[Link] La redundan ț ă Materială

Redundanț a fizică constă în utilizarea mai multor senzori,

tonometre, procesoare si software pentru a masura si/sau controla o
variabilă particulară. Un principiu de vot este aplicat asupra valorilor
redondante pentru a decide dacă o eroare este prezentă sau nu. Această ap-
proche antrenează un cost important în instrumentaț ie, dar se dovedeș te
extrem de fiabilă ș i simplă de implementat. Aceasta este pusă în aplicare...
în principal pe sisteme cu risc înalt, cum ar fi centralele
nucleare sau avioane.
Această abordare este aplicată pentru RCSF, deoarece este mijlocul
cel mai simplu de a obț ine mai multe informaț ii despre aceeaș i variabilă
ș i de a dispune de mai mulț i senzori care măsoară mărimea acesteia
variabilă.
La redondance physique souffre d’un désavantage majeur : son
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 41

FIG. 2.3 – La redondanț a hardware[RIP99].

cost. Dublarea numărului de senzori costă cel puț in dublul

preț ul organului de măsură. În plus, constrângerile ergonomice
conectate la instalarea acestor senzori pot limita utilizarea lor.
Modurile care pot fi aplicate la diferitele niveluri ale unui
sistemele sunt :

La redunanta activă: Este adaptată pentru sistemele critice

din cauza principiului său care tolerează greș elile unuia sau mai multora
componente.

2. Redundanț a pasivă: Bazată pe redundanț a utilizând o

singura copie, denumită 'copie primară'; în timp ce celelalte copii
sunt utilizate doar în caz de defecț iune.

3. La redondanț ă hibridă: Aș a cum sugerează numele, este o com-

binaison între cele două redundanț e menț ionate anterior.

Alegerea strategiei de redundanț ă se face în funcț ie de constrângeri

ș i nevoile aplicaț iilor. În cazul reț elelor de senzori fără
În replicarea activă, este preferabilă pentru a tolera defecț iunile
frecvente a nodurilor senzori.
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 42

[Link] La redondan ț a analitică

Un complement la redundanț a fizică este de a exploata

constrângeri legând diferitele variabile ale sistemului. Aceste constrângeri
pot adesea să se exprime sub forma unor relaț ii analitice
liant variabilele cunoscute (relaț ii de intrare/ieș ire sau de ieș ire/ieș ire).
Aceste relaț ii sunt numite relaț ii de redundanț ă analitică.
Principiul supravegherii constă în a verifica dacă aceste relaț ii sunt
egale cu zero (într-un sens statistic precizat mai departe) folosind
măsurile prelevate online de pe sistem. Conceptul de redon-
dansul analitic se bazează pe utilizarea unui model matematic
sistemul de monitorizat.

Definiț ia 1 structura unei relaț ii de redundanț ă analitică este

lista minimă a constrângerilor care trebuie respectate pentru ca aceasta să fie satisfăcută
de asemenea. Fiecare constrângere fiind asociată unui component, structura
d’une RRA va fi notată folosind setul de componente corespunzătoare
dants. [MAQ03]

Abordarea care utilizează redundanț a analitică se descompune în

în mod normal în două etape distincte :
- Prima se referă la generarea de reziduuri caracteristice ale
pană.
A doua etapă se referă la luarea deciziilor care au legătură cu dez-
detecț ia ș i eventual localizarea unui element defectuos.
Ea pune în aplicare tehnici de detectare a rupturilor ș i de testare.
d’hypothèses.
Acest principiu este adesea dificil de exploatat, aș a cum este cazul cu
RCSF din cauza schimbării frecvente a topologiei reț elei legată
la epuizarea bateriei sau chiar mobilitatea senzorilor. Pentru
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 43

Aceste motive, redundanț a materială este folosită mai ales că costul

dimensiunea senzorilor fără fir devine din ce în ce mai mică.

2.2 Sisteme Multi-agente

Un sistem multi-agent (SMA) este un sistem compus dintr-un en-

un grup de agenț i, situaț i într-un anumit mediu ș i interacț ionând
un agent este o entitate caracterizată prin
faptul că este, cel puț in parț ial, autonom. Acesta poate fi un
proces, un robot, un ființ ă umană, etc. Obiect de lungă durată de
recherches en intelligence artificielle distribuée, les systèmes multi-
agenț ii formează un tip interesant de modelare a societăț ilor, ș i au
în acest sens, domeniile de aplicare sunt largi, ajungând până la ș tiinț e
umane.
În alte cuvinte, este vorba despre a face să colaboreze un ansamblu de entităț i (agenț i)
dotate cu un comportament inteligent, coordonează-ș i obiectivele ș i
planuri de acț iune pentru a rezolva o problemă.

2.2.1 Caracteristicile Sistemelor Multi-Agent

Fiecare agent are informaț ii sau capacităț i de rezolvare

de probleme incomplete, deci fiecare agent are un punct de vedere
limită ;
Nu există un control global al sistemului;
Datele sunt descentralizate;
Calculul este asincron
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 44

2.3 Lucrările anterioare

În domeniul RCSF-urilor, au fost propuse mai multe abordări.

soluț ii pentru a remedia problemele întâmpinate în urma funcț ionării
des RCSF(s). În acest context, metodele sau soluț iile propuse
seele sunt clasificate în două categorii :
– Les Méthodes Centralisées ;
– Metodele Decentralizate.
Ș tiind că cercetătorii se orientează spre a doua categorie la
cauzează probleme de centralizare care pot fi rezumate la:
– Suprasarcină a modulului de procesare;
– Supraîncărcare a nodurilor din cauza mesajelor de control.....etc.
Prin urmare, lucrările referitoare la RCSF-uri se orientează mai mult spre
economia de energie, calitatea serviciului ș i în sfârș it spre
supravegherea RCSF-urilor. În ceea ce priveș te acest ultim punct, putem
citeș te următoarele:
În" SENSORI AUTOORGANIZAȚ I" [YCC05], autorul a conceput
protocolul său de supraveghere bazat pe construirea unui arbore hiérarhic
raharhic folosind modelul matematic cum ar fi teoria
grafice sau un diagramă de Voronoi care se aplică unei vaste
zone din cauza utilizării comunicării multi-sărituri astfel
Datele ar putea fi agregate la nivelul nodurilor intermediare
diariste.
Se bazează pe următoarele puncte:
– Colectaț i poziț iile nodurilor ;
– Curăț aț i nodurile redundante ș i detectaț i nodurile de frontieră;
– Detectarea ș i urmărirea obiectelor de intruziune;
– Reorganizaț i nodurile atunci când un nod moare.
Nodul redundant este detectat în funcț ie de zona sa de acoperire cu o
imagine binară.
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 45

Protocolul EEP propus de SAYAD MAYA [SAY09] aduce

îmbunătăț iri precum creș terea duratei de funcț ionare
îmbunătăț irea reț elei, precum ș i reducerea timpului de transmitere.
Prin urmare, există economii de energie deoarece crearea drumurilor
este dinamică ș i se bazează pe o funcț ie de cost care ia în considerare
nivelul de energie al nodurilor ș i distanț a lor faț ă de sta-
ț ion de bază.

Autorii [BAI10] au studiat supravegherea folosind ajutorul

multicriterii de decizie formulând specificaț ii care sunt
resurse limitate în termeni de încărcare ș i capacităț i de stocare
ș i calculul, precum ș i absenț a infrastructurii fixe (mobilitatea)
conectivitate, iar distanț a între senzori se confruntă cu condiț ii nefavorabile
comportamente care pot să îl ț intească.

În CFIP09 [MSP09] autorii se concentrează pe supravegherea

videoclipuri ale Reț elelor de Senzori Fără Fir unde adoptă o ap-
aproape pentru a ordona în mod adaptativ activitatea nodurilor
videoclip în funcț ie de copertă. Ei s-au îndreptat spre un al-
algoritm distribuit în care fiecare nod îș i organizează vecinii într-un
un set de noduri disjuncte bazându-se pe activitate, fiecare
nodul decide dacă rămâne activ sau nu. Simularea s-a stabilit pe baza
un model multi-nivel.

Samira ALLAM în [ALL09] se interesează de protocolul de rutare

bazat pe o abordare distribuită cu un context multi-agent
viziune asupra Auto-organizării cu scopul de a balansa un sistem central
lisat într-un sistem descentralizat pentru a garanta reducerea energiei
consumată.
În [BEC09] autorul a propus un model descentralizat pentru
supravegherea unui RCSF folosind un simulator personal conceput
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 46

cu C++ pentru validarea testelor.

După mai multe cercetări, am constatat că supravegherea

domeniul RCSF(s) este unul care se lărgeș te, de unde cercetătorii se interesează
se îndreaptă din ce în ce mai mult spre această uș ă care a deschis un alt concept de
cercetare. De ce fapt, ne-am bazat pe aplicarea unei
abordare distribuită pentru Reț ele de Senzori Fără Fir ș i de
implementează această abordare pe un simulator existent ș i open source.
Abordarea distribuită sau bazată pe multi-agenti pentru:
Adaptarea la realitate;
Cooperarea
– Rezolvarea problemelor complexe ;
Eficienț a;
– Fiabilitatea.
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 47

2.4 Descrierea abordării distribuite (decentralizate)

sée)

Abordarea urmată constă în definirea unei reț ele de senzori

fără fir cu principiul agenț ilor: roluri diferite atribuite nodurilor
pentru a forma grupuri (zone sau clustere), Acest acelaș i algoritm este
utilizat pentru reorganizarea reț elei în caz de defecț iune în utilizare
sunt principiul redundanț ei cu teoria grafurilor.

2.4.1 Topologia re ț elei

Reț eaua de senzori fără fir este desfăș urată aleator într-o
zone, aceste noduri urmează o topologie dinamică adică cap-
utilizatorii pot să se miș te sau chiar adăugarea sau dispariț ia cap-
tehnici ar putea fi luate în considerare.

Reț ea este împărț ită în grupuri de senzori unde fiecare nod are un
rol afectat în funcț ie de vecinii săi în timpul organizării re-
seau. Acest principiu este urmat pentru a face să colaboreze un ansamblu de entităț i
dotate cu un comportament, coordonează-ș i scopurile ș i planurile de
soluț ii pentru a rezolva o problemă [LEB].

2.4.2 Defini ț ia rolurilor

Rolurile pot fi definite astfel:

a) Nod Reprezentant: Este nodul care administrează com-
comunicările în cadrul grupului de senzori. El îș i asumă toate.
cereri de trimitere a mesajelor membrilor din regiunea sa. Este
nodul care se ocupă de comunicarea grupului cu
la exterior. Să notăm că un reprezentant nu poate avea niciodată un
vecin cu acelaș i rol.
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 48

b) Nod de legătură: Permite nodurilor reprezentând comun-

el este la graniț ele mai multor grupuri de senzor.
este responsabil cu asumarea comunicărilor între regiuni.

c) Nod simplu: Nu este altceva decât un simplu senzor, el capturează de

informaț iile solicitate ș i a le transmite către Sink prin intermediul său
reprezentant.

d) Nod Sink: Este staț ia principală care poate comunica

cu toate nodurile pentru a aduna informaț iile dorite.

FIG. 2.4 – Organizarea pe regiuni a nodurilor de senzori [ALL09].

Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 49

[Link] Algoritm de atribuire a rolului

Algoritmul următor explică procedura de atribuire a rolurilor.

RolAfectare
{
dacă(NombreVoisin !=0)
{
dacă(NbreVoisinReprezentant == 0)
Niciun Reprezentant vecin, aș a că senzorul devine acesta.
RoleAffecté = Representant ;
altfel
{
dacă(NbreVoisinRepresentant == 1) && (RolAffecté != Reprezentant)
{
//există un singur reprezentant legat de noduri acest
care obligă celelalte senzori să devină noduri simple
RoleAffecté = Simple ;
}
altfel
{
mai mulț i reprezentanț i în jurul nodului atunci acest
//sensorul poate fi doar un nod de legătură
RoleAffecté = Liaison ;
}
}
}
}
Aplicarea unui astfel de algoritm duce reț eaua să se reprezinte de la

în modul următor :
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 50

FIG. 2.5 – Atribuirea rolurilor într-un RCSF.

2.5 Protocolul de rutare adoptat

Protocolul de rutare următor se bazează pe principiul atribuiri-

tion de roluri care se compune în mai multe etape rezumate în
puncte următoare:
•Detectarea vecinătăț ii;
Tranziț ie de roluri;
Detecț ia grupurilor vecine;
Rezolvarea conflictelor între reprezentanț i;
Gestionarea redundanț ei.
Mecanism de detectare a defectelor.
Ș tiind că nodurile acestui sistem interacț ionează prin trimiterea de
mesaje. Interacț iunile dintre cei 3 agenț i permit înț elegerea
funcț ionarea acestui protocol. Aceste interacț iuni sunt definite de
raportul asupra rolului atribuit.
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 51

2.5.1 Diagramele UML

Diagrama următoare conform metodei UML, mai precis

diagramele de Stat-Transfer ș i Diagrama de Secvenț ă sunt elaborate
pentru a prezenta diferitele stări ale unui nod ș i pentru a oferi o
idee generală ș i mai clară despre principiul abordării urmate.

FIG. 2.6 – Diagramă de tranziț ie a stării.

Supravegherea Reț elelor de Sensori Fără Fir 52

FIG. 2.7 – Diagramă de Secvenț ă.

[Link] La detectarea vecinătă ț ii

Vecinătatea unui nod este detectată pentru a asigura conexiunea

reț elei. În acest context, Fiecare senzor difuzează un mesaj numit
Mesaj HELLO (la toate nodurile dintr-un singur salt). Acest mesaj este
definiț i astfel:

Type Source Destination NSaut

Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 53

Fiecare nod care primeș te acest mesaj (BUNĂ) răspunde printr-un mes-
sage la destinaț ie (neredistribuibil) structurat astfel:

Type Source Destination Rôle Groupe Position NSaut

[BEC09]

Prin trimiterea acestor mesaje, toate nodurile pot actualiza

masa lor de vecinătate ș i de acest principiu schimbarea rolului poate
afectează nodurile senzor.

2.5.2 Schimbarea rolurilor:

În timpul detectării modificărilor în tabela de vecinătate de către

un nod. Acesta execută algoritmul de schimbare a rolului ex-
explicat anterior prin trimiterea unui mesaj "ChangeRole" care a
structura prezentată mai jos. Ș tiind că fiecare nod primeș te
ce message sera obligé à éxécuté l’algorithme d’attribution de rôles
modificându-ș i tabela de vecini.

Type Source Destination Rôle Groupe [BEC09]

Fig. 2.8 – Introducerea unui nou nod.

Survegherea reț elelor de senzori fără fir 54

2.5.3 Detectarea grupurilor vecine

Nodurile Reprezentanț ilor sunt definite cu o tabelă care conț ine

grupurile vecine. Aceasta din urmă trebuie actualizată în funcț ie de
cunoaș terea nodurilor de legătură între grupuri folosindu-se de
message HELLO.
Această figură prezintă funcț ionarea menț ionată referitoare la detectarea grupurilor
adiacente.

FIG. 2.9 – Detectarea grupurilor adiacente.

2.5.4 Verificarea coeren ț ei grupurilor :

Problema incoerenț ei poate fi detectată de un nod simplu.

Pentru că această problemă poate fi cauzată dacă ș i numai dacă există două
grupuri disjuncte adică nodurile simple se văd dar reprezentările lor
sentinț ele nu pot comunica (Lipsă unui nod de legătură).
Schema următoare ilustrează această problemă:
În momentul în care un nod detectează incoerenț a, acesta propaguează un mesaj
sage "VérifCohérence" care este format din :

Type Source Destination Rôle Groupe GrpVoisin [BEC09]

La primirea mesajului "VérifInconhérence" se declanș ează procedura-

durata de atribuire a rolului. După executarea acestei proceduri ș i
ș i dacă incoerenț a este confirmată, un nod Reprezentant poate schimba
rolul său prin afectarea unui alt nod rolul Reprezentant în el în-
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 55

FIG. 2.10 – Corectarea problemei de incoerenț ă.

văzând mesajul "PasseReprésentant" aș a cum arată structura

următoare :

Type Source Destination Groupe [BEC09]

2.5.5 Rezolvarea conflictelor între reprezentan ț i

O reț ea de senzori urmează o topologie dinamică, adică to-

pologie poate schimba din cauza mobilităț ii unui nod (epuizare
d’énèrgie....). Această configuraț ie poate produce un conflict între...
grupuri în cazul în care doi reprezentanț i devin vecini.

Această problemă poate fi rezolvată cu ajutorul mesajului "ResConflit" care

un format următor:

Type Source Destination Score [BEC09]

Ș tiind că „Scorul” defineș te energia rămasă a fiecărui Reprezentant

sentant pentru a putea desemna cel mai bun nod la nivel de energie.
De ce fapt, nodul Reprezentant care primeș te acest mesaj poate fie să rămână
Reprezentant ș i scorul său este ridicat, trimiț ând mesajul "ResCon-"
flit", sau a deveni un nod simplu difuzând mesajul "Schimbă-
Rol
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 56

FIG. 2.11 – Rezolvarea conflictului între Reprezentanț i.

2.5.6 Gestionarea redundan ț ei

Un nod este spus redundant dacă ș i numai dacă există un altul

nod având aceeaș i rol capabil să asigure exact aceleaș i
sarcinile nodului candidat.
Ce mecanism de gestion a redundante este folosit pentru a mentine
o lungă a funcț ionării vieț ii în reț ea cu un minim
de noduri care colaborează pentru a putea trezi celelalte noduri în caz
de defectare a unui senzor.
Acest proces este aplicat pe toate nodurile ale căror roluri sunt fie
Simplu sau Liaison în felul următor :

a.NŒUDSIMPLU:
Un nod simplu „S1” este considerat redundant dacă există un alt nod
Simple "S2" aparț inând aceluiaș i grup cu S1, astfel că:

distanta(S2,R) >= distanta(S1,R)

R : Nod Reprezentant,
d : Distanț ă.

Acest principiu poate fi formulat folosind proprietatea lui Ga-

briel :
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 57

Redundant(S1)/S1 Geu⇒ ∃S2 GEu etS1 Cercle(S2, Reu )[BEC09]

FIG. 2.12 – Redundanț a nodurilor simple.

b.NŒUDLIAISON:
Un nod de legătură L1 este considerat redundant dacă ș i numai dacă acesta
există un alt nod de legătură L2 precum reprezentanț ii Reu
Acoperit de nodul L1 sunt incluș i sau egali cu ansamblul celor
noduri reprezentative acoperite de L2.
Putem formula asta în următorul mod:

Redundant(L1)/L1 Geu⇒ ∃L2 Geu /Grp(L1)⊆Grp(L2)[BEC09]

-Geuun grup de noduri având Reuca reprezentant.

-Ljun nod de legătură în grupul Geu .
- Grp(Lj ) ansamblul grupurilor adiacente accesibile prin Reuà
travers nodul liaisonLj .
- Predicatul Redundant(Lj ) valant "Vrai" când nodulLjest
declarat redundant.

[Link] Principiul urmat pentru a gestiona redundan ț a:

Redundanț a nodurilor este gestionată prin schimbul de mesaje.

Ș tiind că doar Reprezentantul are capacitatea de a schimba starea
un nod care face parte din grupul său bazându-se pe un mesaj
SchimbăStarea
Survegherea Reț elelor de Senzaori Fără Fir 58

să-l adoarmă.
Compoziț ia mesajului este după cum urmează :

Type Source Destination NS [BEC09]

Ș tiind că :

-NS"NEWSTATE"estenoulstatedestinatunuinodprinintermediulsău
reprezentant.
Mecanismul este prezentat în (Figura 2.13):

FIG. 2.13 – Schimbarea stării unui nod.

[Link] Mecanism de detectare a defectiunilor

Mecanismele de detectare a defecț iunilor sunt utilizate la nivelul de

această abordare. În acest context, schimbul periodic al mesajului
„BUNĂ” permite nodului Reprezentant să descopere defectul
des autres nœuds appartenant à son groupe.
Principiul poate fi descris în următoarele puncte:
?Reprezentantul nodului difuzează periodic mesajul "BUNĂ"
la nodurile active.
?Toate nodurile care primesc acest mesaj răspund cu mesajul "HEL-
LORep, adică aceș ti noduri colaborează întotdeauna în reț ea.
Nodul care nu răspunde este considerat defect de Re-
prezentant, acesta trezeș te toate nodurile vecine ș i lansează
Supravegherea Reț elelor de Senzori Fără Fir 59

procesul de atribuire a rolurilor prin difuzarea mesajului "Chan-

geEtat

2.5.7 Colectare de informa ț ii

O reț ea de senzori este configurată pentru colectarea de informaț ii

tion, cum ar fi temperatura, presiunea sau informaț ii multi-
medie.
Abordarea utilizată se bazează pe utilizarea a două mesaje simple
de tip scalar Data ș i DataReq definit ca urmează:

Type Source Destination Mesure

Type Source Destination

Le sink diffuse sa requête en utilisant DataReq à tous les nœuds.

Aceș tia exploatează acest mesaj în funcț ie de rolurile lor.

.Nœud Liaison : Trimite cererea tuturor reprezentanț ilor săi vecini.

Nod simplu: Trimite valoarea măsurată reprezentantului său.

Nod Reprezentant: Răspunde la cerere trimiț ând informaț ia-

informaț ie captată de grupul său folosind calea optimă care
este cunoscut prin trimiterea periodică a mesajului "HELLO" cu
camp "HC" (Numărul de sărituri).
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 60

2.6 Concluzie

Ce capitol a prezentat protocolul utilizat ș i propus de [BEC09]

pentru gestionarea redundanț ei ș i toleranț ei la defecte.

Necesitatea unei durate lungi a unei reț ele de senzori fără fir
îi determină pe cercetători să propună diferite mecanisme de consum
măsurarea energiei, supravegherea la nivelul acestor reț ele. Prin urmare,
configurarea în grupuri permite auto-organizarea nodurilor fără
a apela la chiuvetă.

Dezvoltarea aleatorie a nodurilor implică prezenț a cap-

teurii redundanț i, Aceș tia sunt puș i în aș teptare pentru a minimiza
consumul energetic al nodurilor, ș tiind că aceș ti senzorii
sunt treziț i în caz de nevoie.

În capitolele următoare, vom prezenta instrumentele de simulaț ie

relaț ii existente, în timp ce ne justificăm alegerea, astfel că vom arăta...
rezultatele simulării pentru a valida abordarea studiată ș i a propune
alte sugestii.
Supravegherea reț elelor de senzori fără fir 61
Capitolul 3

Simularea supravegherii în RCSF

Tehnologiile informatice se extind din ce în ce mai mult ceea ce

duce la apariț ia mai multor sisteme ș i astfel diferite mé-
metode de gestion.
În modelul de reț ea, studiul trece esenț ial prin studiul
componentele sale atomice. Acest principiu este aplicat obligatoriu pentru
reț elele de senzori fără fir, diferitele propuneri ale cercetătorilor
cheurs pentru a remedia problemele RCSF, cum ar fi consumul
tion d’énergie, la durée de fonctionnement du réseau, les contraintes
colectării de informaț ii... necesită o etapă de testare înainte de punerea în aplicare
în loc. Pentru aceasta, soluț ia cea mai fiabilă ș i cea mai puț in costisitoare
consistă în "Simularea".

Simularea reț elelor de senzori constă în principal în

reproducerea comportamentului ș i funcț ionării nodurilor
senzori într-un mediu informatic; din motive precum:
Repetarea experienț ei, adresarea sistemelor complexe, Le
câș tig de timp ș i variaț ia parametrilor de simulare în timp ce
simularea reală se dovedeș te a fi costisitoare, chiar imposibilă în vreun
cas.

În cele ce urmează, vom vorbi pe scurt despre simulatoarele de

Simularea supravegherii în RCSF 63

reț ele existente, al simulatorului ales pentru simulările noastre "OM-

NET++" ș i platforma de simulare a reț elelor de senzori
fără fir "CASTALIA".
Simularea supravegherii în RCSF 64

3.1 Generalită ț i despre simulare

În zilele noastre, simularea cunoaș te o dezvoltare considerabilă, ș i această

datorită interesului pe care îl prezintă modelele informatice ale sistemelor
simulés ;

Definiț ia 2 Simularea constă în modelarea informatică a unui

sistem oarecare, oferind o reprezentare a tuturor entităț ilor acestuia
sistem, comportamentele lor proprii, precum ș i interacț iunile lor. Ea pune
la dispoziț ia utilizatorului un mediu de experimentare de care
putem varia parametrii.

Datorită progreselor realizate în domeniul dezvoltării ș i

tehnici de programare, dispunem astăzi de
limbaje de programare foarte puternice. Astfel, devine posibil
de a realiza un simulator într-un mediu de programare
existent.

3.2 Tipuri de simulare

În funcț ie de tipul de evenimente din simulare, noi distingem

avem două tipuri de sisteme de simulare: sistemele discrete
ș i sistemele continue.

3.2.1 Sisteme de simulare discrete :

Sunt sisteme pentru care variabilele vizate de si-

mulaț ia nu îș i schimbă starea decât în u​ n număr finit de puncte pe axă
timp. Aceste sisteme sunt de asemenea numite: sisteme de simulare-
Simulare a supravegherii în RCSF 65

acț iune asupra evenimentelor discrete.

3.2.2 Sisteme de simulare continuă :

Acestea sunt sisteme pentru care variabilele pot varia

de stat în orice moment pe durata simulării.

3.3 Simulatoarele de re ț ea existente

Există mai multe simulatoare de reț ea, cum ar fi: NS2, OMNET++.
OPNET, GLOMOSIM, JSIM...etc. [TBL08][CET05]
Printre acestea, vom menț iona câteva simulatoare precum NS2, GLOMO-
SIM ș i bineînț eles simulatorul nostru OMNET++.

3.3.1 NS2 :

NS este un simulator de evenimente discrete foarte raspandit in

domeniul cercetării pentru tot ce se referă la reț ele.
Utilizarea denumirii "NS2" specifică versiunea simulatorului
NS.
Reprezintă un suport important pentru simularea protocolilor
TCP, protocoale de rutare, protocoale de multicast.
Dezvoltarea NS urmează o abordare orientată pe obiect care utilizează
două limbaje de programare: C++ ș i TCL. Modulele de bază
simulatorul ș i protocoalele sunt implementate în C++ cu o
couche TCL deasupra, care oferă o interfaț ă flexibilă ș i uș or de
utiliza [5].
Figura următoare ilustrează diferitele componente interne ale si-
mulateur :
Simulare a supravegherii în RCSF 66

FIG. 3.1 – Descriere arhitecturală a simulatorului NS2.

3.3.2 GloMoSim

GloMoSim (Simulatorul global de informaț ii mobile) a fost

conceput conform unei arhitecturi orientate pe 'strat' similar cu cea
cele ș apte straturi OSI pentru reț ele [MAK08].
A fost dezvoltat în laboratorul UCLA Parallel Computing Lab.
istorie folosind limbajul PARSEC.
PARSEC (Mediu de simulare paralel pentru sisteme complexe)
este un limbaj de programare derivat din limbajul [Link]
două sunt destinate simulării evenimentelor discrete. Ele au fost
dezvoltate pe baza limbajului C la universitatea UCLA (Universitatea
California Los Angeles)
Simulare a supravegherii în RCSF 67

Transferul de pachete în GloMoSim se face conform schemei următoare

vant :

FIG. 3.2 – Transferul pachetelor în GloMoSim.

Simularea supravegherii în RCSF 68

3.3.3 OMNET++

OMNeT++ IDE (Mediu Integrat de Dezvoltare) este bazat

pe platforma Eclipse. Este un mediu open source care
oferă instrumente pentru crearea ș i configurarea modelelor de
reț ele (fiș ierele NED ș i INI) ș i unelte pentru executarea unui
lot de programe, precum ș i pentru analiza rezultatelor simulării
tion [MSK05].
OMNeT++ pare a fi cel mai bun dintre soluț iile open source ș i
freeware. OMNeT++ pare să seducă din ce în ce mai mult comunitatea
ș tiinț ifice ș i un număr tot mai mare de modele sunt disponibile.
În cele ce urmează, va avea o vedere mai detaliată asupra simulatorului astfel
raț iunile alegerii acestui simulator.

3.4 Compararea între simulatoare

Simularea este adesea mai ieftină decât experimentarea ș i

comporte mult mai puț ine riscuri atunci când omul face parte din
sistem studiat. Rezultatele pot fi obț inute mult mai
rapid. Simularea (în special cea numerică) se bazează pe o
cunoaș terea fenomenelor care nu poate fi obț inută decât prin ex-
périmentation.
O simulare nu poate fi realizată decât dacă dispunem de un ac-
cunoș tinț e suficiente obț inute prin experimentări
pe fenomene anterioare ș i analogice. Indiferent de calitatea
lité de la simulation, ea nu înlocuieș te complet experimentul-
Iată un tabel general care descrie avantajele ș i dezavantajele
niente despre simulatoarele descrise anterior [RSA09] :
Simularea supravegherii în RCSF 69

Simulatoare Avantaje Dezavantaje

NS2 ◦Foloseș te programarea orientată pe obiect,
Conceput pentru reț ele
filare
◦Permite simularea ◦Dificultate în adăugare
comportamentele proto-noilor modele din cauza
standardele coles des dependen ț e între
module,
◦Numeroase protocoale ◦Integrare dificilă la
disponibile, alte aplicaț ii,
◦ Simulator Multi-◦La performan ț ă scăzută
Canapele. simulări de reț ele
importanț i,
Scenariul de simulare
descrie în Otcl.
GloMoSim◦Ini ț ial conceput pentru ◦Necesitatea de a stăpâni
reț elele fără fir (în special Parsec pentru întreaga
reț elele Ad Hoc) sonnalisation în jurul
noyau
◦Execu ț ia simulărilor◦Instalare destul de com-
rapoarte relativ rapide plexe.
◦Mediu de simu-
latăț ie paralele.
OMNET++◦Arhitectură modulară ◦Nu suportă
permiț ând integrarea cazului reț elelor de cap-
modele noi teurs.
◦Utilizarea C++ (ș i re- ◦Puț ine modele pentru
celement al C#) pentru re ț elele fără fir,
dezvoltarea nucleului
◦Clasele de bază ◦Descrierea modelelor
simulatoarele pot fi în limbaj NED.
extensii ș i personalizare
sées,
Concep ț ia de modele
Simulare a supravegherii în RCSF 70

3.5 Simulatoarele OMNET++ (Re ț ea Modulară Obiectivă

workTestbed in C++)

3.5.1 Alegerea simulatorului OMNET++

Dezvoltarea unei reț ea de senzori necesită o etapă de simulare.

simularea înainte de instalarea sa pe site. Simularea permite testarea
la un cost mai mic performanț ele unei soluț ii.
OMNeT++ este un mediu de simulare pe evenimente.
secrete bazate pe limbajul C++, o aplicaț ie open source ș i sub
licenț a GNU [IDE04]. Este complet programabil, configurabil
et modular astfel datorită arhitecturii sale flexibile ș i generice, el a
a fost utilizat cu succes în diverse domenii, în special [OMN04]
[?] :

– La modelarea reț elelor de coadă,

– Modelarea protocoalelor de comunicaț ie,
– Validarea arhitecturilor hardware,
Evaluarea performanț elor pentru sisteme software
plexuri.

OMNET++ va fi mediul nostru de simulare, datorită capacităț ii sale de

arhitectură modulară, va fi nevoie să extindem simulatorul prin implementarea
un nou model specific reț elelor de senzori.

3.5.2 Prezentarea OMNET++

OMNET++ este un mediu de simulare bazat pe evenimente.

Folosit pentru simularea reț elelor de comunicaț ie, ș i
alte sisteme distribuite [ABD09].
Graț ie arhitecturii sale modulare, OMNET++ este foarte extins re-
pandu în diverse domenii de aplicaț ie precum:
Simulare a supravegherii în RCSF 71

FIG. 3.3 – Lansarea simulatorului Omnet++.

– Modelarea protocoalelor de comunicaț ie,

– La modelarea reț elelor cablate ș i fără fir,
– La modelare a sistemelor distribuite,
– Arhitecturile HardWare,
– În general, poate fi folosit pentru orice sistem în
evenimente discrete care pot fi modelate în funcț ie de entităț i com-
comunicarea prin trimiterea de mesaje.

OMNET++ este bazat pe platforma Eclipse. [?] Oferă unele-

sfaturi pentru crearea ș i configurarea modelelor de reț ea (lecț iile
fiș iere NED ș i INI) ș i instrumente pentru executarea unui lot de pro-
grami precum ș i pentru analiza rezultatelor de simulare.

3.5.3 Descriere arhitecturală a OMNET++

Modelele OMNET++ constituie un set de module

hierarchic emboț ite aș a cum este arătat în (Figura 3.4):
Simulare a supravegherii în RCSF 72

Modulele Simple sunt scrise în C++ folosind biblioteca de

FIG. 3.4 – Arhitectură modulară a simulatorului Omnet++.

simularea d’OMNET++, Acestea conț in algoritmi

referitoare la modelul implementat. Gruparea modulelor simple
constituie module compuse ș tiind că comunicările lor
sunt gestionate prin conexiuni între module prin intermediul "porț ilor"
(porturi) ".
Au niveau plus élevé, le module système est crée par l’utilisateur.
Este un modul special care nu are conexiuni cu mediul
ment exterior, dar mai degrabă cu componentele sale interne (Module
simple ș i compuse) [IDE04].
Modulele îș i pot atribui parametrii asociaț i mo-
dules în fiș ierele de descriere a reț elelor (fiș iere NED) sau
încă în fiș ierul de configurare « [Link] ». Aceste para-
metri sunt utili pentru personalizarea comportamentului
module simple sau pentru configurarea topologiei
model

3.5.4 Instalarea simulatorului OMNET++

Instalarea OMNET++ se face în diferite etape, conform unei

procedura de instalare descrisă în pachetul descărcat conform
sistem de operare instalat [OMN10]. Elemente instalate pe
Simularea supravegherii în RCSF 73

Calculatorul va fi următorul:

.O bibliotecă de simulare internă.

Un compilator al limbajului descriptiv al topologiei NED (nedc).
.Un editor de reț ele grafice pentru fiș ierele NED (GNED).
.Un executabil Omnet++.
O interfaț ă grafică de simulare IDE.
.Un instrument de documentare a modelului (opp_neddoc).
.Alte utilitare (instrumentul de creare makefile, etc.).
.O documentaț ie, simulări de tipuri, etc.

3.5.5 Fi ș ierele principale din OMNET++

Fiș ierele diferite sunt [OMN04]:

[Link] Fi ș ier (.Ned) :

Utilizează limbajul NED de descriere a reț elei. Poate fi utilizat

lisé în 2 moduri: Modul Grafic sau Modul Text care permit
descrie parametrii ș i porturile modulului. Erorile comise
sunt indicate în timp real printr-un punct roș u situat în stânga
cod.
Un exemplu de fiș ier Ned în modul "Sursă" & "Grafic" sunt
prezentate în (Figura 3.5) ș i (Figura 3.6).
Simulare a supravegherii în RCSF 74

FIG. 3.5 – Fiș ier NED în modul grafic.

FIG. 3.6 – Fiș ier NED în modul text.

Simulare a supravegherii în RCSF 75

[Link] Fi ș ier (.ini) :

Este strâns legat de fiș ierul NED. Permite utilizatorului să ini-

tialisé parametrii diferitelor module, precum ș i topologia reț elei
seau.
Iatăunexempluprezentatmaijos:

FIG. 3.7 – Exemple de un Fisier *.Ini.

[Link] Fisier (.msg) :

Modulele comunică schimbând mesaje. Aceste der-

Fisierele pot fi declarate intr-un fisier cu extensia (.msg)
unde se pot adăuga câmpuri de date. OMNeT++ va traduce
definiț ii ale mesajelor în clase C++.
Diagrama următoare poate oferi o idee mai detaliată despre
dezvoltarea execuț iei unei simulări sub Omnet.
Simularea supravegherii în RCSF 76

FIG. 3.8 – Execuț ia unei simulări în OMNeT++.[?]

3.6 Platformele OMNET++

Le simulateur OMNeT++ n’est pas spécilisé pour les réseaux de

senzori fără fir, Pentru aceasta există mai multe extensii, platformă
et simulatoare bazate pe OMNET++ care încearcă să introducă această lipsă
ca "Mobility FrameWork", "Mixim", "Castalia" ...etc

3.6.1 Cadru de Mobilitate

Această platformă asigură mobilitatea oaspeț ilor în reț ea, lor

conectivitate astfel un canal fără fir. Ea suportă simularea
reț ele fără fir, reț ele mobile ș i chiar reț ele de senzori
fără fir [LWI07]. Pentru informaț ii, Mobility FrameWork 2005 a fost
platforme preferate pentru simularea reț elelor Ad Hoc.

Este realizată cu module de bază, astfel încât utilizatorul poate

cele folosite pentru a crea ș i a implementa noi protocoale
pentru simulare.
Simularea supravegherii în RCSF 77

Inima Mobility FrameWork este compusă din [DSR03] :

– Controller de mobilitate (Gestionarea mobilităț ii).
– Controlul canalului (Gestionarea dinamică a conexiunii între
gazde.

FIG. 3.9 – Arhitectura Mobilităț ii ș i Controlului Canalului.

Simularea unei reț ele cu o astfel de platformă se bazează pe

înț elegerea principiului ș i a proprietăț ilor de funcț ionare ale
Cadru de Mobilitate (detaliat în cele ce urmează).

[Link] Structura unui gazdă mobilă

Structura internă a unui nod (Gazdă) în Mobility FrameWork este

schématisé dans la figure suivante [LWI07] :
Simularea supravegherii în RCSF 78

FIG. 3.10 – Arhitectura internă a unui nod în MF.

3.6.2 Mixim

Mixim [ABD09] este un simulator care integrează ș i dezvoltă plu-

sunt cadre existente pentru simulările fără fir ș i mobile în
OMNeT++. Deș i OMNeT++ nu are un suport clar al mo-
modele de simulare pentru comunicarea fără fir, Mixim furnizează
modele detaliate de canal fără fir (decolorare, etc), connec-
activitate fără fir, mobilitatea, obstacolele ș i protocoalele MAC ca
IEEE 802.11b ș i IEEE 802.15.4. Mixim propune module pentru o
implementare uș oară a noilor protocoale MAC cum ar fi Time Di-
Acces Multiplu prin Viziune (TDMA) sau în funcț ie de protocoalele hy-
miri (de exemplu Z-MAC). Mixim este scris în limbajul C++ ca
Castalia ș i OMNeT++.

3.6.3 Castalia

Castalia [ABD09] [LIL09] este de asemenea un simulator de nivel

pentru reț elele de senzori bazate pe OMNeT++. Este vorba despre o simulare-
lateur generic cu un canal fără fir ș i un model de radio bazat pe
Simulare a supravegherii în RCSF 79

date măsurate. Aș a cum este ilustrat în (Figura 3.11), Cas-

Talia defineș te trei module principale: nodul, Procese fizice
ș i canalele fără fir. Castalia este dezvoltat cu C + +.

Fig. 3.11 - Conexiunile modulelor sub Castalia.

Modulul nod este de fapt un compus. (Figura 3.12) arată

structura internă a modulului nod. Săgeț ile pline semnifică
trecerile de mesaj ș i săgeț ile cu puncte semnifică o interfaț ă
între module ș i apeluri de funcț ii.
De exemplu, majoritatea modulului apelează la gestionarul de
resurse pentru a semnala consumul de energie. Modulul de ap-
aplicaț ia este cea mai afectată de utilizator, cel mai adesea prin
crearea unui nou modul pentru a implementa un nou al-
algoritm. Modulele MAC, Rutare, precum ș i modul de mo-
abilitate, sunt de asemenea modificate, în general crearea unui nou-
modulul veau este implicat în crearea unui nou protocol.
Toate modulele existente sunt foarte acordate de numeroase para-
metri.

Observaț ie 1 Conform descrierii celor 3 platforme anterioare, se

poț i concluziona cu uș urinț ă că platforma "Castalia" este cea mai apropiată
Simulare a supravegherii în RCSF 80

FIG. 3.12 – Principalele componente ale unui nod.

rugăciune pentru proiectul nostru. Cadrele sale de "Wsn" ne facilitează procesarea

aplicaț ia noastră, precum ș i evaluarea noului protocol.
În plus, Castalia este bazat pe OMNeT++, unul dintre cei mai populari simulatoare.
pulaires pentru reț elele de senzori fără fir.

3.7 Detalii despre Castalia

Aș a cum a fost descris anterior, Castalia este o platformă

sub OMNeT++ concepută în special pentru RCSF [SAY09].
Structura lui Castalia [BOU10] este, de asemenea, reflectată în hierarhie.
chie cu un cod sursă. Fiecare modul conț ine un dosar "ned"
care defineș te modulul în sine. Dacă modulul este compus, sub-
repertoarele existente definesc submodulele cu un cod de
C++ (cc, dosarele h) care defineș te comportamentul său. Această ierarhie-
chie complet al dosarelor "ned" defineș te structura globală a simu-
lateur de Castalia.
Modulele principale ale Castalia sunt:
Simularea supravegherii în RCSF 81

3.7.1 Modulul MAC

Stratul MAC joacă un rol foarte important în infectarea dife-

rente state la noduri pentru a îmbunătăț i eficienț a energetică : nod
în stare de transmitere (Transmit), de ascultare (Idle) sau în somn (Sleep).
Modulul "Radio" modifică aceste stări în funcț ie de cazurile particulare.
Utilizatorii pot modifica setările la exemplele ilustre
foarte la nivelul Castalia pentru stratul MAC folosind fiș ierul
de configurare OMNeT++ (.ini). Printr-o simplă ajustare a unor
parametrii fiș ierelor MAC "CSMA/CA", "TMAC" ș i "l'AMCC" de
diferite simulări vor fi gestionate.

3.7.2 Modulul Radio

Este conceput pe baza reț elelor de senzori fără fir cu trei

stări: somnul, transmiterea ș i ascultarea. În plus, consumarea-
tion d’énergie va fi diferită în fiecare stat. Este caracteristica-
principalele aspecte ale acestui modul. Figura a fost finalizată poate oferi o
idee generala despre schimbarea stării.

FIG. 3.13 – Maș ina cu stare finită a modulului Radio.

Simularea supravegherii în RCSF 82

3.7.3 Canal fără fir

Modulul canalului fără fir este conceput pentru a modela mediu-

ment sans fil, care este o evoluț ie dinamică a mediului
pentru nodul static ș i mobil. Există patru modele principale de
canale fără fir care sunt concepute:
1) modelarea medie a pierderii de traseu;
2) modelarea variaț iilor temporale;
3) interferenț ele ;
4) la modelare simplă.
Castalia utilizează anumite formule pentru a estima fiecare dintre cele patru
modele conform multor experienț e realiste.

3.7.4 Modulul de rutare

Funcț ia cea mai importantă a modulului de reț ea este de a primi

mesajul modulului MAC ș i trimite un mesaj la cerere. El
depinde de informaț iile din antet, există două tipuri de algoritmi
de rutare în Castalia: simpleTreeRouting ș i multipathRingsRou-
ting.
Toate modulele de rutare împărtăș esc 3 parametri:
1)maxNetFrameSize :détermine la taille maximum de paquet.
le netDataFrameOverhead :plasează cheltuielile generale suplimentare
pachetele de aplicaț ii,
3)netBufferSizeindique la taille de l’amortisseur trouvé dans le mo-
dule.

3.7.5 Modulul Aplica ț ie

Modulul Aplicaț ie este modulul principal folosit pentru a controla

ler alte module, cum ar fi modulul de gestionare a resurselor,
modul de tratament fizic, modul de rutare, ș i modul
Simularea supravegherii în RCSF 83

radio. Astfel, acest modul utilizează de asemenea mecanismul de mesaj

pentru a efectua acț iuni diferite.

3.8 Instrumente de Simulare

Instalarea simulatorului OMNET++ ș i platforma Castalia

este după cum urmează :

3.8.1 Instalarea OMNET++ Versiunea 4

Înainte de a începe instalarea, trebuie mai întâi să descărcaț i

descărcaț i codul sursă omnetpp4 de pe site-ul ([Link]
fără a uita să verificaț i versiunea Linux, apoi copiaț i sursa în
dosarul dorit ș i a se poziț iona cu invitaț ia de comandă în
Acest dosar ș i urmaț i paș ii următori:
1. sudo tar zxf [Link] -C /usr/local/ ;
2. cd /usr/local ;
3. sudo ln -s omnetpp-4.0b2 omnetpp ;
4. sudo apt-get install bison, flex, blt, lmodern, giftrans, doxygen
libxml2-dev, graphviz, imagemagick ;
5. sudo apt-get install tcl8.4, tk8.4, tcl8.4-dev, tk8.4-dev ;
6. export LD_LIBRARY_PATH=$LD_LIBRARY_PATH :
/usr/local/omnetpp/lib ;
7. export TCL_LIBRARY=/usr/share/tcltk/tcl8.4 ;
8. exportPATH=$PATH :/usr/local/omnetpp/bin ;
9. cd /usr/local/omnetpp ;
10. sudo ./configura ;
11. sudo make .

Remarcă 2 Etapele 6, 7, 8 trebuie adăugate în fiș ierul "∼/.bashrc"

pentru convenienț e viitoare.
Simulator de supraveghere în RCSF 84

3.8.2 Instalarea Castalia3.1

Paș ii sunt următorii [BOU10]:

1. Dezarhivarea arhivei Castalia deja descărcată de la
site ([Link]
comanda:

xzf [Link] ;

2. Importarea proiectului în IDE OMNeT++: După ce aț i lansat

Omnet++, importarea proiectului se face cu un clic dreapta pe
General->Ieș irea din proiect în spaț iul de lucru
al proiectului.

3. Executarea unui exemplu: Odată ce importul este complet,

un clic dreapta pe fiș ierul [Link] din orice exemplu
lancează simularea ș i generează un fiș ier *.txt care se defineș te ca
fiș ierul de urmărire al simulării.

[Link] Comenzile Castalia

Trebuie să te situezi în directorul dorit:

1.../../bin/CastaliaAfiș ează lista fiș ierelor ș i a configuraț iilor.
2.../../bin/Castalia -c GeneralÎnceperea execuț iei confi-
guraț ie. Ceea ce dă un fiș ier de urmărire.
[Link]ș ează rezultatele obț inute în timpul execuț iei.
[Link]ș ează graficul simulărilor.

3.9 Implementarea unei re ț ele

Castalia a avut în vedere dezvoltarea de noi

protocole pe această platformă. În acest context, fiș ierele
template facilite crearea unei noi reț ele cu diferitele
Simularea supravegherii în RCSF 85

canapele.

Pentru implementare, este suficient să copiaț i fiș ierele necesare

într-un nou director la alegerea dumneavoastră.

Am adoptat acest principiu ș i am creat un nou director ap-

pelé "RCSF" apoi copiaț i fiș ierele "[Link]", "yourAppli-
[Link]", "[Link]", "[Link]". Acestea conț in
des rădăcini ale procedurilor, unde fiecare poate modifica ș i elabora
protocol.

Programul va fi complet doar prin adăugare ș i programare

des fiș iere .cc, .h, .msg din diferite module.

Odată ce toate fiș ierele sunt complete, platforma Castalia

va lua în considerare această nouă reț ea doar executând
etapele de compilare următoare:
1. Creaț i fiș ierul Makefile executând "opp_makemake -f"
2. Compilaț i folosind "make".
După aceș ti paș i, ș i doar dacă nu există erori, un nou
fiș ierul "youNetwork" va fi creat, executând simularea com-
Mencera.
Simulare a supravegherii în RCSF 86

3.10 Concluzie

În acest capitol am prezentat diferitele simulatoare

existant pentru reț elele de senzori fără fir. Printre aceș ti simulatoare,
alegerea noastră a fost fixată pe OMNET++ în principal din cauza sa
construcț ie modulară ș i flexibilitatea sa.

Lipsa simulatorului OMNET++ la nivelul protocolului de

reț elele de senzori au fost soluț ionate cu implementarea diferitelor
platforme de închiriere precum: Castalia.

În capitolul următor, ne vom descrie paș ii de programare

protocole propus în capitolul 2, cel mai integrat în cadrul
simulator OMNeT++ ș i Castalia la nivelul diferitelor straturi
astfel am analizat rezultatele simulării unei reț ele cu ș i fără
redundanț ă.
Simularea supravegherii în RCSF 87
Capitolul 4

Implementare ș i Simulare

Evoluț ia informaticii a fost marcată de apariț ia

sisteme microelectromecanice miniaturizate: reț elele de cap-
aplicaț ii fără fir. Numeroase aplicaț ii noi apar în fiecare
ziua acestor sisteme, dar mai rămân încă multe provocări de depăș it.

Pentru a rezolva problemele generate de proiectarea reț elelor

de senzori, este imperativ să trecem prin simularea acestor re-
cupe. Cu toate acestea, astfel de reț ele nu sunt niciodată complet preluate
în sarcina simulatoarelor de reț ele existente.

Necesitatea de a trece prin simulare a fost deja demonstrată anterior

recent. Studiul nostru despre câț iva simulatori de reț ea ne-a
conduit la alegerea unui simulator în special: OMNET++.
A fost necesar să cântărim avantajele ș i dezavantajele prezentate de fiecare.
des simulatoare ș i a face compromisuri în acest sens.

Munca noastră constă, în esenț ă, în a adapta un simulator de re-

seaux (OMNET++) cu utilizarea Castalia în cazul particular al
reuț ele de senzori.

În acest capitol, va exista o prezentare detaliată despre implementare

Implementare ș i simulare 89

implementarea metodei noastre de monitorizare, precum ș i rezultatele obț inute

nus care vor fi discutate în acest capitol.
Implementare ș i Simulare 90

4.1 Mediu de lucru

Vom detalia instrumentele utilizate în realizarea noastră

simulare.

4.1.1 Mediu material

Simularea a fost realizată pe un computer Acer din care...

guraț ie este :

Procesor Core2Duo 2.0 GHz

Memorie 2GB DDR2
Discul dur 160 GO
Carte de memorie de 2 Go

4.1.2 Mediu software

Simularea noastră a fost realizată în mediul software care-

vant :
– Sistem de operare: Distribuț ia Linux Ubuntu.
– Simulatorul OMNet++ 4.0 ;
– Le Simulateur Castalia 3.1.

4.2 Procesul de simulare

Iată procesul de simulare pe care l-am adoptat pentru e-la-

borarea proiectului nostru rezumat în (Figura 4.1)
Implementare ș i Simulatie 91

FIG. 4.1 – Procesul de Simulare.

4.3 Realizarea proiectului

4.3.1 Obiectiv

Obiectivul nostru este de a adăuga la nivelul simulatorului Castalia o

nouă abordare ș i astfel de a testa validitatea acesteia.
În urma asta, ne-am confruntat cu implementarea completă.
complet un nou modul în stratul de reț ea ș i de a adăuga de
concepte noi la nivelul celorlalte straturi pentru a putea at-
atinge scopul nostru.
Pentru aceasta, am creat mai întâi un modul "nod" cu tot
sublimitele sale, apoi implementaț i diferitele mesaje utile
sesi ș i apoi programează modulul stratului de reț ea ș i în final
simulaț i abordarea noastră.

4.3.2 Descrierea conceputului unui nod

O reț ea de senzori fără fir este caracterizată prin implementare

aleatoriu al nodurilor.
Implementare ș i Simulare 92

Pentru simularea noastră, primul lucru pe care trebuia să-l modelăm este mo-
dule nœud cu diferitele sale submodule (Stiva protocolară).

Pentru o vedere mai explicativă, fiș ierul grafic ".Ned" ilustrează

modulele diferite utilizate.

modulWsnNode
{
parameters :
dublunumHosts ;
@display(bgb=250,250,alb ;bgp=10,10 ;i=misc/node_vs,aur)
porț i
introducereradio@directIn;

submodules : Modulele care compun nodul

battery : Battery@display("p=200,65,i=block/bucket") ;
basicMobility : BasicMobility
{
@afiseaza(p=206,174") ;
}
nic : Nic {
@display(p=94,190 ;i=dispozitiv/card") ;
}
wsnNetwLayer : WsnNetwLayer {
@afiseaza(p=103,117") ;
}
wsnApplLayer : WsnApplLayer {
@display(p=94,41") ;
}
connections :
}
Implementare ș i Simulare 93

FIG. 4.2 – Fiș ier grafic ".ned" al nodului.

Conform celor două fiș iere, putem rezuma că nodul din sistemul nostru-
mulation a fost conceput astfel încât să conț ină diferitele straturi
descrise de submodule după cum urmează (De sus în jos):

Cuș că Reală sub Modul care descrie stratul

Couche Application WsnApplLayer
Stratul de reț ea WsnNetwLayer
Couche Phy + MAC Nic

În plus faț ă de aceste submodule, există următoarele submodule:

"Battery": un réseau de capteur est nécéssairement modélisé par

o baterie la nivelul fiecărui senzor.
"mobility": Pour pouvoir définir la topologie du réseau ainsi pour
cunoaș te poziț ia fiecărui senzor.

În secț iunile următoare, vom detalia programarea fiecărei

canapele cu codurile lor '.cc' ș i fiș ierele '.ned' ș tiind că acestea
Implementare ș i Simulare 94

ultimele sunt implementate din modulele de bază ale Casta-

lia.

4.3.3 Descrierea re ț elei

Structura Reț elei este definită în fiș ierul ([Link]).

Acesta din urmă, aș a cum a fost menț ionat anterior, se compune din două părț i: La

partea Grafică ș i partea Sursă (Figura 4.3).

Un reț ea de senzori fără fir este compusă din modulul nod descris
anterior, astfel unei canale pentru comunicarea între noduri
et proces fizic pentru gestionarea datelor capturate de
senzori.

Conexiunile între noduri sunt gestionate la nivelul acestei structuri

tura în "Connections" dar am ales să lăsăm o ge-
Generare aleatorie pentru a se apropia mai mult de conceptele reț elelor
De senzori fără fir.
Implementare ș i Simulare 95

modulReț ea Wsn
{
parameters :
dubluplaygroundSizeX ;
dubluplaygroundSizeY ;
dublunumNodes ;
@display(bgb=dimensiuneaTerenuluiX,dimensiuneaTerenuluiY,alb„ ;bgp=0,0") ;
submodules :
channelControl : ChannelControl
{
parameters :
playgroundSizeX = playgroundSizeX ;
playgroundSizeY = playgroundSizeY ;
@display(p=33,27" ) ;
}
nod[numNodes] : WsnNode ;
{
@display(p=201, 47") ;
}
connections allowunconnected :
//toate conexiunile ș i porț ile trebuie generate dinamic
}

FIG. 4.3 – Fiș ier grafic ".ned" al reț elei.

Implementare ș i Simulare 96

4.4 Implementare

Vom începe să oferim o prezentare generală asupra mesajelor im-

completate, apoi intră în inima codurilor sursă implementate
ț esături la nivelul diferitelor straturi.

4.4.1 Structura mesajelor utilizate

[Link] La nivelul nivelului de aplica ț ie

Mesajele folosite sunt mesaje simple pentru că al nostru

Abordarea se interesează mai degrabă de celelalte straturi.

În OMNeT++ mesajele pot fi declarate într-un fiș ier

".msg". Structura mesajului "DATA" utilizat la nivelul acestei
couche este după cum urmează :

FIG. 4.4 – Fisierul "msg" al mesajului Data.

Am testat abordarea noastră cu un modul existent sub

Castalia, tocmai am modificat trimiterea mesajului de
informaț ii care se desfăș oară între nodurile Simple ș i nodul Reprezentant.

[Link] La nivelul stratului de Re ț ea

Este această strat care ne interesează cel mai mult, Prin urmare, ne...
mencera par ilustrat mesajele diferite implementate în cadrul
stratul de reț ea.
Primul mesaj trimis de noduri este mesajul
"Hello". Ce dernier permet au nœuds de connaitre leurs voisins et
Implementare ș i Simulare 97

de completare a tabelului vecinilor.

FIG. 4.5 – Structura mesajului Hello ș i HelloRep.

Mesajul HelloRep are aceleaș i câmpuri ca Hello ș i ca mai mult

cele 3 câmpuri descrise.
Mesaj de atribuire a rolului, Rezolvarea conflictelor (Figura 4.6)
Verificarea coerenț ei ș i Schimbarea rolului (Figura 4.7) generate
sub Castalia (OMNeT++).

FIG. 4.6 – Structura mesajului 'Passe Représentant' ș i 'Rezolvare de conflict'.

Implementare ș i Simulare 98

FIG. 4.7 – Structura mesajului Verificarea coerenț ei ș i Schimbarea

rol

4.4.2 Prezentare generală a Codurilor Surse

În primul rând, am implementat trimiterea periodică a mesajului

sagehellosuite à un temps ou à un évènement qui peut se gérer selon
Programul.

[Link] Trimiterea periodică a mesajului HELLO

void WsnSurvey :: trimiteSalut()

{
WsnHello *msg=new WsnHello("WsnHello",NETWORK_LAYER_PACKET) ;//Crearea mesajului
msg ->setSrcAdress(SELF_NETWORK_ADDRESS) ;
msg->setDestAdress(ADRESA_REȚ EA_DE_BROADCAST);
msg->setHelloKind(HELLO) ;// Umpleț i parametrii mesajului
urmează() « "difuzare ["«msg->obtineNume()« "] iniț ializare din "«
msg->getSrcAdress()« " to "« msg->getDestAdress() ;
programaț i trimiterea periodică
toMacLayer(msg,BROADCAST_MAC_ADDRESS) ;// Trimiterea mesajului către stratul MAC
}

Odată ce mesajul HELLO este difuzat, fiecare nod care primeș te acest
Mesajul trebuie să răspundă prin trimiterea unui mesaj HELLO-Rep pentru
confirmarea prezenț ei sale ca fiind vecin. Ș i de acest principiu că
tabelul vecinilor se completează conform Codului următor:
Implementare ș i Simulare 99

void WsnSurvey ::updateTable(string s,string d, int r) {

int rol=1 ;
NTable ::iterator pos ; pos = table.find(s) ;//Parcurgeț i tabela pentru a detecta dacă vecinul există
dacă (pos == [Link]ârș it()) //Adaugă un nou vecin
{
Neighbor newEntry ;
[Link]=d ;
[Link]=s ;
[Link]=r ;
nbvois=nbvois+1 ;
[Link](make_pair(s,newEntry)); //Inserează vecinul
trace()«"vois"«nbvois ;
urmăriț i()„nou vecin”„[Link]㔄ș i”„[Link]ă”;
}
altfel
Voisin există, actualizare a rolului

Neighbor Entry=pos->second ;
[Link]=d ;
[Link]=r ;
trace()«"vecinul există deja" ;
}
role =RoleAttribute() ;//Attribution des Rôles
WsnHello * msg=new WsnHello("WsnHello", NETWORK_LAYER_PACKET);
msg->setRol(rol);
}

[Link] Atribuirea rolurilor

Odată ce masa este completată de un nou vecin, acest nod Com-

a început să atribuie rolurile în funcț ie de condiț iile de distribuț ie a cap-
Totul poate fi rezumat în acest cod:
Implementare ș i Simulare 100

intWsnSurvey : :RoleAttribute()
{
urmărire()«"atribuire";
intnbLiaison=0 ;intnbRep=0 ;intnbSimple=0 ;
pentru(NTable ::iterator pos=[Link]() ;pos !=[Link]() ;++pos)
{
Vecin aVecin= pos->al doilea ;
dacă([Link] == 3)
{
// Numără numărul de reprezentanț i
nbRep++;
dacă([Link] == 2) nbLiaison++ ;
dacă([Link] == 1) nbSimple++ ;
}
trace()«"nbre repr"«nbRep«"et nbre liai "«nbLiaison«"et simple"«nbSimple ;
//Debut exact al algoritmului
dacă(nbRep == 0) IchRole = 3 ;//nod de legătură
altfel
{
dacă(nbLiaison== 0) IchRole=2 ;//reprezentant

altfel
{
dacă(nbRep > 1) IchRole = 1 ; //nodd simplu
}
}
//fin
trace()«IchRole ;// Afiș ează rolul nodului
return IchRole ;

[Link] Gestionarea redundan ț ei

Folosind proprietatea graficului lui Gabriel, acoperirea

reț eaua poate fi asigurată doar cu Reprezentantul ș i nodurile
activi. Fiecare reprezentant al grupului desfăș oară procesul rezumat
dans (Figura 4.8).
Odată ce rolurile au fost atribuite, nodul Reprezentant preia
la mână ș i începe procedura de a pune în aș teptare nodurile
redondante.
Implementare ș i simulare 101

FIG. 4.8 – Organigrame de redundanț ă a nodurilor simple.

Algoritmul urmat este următorul:

golWsnSurvey : :redondant()
{
dacă(IchRole==3) {// IchRole este o
//variabilă atribuită rolului nodului
pentru(NTable::iterator pos=[Link](); pos != [Link](); ++pos)
{
Vecin aVecin = pos->al doilea ;
string* des=pos->[Link] ;
dacă(([Link] == 1)&&(nbRep !=0)) { state = new cPacket("state",STATE) ;// Pachet

//defini că modul este SLEEP

toMacLayer(state,resolveNetworkAddress(des)) ;
dacă(([Link] == 1)&&(nbSimple !=0)) { state = new cPacket("state",STATE) ;

toMacLayer(state,rezolvaAdresaReț ea(des)) ;
}
}
}}
Implementare ș i Simulare 102

[Link] Redifuzarea Hello

După fiecare perioadă de timp, nodul Reprezentant trimite un

Mesaj Salut pentru a redescoperi vecinii săi :
Variabila START defineș te intervalul de timp al Redifuzării.
voidWsnSurvey::timerFiredCallback(int index)
{
dacă(index !=START) {
urmărire()"eroare";
return;
}
dacă(index==START)
{
setTimer(START,interval);
trimiteSalut() ;
}
}

4.4.3 Fi ș ierul .ini

Acest fiș ier permite utilizatorului să-ș i configureze aceste modele de si-
mulumarea pentru executare. Editorul este la curent cu toate
declaraț iile NED (module simple sau module compuse).
Implementare ș i Simulare 103

[General]
Întotdeauna include
fiș ierul principal [Link]

#============================================= include
../Parametrii/[Link]
sim-time-limit = 100s //Temps de Simulation
SN.field_x = 80 # metri
SN.field_y = 80 # meters
Aceste teste includ câte 3 noduri fiecare,
coordonatele vor fi specificate manual
[Link] = 100 //Număr de noduri
[Link] = "uniform"
Tip de Deployement# canal wireless important schimbat pentru a permite mobilitatea
#[Link] = true Gestionarea mobilităț ii
#[Link] = 0
#[Link] = 0
Alegeț i o radio ș i setaț i puterea Tx la o valoare mică pentru ca
mobilitatea acelei noduri are un efect mai bun asupra conectivităț ii
[Link][*].[Link] ="../Parameters/Radio/[Link]"
[Link][*].[Link] = "-5dBm"
#[Link][*].[Link] = "IDEAL" Tipul canalului radio
[Link][*].[Link] = 0
Aceste teste folosesc pachete mari (2kb) pentru a ilustra clar interferenț a
Aceasta necesită setarea dimensiunii maxime a pachetului în toate straturile de comunicare

[Link][*].[Link] = "WsnSurvey" //La couche Réseau

[Link][*].[Link] = 2500
Aplicaț ia de testare a capacităț ii este folosită pentru a trimite 2000 de octeț i

pachete către nodul 0 (care prin default este primitorul

# nod pentru această aplicaț ie). 5 pachete pe secundă vor fi trimise

[Link][*].ApplicationName = "BridgeTest" La couche Application

[Link][*].[Link] = "BypassMAC" //La couche MAC
[Link][*].Application.packet_rate = 5
[Link][*].[Link] = 2000
# informaț iile de urmărire ale aplicaț iei pentru nodul 0 (nodul care primeș te)

# este activat, pentru a arăta unele modele interesante

//Precizaț i colectarea de informaț ii la nivelul straturilor
[Link][*].[Link] = true
[Link][*].[Link] = true
[Link][*].[Link] = true
[Link][*].[Link] = true
[Link][*].[Link] = true
[Link][*].[Link] = true
Implementare ș i Simulare 104

4.5 Rezultate Ob ț inute

4.5.1 Implementarea re ț elei

Dezavantajul Castaliei este că nu permite să ai o

viziunea reț elei pe parcursul execuț iei ș tiind că cercetătorii sunt acolo
lucrează la el pentru a îmbogăț i Simulatorul, mai ales după evaluarea acestuia
evaluare printre simulatoarele cele mai sigure.
Pentru aceasta, aceste figuri arată graficul desfăș urării
nœuds la nivelul reț elei în starea iniț ială.

FIG. 4.9 – Implementarea nodurilor.

Implementare ș i Simulare 105

FIG. 4.10 – Execuț ie cu Deployement.

subsectionFichier Trace Aprés une correcte compilation (sans dé-

detecț ia erorilor) de Castalia cu noile parametrii, cum ar fi
aș a cum s-a menț ionat anterior, se creează două fiș iere:
– Fiș ier Trace: Acesta oferă o vedere generală ș i detaliată a
procesul parcurs de fiecare nod în timpul simulării.
– Fiș ier Rezumat : Acesta afiș ează starea nodului prin rezumarea
de exemplu numărul de pachete primite, pierdute ș i consumul
măcinare de energie.

[Link] Ini ț ializarea nodurilor

O prezentare generală a fiș ierului în timpul iniț ializării sau desfăș urării
noduri la nivelul reț elei.
Implementare ș i Simulare 106

0 [Link][0].MobilityManager locaț ia iniț ială (x :y :z) este 43.9051 :47.4276 :0

0 [Link][0].[Link] A pornit modul RX în modul normal

0 [Link][0].[Link] A fost iniț ializată puterea de ieș ire TX la -5 dBm, consumând 26.7 mW

0 [Link][0].[Link] Nivelul de somn implicit a fost iniț ializat la inactiv

0 [Link][0].[Link] finalizând tranziț ia la 0 (RX)

0 [Link][1].MobilityManager locaț ia iniț ială(x :y :z) este 67.5413 :48.2211 :0

0 [Link][1].[Link] a iniț ializat modul RX la normal

0 [Link][1].[Link] A fost iniț ializat puterea de ieș ire TX la -5 dBm, consumând 26.7 mW

0 [Link][1].[Link] Nivelul de repaus implicit a fost iniț ializat la inactiv

0 [Link][1].[Link] finalizează tranziț ia la 0 (RX)

0 [Link][2].MobilityManager locaț ia iniț ială (x :y :z) este 43.5907 :67.7801 :0

0 [Link][2].[Link] a iniț ializat modul RX la normal

0 [Link][2].[Link] A iniț ializat puterea de transmisie la -5 dBm, consumând 26.7 mW

0 [Link][2].[Link] Nivelul de somn implicit iniț ializat la inactiv

0 [Link][2].[Link] finalizând tranziț ia la 0 (RX)

0 [Link][3].MobilityManager locaț ia iniț ială (x:y:z) este 49.8851:51.6715:0

0 [Link][3].[Link] a iniț ializat modul RX în normal

0 [Link][3].[Link] A fost iniț ializat ieș irea de putere TX la -5 dBm, consumând 26.7 mW

0 [Link][3].[Link] Default sleep level initialized to idle

0 [Link][3].[Link] finalizând tranziț ia la 0 (RX)

0 [Link][4].MobilityManager locaț ia iniț ială (x :y :z) este 35.007 :23.8028 :0 0 .

.
.
.
.
.

[Link] Recunoa ș terea vecinătă ț ii

În această perioadă, toate senzorii devin în modul RX ș i

trimite un mesaj Salut pentru recunoaș terea vecinătăț ii despre care
Implementare ș i Simulare 107

îl putem vedea în fiș ierul de urmărire :

0.000937365 [Link][11].[Link] broadcast [WsnHello] in initialisation from 11 to -1

0.000937365 [Link][11].[Link] trimiterea mesajului la nivelul Mac cu destinaț ia -1 ș i sursa 11

0.000937365 [Link][11].Comunicaț [Link] Bufferizat [Pachet de BypassRouting] din stratul MAC

0.000937365 [Link][11].[Link] SETEAZĂ STAREA la TX, întârziere=1e-05, putere=22.2

0.000947365 [Link][11].[Link] finalizând tranziț ia la 1 (TX)

0.000947365 [Link][11].[Link] Trimiterea pachetului, transmisia va dura 0.00583333 secunde

0.000947365 [Link][10].Comunicaț [Link] Sигнал START de la nodul 11, putere primită -92.9274dBm

0.000947365 [Link][10].[Link] semnal de START de la nodul 11, puterea primită -92.9274dBm

0.000947365 [Link][7].[Link] semnal de START de la nodul 11, putere primită -98.1536dBm

0.000947365 [Link][7].[Link] Pachet eș uat (WC_SIGNAL_START) de la nodul 11,

0.000947365 [Link][6].[Link] Semnal START de la nodul 11, puterea primită -91.9877dBm

0.000947365 [Link][5].[Link] semnal START de la nodul 11, puterea primită -90.7127dBm

0.000947365 [Link][3].[Link] semnal START de la nodul 11, putere primită -90.3762dBm

0.000947365 [Link][2].Comunicaț [Link] Semnal START de la nodul 11, putere primită -79.5319dBm

0.000947365 [Link][0].[Link] Sinal de START de la nodul 11, puterea primită -91.1788dBm

0.002031581 [Link][13].[Link] difuzare [WsnHello] în iniț ializare de la 13 la -1

0.002031581 [Link][13].[Link] transmiterea mesajului la nivelul Mac cu dest -1 ș i sursa 13

0.002031581 [Link][13].[Link]ţie Bufferizat [Pachet de rutare ocolitoare] din stratul MAC

0.002031581 [Link][13].[Link]ț ie SETEAZĂ STAREA la TX, întârziere=1e-05, putere=22.2

0.002041581 [Link][13].[Link] finalizând tranziț ia la 1 (TX)

0.002041581 [Link][13].[Link] Trimitere Pachet, Transmisia va dura 0.00583333 sec

0.002041581 [Link][14].[Link] Semnal START de la nodul 13, putere primită -90.9519dBm

0.002041581 [Link][8].Comunicaț [Link] semnal de START de la nodul 13, puterea primită -95.2822dBm

.
.
.
.
Implementare ș i Simulare 108

4.5.1.3Table de voisinage et Affectation des rôles

Odată ce nodurile primesc mesajul HELLO, fiecare nod

îș i completează tabela de vecinătate ș i în acel moment, fiecare nod ia
un rol care i se potriveș te în funcț ie de poziț ia sa în reț ea.
Acest proces este executat la început după recunoaș terea vocii.
nage ș i atribuirea rolurilor.
În caz de schimbare a rolului din cauza morț ii unui nod, este
reprezentantul senzorului care devine responsabil de această schimbare
ș i afectează un rol celorlalte nœuduri după consultarea tabelului său de
vecinătate.

0.01620540 [Link][14].Comunicaț [Link] TX terminat (nu mai există pachete în buffer) schimbându-se în RX

0.01620540 [Link][14].[Link] SET STATE la RX, întârziere=1e-05, putere=22.2

0.01621540 [Link][14].[Link] finalizând tranziț ia la 0 (RX)

0.01621540 [Link][1].[Link] receptia mesajului cu destinatia 1 si sursa 14

0.01621540 [Link][1].[Link] Livrarea [WsnHello] către stratul de reț ea

0.01621540 [Link][1].[Link] A primit [WsnHello] de la stratul MAC

0.01621540 [Link][1].[Link] debut al trimiterii mesajului HELLRep cu sursa 1 ș i destinaț ia 14

0.01621540 [Link][1].[Link] umplerea tabelei cu sursa 14 ș i destinaț ia 1 ș i rolul 1

0.01621540 [Link][1].[Link] nou vecin 1 ș i 14

0.01621540 [Link][1].[Link] nbre repr 0 ș i nbre liai 0 ș i simple1

0.01621540 [Link][1].[Link] rol est 3

0.01621540 [Link][1].[Link] înainte de trimitere rolul este 3

0.01621540 [Link][1].[Link] passage du message a la couche Mac avec dest -1 et source 1

0.01621540 [Link][1].[Link] Buffrat [Pachet Rute Bypass] de la strat MAC

0.01621540 [Link][1].[Link] SETARE STARE la TX, întârziere=1e-05, putere=22.2

0.01621540 [Link][1].[Link] Bufferizat [Pachet de BypassRouting] din stratul MAC

.
.
.
Implementare ș i Simulare 109

[Link] Trecere în starea Sleep

Iată un extras de cod care oferă o idee despre starea unui nod
când acesta primeș te Mesajul Schimbare de stare pentru a trece
modul Treaz în modul Somn pentru scopul "Câș tig de energie" ca
menț ionat anterior.

0.129737196712 [Link][2].[Link] recepț ia mesajului cu destinaț ia 2 ș i sursa 0

0.129737196712 [Link][2].Comunicaț [Link] Livrare [etat] către stratul de reț ea

0.129737196712 [Link][2].[Link] A primit [etat] de la stratul MAC

0.129737196712 [Link][3].[Link] primirea mesajului cu dest 3 ș i sursa 0

0.129737196712 [Link][3].[Link] Livrarea [etat] către stratul de reț ea

0.129737196712 [Link][3].[Link] A primit [etat] de la stratul MAC

0.129737196712 [Link][3].[Link] SETARE STARE la DORMIT, întârziere=5e-05, putere=0.5

0.129737196712 [Link][2].[Link] primirea mesajului cu dest 2 ș i sursa 11

0.129737196712 [Link][2].[Link] Livrând [etat] la stratul de reț ea

0.129737196712 [Link][2].[Link] A primit [etat] de la stratul MAC

0.129737196712 [Link][3].[Link] reception al mesajului cu destinaț ia 3 ș i sursa 11

0.129737196712 [Link][3].[Link] Livrând [etat] la stratul de reț ea

0.129737196712 [Link][3].[Link] A primit [etat] de la stratul MAC

0.129787196712 [Link][3].[Link] finalizează tranziț ia la 2 (SOMN)

4.5.2 Exemple de fi ș ier Resume

Acest fiș ier oferă un rezumat al informaț iilor colectate asupra

sfârș itul execuț iei simulării. De exemplu, energia consumată
mée, numărul de pachete trimise, primite ș i chiar pierdute pentru fiecare
nod prezent în reț ea.
Implementare ș i Simulare 110

Castalia| modul :[Link][0].ResourceManager

Castalia| simple output name :Consumed Energy

Castalia| 0.604138

Castalia| module :[Link][0].[Link]

Castalia| simple output name :RX pkt breakdown

Castalia| 1 Eș uat, sub sensibilitate

Castalia| 115 Eș uat, stare non RX

Castalia| 17 Receput fără NIMIC din exterior

Castalia| simple output name :TXed pkts

Castalia| 15 TX pachete

Castalia| modul :[Link][1].ResourceManager

Castalia| simple output name :Consumed Energy

Castalia| 2.82057

Castalia| modul :[Link][1].Comunicaț [Link]

Castalia| simple output name :RX pkt breakdown

Castalia| 1 Eș uat fără nicio interferenț ă

Castalia| 10 Eș uat, sub sensibilitate

Castalia| 86 Eș uat, stare non RX

Castalia| 20 Primit fără interferenț e

Castalia| simple output name :TXed pkts

Castalia| 17 pachete TX
Implementare ș i Simulare 111

4.5.3 Parametrii de Simulare

Dezvăluirea senzorilor este aleatorie într-un teren pătrat

dimensiunea variază în funcț ie de numărul de noduri. Domeniul de
comunicarea, precum ș i valoarea iniț ială a energiei sunt fixe pentru
toate nodurile.

Cele două tablouri următoare oferă mai multe detalii:

Distanț a de transmisie 20 m
Enèrgie Initiale 18720 jouli (corespondează la 2 baterii AA)
Antene Bidirecț ionale
Durée de Simulation Varie în funcț ie de numărul de noduri

Couche Aplicaț ie BridgeTest

Stratul de reț ea WsnSurvey
Couche Phy + MAC ByPassMac
Radio CC1000

[Link] La Radio CC1000

Define matricea de tranziț ie. Aceasta specifică termenele limită

(en ms) pentru a comuta între cele 3 stări principale ale Radio (Rx, Tx,
Somn

RX TX Somn
RX - 0,01 0,2
TX 0,01 0,2
-
Somn 0,05 0,05 -
Implementare ș i Simulare 112

4.6 Rezultate

În primul rând, vom oferi o privire de ansamblu asupra comportamentului

ț ementul nodurilor din reț ea ș i organizarea acestora, apoi
vom detalia rezultatele obț inute grafic.

4.6.1 Organizarea Re ț elei

În urma lipsei simulatorului Castalia care se prezintă în

partea vizuală a comportamentului reț elei. Am optat să
va a fi mai valoros pe datele colectate în fiș ierele de jurnal pentru
a putea ilustra o idee despre organizarea senzorilor în cadrul
reț ea pentru a valida cel puț in algoritmii utilizaț i.
Am simulat o reț ea compusă din 50 de noduri, desfăș urate
aleatoriu. În urma acestuia, am studiat în detaliu fiș ierul de urmărire
generat în prima etapă de următoarele puncte:
– Poziț iile fiecărui nod;
Vecinii au descoperit;
– Rolurile definite.

[Link] Pozi ț iile nodurilor

Tabelul următor arată poziț iile nodurilor extrase la

tir de fiș ierul de trasare generat.

Noduri 0 1 2 3 4 5 6
Pozi ț ii 43.9, 47.4 67.5, 48.2 43.5, 67.7 49.8, 51.6 35.0, 23.8 4.53, 77.0 30.6, 38.2

.
.
Noduri 20 21 22 23 24 25 26
Positions21.1,14.9 58.9,36.4 45.4,10.8 25.9,49.4 48.9,17.7 30.9,75.4 54.5,35.9
Implementare ș i Simulare 113

.
.
Nœuds 43 44 45 46 47 48 49
Positions75.9,29.4 65.6,1.08 49.8,67.0 7.68,77.7 70.2,37.4 78.1,4.45 36.0,59.1

[Link] Vecinătatea

Tabelul ilustrează vecinii câtorva noduri esenț iale precum

ce:
- Noduri Reprezentative : 22,47
- Nœuds Liaison : 5, 43

NœudsVoisins
22 4,7,8,9,12,17,20,21,24,26,27,30,38,40,43,44,47,48
47 1,2,3,7,11,13,14,15,18,21,24,26,27,29,37,41,43,45
43 1,3,8,9,14,15,17,18,21,22,24,26,27,29,30,35,37,41,47
15 0,2,3,5,6,8,21,23,24,25,26,27,32,33,34,36,38,41,43,45,

FIG. 4.11 – Implementare Aleatoare.

Implementare ș i Simulare 114

FIG. 4.12 – Organizarea Nœdurilor.

D'après schema, putem vedea organizarea nodurilor în cadrul

du reț ea după desfăș urare ș i în urma recunoaș terii vecinului
nage prin schimbul mesajelor Hello ș i HelloRep, astfel cu execu-
implementarea algoritmului "AttribeRole" menț ionat anterior pentru structura-
turaț ia reț elei în sisteme Multi-Agents.

4.6.2 Redundan ț a Nodurilor

Odată ce organizarea reț elei se stabilizează, algoritmul de re-

dondance începe execuț ia.
În urma asta, nodurile redundante devin inactive păstrând în continuare
o acoperire a reț elei.
Schema următor este succesiunea celor 2 anterioare, de unde observăm
că nodurile redundante au intrat în modul Sleep.
Implementare ș i Simulare 115

FIG. 4.13 – Gestionarea redundanț ei.

4.6.3 Reconfigurarea Re ț elei

În acest caz, am provocat o defecț iune a unui nod

Simplu pentru a vedea reconfigurarea reț elei.
Într-un moment „T” am pus un nod în modul „Somn” pentru ge-
nérer un arrêt de acest senzor prin „epuizarea energiei” de exemplu.
În urma acestuia, putem vedea reconfigurarea reț elei după dispariț ie.
raț ion de ce nod activ ș i trezirea unui alt nod Simplu pentru cou-
deschide zona care a fost acoperită anterior de acest senzor defect.

FIG. 4.14 – Reconfigurare în urma unei defecț iuni.

Implementare ș i simulare 116

4.6.4 Energie consumată la nivelul re ț elei

Rezultatul energiei consumate conform metodei de monitorizare adoptate

tée prin distribuț ia unui număr diferit de noduri pentru o
aceeaș i topologie ;

– suprafaț ă de 100*100,
– Energie de 5 mJoule,
– Numărul nodurilor: 20, 50 până la 100
.

FIG. 4.15 – Energie Consumata în Reț ea.

Se observă că consumul de energie se dublează până la

triple în augmentarea numărului de noduri ș i este din cauza în principal
mesajele schimbate pentru stabilitatea reț elei.
Mesajele de control se înmulț esc în favoarea creș terii
senzori la reț ea pentru buna organizare a sistemului.
Implementare ș i Simulare 117

4.6.5 Energie consumată cu ș i fără supraveghere

Conform histogramele relevate pentru diferitele numere de

noduri într-o reț ea, putem concluziona că energia medie consumată
metoda de Suveillence este scăzută în comparaț ie cu me-
fără supraveghere ș i se datorează stărilor inactice pe care le iau
noduri redundante.
Cas 1 :20 noduri

FIG. 4.16 – Energie consumată la nivelul celor două metode

Cas 2 :50 noduri

FIG. 4.17 – Energie medie consumată de 50 de noduri

Implementare ș i Simulare 118

Cas 3: 100 noduri

FIG. 4.18 – Energie Medie Consumata pe 100 noduri

4.6.6 Energie rămasă a unui nod Reprezentant

După organizarea nodurilor, putem deduce că nodul

"Reprezentant" consumă mai multă energie decât toate celelalte noduri,
ceea ce devine interesant de studiat u mai degrabă decât să simulăm starea de enervare
gie de ce nœud.

FIG. 4.19 – Energia rămasă la nivelul unui nod Reprezentând

Implementare ș i simulare 119

Aceste două curbe demonstrează că energia rămasă la nivelul unui

nœud Représentant diferă la nivelul celor două metode. ș i mai pre-
în mod semnificativ în metoda de supraveghere energia durează mai mult decât
metoda normală datorată trimiterii mesajelor între clustere cu
un fascicul mai mic ș i un număr de noduri mai redus.

4.6.7 Numărul mediu de pachete ale diferitelor noduri

Această curvă prezintă o medie a pachetelor trimise ș i primite

prin diferite noduri în funcț ie de rolurile lor, unde rezumăm că nodurile
reprezentanț ii au o medie mai mare deoarece sunt responsabili
în organizarea reț elei.

FIG. 4.20 – Pachete mijlocii trimise ș i primite de noduri.

4.6.8 Energie Consumata a diferitelor noduri

Cele două rezultate oferă o perspectivă asupra consumului de energie.

gie la nivelul unor noduri pentru cele 2 configuraț ii pentru o
compararea din care se poate concluziona că consumul de energie
diferit ș i că în cazul "Cu Supraveghere" este mult mai op-
timale că cazul "Fără Supraveghere".
Implementare ș i Simulare 120

FIG. 4.21 – Energie Consumptă cu Supraveghere.

FIG. 4.22 – Energie consumată fără supraveghere.

4.6.9 Influen ț a mobilită ț ii nodurilor asupra re ț elei

Am efectuat un alt caz de simulare privind mo-

abilitatea nodurilor de a vedea influenț a deplasării în interior
de reț ea a câtorva senzori pe reț ea.

Testul nostru se referă la mobilitatea nodurilor 0,5 ș i 10. Mobilitatea se

făcut acum 100 pentru distanț e diferite pentru fiecare nod
cu o viteză de deplasare de 15. Astfel am obț inut
Rezultatul următor:
Implementare ș i Simulare 121

FIG. 4.23 – Influenț a Mobilităț ii asupra Reț elei.

Prin acest test, observăm că mobilitatea nodurilor este foarte

mare influenț ă asupra reț elei în cazul ratei de energie, de unde se
constat că consumul de energie într-o reț ea cu mobi-
litera este mult mai ridicată decât într-o reț ea fără mobilitate ș i este
dûe în principal din cauza reconfigurării reț elei ș i a
voi des mesaje pentru descoperirea noului vecinătate până la
stabilitatea reț elei.

FIG. 4.24 – Influenț a Mobilităț ii asupra Reț elei (Energie Medie).

Implementare ș i Simulare 122

4.6.10 Influen ț a timpului de simulare

Timpul de simulare joacă un rol important în comportamentul

ment des capteurs, pentru aceasta am jucat cu timpul de si-
formulă pentru evaluarea duratei de funcț ionare a reț elei
raport la rata de energie.

FIG. 4.25 – Energie rămasă în raport cu timpul de simulare.

FIG. 4.26 – Energie Medie Rămăsă.

Implementare ș i Simulare 123

4.7 Concluzie

Scopul nostru, prin simulările efectuate, a fost de a testa per-

performanț ele abordării noastre „Supravegherea unei Reț ele” din care noi
am putut arăta avantajul metodei distribuite pentru a asigura
toleranț a la defecte prin tratarea redundanț ei.

Pe de altă parte, această experienț ă ne-a determinat să cunoaș tem noul

simulator OMNeT++ ș i platforma sa Castalia ș i ne-a per-
mis d’intégré abordarea noastră ș i de a îmbogăț i Simuladorul cu noi
veaux protocoale.

În urma rezultatelor obț inute, am constatat că metoda

simulată este mai eficientă în consumul de energie în cadrul re-
ceea ce creș te durata de viaț ă a reț elei.

În urma tuturor acestor avantaje realizate cu această abordare, cercetările

futures sunt mai favorizate spre abordarea distribuită cu aspectul
de la redundanț ă în cadrul reț elei pentru gestionarea Supravegherii.
Concluzie Generală

Consumul energetic la nivelul reț elelor de Cap-

teurii este un punct sensibil, ceea ce a motivat cercetătorii să se fo-
analizaț i mai mult această problemă pentru a putea extinde durata
de via senzorilor astfel ș i a Reț elelor.
De aceea, mai multe modele pentru diferite tipuri de topologii au
au fost propuse ș i tratate de instrumentul de simulare cu scopul de a dobândi
la o configuraț ie mai bună în consumul de energie.

În urma acestuia, ideile noastre s-au bazat pe propunerea unei supr...

supraveghere auto-configurabilă la nivelul nodurilor de senzori. Noi avem
simulează un sistem de organizare bazat pe principiul Agenț ilor
„Nœuds Représentants”, „Nœuds Laisions” ș i „Nœuds Simple”. Aceste
ultimele se reorganizează în funcț ie de distribuț ia reț elei de unde avem
introduce conceptul de Supraveghere prin Redundanț e ale nodurilor ș i
ce afin d’améliora consumul energetic în cadrul reț elelor.
Teoria grafurilor ne-a permis să punem în aplicare acest concept
de redundanț ă în reț ea.

Rezultatele simulării sunt destul de satisfăcătoare în urma utilizării

noua simulare OMNeT++ cu platforma "Castalia" care
este mai mult dedicat Reț elelor de Sensori. Acesta se bazează pe
principiul modulelor. Conform diferitelor noastre teste efectuate, noi
am remarcat diminuarea energiei consumate în apropierea nodurilor
ceea ce oferă o longevitate a reț elei.
Concluzie Generală 125

Tirant profit de abordarea Multi-Agent, Ca perspectivă de

munca noastră, ne propunem să studiem impactul utilizării
alte metrici de consum de energie care iau în considerare
informaț ii globale despre reț ea.
Bibliografie

[ABD09] Azadeh Abdolrazaghi,"Unificarea reț elelor de senzori wireless

Simulatoare", Proiect de Master la Stockholm, Suedia, 2009.

[ALL09] Samira Allam, "Abordare multi-agenti pentru controlul inon-

darea într-o reț ea de senzori", Memorie de final de studiu pentru
obț inerea diplomei de inginer de stat în informatică, Ș coală
naț ional superior de informatică (ESI), Oued-Smar Alger, 2009.
[ASS08] [Link], [Link], [Link], E. Cayirci
Reț ele de senzori wireless: un studiu, Reț ele de calculatoare, Vol. 38
pp. 393-422, 2002.
B:
[BAB06] M. Badet, W. Bonneau. "Iniț ierea unei platforme de test
ș i de experimentare", Proiect de Master în Tehnologia Internetului
1 an, Universitatea Pau ș i ț ărilor din Adour. 2006.
[BAI10] Nadia Bounegta, Nacira Aici" Abordare descentralizată pentru
securitatea unui RCSF", Memoriu de final de studii pentru obț inerea unui
Diplomă de inginer în informatică, Universitatea din BECHAR
Iunie 2010.
[BEC09] Rachid Bechar,"Teoria redundanț ei pentru reconfigurare-
ţia sistemelor - Aplicare la reţelele de senzori fără fir
moară de magister Ș coala doctorală STIC, Universitatea Abdelhamid
Ibn Badis de Mostaganem. Departamentul de informatică, 2009.
BIBLIOGRAPHIE 127

[BEN09] Djawhara Benchaira, Ahlem Bencheikh,"Securitatea de desi-

analiza datelor într-o reț ea de senzori fără fir: cazul protocolului
Difuzie Mică, 2009.
[BDH05] J. Bredin, E. Demaine, [Link] Hajiaghayi, ș i D. Rus,
Implementarea reț elelor de senzori cu capacitate garantată ș i toleranț ă la defecț iuni

toleranț ă
simpozion pe Mobil Ad Hoc Networking ș i Computing (Mobi-
HOC’05), Urbana-Champaign, Illinois, 2005.
[BOU09] Athanassios Boulis. "Castalia: un simulator pentru Senzori Wireless
Reț ele sor ș i Reț ele de Zonă Boby Manualul utilizatorului versiunea 2.1
NICTA, iulie 2009.
[BOU10] A. Boulis,"Castalia, un simulator pentru reț ele de senzori fără fir
ș i reț elele de zone corporale, versiunea 3.1", Manualul utilizatorului, NICTA, De-

decembrie 2010.
C:
[CAM99] Scott Carson, Joseph Macker,"Reț ele mobile ad hoc
(MANET): Probleme de performan ț ă ș i evaluarea protocolului de rutare
Consideraț ii", RFC 2051, 1999.
[CAS08] Claude Castelluccia, "Securitatea senzorilor ș i reț elelor de senzor"
teur", INRIA, 2008.
[CET05] Bilge Cetin,"MEDIU DE SIMULARE", Noiembrie
2005
[CHE08]Yacine Chellal,"Reț ele de senzori fără fir", Sisteme in-
télligents pentru transport,Versiunea1 SIT60, 2008.
[CKU03] [Link] ș i [Link], "Reț ele de senzori : Evoluț ie,
oportunităț i ș i provocări"Actele IEEE, Vol. 91, Nr.
8, p. 1247-1256, 2003.
BIBLIOGRAPHIE 128

[CSS04] Akyildiz, [Link], E. Cayirci,[Link]. "O sur-

sondare pe reț elele de senzori", Revista de Comunicaț ii IEEE, vol. 40,
nr. 8, pp. 102-114, Institutul de Tehnologie Georgia, Atlanta, SUA.
2004.
D:
[Link]ène, [Link], Proiect de finalizare a studiului pentru
diploma de inginerat de stat: "Routare în reț ele
de senzori : Optimizarea protocolului Diffuzie Dirijată", Institut
Naț ional de formare în Informatică (INI).2006.
[DSR03] Witold Drytkiewicz, Steffen Sroka, Vlado Handziski, An-
dreas Köpke, Holger Karl, "Un cadru de mobilitate pentru OMNeT++"
Grupul de Reț ele de Telecomunicaț ii Universitatea Tehnică Ber
lin, 2003.
E:
[ELK] N.J El Karaki, A.E Kamel, "Tehnica de rutare în senzori wireless
reț ea: un sondaj", dept. de inginerie electrică ș i informatică,
Universitatea IoWAState.
F:
[FAV08] Kevin Fall, Kannan Varadhan, "Manualul ns (fost ns
Note ș i Documentaț ie), Proiectul VINT, 3 mai 2008
[FEL07] Rabah Fellouah, "Contribuț ie la Diagnosticarea Defecț iunilor pentru
Sistemele diferential plat, TEZĂ prezentată în vederea
obț inerea titlului de Doctor al Universităț ii din Toulouse,
livrat de INSA de Toulouse, 2007.
[FRA90] PM. Frank. "Diagnosticarea defectelor în sisteme dinamice utilizând analizele -

redundanț ă bazată pe cal ș i cunoș tinț e - un studiu ș i câteva rezultate noi.

În Automatica, volumul 26, paginile 479-474, 1990.

G:
BIBLIOGRAPHIE 129

[GVA07] Carmen Guadalupe, LopezVarela,"Detectare ș i diagnostic

pentru sistemele cu evenimente discrete - pentru luarea în considerare a er-
erori de modelare", Teză de doctorat la institutul naț ional de
ș tiinț e aplicate de Toulouse, Laborator CNRS, 2007.H :
[HAM07] [Link], Mémoire de magistère :"Plateforme basée agents
pentru ajutor în conceperea ș i simularea reț elelor de senzori fără
fil", Institut Naț ional de formare în Informatică (INI), 2007.
[HCB00]W. Heinzelman, A. Chandrakasan, H. Balakrishnan,
Protocol de comunicaț ie eficient din punct de vedere energetic pentru microsenzori fără fir

Networks", In proc of the Hawaii International Conférence on Sys-

Stiinta sistemelor, vol. 8, pp. 8020, ianuarie 2000.

[HER05] Uwe Herzog, "Reț ele Ad Hoc: O Viaț ă Nouă Pentru O Vechie
Concept", [Link], 2005.
[HOB08] Ghaleb Hoblos, "Diagnostic ș i supravegherea complexelor"
Specialitate: Automatică, Doctor al universităț ii ș tiinț elor ș i
tehnologii de Lille ;Profesor : Cercetător la L'ESIGELEC, 2008.
[HOW03] Holger K., Willig A., "Un scurt sondaj al senzorilor wireless
reț elele ", Universitatea Tehnică din Berlin, Reț ele de Telecomunicaț ii-
Grupul de lucru, 2003.

[HWT05] K. Xu, H. Hassanein, G. Takahara ș i W. Wang, "Relay

strategii de desfăș urare a nodurilor în reț ele de senzori wireless heterogene
cazul de comunica ț ie pe un singur salt
Conferinț a Globală de Telecomunicaț ii (Globecom’05), St. Louis
MO, 2005.
I,J :
O prezentare rapidă a IDE-ului OMNeT++4.0

K:
BIBLIOGRAFIE 130

[KEC07] Bouabdellah Kechar, "Problematica consumului

d’énergie în reț elele de senzori fără fir, LIUPA, Universitate
d’oran, 2007.
[KEM04]Tatiana Kempowsky,"Supravegherea procesului bazată pe mé-
metodă de clasificare: Conceperea unui instrument de ajutor pentru detectare ș i
diagnosticarea deficienț elor
lyse ș i arhitectura sistemelor CNRS, În vederea obț inerii
titlul de doctor al institutului naț ional de ș tiinț e aplicate
ques de Toulouse. 2004
[KHA06] B. Khalifa. "Securitatea în reț elele de senzori fără fir"
conferinț ă la universitatea din Bechar. 2006.

L:
[LEB]Tayeb Lemlouma, Abdelmadjid Boudina,"Inteligenț a artificială
obiective distribuite ș i sistemele multi-agent.
[LIL09] LIANG LI," Implementarea Protocolului de Transport PSFQ în Senzori
Reț ea în Castalia", Ș coala de Informatică, 2009
[LWI07] Marc Löbbers, Daniel Willkomm,"Un cadru de mobilitate pentru
Manualul utilizatorului OMNeT++ Versiunea 1.0a4, 2007.

M:
[MAK08] Abdallah Makhoul,"Reț ele de senzori: localizare, cou-
verture et fusion de données.",THÈSE pour obtenir le grade de
DOCTOR al Universităț ii Franche-Comté Specializare: Infor-
matica pregătită la Laboratorul de Informatică al Universită ț ii
sită de Franche-Comté (LIFC) în cadrul Ș colii Doctorale
Ș tiinț e pentru Inginerie ș i Microtehnologii (SPIM), 2008.
[MAT08] Pantélis Matsos,"Réseaux Sans Fil et de Mobiles RSFM", 2008.
BIBLIOGRAFIE 131

[MAQ03] Didier Maquin"Supravegherea proceselor", Di-

plôme de Studii Avansate Control, Semnale ș i
ComunicăriVanduvre-les-Nancy, februarie 2003.
[MER03] [Link], "Gestionarea calităț ii serviciului ș i controlul topologic"
logie dans les réseaux ad hoc", Thèse préstentée pour l’obtention le
grad de doctor al Şcolii Naţionale Superioare de Telecomunicaţii
nications de paris, 2003.
Sofiane MOAD, Encadrant : Nizar Bouabdallah
consum de energie în reț elele de senzori fără fir"Master
Cercetare 2 în Informatică IFSIC-Rennes1, 2008.
[MSK05] C. Mallanda, A. Suri, V. Kunchakarra, S.S. Iyengar*, R. Kan-
nan* ș i A. Durresi"Simularea reț elelor de senzori wireless cu
OMNeT++", S. Sastry Universitatea din Akron, Akron, Ohio.
[MSP09] Abdallah Makhoul, Rachid Saadi, Congduc Pham,"Sur-
supraveghere video pe reț ele de senzori fără fir: programare adaptată
tatif avec prise en compte de la criticité", LIUPPA, Université de Pau
ș i Ț ările Adour (UPPA).
N,O :
OMNeT++, Sistem de Simulare a Evenimentelor Discrete Versiunea 4.0
Manual de utilizare

[OMN10]" Ghid de instalare OMNeT++ Versiunea 4.1", 2010 P, Q :

[PUJ05] Pujolle G.," Reț elele Editii 2005 ", ediț iile Eyrolles,
2005.
R:
[RIP99] Patrick Ripoll,"Concepț ia unui sistem de diagnostic fuzzy ap-
pliqué la motorul automobile
Universitatea Savoie (Specializarea Electronică, Electrotehnică
et Automatique), 1999.
BIBLIOGRAFIE 132

[ROM07]Yasser Romdhane,"Evaluarea performanț elor prototipurilor-

cole SMAC ș i difuzarea direcț ionată în reț elele de senzori
port de fi n d’étude, Ecole superieure de communication de Tunis
2007.
S:
Protocol eficient din punct de vedere energetic (EEP): un protocol de
rutare eficientă din punct de vedere energetic pentru reț ele de senzori fără fir", Memorie

de fin d’études pentru obț inerea diplomei de inginer de stat în

informatică ; 2008/2009.
T,U,V :
[TBL08] Andreas TIMM-GIEL, Ken MURRAY, Markus BECKER
CiaranLYNCH, Carmelita GÖRG, Dirk PESCH,"Si- comparativă
simulări ale WSN
W,X :
[XPM91] Ding X., FrankP.M., "Abordare în domeniul frecvenț ei ș i trei-
selector de tip pentru detectarea ș i izolarea defectelor bazate pe modele robuste, Proc.
din IFAC Simp. SAFEPROCESS 91, Baden Baden, Germania, vol. 1,
pp.307-312, 1991.
Y,Z:
Mohamed Younis, Kemal Akkaya, "Strategii ș i tehnici pentru
Plasarea Nodurilor în Reț elele de Senzori Fără Fir: Un Studiu
Departamentul de Ș tiinț a Calculatoarelor ș i Inginerie Electrică

[YCC05] T. A. Yang Preș edinte,L. Shih,G. C. Collins,"Aplicarea Pro-

tehniciDeProcesarePentruSimularea unei Reț ele de Sensori Auto-organizate
UrmărireaObiectelor,ApărareaTezeideMaster,InginerieComputerizată
2005.
BIBLIOGRAFIE 133

Webografie
http ://[Link], site de documentaț ie în-
informatică, Septembrie 2005.
[Link] site-ul diviziei R ș i D a
Francetelecom, Septembrie 2005.
[Link] site-ul ș colii politehnice federale de
Lausanne, septembrie 2005.
http ://[Link]/avrora, site de informaț ii despre
simulatorAvrora, Noiembrie 2005.
[5] http ://[Link]/nsnam/ns/
Rezumat
Reț elele de senzori fără fir atrag din ce în ce mai mult atenț ia comunităț ii
cercetări. Astfel, simularea este o abordare frecvent utilizată pentru a testa ș i
valida abordările, mediile de simulare trebuie să poată susț ine
diffmodele diferite ale reț elelor de senzori fără fir.
Teza noastră se concentrează mai precis asupra cazului de supraveghere a reț elelor de
senzori. Protocolul testat este un protocol bazat pe reconfigurarea nodurilor cu
principiul redundanț ei pentru a menț ine o acoperire a zonei ș i a asigura o lungă
via reț ea.
Validarea abordării este considerată în urma utilizării simulatorului
OMNeT++ deoarece rezultatele obț inute au arătat că conceptul abordării la
nivelul de toleranț ă la defecte (cu principiul de a trezi nodurile adormite în
Caz de defecț iune sau epuizare a energiei unui nod activ) asigură o bună funcț ionare
astfel o longevitate a reț elei.

Cuvinte Cheie

Réseau de capteurs sansfil; Surveillance; Redondance; Reconfiguration; Simulation;

OMNET++; Castalia; Routage; Couche Réseau; Voisinage.