Nunta de Moniza Alvi

O analiză EXTREM DE detaliată

Înainte de analiza pe rând, trebuie să avem în vedere următoarele puncte:

„M-am aș teptat”, „am insistat” ș i „am vrut”, expresii de acest fel sunt folosite care ne amintesc constant
al ochiului individualist al persoanei, dând ideea că vrea ca lucrurile să se potrivească dorinț elor ei, dar

se pare că ea îș i narrează gândurile ș i dorinț ele către noi, mai degrabă decât către antagoniș tii
poezie, poate pentru a ne face să ne simț im la fel de neajutoraț i cum s-a simț it ea în acea situaț ie.

Lipsa pauzelor în această poezie o face pe persoana să pară că este pe fugă, oferind sentimentul

ea rămâne fără timp ș i este pe cale să fie captivă. De asemenea, sugerează tema de

deplasare ș i a fi victimizat de împrejurările cuiva, alergând pe liniile poeziei. Este

poate simboliza în continuare lipsa de control a persoanei ș i cum se pare că nu există o 'echilibrare' din cauza

la neputinț a ei.

Este evident că persoana foloseș te o serie de comparaț ii, aceasta poate sugera că ea nu poate
recunoaș te adevărul ei însăș i ș i că are nevoie de sprijinul unui anumit tip de imagini pentru a explica

ideile ei. Acest lucru poate sugera una dintre cele două lucruri: fie este prea copleș ită de aceasta

neajutorare ș i neputinț ă de a se explica pe deplin, sau că este atât de detaș ată, încât este amorț ită la

împrejurimile ei ș i nu pune niciun sentiment în cuvintele ei. Aceasta se leagă de ideea că, deș i

persoana este la propria ei nuntă ș i ar trebui să fie centrul atenț iei, pare că
o străină, făcând-o să pară fizic neimplicată în eveniment. Motivul pentru aceasta ar putea fi

sugerat prin imaginile rurale prin care îș i arată sinele simplu ș i cum ea este atât de
aproape de natură, complet în contrast cu socrii ei care provin din lumea materialistă ș i
critica zestre pe care trebuie să o aducă.

Poemul este, de asemenea, un cămin pentru tema lipsei de comunicare, deoarece vedem conflictul

situaț ia dintre persoană ș i 'ei', care s-a încheiat cu ea privind la 'mirele' ei

cu 'turbulenț ă'.

În cele din urmă, nu trebuie să ignorăm tema constantă a dezamăgirii; acesta este momentul în care persona

îș i dă seama că nu este deloc importantă.

M-am aș teptat la o nuntă liniș tită

deasupra unei oraș pierdute

o căsătorie să echilibreze pe capul meu

Poemul începe să ne prezinte un ton de dezamăgire, folosind expresia „Eu

aș teptat', informându-ne astfel despre situaț ia conflictuală cu care s-a confruntat. Apoi, ea pictează o

o imagine romantică a ceea ce se aș tepta, oferind ideea că aș teptările ei par a fi o

fantasy, sugerând astfel că socrii ei sunt oameni puternici, care o pot trasa cu forț a din

imaginea pe care a creat-o. 'nunț a liniș tită' poate arăta stilul simplu al persoanei, cum
oamenii de la ț ară preferă lucruri, dar au obț inut ceva foarte diferit de ceea ce îș i doresc. Ideea unui 'oraș pierdut'

poate simboliza un sentiment de aventură, ataș ând astfel un element romantic ș i palpitant unde

doi îndrăgostiț i vor învăț a să aibă încredere unul în celălalt. În plus, 'sus de tot' poate arăta că în ea

aș teptări, ea ș i mirele ei ar fi departe de atingerea lumii ș i că ei

ar fi putut să facă tot ce ș i-ar fi dorit, în timp ce se înconjurau de natură.

„căsătoria” pe care persona îș i doreș te să „echilibreze” pe „capul” ei ar putea indica dorinț a ei de a crea un

echilibrul între drepturile soț ului ei ș i ale ei ș i că cuvintele ei vor fi considerate ca

important ca al soț ului ei. Contrar acestuia, ea nu creează doar un ton de

dezamăgire, dar ș i un ton de dorinț ă indicând că un astfel de lucru nu s-a întâmplat.

Persoana joacă cu cuvintele „nuntă” ș i „căsătorie”, făcând pe cineva să realizeze cât de diferite sunt acestea.

doi sunt. Se pare că persona nu consideră ceremonia atât de importantă în comparaț ie

între bărbat ș i femeie, dar această idee nu este susț inută de socrii ei, care sunt arătaț i
a fi mai materialist din natură, dorind totul superflu.

ca o pădure de bâte, o oală cu apă.

Ceremonia nu avea gust.

a avut puț ină culoare - invitaț ii au sosit

Persona foloseș te o comparaț ie 'ca o pădure de bâte' pentru a crea o legătură între partea anterioară ș i cea următoare.

strofele actuale, ‘pădurea de beț e’ poate reprezenta frumuseț ea naturii ș i brutalitatea ei.

ideea de ‚pădure’ are un aspect de emoț ie ataș at, deoarece poate reprezenta riscul pe care persona ș i
soț ul ei iau, ș i că fie vor construi încrederea între ei, fie că
dinamici de putere dezechilibrate din cauza diferitelor lor contexte vor juca un rol semnificativ în

relaț ia lor. În plus, trebuie să menț ionăm că ea nu se concentrează pe copaci, ci pe pădure.

acasă, dar pe stocuri, arătând latura dură a naturii ș i modul în care oamenii din mediul rural
foloseș te-le în avantajul lor, utilizându-le ca instrumente de construcț ie, iar acest lucru ar putea

sugerează în continuare că persona este străină instrumentelor moderne ș i nu va fi capabilă să

să construiască o fundaț ie solidă a relaț iei sale cu soț ul ei, căci el nu va fi capabil să se desprindă

de instrumentele sale actualizate ș i nu-i va permite să participe la acest exerciț iu, creând putere

dinamica. Pe de altă parte, 'vasul cu apă' arată pacea ș i liniș tea

relaț ia pe care persoana o avea în minte, arătând că, în mijlocul precauț iei viitorului,
există o scânteie de speranț ă.

Tonul stizei se schimbă în a doua linie, unde totul pare atât de tern ș i sumbru.
Aș a cum a fost văzut prin ochii ei 'nu avea gust' ș i 'avea puț ină culoare'. Aceasta creează o tonalitate de

dejecț ie, cuvântul 'nimic' sună dur, de parcă ar fi plin de negativitate. Expresia 'puț in culoare'

ea reflectează asupra abstractizării că, deș i nunta a fost plină de festivitate, ea nu a

simte cum îș i dorea, pentru că acesta este momentul când visurile ei vor ajunge la sfârș it,

îndepărtând culoarea din viziunea ei.

Enjambmentul înainte de 'oaspeț ii au sosit' creează o anticipaț ie din partea cititorilor,

făcând oaspeț ii să pară ca antagonistii care sunt cauza morocănosului persoanei.

Lipsa articolului 'the' înainte de 'oaspeț ii au sosit' arată de asemenea că persoana a fost

tulburat într-un mod foarte brusc ș i vorbeș te cu disconfort.

ascuns ca contrabandiș tii de lemn de santal.

Când ș i-au deschis valizele

Anglia a fost umplută.

Viziunea sinistră a persoanei despre oaspeț i, 'subdoli' ș i 'transportatori de contrabandă', face să pară că aceș tia

au sosit să o rănească, evidenț iind sentimentul de insecuritate al persoanei din cauza inferioară în

termilor de clasă ș i statut social. Adăugând la aceasta, sibilanț a din prima linie permite un ș uierat

sunetul să fie produs, creând fiecare imagine serpentină a oaspeț ilor, făcând cititorul să simtă

s-au furiș at în viaț a ei, fără intenț ii bune. S-ar putea spune că ideea de bogat

jefuirea săracilor este ironică, ei sunt reprezentaț i ca traficanț i, în timp ce ea este

aratat suficient de bogat pentru a fi jefuit.
Ea nu mai ț ine cititorii în suspans ș i subliniază problema principală cu care se confruntă:

„Anglia”. „valizele” pot reprezenta formele adevărate ale socrilor ei, făcând ca persona să se simtă

incomod din cauza diferenț elor lor radicale, iar acesta poate fi exact momentul în care regretă

înscrierea la căsătorie, sugerată de modul în care spune 'varsă', informându-ne că ei

nu ș i-au deschis ‘valizele’ până acum, arătând că totul se întâmplă atât de brusc ș i
că nu poate face nimic pentru a opri 'Anglia' să se verse ș i valurile ei să
consumând-o.

Revenind la ideea diferenț ei dintre clasele sociale, când ea spune în mod specific 'Anglia', aceasta

dă impresia că nu înț elege obiceiurile oaspeț ilor ș i modul lor de a vorbi, ș i

ea îi percepe ca fiind superiorii ei, deoarece au venit dintr-un loc al sofisticării, spre deosebire de

persoana care este o fată din zonele rurale ale Pakistanului. Acest lucru ar putea fi, de asemenea, legat de ideea că britanicii

regimul s-a încheiat doar cu puț in timp în urmă, iar India (Pakistanul nu fusese separat de India la

a fost jefuit de britanici profitând de localnicii lor ș i exploatând

resursele ț ării, ș i acum sunt oameni din Anglia care au venit să preia persoana
a trăi printre aceș ti oameni care au cauzat o astfel de agonie strămoș ilor ei. În plus, aceasta ar putea fi

punctul în care persona îș i dă seama că socrii ei o vor profita

simplicitate.

Au zgâriat vălul meu

ca cerș etorii la fereastra unei maș ini.

Am insistat că zestrea mea era simplă-

Aceasta este strofa în care ne este arătată imaginea sumbră a modului în care persoana a văzut oaspeț ii,

imaginile violente făcând cunoscut cât de edgy s-a simț it persona. Cuvântul „zgâriat” are o
un aspect îngrozitor ataș at de el, creând sentimentul de anticipare că persoana va ajunge ca un
victima vătămată; de aici aduce imaginea „vălului”, care o separă, confruntând-o
nesiguranț ele de a fi în mâinile acestor oameni.

Prin descrierea oaspeț ilor bogaț i ca cerș etori, ea creează o imagine paradoxală, care este ironică, pentru că

oaspeț ii pot vedea familia ei în acest fel, din cauza asocierii lor cu ruralitatea. Când un cititor încearcă să

analizează această imagine, oaspeț ii îș i exprimă opinia, ei ar putea ajunge la concluzia că oaspeț ii

voia să jefuiască persona simplităț ii ș i inocenț ei ei, evidentă prin apropierea ei

conexiune cu natura.

Cerș etorii sunt, de asemenea, prezentaț i ca fiind avari, deoarece continuă să ceară din ce în ce mai mult în timp ce

persona 'a insistat că zestre mea era simplă'. Acest lucru este din nou ironic deoarece persona ar trebui să fie

săracul, dar oaspeț ii îș i asumă rolul de sărăcie ș i vor tot ce pot obț ine, aceasta ia

ni se impune conceptul că cei bogaț i sunt avari pentru că ș tiu că pot obț ine ceea ce cer,
încă o dată evidenț iind dinamica puterii cu care se confruntă cuplurile căsătorite atunci când două contraste

familiile sunt unite prin căsătorie sacră.

Întinderea la final poate sugera că persona încearcă să-ș i recupereze forț a după
ea este zguduită de această întâlnire.

un zâmbet, o umbră, o ș oaptă,

casa mea este o structură incredibilă

de cârpe întărite ș i bambus.

Tonul poemului se schimbă pe măsură ce persona vorbeș te despre frumuseț ea pe care s-a înconjurat.

în viaț a cu dificultăț i acum. Pauzele pot reprezenta frica ș i neliniș tea ei în timp ce oaspeț ii o judecă
ș i familia ei, amplificând sentimentul de străinătate. Prima linie a strofei arată că
zestrea persoanei constă în ș i cum reacț ionează invitaț ii la aceasta.

Zestrea ei constă într-un zâmbet, prin care putem vedea persoana ca pe o suflet pur, deschis.

de suflet, cineva care este conectat la natură ș i nu înț elege aspectele artificiale ale
lume.

2. Oaspeț ii răspund cu un „umbră” ș i un „ș oaptă”, evidenț iind ideea că ei

antevăd întunericul în care va fi ț inută ș i va trebui să se împace cu el după

nuntă. Familia va cuceri lumina din viaț a ei ș i ea nu va mai putea 'visa'.

3. Ș oapta poate reprezenta secretele care sunt ascunse de ea, lucrurile care

vor fi/fac acum împotriva ei ș i cum va fi ț inută în întuneric astfel încât să fie mai uș or pentru

soț ii ei să o controleze ș i să profite de ea.

Persona vorbeș te despre casa ei, poate ca o încercare de a se consola, deș i nu are niciun
valoare materială, doar valoare emoț ională, căci ea încă îl vede ca fiind ‘o structură incredibilă’. Structura întărită

zdrenț ele pot sugera stabilitatea ș i siguranț a pe care le are în viaț ă înainte de a se căsători, iar acestea sunt

lucruri care vor rămâne în mintea ei pentru totdeauna. Astfel, putem observa că ea încearcă să se agaț e de ea

viaț a de fată cât mai mult timp posibil.

Am călătorit pe drumuri cu engleză

numele, mirele meu ș i eu.

Ochii noș tri ș i-au schimbat culoarea

Spre deosebire de ‘oraș ul pierdut’ pe care ș i-l dorea, ea ajunge să călătorească ‘pe drumuri’, arătând că

ș i soț ul ei nu sunt pe aceeaș i lungime de undă pentru că nu există un „echilibru”. Pauza după „engleză

numele ar putea sugera că este foarte nemulț umită de faptul că trebuie să-ș i părăsească ț ara ș i să trăiască

cu un străin. În mod similar, menț ionarea 'numele englezeș ti' face să pară că persona este foarte

necunoscută cu soț ul ei ș i are dificultăț i în a se adapta, iar noi nu îl vedem pe soț .

încercând să creez un teren comun pentru a o întâlni în mijloc, unde amândouă pot comunica

dorinț e, gânduri ș i sentimente.

Sentimentul de unfamiliaritate este explorat ș i mai departe de cuvântul 'mire'. Ea foloseș te acest cuvânt

în loc de cuvântul „soț ” sau „partener”, arătându-ne că nu există un sentiment de intimitate, ea

vede mirele aș a cum îl vede toată lumea, fiind un spectator al relaț iei lor, în ciuda

fiind soț ia, face ca persoana ș i soț ul ei să pară două persoane diferite care

nu se vor putea înț elege între ei.

Modul în care „vopseaua ochilor lor s-a schimbat” poate arăta moartea inocenț ei ș i svigorea tinereț ii,

ș i acum sunt amândouă legate de lege, ș i nu de emotie, sugerat de strofă fiind lipsită de

emoton, aducând înapoi ideea că ea nu face parte din imagine, ci că priveș te de la distanț ă,
făcându-l extrem de ironic, având în vedere că ar trebui să fie centrul acestuia. Dacă persona ș i soț ul ei

sunt legaț i de un singur lucru, ș i anume disconfortul lor cu privire la situaț ie, unde sentimentele ei par să

fii în perfectă sincronizare cu soț ul ei.

ca semafoarele, aș a au spus ei.

Momentul nu era potrivit

pentru a ne vedea unii pe alț ii.

Semaforul poate sugera vârtejul emoț iilor dintre persona ș i ‚mirele’ ei
experienț ă, ș i 'ei au spus' arată cum sunt trataț i persona ș i mirele ca
nu înț eleg ce se întâmplă ș i că nu sunt destul de deș tepț i pentru a se vedea reciproc

state. Pauza înainte de 'aș a au spus ei' poate sugera dejection ș i aș teptarea
persona, de asemenea, sugerează că persona dispreț uieș te „oaspeț ii”, poate din cauza sentimentului de

superioritate, care este din nou evidenț iată deoarece este ‘ei’ care spun persona ș i iubitul despre
what is happening, this may be a method of shatering their (the persona and the bridegroom)

încredere, făcându-i să simtă că ei înș iș i nu ș tiu.

„Timpul nu era potrivit pentru a ne privi unul pe celălalt” ar putea însemna că persoana ș i iubitul
nu erau suficient de maturi pentru a se înț elege ș i a se judeca unii pe alț ii. Aveau nevoie să-ș i acorde timp unul altuia.

relaț ia de a se maturiza ș i, prin urmare, de a se lăsa să se maturizeze înainte de a critica unul pe celălalt
altul.

Cuvântul „matur” arată, deș i, ataș amentul persoanei faț ă de natură, de asemenea, arată că există o
specifictme la care ea poate să-ș i privească 'mirele', ș i nu înainte de aceasta, deoarece recolta (a lor

relaț ia) nu va oferi rezultatele dorite înainte de atunci.

Ne-am fixat privirea drept înainte ca ș i cum

puteam vedea prin munț i

învie viaț ă în oraș e noi.

Aliteraț ia 'st' produce un sunet aspru ș i face tonul să pară stâncos, oferind persoanei

un aspect de depoziț ie. Ea explică acest lucru prin a face clar că ea ș i iubitul erau
pretinzând că totul merge bine. Au făcut să pară că obiectivele lor ambiț ioase erau ceea ce erau.

mergând după, dar în realitate totul era o prefăcătorie. Ei pretindeau că diferite aspecte ale
relaț iile (‘noi oraș e’) se dezvoltau într-un mod profund, în timp ce acest lucru nu era
de fapt cazul.

Munț ii arată ambiț iile persoanei în acest moment ș i ale iubitei sale, iar faptul că

de fapt, nu poate 'vedea prin munț i', ceea ce arată că crede că obiectivele ei nu pot fi

a atins, ș i că ar trebui să ducă o viaț ă monotonă, muncind pentru nimic.

persona se asigură că ne face cunoscut partea ei de poveste, deoarece este ț inută departe în
întunericul prin urmare nu poate vorbi cu soț ul ei care nu ar susț ine-o, astfel fiind nevoită să facă

nimic altceva decât să „privesc drept înainte”.

Am vrut să mă căsătoresc cu o ț ară

ia un râu pentru o valiză

canta în Grădinile Jinnah

Deș i căsătorindu-se cu 'Anglia', aici persona poate însemna 'ț ara' ca în viaț a rurală.
Ea ar prefera să trăiască cu un bărbat care îi înț elege obiceiurile ș i tradiț iile ca pe ale lui,

cineva care ar fi deschis la gândurile ș i ideile ei ș i care ar trata-o ca pe o egală

'echilibra' relaț ia lor. 'râul pentru un văl' pe care dorea să 'îl ridice' arată că dorea o
relaț ie stabilă, aș a cum râurile sunt folosite pentru producț ia de culturi, aș a că, în acest caz, ar însemna o

prosperitatea relaț iei. În plus, această imagine rurală arată că îi lipseș te o persoană

cine ar vorbi în limba ei, cine ar putea aprecia frumuseț ea a ceva brut aș a cum o face ea
a făcut.

Deș i 'Grădinile Jinnah' sunt un loc în Lahore, ele ar putea simboliza ș i Pakistanul în întregime, deoarece

în grădina fondatorului, evidenț iind cât de ataș ată este de pământul ei natal ș i cât de mult
ea îl preț uieș te. Aceasta o face diferită de ceilalț i romantici, deoarece nu visează să meargă într-o ț ară străină.
pământ, dar să rămână acolo unde este, pentru că ș tie că caracterul ei naiv într-o ț ară străină

va fi profitat, aducând astfel un ton de dorinț ă, dor ș i neputinț ă.

ț ine-mi visul, complicat

ca un ș arpe din camera ș erpilor.

Gândurile noastre pe jumătate scufundate

Sibilanț a din această strofă este foarte notabilă, în special cu imaginile de ș arpe, creând un

tonul reflectă toxicitatea situaț iei în cauză. Persoana face cunoscut că ea

îș i dorea să îș i îndeplinească visurile înainte de acest moment, acum, compară nedreptatea ei

cu visele ei ca tratamentul unui fermecător de ș erpi cu ș arpele său; el atrage ș arpele în interior
muzica forț ează vârsta să iasă prin preluarea tuturor controlului ș i apoi îl face să facă ceea ce vrea

face, iar când muzica se opreș te ș i ș arpele îș i recapătă simț urile, îl pune în birou pentru a-l opri

din a-ș i lua adevărata formă. Persona face acelaș i lucru cu visele ei, le lasă să înflorească.

ș i îi pune în întuneric, dar se gândeș te la ei din când în când.

Ideea că 'gândurile' ei sunt 'parț ial scufundate' dă o senzaț ie că nu sunt permise să

grow and are oppressed, which may be what their in-laws expect her to do. But when she says

‘al nostru’, face ca ‘mirele’ ei să pară că se află în aceeaș i poziț ie ca ea ș i amândoi sunt
fiind profitaț i de tinereț ea ș i naivitatea lor.

ca bivolii sub apă întunecată

ne-am întors ș i ne-am înfruntat

cu turbulenț e
Ideea de 'bivoli sub apă întunecată' poate arăta că negru este ascuns sub negru,

ș i că viitorul lor este neclar ș i că gândurile ei nu au voie să fie dezvoltate în

ideile corecte ș i toate gândurile ei nu merită să fie expuse, aș adar, sunt ascunse sub
apă întunecată

Persoana foloseș te cuvântul 'noi' în loc să se prezinte pe sine ș i pe 'mire' ca două entităț i distincte.

unităț i. Acest lucru oferă un sentiment de acceptare reciprocă, iar amândoi ș tiu cât de nesănătoasă este situaț ia lor

relaț ia este. 'Cu turbulenț ă' poate sugerează că ambele părț i ș tiu cât de dezastruoasă este

relaț ia ar putea evolua, cum călătoria ar putea fi accidentată, ș i nimeni nu va fi mulț umit. Ei
amândouă par să ș tie cât de groaznic ș i greș it este acest angajament. Cuvântul 'înfruntat' poate, de asemenea

reflectaț i asupra modului în care se vor confrunta reciproc în conflicte mai târziu în viaț ă.

»Befele« sugerează o idee de prostie, reflectând cum niciunul nu a fost suficient de logic/smart pentru a realiza

aspectele negative pe care relaț ia lor le-ar aduce până când era prea târziu.

ș i amprente ca niș te hărț i pe mâinile noastre.

Aceste ‘imprente’ pe mâinile lor pot arăta că Dumnezeu a sculptat destinul/viitorul lor urât, ș i
punctuaț ia de la final face ca aceasta să pară o afirmaț ie finală, indiscutabilă. „amprentele” ar putea

literal înseamnă liniile de pe palmele „mânilor”, dar ar putea însemna ș i călătoriile pe care le vor
ia, iar călătoriile în acest caz au potenț ialul de a conduce la dezastre.

Hărț ile ar putea sugera diferenț ele dintre 'Anglia' ș i Pakistan ș i cum va rămâne.

undeva în mijloc. Neajungând la destinaț ia inimii ei, ci fiind 'pierdută' ș i necesitând o

hartă.
Spre deosebire de restul poeziei, ultima strofă are doar un singur vers, iar acest lucru produce un efect dramatic.

în faț a audienț ei, ar putea arăta că aceasta nu este sfârș itul poveș tii ei, ci doar începutul
o altă etapă din viaț a ei ș i ne lasă să ne gândim la complexităț ile cuplului.
a se confrunta.

Am încărcat ș i analiza mea a „I Years had been from Home” de Emily Dickinson. Dacă eș ti
un student interesat de compararea a două poezii, ai putea compara asta cu Ani au trecut

a fost de acasă, deoarece ambele au tema distinctă a alienei.