Impactul programului de wellness asupra fitness-ului fizic al studenț ilor ș i performanț ei la testele din MAPEH

de la Liceul Integrat San Bartolome.

Statement of the Problem

Principala problemă a acestui studiu este de a determina impactul Programului de Wellness asupra

Fitness-ul fizic al studenț ilor ș i performanț a la teste în MAPEH la Liceul Integrat San Bartolome

Ș coală.

În mod specific, urmăreș te să răspundă la următoarele întrebări:

1. Care este profilul responden ț ilor în ceea ce prive ș te;

1.1 grade & section;

1.2 gender;

1.3 adresă;

1.4 nota trimestrială;

1.5 mod de învăț are;

1.6 performanț ă output?

2. Care sunt factorii care afectează performan ț a studen ț ilor din programul de wellness în ceea ce prive ș te;

2.1 lipsa gadgetului;

2.2 problemă de sănătate;

2.3 conexiune slabă la internet sau fără conexiune;

2.4 disponibilitatea setărilor de mediu?

3. Care este percep ț ia respondentului asupra eficacită ț ii programului de wellness în timp de

pandemie în termeni de;

3.1 competenț e de învăț are ș i obiective;

3.3 disponibilitatea materialelor pentru învăț are;

evaluare 3.4?

Revizuirea literaturii de specialitate

Revizuirea literaturii de specialitate s-a concentrat pe variabilele datelor actuale; Impactul

al Programului de Wellness pentru Fitnessul Fizic al Studenț ilor ș i Performanț a la Test în MAPEH de la San

Liceul Integrat Bartolome.

Importanț a bunăstării

Binele, ca o impresie, captează în multe feluri semnifica ț ia mai largă a sănătă ț ii.

Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii (1948) a definit sănătatea ca fiind o stare cuprinzătoare de bunăstare fizică,

bunăstarea mentală ș i socială ș i nu doar absen ț a bolii ș i a suferin ț ei. După Dunn

(1961) a inventat expresia “wellness la nivel înalt” pentru a se referi la un stadiu de sănătate optimă care

inclus, un entuziasm pentru viaț ă, simț ul sensului ș i scopului, simț ul responsabilităț ii sociale, dezvoltând

modalităț i de a maximiza potenț ialul individual pentru bunăstare ș i de a dobândi abilităț i pentru a se adapta la

provocările unui mediu în schimbare.

În ultimii ani, bunăstarea a fost conceptualizată ca un fenomen multidimensional

(Keyes, 2009; Miller ș i Foster, 2010; Myers et al., 2000; Myers ș i Sweeney, 2004). Pentru

de exemplu, Ryff (1989) sugerează modelul multidimensional al bunăstării psihologice, care

cuprinde ș ase componente distincte. Acestea con ț in stăpânirea mediului, scopul în via ț ă,

relaț ii pozitive cu ceilalț i, autonomie, dezvoltare personală ș i autoacceptare. Cu toate acestea,

abordarea bunăstării în ansamblu (Degges-White et al., 2003).

Binele holistic implică ș ase dimensiuni largi ale comportamentelor legate de sănătate: Fizic

Wellness, Emotional, Spiritual Wellness, Social Wellness, Mental Wellness, and Intellectual

Binele. Conform lui Hettler (1984), o persoană care se străduieș te pentru o bunăstare holistică este una care

este conș tient de toate aspectele bunăstării pentru a include aceste elemente în viaț a de zi cu zi. În altă parte

cuvinte, căutarea bunăstării este un obiectiv pe tot parcursul vieț ii, iar instituț iile educaț ionale sunt medii ideale pentru

promovarea bunăstării (Harrington, 2016; Miller et al., 2008). Cu toate acestea, numărul de bunăstare

dimensiuni, cercetătorii decid că bunăstarea este multidimensională, pozitivă ș i afirmativă

concept care are beneficii practice ș i terapeutice enorme (de exemplu, Harrington, 2016; Hattie et al.,

2004; Horton ș i Snyder, 2009; Meiselman, 2016).

Impactul activităț ii fizice în timpul pandemiei

În decembrie 2019, un grup de cazuri asemănătoare cu pneumonia a început să apară în China cauzate de

un virus anterior necunoscut, SARS-CoV-2. Cazurile cunoscute de boli cauzate de acest virus

(COVID-19) a crescut într-un ritm exponenț ial, ceea ce a determinat Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii (OMS) să

declară COVID-19 o pandemie în martie 2020. Până la începutul lunii septembrie, aproximativ 25,6 milioane

cazuri confirmate au fost diagnosticate la nivel mondial cu peste 850.000 de decese în peste 200

ț ările. Natura pandemică a COVID-19 a dus la măsuri sociale extraordinare destinate să

includerea virusului, inclusiv închiderea ș colilor, distanț area socială ș i adăpostirea la locul de muncă

acasă în întreaga Filipine.

Impactul închiderilor ș colare prelungite asupra elevilor care urmează „învăț ământ la distanț ă” pentru o

pandemia este necunoscută. În timpul pauzelor prelungite de la ș coală, cum ar fi vara, există
provocări semnificative, inclusiv "pierdere de învăț are vara", care reflectă nu doar stagnarea

informaț ie învăț ată, dar ș i regresie. Dintr-o perspectivă academică, pierderea este mai mare în

abilităț ile de ortografie ș i calculele matematice decât citirea. Aceste pierderi sunt mai pronunț ate în rândul

children with low socioeconomic status, learning disabilities, and those who are English

învăț ăcei de limbă.

În plus faț ă de academie, sănătatea copiilor suferă în timpul acestor pauze, deoarece masa corporală

indicele de masă corporală (IMC) este cunoscut că creș te în timpul verii. Un studiu mai mic care evaluează impactul

durata pauzei privind greutatea a arătat că pauzele mai scurte (3 ș i 7 săptămâni) au atenuat creș terile în IMC

versus pauze de 12 săptămâni. În cele din urmă, copiii care au participat la sporturi de vară organizate au avut

îmbunătăț ire semnificativă a fitness-ului lor cardiovascular comparativ cu cei care nu participă. Actuala

norma învăț ării la distanț ă, născută din necesitatea distanț ării sociale, va avea probabil paralele

efecte. Având în vedere impactul negativ cunoscut al pauzelor ș colare prelungite asupra sănătă ț ii tineretului, este

esential să înț elegem cum studiile la distanț ă actuale afectează nivelurile de activitate fizică ale copiilor.

Multe ș coli ș i districte ș colare se confruntă cu provocarea de a găsi cele mai bune

abordări pentru a oferi educaț ie la distanț ă, inclusiv Educaț ia Fizică (EF). În timp ce instruirea

pentru subiectele de bază pot fi adaptate pentru învăț area la distanț ă, mai puț in se ș tie despre educaț ia fizică având în vedere spaț iul

cerinț ele pentru lecț iile tradiț ionale. În plus, distanț area socială ș i adăpostirea acasă pot

reduce oportunităț ile pentru activitate fizică. Experț ii continuă să sublinieze importanț a unei

stil de viaț ă fizic activ pentru sănătate ș i gestionarea stresului, asumându-ț i precauț iile corespunzătoare.

Scopul studiului actual a fost: 1) a examina menț inerea educaț iei fizice ș i a activităț ii fizice

în timpul perioadei de învăț are la distanț ă, 2) determină resursele pe care educatorii le utilizează pentru a livra educaț ia fizică

curriculum ș i 3) înț elege provocările întâmpinate de educatori fizici în timpul învăț ării la distanț ă

învăț are.
 Orele de educaț ie fizică joacă un rol esenț ial în activarea fizică ș i stabilirea unor obiceiuri sănătoase

routine pentru mulț i studenț i. Dar când ș colile s-au închis primăvara trecută, aceste cursuri au devenit unele dintre

cel mai greu de adaptat la un mediu online. Spaț iul, vremea, distanț area socială ș i altele

constrângerile continuă să limiteze ceea ce pot face profesorii de educaț ie fizică în persoană ș i cu elevii

învăț ând de acasă. De asemenea, lipsa disponibilităț ii gadgeturilor ș i a conexiunii la internet poate împiedica

învăț area elevilor acasă.

Patricia Suppe, preș edinta Asociaț iei din California pentru Sănătate, Educaț ie Fizică,

Recrea ț ie ș i Dans, explicat „Educa ț ia fizică a fost una dintre cele mai

subiecte provocatoare de predat online, dar ironia este că studenț ii au nevoie de educaț ie fizică acum mai mult ca niciodată, nu

doar pentru sănătatea fizică, ci ș i pentru sănătatea mentală.

Pandemia COVID-19 a forț at o închidere globală fără precedent care a afectat profund

a schimbat ce înseamnă să fii profesor, student ș i chiar părinte în luniile în care ș colile

au fost închise. În timp ce majoritatea sistemelor ș colare cer în mod normal prezenț a fizică zilnică în timpul

zilele săptămânii ș i aduc studenț ii împreună în grupuri mari pentru a învăț a într-un efort colectiv,

închiderea ș colilor ș i lunile de distanț are socială au mutat locul învăț ării în

acasă, unde învăț area se desfăș oară în principal singur sau cu ajutorul membrilor familiei prin

tehnologii disponibile. Educaț ia fizică (EF) ș i timpul de recreere organizat activ care ar

de obicei au loc la ș coală au fost fie complet anulate, fie transformate într-o parte a digitalului

învăț ământ la domiciliu. Măsurile de distanț are socială, în Filipine, necesită ca oamenii să rămână la distanț ă de cel puț in 1

să stea la distanț ă unul de celălalt ș i să evite adunările cu oricine altcineva decât cu familia lor apropiată

membrii. Aceste măsuri au dus la anularea tuturor activităț ilor sportive organizate după ș coală

activităț i. În întreaga lume, milioane de studenț i au experimentat perturbarea normalului lor

rutinelor pentru învăț are ș i activităț i fizice (AF). Aș a cum a subliniat Krumsvik (2020), este important pentru
cercetătorii educaț ionali să investigheze diferitele aspecte ale consecinț elor educaț ionale ale

criza COVID-19, pentru a evita dominarea dovezilor anecdotice despre cum

închiderea a avut un impact asupra vie ț ilor studen ț ilor. Acest lucru este deosebit de important, deoarece Organiza ț ia Mondială a Sănătă ț ii

Organizaț ia (OMS, 2020) a prezis mai multe pandemii globale în viitor.

Practicarea exerci ț iilor fizice regulate, care pot minimiza apari ț ia

problemele care afectează direct comportamentul oamenilor ar trebui să fie încurajate, în timpul izolării sociale în

perioada pandemiei. În acest sens, profesorul de educa ț ie fizică este clasificat ca fiind

profesionist care poate oferi îndrumare ș i monitorizare, astfel încât practicarea exerciț iului fizic

is done correctly and safely14,15. Among the strategies used to practice physical exercise in

izolarea socială, clasele ș i orientările se remarcă de la distanț ă, adică profesorii de educaț ie fizică

oferiț i monitorizare ș i informaț ii despre cum să practicaț i exerciț ii fizice prin internet

Această practică ar trebui să facă parte din rutina oamenilor, astfel încât să îș i poată îmbunătăț i capacitatea cardiorespiratorie.

reduce riscul de a dezvolta boli cronice, controlează greutatea ș i îmbunătăț eș te calitatea vieț ii.

Se subliniază că mai multe studii au demonstrat că exerciț iul fizic de intensitate moderată

este eficient pentru a creș te sistemul imunitar, printr-o reducere a proceselor inflamatorii ș i

schimbări în concentraț iile celulară, astfel modulând pozitiv plasticitatea sistemului imunitar18.

Aceste schimbări pot proteja populaț ia împotriva afectării severe generate de COVID-19

infecț ie.

Activitatea fizică zilnică, în general, a fost în declin în ultimele câteva decenii, în special

în această perioadă de pandemie. Cu virusul încă prezent, copiii ș i adulț ii deopotrivă petrec mai puț in

timp petrecut în aer liber lucrând ș i jucându-se, ș i mai mult timp în interior vizionând televiziunea ș i folosindu-se de

dispozitive. Trecerea către un stil de viaț ă mai sedentar este rezultatul evoluț iei afacerilor ș i industriei
departe de agricultură, dezvoltarea tehnologiei ș i expansiunea urbană. Această dezvoltare către o

un stil de viaț ă mai sedentar nu este o excepț ie în ș colile publice ca educaț ia fizică.

Educaț ia fizică ș i sportul (PES) ar trebui să îmbunătăț ească stima de sine, încrederea în sine,

dezvoltarea cognitivă ș i socială, realizările academice ș i PES ajută la dezvoltarea respectului de sine

ș i respect pentru ceilalț i (Bailey, 2006). Cercetările asupra conexiunii dintre fitnessul fizic ș i

realizările academice au rezultat din studii care arată o relaț ie neutră sau pozitivă

relaț ia între timpul petrecut în clasa de educaț ie fizică ș i scorurile de performanț ă academică.

Practica exerciț iilor nu doar că ajută la menț inerea condiț iei fizice a studenț ilor, dar are ș i beneficii mentale.

beneficii pentru sănătate (Manley, 1997; Pascoe & Parker, 2019; Snedden et al., 2019). Exerciț iile permit

elevii să elibereze stresul într-un mod sănătos. Această eliberare a stresului ajută la menț inerea minț ii ș i a creierului în stare bună.

Facilitate. Exerci ț iul în sălile de sport de la ș coală ș i din comunitate oferă de asemenea studen ț ilor oportunită ț i sociale.

interac ț iunea cu persoane similare, cu gândire similară. Prin urmare, activitatea fizică poate ajuta la reducerea

depresie ș i anxietate, deoarece oferă studenț ilor un grup de oameni cu care să discute despre problemele din viaț ă.

În plus, Bailey (2006) observă că activitatea fizică creș te fluxul sanguin către creier,

care poate creș te vigilenta, schimba starea de spirit ș i îmbunătăț i stima de sine. Bailey menț ionează un studiu de referinț ă

Studiu francez realizat de Vanves (1952, citat în Bailey) în care timpul academic a fost redus cu 26%.

ș i înlocuit cu Educaț ia fizică ș i Sport (PES) pentru a determina efectele creș terii PES.

Studiul lui Vanves a raportat mai puț ine probleme de disciplină, reducerea absenteismului ș i mai multă atenț ie.

Se recunoa ș te că activitatea fizică va îmbunătă ț i capacită ț ile generale ale unei persoane.

Curriculumul joacă un rol esen ț ial în determinarea percep ț iilor elevilor de liceu asupra educa ț iei fizice

educa ț ie (Figley, 1985). În general, o ș coală definită de Smith (2000) constă în

asigurarea clădirilor ș colare pe un teren bine amplasat care include facilităț ile ș i împrejurimile
oferit studen ț ilor pentru a se concentra ș i a învă ț a. Este un loc care practică complexul

organizarea în influenț area oamenilor din punct de vedere social, managementul ș colii, ș coala

organizarea ș i alocarea claselor, precum ș i calitatea/eficacitatea profesorilor. (Toth, Beckett, &

Poehlman, 1999). Alte beneficii pe care activitatea fizică le are asupra corpului includ: menț inerea sănătoasă

oase, muș chi ș i articulaț ii, îmbunătăț ind sănătatea mentală ș i starea de spirit, îmbunătăț ind capacitatea de a face

activităț ile de zi cu zi ș i, în general, creș terea duratei de viaț ă (CDC, 2008).

Activitatea fizică este bine cunoscută ca un factor cheie în îmbunătăț irea sănătăț ii fizice, dar

comportamentele sunt, de asemenea, asociate cu multe stări psihosociale pozitive. Efectul pe care îl are activitatea fizică

activitatea are asupra corpului fizic prin îmbunătă ț irea imaginii, controlul greută ț ii ș i starea de spirit joacă un

rolul de bază în efectul stării psihosociale (Pawlik-Kienlen, 2007). Estimarea de sine scăzută,

discriminare socială, anxietate, depresie ș i sinucidere au fost toate corelate cu creș teri în

procentul de grăsime corporală sau statutul de greutate nesănătoasă (Pawlik-Kienlen, 2007).

Activitatea fizică este definită ca orice miș care fiziologică cauzată de muș chii scheletici.

contracț ii care cauzează o creș tere a cheltuielilor de energie peste nivelul de repaus. Activitatea fizică

poate fi o miș care repetitivă, structurată ș i planificată (de exemplu, o clasă de fitness sau o activitate recreativă)

ca drumeț ii); relaxat (de exemplu, grădinărit); axat pe sport (de exemplu, baschet, volei); legat de muncă

(de exemplu, ridicarea ș i mutarea cutiilor); sau legate de transport (de exemplu, ridicarea ș i mutarea cutiilor) (de exemplu,

mergând spre ș coală). Studiile din această revizuire au folosit o varietate de metode pentru a înregistra frecvenț a,

intensitate, durată ș i tipul de exerciț iu fizic în care s-au angajat studenț ii.

Organiza ț ia Mondială a Sănătă ț ii (OMS) ș i Asocia ț ia Americană a Inimii (AHA),

oferiț i câteva recomandări de bază pentru cantitatea de exerciț iu pe care cineva ar trebui să o efectueze săptămânal

basis („Asociaț ia Americană a Inimii,” n.d.; Organizaț ia Mondială a Sănătăț ii, n.d.; Zeblisky, 2019).

În general, pentru adulț i, aceste organizaț ii recomandă 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată
activitate sau 75 de minute de activităț i fizice viguroase pe săptămână. Intensitatea moderată este definită ca

îmbunătăț indu-ț i ritmul cardiac la 60-70 la sută din ritmul cardiac maxim (adică vârsta ta în ani)

scăzut din 220) sau 3-6 METs (raportul ratei metabolice de lucru la rata metabolica în repaus

rata metabolică). Activitatea viguroasă poate fi descrisă ca crescând ritmul cardiac la 70-85 la sută

din frecvenț a ta maximă a inimii sau mai mare de 6 METs (Zeblisky, 2019).

Multiple avantaje pentru sănătate apar atunci când copiii ș i adolescenț ii se angajează în cel puț in 60

minute de activitate fizică în fiecare zi. Activitatea fizică regulată întăreș te oasele ș i muș chii,

creș te forț a musculară ș i rezistenț a, scade riscul factorilor de risc pentru boli cronice, stimulează

stima de sine ș i ameliorează stresul ș i anxietatea. Activitatea fizică, pe lângă recunoaș terea sa

beneficiile pentru sănătate, pot avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra realizărilor academice. În funcț ie de

vârsta ș i accesul la programe ș i echipamente în ș colile ș i comunită ț ile lor, copiii ș i

adolescen ț ii se angajează în diverse tipuri de activitate fizică. De obicei, copiii de vârstă ș colară primară

copiii participă la joacă nestructurată.

În general, aceste constatări subliniază importanț a activităț ii fizice asupra unui individ

sănătate fizică, mentală ș i socială. Cu toate acestea, există cercetări limitate care leagă sănătatea indivizilor

legat de fitness în raport cu activitatea fizică sau comportamentele legate de fitnessul orientat către sănătate (HRF).

Există o varietate de modalităț i de a atinge aceste niveluri recomandate de activitate fizică,

care include alergatul, ridicarea greutăț ilor, participarea la cursuri de aerobic ș i înotul. Este important

pentru

diferentiaza tipurile de activitate, cât mai multe activităț i zilnice (de exemplu, folosind scările, plimbând câinele sau

curăț enia casei) nu este suficient de solicitantă pentru a se califica drept intensitate moderată ș i, prin urmare, ar

nu contează în recomandările săptămânale. Joggingul este adesea recomandat ca o formă de

multe comunităț i au facilităț i locale care oferă piscine, greutăț i ș i alte exerciț ii

echipament astfel încât să se poată efectua o varietate de exerciț ii pentru a atinge nivelurile de activitate sugerate.

Mai multe studii de revizuire au analizat de asemenea legăturile între activitatea fizică ș i

performanț a academică. Sibley ș i Etnier au efectuat o meta-analiză a datelor publicate despre

legătura între exerciț iul fizic ș i cogniț ie la copii ș i adolescenț i. Alte două evaluări

am analizat dovezile pentru legătura dintre exerciț iul fizic, fiziologia creierului, cogniț ie, emoț ie,

ș i realizarea academică la copii, folosind date din studii pe oameni ș i animale în întreaga

durată de viaț ă. În cele din urmă, încă două evaluări au compilat o selecț ie de literatură revizuită de colegi asupra

legătura dintre exerciț iul fizic ș i realizările academice, cu un accent pe mediile ș colare ș i

politică.

Educa ț ia fizică ș i activitatea fizică, precum ș i nivelurile de fitness ș i abilită ț ile motorii

dezvoltare, au fost toate studiate în relaț ie cu realizările academice. Mai multe studii, pentru

exemplu, au găsit o legătură între îmbunătăț irea fitness-ului fizic ș i realizările academice, deoarece

bine ca fitness ș i evaluările abilităț ilor cognitive ș i atitudinilor. În plus, cercetări suplimentare

a constatat că nivelurile mai mari de abilităț i motorii sunt legate de o realizare academică mai mare, de asemenea

ca evaluări ale abilităț ilor cognitive ș i atitudinilor.

Pentru a ajuta educatorii ș i profesioni ș tii din domeniul sănătă ț ii să în ț eleagă mai bine aceste conexiuni, acest

revizuirea examinează literatura pe o varietate de contexte de activitate fizică, inclusiv activitatea fizică

cursuri educaț ionale, pauze, pauze de activitate fizică în clasă în afara educaț iei fizice

clasă ș i recreaț ie, ș i activitate fizică extracurriculare, oferind un instrument pentru a informa programul ș i

eforturi de politică. Scopul acestui document este de a compila un rezumat al literaturii ș tiinț ifice despre

relaț ia dintre activitatea fizică bazată pe ș coală, inclusiv educaț ia fizică, ș i academic
performan ț ă, inclusiv marcaje ale abilită ț ilor cognitive ș i atitudinilor, comportamente academice, ș i

realizări academice.

Acest program de wellness joacă un rol important în progresul ș colii ș i va ajuta

studen ț i pentru a sări peste golul în studiul Educa ț iei Fizice. Această pandemie globală nu este o

obstacol în livrarea unui proces de predare ș i învăț are de succes. Aș a cum spune DepEd "NIMENI"

LĂSAT ÎN URMĂ