Fontele rezistente la uzare abraziva sunt prevazute in SR EN 12513:2000 (tabel
nr.9.10) . Sunt marci de fonta alba nealiata sau slab aliata; aliata cu nichel si crom; aliata cu
continut ridicat de crom.
Fonta alba se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJN, unde G indica piesa turnata,
J- fonta; N-nu contine grafit (fonta alba), urmata de duritatea Vickers minim garantata.
Fontele nealiate sunt livrate in stare brut turnata fara tratament. Fontele cu 4%Cr-2%Ni se
livreaza brut turnate sau cu tratament termic. Se supun recoacerii de detensionare la 250..300°C.
Pentru rezistenta la socuri mecanice se supun recoacerii la 425475°C. Fontele cu 9%Cr-5% Ni
se supun calirii de la 800850°C. Fontele cu continut ridicat de Cr se livreaza brut turnate sau cu
tratamentul termic de calire de la 9001050°C si revenire la 200500°C.
entul termic de calire de la 9001050°C si revenire la 200500°C.
Tabel nr. 9.10 Fonta rezistenta la uzare abraziva
Marca de fonta Compozitia chimica [%] HV
C Si Mn P S Ni Cr Mo Cu
min.
max. max. max. max.
a). Fonta nealiata sau slab aliata
EN-GJN-HV350 2,4 0,4 0,2 - - - max. 2,0 - - 350
3,9 1,5 1,0
b). Fonte cu Ni-Cr
EN-GJN-HV520 2,5 max. max. 0,1 0,1 3,05,5 1,53,0 - - 520
3,0 0,8 0,8
EN-GJN-HV550 3,0 max. max 0,1 0,1 3,05,5 1,53,0 - - 550
3,6 0,8 .0,8
EN-GJN-HV600 2,5 1,5.. 0,3 0,8 0,8 4,56,5 8,010,0 - - 600
3,5 2,5 0,8
c). Fonte cu continut ridicat de Cr
EN-GJN-HV600 >1,8 max. 0,5 0,08 0,08 max.2 11,014,0 3 1,2 600
(XCr11)
EN-GJN-HV600 2,4 1,0 1,5 14,018,0
(XCr14)
EN-GJN-HV600 18,023,0
(XCr18) >2,4
EN-GJN-HV600 23,028,0
(XCr23) 3,2
>3,2
3,6
Fontele cenusii cu grafit lamelar (obisnuite sau modificate) turnate in piese sunt prevazute in
standardul SR EN 1561:1999 (tabel 9.11). Fontele cenusii cu grafit lamelar sunt caracterizate fie
prin rezistenta la tractiune pe probe turnate separate sau atasate la piesa, fie prin duritatea Brinell
pe suprafata piesei turnate.
Marcile de fonta cenusie se simbolizeaza prin gruparea de litere EN-GJL, (unde L-indica grafitul
lamelar), urmata de rezistenta la tractiune minima garantata sau duritatea Brinell maxima admisa.
De exemplu: EN-GJL-150 sau EN-GJL-HB 175 SR EN 1561:1999.
Proprietatile fontelor se coreleaza cu masa metalica, dimensiunile si forma grafitului. Fonta de
rezistenta minima 100N/mm2 are masa metalica feritica si separari
grosiere de grafit. Cresterea rezistentei minime peste 200N/mm2 este asigurata de masa perlitica
si separari fine de grafit. Rezistente peste 300N/mm2 se obtin prin modificare. Rezistenta la
tractiune si duritatea Brinell scad cu cresterea grosimii de perete a piesei care se toarna.
Fontele modificate cu grafit vermicular turnate in piese sunt prevazute in STAS 12443-
86 (tabelul 9.12). Se simbolizeaza prin grupul de litere Fgv urmat de rezistenta la tractiune
minima garantata. Exemplu: Fgv 300 STAS 12443-86.
Fontele cu grafit nodular (sferoidal) turnate in forme din amestec clasic sunt clasificate
in SR EN 1563:1999 in functie de caracteristicile mecanice ale materialului, rezultate din
incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic sau prin incercarea de duritate Brinell.
In tabelul 9.13 se prezinta clasificarea fontelor dupa caracteristicile mecanice rezultate
din incercarea de tractiune si incovoiere prin soc mecanic. Simbolizarea fontelor este alcatuita
din grupul de litere EN-GJS - rezistenta la tractiune minima, Rm, in N/mm2 - alungirea specifica
la rupere, A, in %. Daca se garanteaza energia de rupere prin soc mechanic, KV, atunci se
adauga grupul de litere LT-la temperatura scazuta sau RT-la temperatura ambianta. Exemplu:
EN-GJS-350-22-LT SR EN 1563:1999. Daca caracteristicile mecanice se determina pe epruvete
prelucrate din probe atasate, dupa valoarea alungirii la rupere se adauga litera U. Exemplu: EN-
GJS-500-7U SR EN 1563:1999.
In tabelul 9.14 se prezinta marcile de fonta caracterizate prin incercarea de duritate.
Simbolizarea contine in acest caz dupa grupul de litere EN-GJS-HB valoarea duritatii Brinell.
Exemplu: EN-GJS-HB 130 SR EN 1563:1999.
In SR EN 1564:1999 (tabelul 9.15) se prezinta clasificarea fontelor cu grafit nodular
bainitice de inalta rezistenta, in functie de de caracteristicile mecanice determinate pe epruvete
prelevate din probe turnate separate.
\
Tabel nr. 9.11 Fonte cenusii cu grafit lamelar
Marcile garantate dupa Grosimea Rezistenta la Marcile garantate Grosimea Duritatea Micro-
rezistenta minima la de perete tractiune dupa duritatea structura
tractiune Brinell de perete Brinell
reprezen- Rm min.
[N/mm2] reprezen- HB 30
SR EN STAS tativa SR EN 1561:1999
1561:1999 568-82 tativa min-max.
[mm]
[mm]
EN-GJL-100 Fc 100 5 - 40 100-200 EN-GJL-HB 155 40-80 max. 155 Feritica
20-40 max. 160
10-20 max. 170
5-10 max. 185
2.5-5 max. 210
EN-GJL-150 Fc 150 2,5-300 150-250 EN-GJL-HB 175 40-80 100-175 Ferito-
perlitica
20-40 110-185
10-20 125-205
5-10 140-225
2.5-5 170-260
EN-GJL-200 Fc 200 2,5-300 200-300 EN-GJL-HB 195 40-80 120-195 Perlitica
20-40 135-210
10-20 150-230
5-10 170-260
4-5 190-275
EN-GJL-250 Fc 250 5-300 250-350 EN-GJL-HB 215 40-80 145-215 Perlitica
20-40 160-235
10-20 180-255
5-10 200-275
EN-GJL-300 Fc 300 10-300 300-400 EN-GJL-HB 235 40-80 165-235 Perlitica
20-40 180-255
10-20 200-275
EN-GJL-350 Fc 350 10-300 350-450 EN-GJL-HB 255 40-80 185-255 Perlitica
20-40 200-275
Nota: Rm determinata pe probe turnate separate cu diametru 30mm, corespunzatoare pentru grosimea de perete
15mm
Tabel 9.12 Fonte cu grafit vermicular STAS 12443-86
Marca fontei Rm min. A5 min. Rp0,2 min. HB Microstructura
[N/mm2] [N/mm2]
[%] [daN/mm2] masei metalice
Fgv 300 300 2 200 130-180 Preponderent feritica
Fgv 350 350 1 240 160-240 Ferito-perlitica
Fgv 400 400 1 280 200-280 Preponderent perlitica
Tabel 9.13 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de tractiune
Marca fontei Rm Rp0,2 min. A KV min [J]
SR EN 1563:1999 STAS Valoare Valoare
min. [N/mm2] min. individuala
6071-82 medie
2
[N/mm ] [%]
EN-GJS-350-22-LT - 350 220 22 12 9
la -40˚C la -40˚C
EN-GJS-350-22-RT - 350 220 22 17 14
la 23˚C la 23˚C
EN-GJS-350-22 - 350 220 22 - -
EN-GJS-400-18-LT - 400 240 18 12 9
la -20˚C la -20˚C
EN-GJS-400-18-RT - 400 250 18 14 11
- la 23˚C la 23˚C
EN-GJS-400-18 400 250 18 - -
EN- - 450 250 15 - -
GJS-400-15
EN-GJS-450-10 - 450 310 10 - -
EN-GJS-500-7 Fgn 500-7 500 320 7 - -
EN-GJS-600-3 Fgn 600-2 600 370 3 - -
EN-GJS-700-2 Fgn 700-2 700 420 2 - -
EN-GJS-800-2 Fgn 800-2 800 480 2 - -
EN-GJS-900-2 - 900 600 2 - -
Tabel 9.14 Fonte cu grafit nodular caracterizate prin incercarea de duritate Brinell
Marca fontei Interval Alte caracteristici (informativ)
SR EN 1563:1999 Rm Rp0,2 {N/mm2]
de duritate Brinell
HB [N/mm2]
EN-GJS-HB130 ≤ 160 350 220
EN-GJS-HB150 130-175 400 250
EN-GJS-HB155 135-180 400 250
EN-GJS-HB185 160-210 450 310
EN-GJS-HB200 170-230 500 320
EN-GJS-HB230 190-270 600 370
EN-GJS-HB265 225-305 700 420
EN-GJS-HB300 245-335 800 480
EN-GJS-HB330 270-360 900 600
Tabel 9.15 Fonte cu grafit nodular bainitica
Marca fontei Rm min. Rp 0,2 min. Amin.
SR EN 1564:1999
[N/mm2] [N/mm2] [%]
EN-GJS-800-8 800 500 8
EN-GJS-1000-5 1000 700 5
EN-GJS-1200-2 1200 850 2
EN-GJS-1400-1 1400 1100 1
Fontele maleabile sunt clasificate in standardul SR EN 1562:1999 in functie de caracteristicile
mecanice rezultate din incercarea de tractiune (tabelul 9.16). Se diferentiaza fonta maleabila cu inima
alba (decarburata) si fonta maleabila cu inima neagra (nedecarburata).
Simbolizarea fontelor maleabile cu inima alba cuprinde grupul de litere EN-GJMW urmat de
rezistenta la tractiune, Rm, minima in N/mm2 si alungirea specifica la rupere, A, in %. De exemplu: EN-
GJMW-350-4 SR EN 1562:1999.
Simbolizarea fontelor maleabile cu inima neagra cuprinde grupul de litere EN-GJMB. De
exemplu: EN-GJMB-300-6 SR EN 1562:1999.
Tabel 9.16 Fonta maleabila cu inima alba (W), si inima neagra (B)
Marci de fonta Diametru Rezistenta la Alungire la Duritate Brinell
SR EN 1562:1999 STAS tractiune rupere
epruveta HB
569-79 Rm min. (Lo=3d)
d (informativ)
[N/mm2] A min.[%]
[mm]
EN-GJMW-350-4 Fma 350 12 350 4 max.230
15 360 3
EN-GJMW- 360-12 - 12 360 12 max.200
15 370 7
EN-GJMW- 400-5 Fma 400 12 400 5 max.220
15 420 4
EN-GJMW-450-7 - 12 450 7 max.220
15 480 4
EN-GJMW- 550-4 - 12 550 4 max.250
15 570 3
EN-GJMB-300-6 Fmn 300 12 sau 15 300 6 max.150
EN-GJMB-350-10 Fmn 350 12 sau 15 350 10 max.150
EN-GJMB-450-6 Fmp 450 12 sau 15 450 6 150200
EN-GJMB-500-5S Fmp 500 12 sau 15 500 5 165215
EN-GJMB-550-4 Fmp 550 12 sau 15 550 4 180230
EN-GJMB-600-3 Fmp 600 12 sau 15 600 3 195245
EN-GJMB-650-2 Fmp 650 12 sau 15 650 2 210260
EN-GJMB-700-2 Fmp 700 12 sau 15 700 2 240290
EN-GJMB-800-1 - 12 sau 15 800 1 270…320