CAPITOLUL UNU

ÎNȚELEGEREA DISABILITĂȚILOR Ș I VULNERABILITĂȚILOR

1.1 Definiț ii ale termenilor de bază (Deficienț ă, Dizabilitate ș i Handicap)

Deteriorare
Deficienț a înseamnă o lipsă/abnormalitate a unui element anatomic, fiziologic sau psihologic.
structură sau funcț ie sau deviaț ie asupra unei persoane.

Se referă la orice pierdere sau anomalii ale fiziologice, psihologice sau anatomice.
structură sau funcț ie.
Este absenț a unei părț i sau organ particular al corpului.

Disabilitate
Nu este sinonim cu AKAL-GUDATENGA ( ) care înseamnă daună.
Se referă la obstacole ș i impedimente... din cauza deficienț ei.
 …

Includerea persoanelor cu dizabilităț i în societate poate fi inhibată de:

1. Atitudinal (barieri sociale, cum ar fi stigma)
2. Bariere fizice (bariere de mediu, cum ar fi absenț a scărilor), ș i
3. Barierele de politică (bariere sistemice),
Unde toate împreună pot crea un efect de incapacitate ș i inhiba incluziunea persoanelor cu handicap
dezvoltare. Ele sunt factori care dezactivează. Dacă aceste probleme sunt abordate, afectarea poate să nu
duce la dizabilitate Unde totul împreună poate crea un efect invalidant ș i inhiba dizabilitatea
dezvoltare inclusivă. Barriele sociale, de mediu ș i sistemice sunt cele mai
factori populari de dezactivare

O persoană cu dizabilităț i

Persoane cu dizabilităț i
 …

Ce este dizabilitatea?
1. Abordare medicală
Disability is pathology (physiological,biologicalandintellectual).Disabilitymeans functional limitations
din cauza unei dizabilităț i fizice, intelectuale sau psihice, tulburări de sănătate sau psihice asupra unei persoane (OMS, 1996).
definiț ia medicală a dat naș tere ideii că oamenii sunt obiecte individuale care trebuie „tratate”, „schimbate” sau
―îmbunătăț it ș i făcut mai ―normal. Definiț ia medicală consideră persoana cu dizabilităț i ca având nevoie să ―se integreze
mai degrabă decât să ne gândim la cum ar trebui să se schimbe societatea în sine. Această definiț ie medicală nu este suficientă
explica interacț iunea dintre condiț iile sociale sau aș teptările ș i circumstanț ele unice ale unui individ
2. Model Social
Definiț ia socială a dizabilităț ii:
■ Disabilitatea este o condiț ie foarte variată ș i complexă, cu o gamă de implicaț ii pentru identitatea socială ș i
comportament.
■ Disabilitatea depinde în mare măsură de context ș i este o consecinț ă a discriminării, prejudecăț ii ș i excluziunii.
■ Subliniază deficien ț ele din mediu ș i în multe activită ț i organizate în societate, de exemplu
despre informaț ii, comunicare ș i educaț ie, care împiedică persoanele cu handicap să participe
pe condiț ii egale.
 Cauzele dizabilităț ii
■ Cauze genetice

■ Mediu

■ Cauze necunoscute

Corpul uman este o chestie fenomenală. Oamenii de ș tiinț ă încă nu au descoperit ce ș i cum funcț ionează unele lucruri în
corpul, celulele, creierul ș i genele apar. Oamenii încă nu au găsit toate răspunsurile la toate defectele din
corp uman
■ Medii inaccesibile

Uneori, societatea face dificil pentru persoanele cu anumite handicapuri să funcț ioneze liber. Când societatea
dezvoltă infrastructură cum ar fi case, drumuri, parcuri ș i alte locuri publice fără a ț ine cont de oameni
cu handicap, practic le face imposibil să aibă grijă de ei înș iș i. De exemplu, dacă un
Ș coala este construită cu o rampă în plus faț ă de scări, ceea ce face ca persoanele cu scaune cu rotile să se poată deplasa uș or.
liber. În acest fel, handicapul lor nu este agravat. Lipsa educaț iei, a serviciilor de suport, sănătatea ș i
oportunităț ile pentru persoanele cu handicap pot cauza o dizabilitate suplimentară persoanelor cu dizabilităț i ș i chiar
persoane fără dizabilitate.
Tipuri de handicapuri Vulnerabilitate
1. Deficien ț ă de vedere i. Dificultă ț i economice/lipsite de finan ț are
resources
2. Deficien ț ă auditivă
3. Deficien ț e specifice de învă ț are ii. Excluderea socială

4. Deficien ț e de vorbire ș i limbaj iii. Lipsa suportului social din re ț elele sociale

5. Autism iv. Stigmatizarea

6. Emo ț ional ș i Comportamental d. Difficultă ț i de sănătate

Tulburări vi. Fii o victimă a crimei
7. Dizabilitate Intelectuală Cine sunt persoanele vulnerabile?
8. Dizabilitate fizică (Ortopedică
Deficienț ă ș i Sănătate
Deteriorare
 …

Unele tipuri de dizabilităț i: Nouă dizabilităț i majore sunt enumerate ș i discutate pe scurt în
pagini următoare.
■ 1. Deficienț ă de vedere
Deficienț a de vedere se clasifică în general în două subcategorii. Acestea sunt orbirea ș i vederea slabă.
■ Orbul, incapacitate totală sau parț ială de a vedea din cauza unei boli sau a unei tulburări a ochiului, nervului optic sau
creier. Termenul orbire se referă, de obicei, la pierderea vederii care nu este corectabilă cu ochelari sau
lentile de contact.

Orbul nu înseamnă neapărat o absenț ă totală a vederii, totuș i. Unele persoane care sunt considerate orb
s-ar putea să fie capabili să perceapă lumini sau culori care se miș că încet.

Termenul vedere slabă este folosit pentru viziune moderat afectată. Persoanele cu vedere slabă pot avea o
deficienț ă de vedere care afectează doar vederea centrală—zona direct în faț a ochilor—sau
vederea periferică—zona de ambele părț i ș i uș or în spatele ochilor.
 2. Deficienț ă de auz...
Oamenii diferiț i definesc termenul deficienț ă de auz în moduri diferite. Definiț iile date
împiedicarea auzului transmite un sens diferit pentru diferite persoane. Diferit
definiț iile ș i terminologiile pot fi folosite în diferite ț ări în scopuri diferite.
Deficienț a auditivă este un termen generic care indică un continuum al pierderii auditive de la
uș or până la profund, care include subclasificările celor cu deficienț e de auz ș i
surdez.
■ Dificultăț i de auz: „O deficienț ă de auz, fie că este permanentă sau fluctuantă,
care afectează negativ performanț a educaț ională a unui copil, dar care nu este inclus
sub definiț ia 'surd'." Acest termen poate fi folosit ș i pentru a descrie persoane cu
suficient (de obicei cu aparate auditive) ca o modalitate principală de dobândire a limbii
ș i în comunicarea cu ceilalț i.
■ Surzi: Cei care au dificultăț i în a înț elege vorbirea, chiar ș i cu aparate auditive, dar
poate comunica cu succes în limbajul semnelor. Definiț iile culturale ale surdităț ii, în
pe de altă parte, subliniază diversele abilităț i ale unei persoane, utilizarea limbajului semnelor,
ș i conexiuni cu comunitatea culturală surdă.
3. Dizabilitate specifică de învăț are...

■ Deficienț a specifică de învăț are înseamnă o tulburare în una sau mai multe dintre procesele psihologice de bază
implicat în înț elegerea sau utilizarea limbajului, vorbit sau scris, care poate să se manifeste în
abilitate imperfectă de a asculta, gândi, vorbi, citi, scrie, a ortografia sau de a efectua calcule matematice. Termenul
include condiț ii precum dizabilităț i perceptuale, leziuni cerebrale, disfuncț ie cerebrală minimă, dislexie,
ș i afazie de dezvoltare. Termenul nu include problemele de învăț are care sunt în principal rezultatul
de dizabilităț i vizuale, auditive sau motorii; de dizabilitate intelectuală; de tulburare emoț ională; sau de
dezavantaj ambiental, cultural sau economic.
■ Disabilităț ile de învăț are nu ar trebui confundate cu problemele de învăț are care sunt în principal rezultatul
handicapuri vizuale, auditive sau motorii; de dizabilitate intelectuală; de tulburări emoț ionale; sau de
dezavantaje de mediu, culturale sau economice.
■ În general, persoanele cu dizabilităț i de învăț are au o inteligenț ă medie sau peste medie.
Adesea pare să existe o diferenț ă între potenț ialul individului ș i realizarea efectivă. Aceasta este
de ce tulburările de învăț are sunt numite „disabilităț i ascunse”: persoana arată perfect „normal”
ș i pare să fie o persoană foarte strălucită ș i inteligentă, dar s-ar putea să nu fie capabilă să demonstreze nivelul de abilitate
aș teptat de la cineva de o vârstă similară. O dizabilitate de învăț are nu poate fi vindecată sau reparată; este o problemă pe tot parcursul vieț ii.
provocare. Cu toate acestea, cu sprijin ș i intervenț ie adecvată, persoanele cu dizabilităț i de învăț are pot
realizează succesul în ș coală, la locul de muncă, în relaț ii ș i în comunitate.
…
■ Tipuri de dificultăț i specifice de învăț are
■ Tulburare de procesare auditivă (TPA)
Cunoscut ș i sub numele de Tulburarea Procesării Auditive Centrale, aceasta este o afecț iune care afectează negativ modul în care sunetul călătoreș te
fără obstacole prin ureche este procesat sau interpretat de către creier. Persoanele cu APD nu recunosc diferenț ele subtile
între sunetele din cuvinte, chiar ș i atunci când sunetele sunt suficient de tare ș i clare pentru a fi auzite. De asemenea, pot avea dificultăț i în a distinge
de unde vin sunetele, pentru a înț elege ordinea sunetelor sau pentru a bloca zgomotele de fond concurente.
■ A. Discalculie
Discalculia este o dizabilitate de învăț are specifică care afectează capacitatea unei persoane de a înț elege numerele ș i de a învăț a matematică. Individii
cu acest tip de DAA poate avea de asemenea o înț elegere slabă a simbolurilor matematice, poate avea dificultăț i în memorare ș i organizare
numere, au dificultăț i în a spune timpul sau au probleme cu numărarea.
■ B. Disgrafie
Disgraficia este o dizabilitate specifică de învăț are care afectează capacitatea de a scrie de mână ș i abilităț ile motorii fine ale unei persoane. Problemele pot
include scriere ilizibilă, spatii inconsistente, planificare spaț ială slabă pe hârtie, ortografie slabă ș i dificultăț i în compunere
scriere cât ș i gândire ș i scriere în acelaș i timp.
■ C. Dislexie
Dislexia este o dizabilitate de învăț are specifică care afectează citirea ș i abilităț ile de procesare bazate pe limbaj asociate. Severitatea poate
diferă de la o persoană la alta, dar pot afecta fluenț a citirii; decodarea, înț elegerea citită, rechemarea, scrisul, ortografia, ș i
uneori, vorbirea poate exista împreună cu alte tulburări conexe. Dislexia este uneori denumită o tulburare bazată pe limbaj.
Dizabilitate de învăț are.
 …
D. Tulburare de procesare a limbajului

Tulburarea de procesare a limbajului este un tip specific de tulburare de procesare auditivă (TPA) în care există dificultăț i
ataș ând un înț eles grupurilor de sunete care formează cuvinte, propoziț ii ș i poveș ti. În timp ce un APD afectează interpretarea
din toate sunetele care ajung în creier, un Tulburare de Procesare a Limbajului (TPL) se referă doar la procesarea
limbaj. LPD poate afecta limbajul expresiv ș i/sau limbajul receptiv.
E. Dizabilităț i de învăț are non-verbale
Tulburările de învăț are non-verbale sunt o afecț iune care este de obicei caracterizată printr-o discrepanț ă semnificativă între
abilităț i verbale mai mari ș i abilităț i motorii, vizual-spaț iale ș i sociale mai slabe. În general, o persoană cu NLD (sau
NVLD) are probleme în interpretarea indiciilor nonverbale, cum ar fi expresiile faciale sau limbajul corpului, ș i pot avea dificultăț i
coordonare.
F. Deficit Perceptual Vizual/Motor Vizual
Deficitul perceptual vizual/motor vizual este o afecț iune care afectează înț elegerea informaț iilor pe care o persoană le vede,
sau capacitatea de a desena sau copia. O caracteristică întâlnită la persoanele cu dizabilităț i de învăț are, cum ar fi disgrafia sau non-
LD verbal, poate duce la pierderea diferenț elor subtile în forme sau litere tipărite, pierderea locului frecvent, dificultăț i
cu tăierea, ț inând creionul prea strâns sau coordonarea slabă între ochi ș i mână.
4. Deficienț e de vorbire ș i limbaj...
Deficienț a de vorbire ș i limbaj se referă la o tulburare de comunicare, cum ar fi bâlbele, articularea deficitară, limbajul
deficienț ă, sau o deficienț ă vocală care afectează negativ performanț a educaț ională a unui copil. Este o tulburare care afectează negativ
afectează capacitatea copilului de a vorbi, înț elege, citi ș i scrie. Această categorie de handicap poate fi împărț ită în două grupuri: vorbire
deficienț e ș i deficienț e de limbaj.
■ Tulburări de vorbire: Există trei tipuri de bază de tulburări de vorbire: tulburări de articulare, tulburări de fluenț ă ș i
tulburări de voce.
Tulburările de articulare sunt erori în producț ia sunetelor vorbite care pot fi legate de aspecte anatomice sau fiziologice.
limitele în sprijinul scheletului, muscular sau neuromuscular pentru producț ia de vorbire. Aceste tulburări includ:
■ Omissions: (bo for boat)
■ Substitutions: (wabbit for rabbit)
■ Distortions: (shlip for sip)
Tulburările de fluentă sunt dificultăț i cu ritmul ș i sincronizarea vorbirii, caracterizate prin ezitări, repetiț ii sau
prolongări ale sunetelor, silabelor, cuvintelor sau frazelor. Tulburările comune de fluenț ă includ:

■ Bâlbâială: repetiț ii rapide ale sunetelor consonante sau vocale, în special la începutul cuvintelor, prelungiri,
ezitări, interjecț ii ș i blocuri verbale complete
■ Încâlceală: vorbire excesiv de rapidă ș i sacadată
Tulburările vocale sunt probleme cu calitatea sau utilizarea vocii cu rezultat din tulburări la nivelul laringelui. Tulburările vocale sunt
caracterizat prin producț ia anormală ș i/sau absenț a calităț ii vocale, tonalităț ii, volumului, rezonanț ei ș i/sau duratei.
Deficite de limbaj...
Există cinci domenii de bază ale deficienț elor de limbaj: tulburări fonologice, tulburări morfologice, semantice
tulburări, deficite sintaxice ș i dificultăț i pragmatice.
Tulburările fonologice sunt definite ca o organizare anormală a sistemului fonologic sau un deficit semnificativ în
producț ia sau percepț ia vorbirii. Un copil cu un tulburare fonologică poate fi descris ca fiind greu de înț eles sau ca
nu pronunț ă sunetele corect. Apraxia vorbirii este un disorder fonologic specific în care elevul ar putea dori să
vorbeș te, dar are dificultăț i în a planifica ce să spună ș i miș cările motorii de utilizat.

Tulburările morfologice sunt definite ca dificultăț i cu inflexiunile morphologice (inflexiuni pe substantive, verbe ș i
adjective care semnalizează diferite tipuri de semnificaț ii).
Tulburările semantice sunt caracterizate printr-un dezvoltare slabă a vocabularului, utilizarea necorespunzătoare a sensurilor cuvintelor ș i/sau
incapacitatea de a înț elege semnificaț iile cuvintelor. Aceș ti studenț i vor demonstra restricț ii în semnificaț iile cuvintelor, dificultate
cu semnificaț ii multiple ale cuvintelor, utilizare excesivă a termenilor nespecifici (de exemplu, lucru ș i chestii) ș i referinț e vagi
(de exemplu, că ș i acolo).
Deficitele sintactice sunt caracterizate prin dificultatea de a dobândi regulile care guvernează ordinea cuvintelor ș i alte aspecte ale
gramatica, cum ar fi acordul subiect-verb. De obicei, aceș ti studenț i produc propoziț ii mai scurte ș i mai puț in elaborate cu
mai puț ine conjuncț ii coezive decât colegii lor.
Dificultăț ile pragmatice sunt caracterizate ca probleme în înț elegerea ș i utilizarea limbajului în diferite contexte sociale.
Aceș ti studenț i pot să nu aibă o înț elegere a regulilor pentru a stabili contact vizual, a respecta spaț iul personal, a solicita
informaț ii ș i introducerea subiectelor.
[Link]
Autismul reprezintă o dizabilitate de dezvoltare care afectează semnificativ comunicarea verbală ș i nonverbală, precum ș i socializarea.
interacț iune, în general evidentă înainte de vârsta de trei ani, care afectează negativ performanț a educaț ională a unui copil. Altceva
characteristics often associated with autism are engaging in repetitive activities and stereotyped movements, resistance
la schimbările de mediu sau schimbarea rutinelor zilnice ș i răspunsuri neobiș nuite la experienț ele senzoriale. Termenul autism
nu se aplică dacă performanț a educaț ională a copilului este afectată negativ în principal din cauza că copilul are un
emotional disturbance. A child who shows the characteristics of autism after age 3 could be diagnosed as having
autism dacă criteriile de mai sus sunt îndeplinite.

Autismul este o tulburare neurodezvoltare definită prin deficienț e în dezvoltarea socială ș i a comunicării.
însoț it de modele stereotipate de comportament ș i interes. Autismul este o tulburare de dezvoltare pervazivă
caracterizat prin lipsa sociabilităț ii normale, comunicare afectată ș i comportament repetitiv obsesiv, cum ar fi
politeț e, schimbul de ture.
Legate de Deficienț a de Învăț are Profundă (DIP) sunt alte deficienț e în producț ia de vorbire. Printre acestea se numără
(i) inversarea pronumelor personale, de exemplu utilizarea „eu” în loc de „tu” ș i invers, (ii) utilizarea greș ită a acestora
prepoziț ii ca ―în, ―pe, ―sub, ―lângă (...), ș i (iii) prevalenț a, în discurs, a echolaliei repetiț ie formală a
alte enunț uri.
Copiii cu autism variază în mod literal în utilizarea cuvintelor. Deficienț ele de comunicare pot lăsa o amprentă durabilă de
întârzierea socială la copil. Legătura dintre abilităț ile sociale ș i limbaj este evidenț iată de adesea spontane
apariț ia comportamentului afectuos ș i dependent la aceș ti copii după ce au fost instruiț i să vorbească.
 6. Tulburări emoț ionale ș i comportamentale
Conform Legii pentru Educaț ia Persoanelor cu Dizabilităț i (IDEA), termenul
Tulburările emoț ionale ș i comportamentale se referă la o afecț iune care prezintă una sau
mai multe dintre următoarele caracteristici pe o perioadă lungă de timp ș i la o
grad marcat care afectează negativ performanț a educaț ională
1) O incapacitate de a învăț a care nu poate fi explicată prin capacităț i intelectuale, senzoriale sau...
factori de sănătate;
2) O incapacitate de a construi sau menț ine relaț ii interumane satisfăcătoare
cu colegii ș i profesorii;
3) Tipuri inadecvate de comportament sau sentimente în circumstanț e normale;
4) O stare generală de tristeț e sau depresie;
5) O tendinț ă de a dezvolta simptome fizice sau temeri asociate cu
probleme personale sau ș colare.
Clasificarea tulburărilor de comportament ș i emoț ionale
O persoană cu tulburări comportamentale sau emoț ionale poate prezenta tipuri de comportament foarte variate. Prin urmare, diferite
sistemele de clasificare a tulburărilor comportamentale ș i emoț ionale pot fi utilizate în educaț ia specială. Diferite profesioniș ti au
a dezvoltat un sistem de clasificare, care prezintă unele promisiuni pentru practica educaț ională. Acestea includ:

■ Tulburarea comportamentală: indivizii pot căuta atenț ie, sunt deranjanț i ș i se comportă necorespunzător. Tulburarea este clasificată în funcț ie de tip: deschisă (cu
violeț ă sau crize de furie) versus ascuns (cu minciuni, furtiș aguri ș i/sau consum de droguri).

■ Agresiunea socializată: indivizii se alătură grupurilor de subcultură de colegi care sunt deschis lipsiț i de respect faț ă de colegii lor, profesori ș i
părinț i. Delincvenț a ș i abandonul ș colii sunt frecvente. Simptomele timpurii includ furtiș aguri, fugind de acasă,
minciuni obiș nuite, cruzime faț ă de animale ș i aprinderea focului.

■ Probleme de atenț ie - Aceste persoane pot avea deficit de atenț ie, sunt uș or distraș i ș i au o concentrare slabă. Ele sunt
impulsivi frecvent ș i s-ar putea să nu se gândească la consecinț ele acț iunilor lor.

■ Anxietate/Retraț i - Aceste persoane sunt conș tiente de sine, rezervate ș i nesigure de ele însele. Au, de obicei, o stimă de sine scăzută.
estimaț i ș i vă retrageț i din activităț ile imediate. De asemenea, sunt anxioș i ș i frecvent deprimaț i.
■ Comportament psihotic: Aceste persoane arată un comportament mai bizar. Ele pot avea halucinaț ii, pot trăi într-o lume fantastică ș i pot
chiar să vorbească în nonsens.

■ Exces de motor: Aceș ti elevi sunt hiperactivi. Ei nu pot sta sau asculta pe alț ii ș i nu îș i pot menț ine atenț ia concentrată. Kauffman
(1993) concluzionează că tulburările emoț ionale sau comportamentale se împart în două clasificări largi:

■ 1) Comportament externalizant: numit ș i tulburare subcontrolată, include astfel de probleme ca neascultarea, disruptivitatea, luptele,
crize de furie, iresponsabilitate, gelozie, furie, atragerea atenț iei etc…
■ 2) Comportamentul de internalizare: cunoscut ș i sub numele de tulburări supracontrolate, include probleme precum anxietatea, imaturitatea, timiditatea, socializarea
retragere, sentiment de insuficienț ă (inferioritate), vinovăț ie, depresie ș i îngrijorări în mare măsură
 Cauzele tulburărilor comportamentale ș i emoț ionale
Tulburările comportamentale ș i emoț ionale rezultă din multe cauze, acestea includ
următoarele.
1. Biologic - include tulburări genetice, leziuni cerebrale ș i malnutriț ie,
alergii, temperament ș i daune ale sistemului nervos central.
2. Factori de familie - includ interacț iunile familiale, influenț a familiei, copilul
abuz, neglijenț ă ș i practici disciplinare slabe acasă.
3. Factori culturali - includ unele practici negative tradiț ionale ș i culturale,
de exemplu, vizionarea de filme ș i emisiuni TV cu violenț ă ș i conț inut sexual
programs.
4. Factorii de mediu - includ presiunea colegială, trăind în condiț ii de sărăcie
zone ș i practici ș colare care nu răspund nevoilor individuale.
 7. Dizabilitate Intelectuală
Disabilitatea intelectuală este o dizabilitate caracterizată prin limitări semnificative atât în funcț ionarea intelectuală
ș i în comportamentul adaptiv, care acoperă multe abilităț i sociale ș i practice de zi cu zi. Această dizabilitate îș i are originea
înainte de vârsta de 18 ani. O persoană este considerată a avea o dizabilitate intelectuală pe baza următoarelor
trei criterii:
1. Func ț ionare intelectuală sub medie: Se referă la capacitatea mentală generală, cum ar fi învă ț area, ra ț ionamentul,
rezolvarea problemelor ș i aș a mai departe. O modalitate de a măsura funcț ionarea intelectuală este un test IQ. În general, un IQ
un scor de test de aproximativ 70 sau chiar 75 indică o limitare în funcț ionarea intelectuală.
2. Există limitări semnificative în două sau mai multe domenii ale abilită ț ilor adaptive: Este o colec ț ie de abilită ț i conceptuale, sociale,
ș i abilităț i practice care sunt învăț ate ș i performate de oameni în viaț a lor de zi cu zi.
Abilităț i conceptuale - limbaj ș i alfabetizare; concepte de bani, timp ș i numere; ș i auto-direcț ionare.
Abilităț i sociale - abilităț i interumane, responsabilitate socială, stima de sine, naivitate, inocenț ă (adică,
suspiciune), rezolvarea problemelor sociale ș i capacitatea de a urma reguli/a respecta legile ș i de a evita să fie
victimizat.
Abilităț i practice - activităț i ale vieț ii de zi cu zi (îngrijire personală), abilităț i ocupaț ionale, îngrijire medicală
călătorii/transport, orare/rutine, siguranț ă, utilizarea banilor, utilizarea telefonului.
 …

Persoanele cu dizabilităț i intelectuale pot avea de suferit în ceea ce priveș te învăț area academică, precum ș i capacitatea lor de a se adapta la acasă, la ș coală,
ș i mediile comunităț ii sunt prezentate sub următoarele subcapitole:
■ Cognitie Generală: Persoanele cu dizabilităț i intelectuale variază fizic ș i emoț ional, precum ș i prin personalitate,
dispoziț ie ș i credinț e. Răbdarea lor aparentă în a învăț a poate fi legată de rata întârziată a dezvoltării intelectuale
dezvoltare.
■ Învăț area ș i memoria: Capacităț ile de învăț are ș i memorie ale persoanelor cu dizabilităț i intelectuale sunt
semnificativ sub medie în comparaț ie cu colegii fără dizabilităț i. Copiii cu dizabilităț i intelectuale pot
nu folosesc spontan strategii adecvate de învăț are sau de reț inere a memoriei ș i pot avea dificultăț i în a realiza
condiț ii sau acț iuni care ajută învăț area ș i memoria. Cu toate acestea, aceste strategii pot fi învăț ate.

■ Atenț ie: Pentru a dobândi informaț ii, copiii trebuie să acorde atenț ie sarcinii de învăț are pentru perioada de timp necesară ș i
controlaț i distragerile. Copiii cu dizabilităț i intelectuale pot avea dificultăț i în a distinge ș i a se concentra asupra
întrebări relevante atât în situaț ii de învăț are, cât ș i sociale. Problema nu este că studentul nu va fi atent,
ci mai degrabă că studentul nu înț elege sau nu filtrează informaț iile pentru a ajunge la trăsăturile saliente.
■ Îndemânarea adaptivă: Îndemânarea adaptivă a persoanelor cu dizabilităț i intelectuale nu este adesea comparabilă cu cea a
colegii lor fără dizabilităț i. Un copil cu dizabilităț i intelectuale poate avea dificultăț i atât în învăț are cât ș i în
aplicarea abilităț ilor dintr-o serie de motive, inclusiv un nivel mai ridicat de distragere a atenț iei, neatenț ie, eș ec în a citi
indicii sociale ș i comportament impulsiv (Hardman et al., 2008). Lipsa sau subdezvoltarea acestor abilităț i este notabilă
afectează memoria, abilităț ile de repetiț ie, capacitatea de organizare ș i controlul procesului de învăț are.
…
■ Discurs ș i limbaj: Persoanele cu dizabilităț i intelectuale pot avea întârzieri
dificultăț i de vorbire, de înț elegere ș i formulare a limbajului. Problemele de limbaj sunt
în general asociat cu întârzieri în dezvoltarea limbajului mai degrabă decât cu un comportament bizar
utilizarea limbajului. Persoanele cu dizabilităț i intelectuale pot prezenta o funcț ionare întârziată
aspects pragmatice ale limbii, cum ar fi preluarea cuvântului, selectarea subiectelor acceptabile pentru
conversaț ie, a ș ti când să vorbeș ti, a ș ti când să taci ș i similar
abilităț i contextuale.
■ Motivaț ie: Persoanele cu dizabilităț i intelectuale sunt adesea descrise ca lipsindu-se de
motivaț ie, sau comportament orientat spre exterior. Experienț ele anterioare de eș ec ș i anxietatea
g generate de către aceste eș ecuri poate să-i facă să pară mai puț in orientaț i spre scopuri ș i
lipsa de motivaț ie. Rezultatul eș ecului este adesea învăț area neajutorării. Istoria
eș ecul este probabil să conducă la dependenț a de surse externe de întărire sau
recompensă mai degrabă decât pe surse interne de recompensă. Ei sunt mai puț in susceptibili să fie iniț iatori autonomi.
motivat de auto-aprobarea.
 …
■ Realizări Academice: Dificultăț ile cognitive ale copiilor cu dificultăț i uș oare până la moderate
deficienț ele intelectuale duc la probleme persistente în realizările academice, cu excepț ia cazului în care
sunt oferite suporturi intensive ș i extensive.
■ Caracteristici fizice: Copiii cu dizabilităț i intelectuale cu diferite
etiologii biologice, pot prezenta probleme co-existente, cum ar fi probleme fizice, motorii,
deficienț e ortopedice, vizuale ș i auditive, ș i probleme de sănătate. Există o relaț ie
între severitatea dizabilităț ilor intelectuale ș i amploarea fizică
diferenț ele pentru individ. Majoritatea copiilor cu dizabilităț i severe ș i profunde
discapacităț ile intelectuale au multiple dizabilităț i care afectează aproape fiecare aspect al
dezvoltare intelectuală ș i fizică
Niveluri de sprijin pentru persoanele cu dizabilităț i intelectuale
Nivelurile de suport variază de la intermitent (doar ocazional sau „după cum este necesar” pentru specific
activităț i) la pervasive (continu în toate domeniile vieț ii).
8. Dizabilitate fizică / Deficienț ă ortopedică ș i deteriorare a sănătăț ii
■ Disabilitatea fizică este o condiț ie care interferează cu capacitatea individului de a-ș i folosi corpul. Multe, dar nu toate,
disabilităț ile fizice sunt impederi ortopedice. (Termenul de impedenț ă ortopedică se referă în general la condiț ii de
sistemul muscular sau scheletic ș i uneori la condiț ii de incapacitate fizică ale sistemului nervos).
■ Îmbolnăvirea sănătăț ii este o afecț iune care necesită atenț ie medicală continuă. Aceasta include astmul, defecte cardiace, cancerul,
diabet, hemofilie. HIV/SIDA, etc.
■ Clasificare ș i Caracteristici
Cum poț i clasifica dizabilitatea fizică?
Disabilităț i fizice: - bazate pe impactul dizabilităț ii fizice asupra mobilităț ii ș i abilităț ilor motorii,
este împărț it în trei. Acestea sunt:-
■ A. Dizabilitate fizică uș oară: - aceste persoane pot merge fără ajutoare ș i pot realiza dezvoltarea normală
progres.
■ B. Dizabilitate fizică moderată: - persoanele pot merge cu orteze ș i cârje ș i pot avea dificultăț i cu miș cările fine.
abilităț i motorii ș i producț ie de vorbire.

■ C. Dizabilitate fizică severă: - aceș tia sunt indivizi care depind de scaun cu rotile ș i ar putea avea nevoie de ajutor special pentru
a obț ine dezvoltare regulată.
…
Disabilitatea fizică ar putea fi clasificată pe larg în două
■ I. Problemele legate de sistemul neurologic (creierul, măduva spinării ș i nervii).
■ II. Sistemul musculo-scheletic (muș chii, oasele ș i articulaț iile) este deficient din diverse cauze.
■ I. Sistemul neurologic:- cu o afecț iune neurologică precum paralizia cerebrală sau o leziune traumatică a creierului, creierul fie
trimite instrucț iuni greș ite sau interpretează greș it feedback-ul. În ambele cazuri, rezultatul este un comunicare prost coordonată.
Cu leziuni sau deformări ale măduvei spinării, căile dintre creier ș i muș chi sunt întrerupte, astfel că mesajele
sunt transmise, dar niciodată primite. Rezultatul este paralizie musculară ș i pierdere a senzatiilor dincolo de punctul în care măduva spina
cordul sau nervul este deteriorat. Aceste persoane pot avea deficienț e în abilităț ile motorii care pot varia de la uș oare în coordonare până la
paralizia întregului corp. Copiii cei mai grav afectaț i sunt total dependenț i de alte persoane sau de tehnologii sofisticate
echipamente pentru a efectua sarcini academice ș i de îngrijire personală Probleme suplimentare care pot fi asociate cu paralizia cerebrală
include dizabilităț i de învăț are, retard mintal. Crize, tulburări de vorbire, probleme alimentare, deficienț e senzoriale,
ș i deformări articulare ș i osoase, cum ar fi curburile coloanei vertebrale ș i contracturile (muș chi ș i articulaț ii permanent fixate, strânse).
Aproximativ 40 la sută din persoanele cu paralizie cerebrală au o inteligenț ă normală; restul au de la uș or la
retardare severă. Acesta este un grup extrem de heterogen având abilităț i ș i nevoi unice.
■ Epilepsia:-este o tulburare care apare atunci când celulele cerebrale nu funcț ionează corect ș i este adesea denumită tulburare convulsivă.
Unii copii ș i tineri cu epilepsie au doar o pierdere momentantă a atenț iei (crize petit mal); alț ii cad la ...
pământ ș i apoi se miș că necontrolat - Din fericire, odată ce epilepsia este diagnosticată, de obicei poate fi controlată cu medicamente
ș i nu interferează cu performanț ele ș colare. Majoritatea indivizilor cu epilepsie au o inteligenț ă normală.-Epilepsia este
o afecț iune care afectează 1 până la 2 procente din populaț ie. Este caracterizată prin crize recurente, care sunt spontane
descărcare anormală de impulsuri electrice ale creierului.
…

■ Spina bifida ș i leziuni ale măduvei spinării: - daunele aduse măduvei spinării duc la paralizie ș i la pierderea senzaț iei în
zonele afectate ale corpului. Spina bifida este un defect congenital al coloanei vertebrale (coloană vertebrală). Cauza este
necunoscut, dar de obicei apare în primele douăzeci ș i ș ase de zile de sarcină.
■ II. Sistemul musculo-scheletic: - include muș chii ș i structura de susț inere a acestora, precum ș i scheletul.
■ 2. Slăbiciune musculară progresivă (distrofie musculară);
■ 3. Inflamaț ia articulaț iilor (artrită), sau
■ 4. Pierderea diferitelor părț i ale corpului (amputare)
Lista deficienț elor ș i a malformaț iilor musculo-scheletice asociate este următoarea:
■ A. Distrofia musculară: - este o afecț iune moș tenită care apare mai ales la bărbaț i, în care muș chii se slăbesc ș i
se deteriorează. Slăbiciunea apare de obicei în jurul vârstei de 3 până la 4 ani ș i se agravează progresiv. Până la vârsta de 11 ani, majoritatea
victimele nu pot să mai meargă. Moartea apare de obicei între vârstele de 25 ș i 35 de ani din cauza insuficienț ei respiratorii sau
stop cardiac
■ Artrita B:- este o inflamaț ie a articulaț iilor. Simptomele includ articulaț ii umflate ș i rigide, febră ș i durere în
articulaț iile în perioade acute. Inflamaț ia prelungită poate duce la deformări ale articulaț iilor care pot afecta în cele din urmă mobilitatea.

■ [Link]:-un număr mic de copii au membre lipsă din cauza anomaliilor congenitale sau a leziunilor
sau boli (tumori maligne osoase în membre). Acestea pot folosi dispozitive protetice personalizate (mâini artificiale,
membre sau picioare) pentru a înlocui funcț iile slabe ș i a creș te independenț a în activităț ile zilnice.
…
■ Alte tulburări musculo-scheletale sunt:-
Sindromul Marfan este o tulburare genetică în care muș chii sunt slab dezvoltaț i ș i coloana vertebrală este curbată. Persoanele cu Marfan
sindromul poate avea fie membre lungi ș i subț iri, omoplaț i proeminenț i, curbură a coloanei vertebrale, picioare plate sau degete ș i degete mari lungi. Inima ș i
vasele de sânge sunt de obicei afectate. Cel mai mare pericol este daunele aduse aortei, care pot duce la insuficienț ă cardiacă. Persoanele cu marfan
sindromul trebuie să evite exerciț iile fizice intense ș i ridicarea obiectelor grele.

E. Achondroplazia:- este o afecț iune genetică care afectează 1 din 10.000 de naș teri. Copiii cu această afecț iune dezvoltă de obicei un trunchi normal, dar au
o spate superioară dreaptă ș i o spate inferioară curbată (spate arcuiesc). Acesti copii sunt expuș i riscului de moarte subită în timpul somnului din cauza compresiei
măduva spinării interferând cu respiraț ia lor. Dizabilitatea poate fi redusă prin utilizarea ortezelor pentru spate sau prin intervenț ie chirurgicală.

■ Poliomielita:- este o boală virală care invadează creierul ș i cauzează paralizie severă a întregului sistem corporal. În forma sa uș oară, rezultă în parț ial
paralizie. Muș chii post-polio care au fost anterior deterioraț i slăbesc, iar în unele persoane, alț i muș chi care nu au fost anterior
afectate slăbeș te de asemenea.

■ Piciorul strâmb: - este o problemă ortopedică majoră care afectează aproximativ 9.000 de sugari în fiecare an. Acest termen este folosit pentru a descrie diverse afecț iuni ale gleznei sau piciorului.
deformităț i, adică
■ Rotaț ie spre interior (varus equino), cea mai severă formă

■ Unghi ascuț it la călcâi (calcanel vaigus), cel mai comun

■ Partea din faț ă a piciorului s-a întors spre interior.

Aceste condiț ii pot fi tratate cu terapie fizică, iar un ghips pe picior poate rezolva problema în majoritatea cazurilor. În cazurile mai severe,
chirurgia este necesară. Cu un tratament precoce, majoritatea copiilor pot purta încălț ăminte obiș nuită ș i pot participa la toate activităț ile ș colare.

■ Buza despicată ș i palatul despicat: - sunt deschideri în buze sau în plafonul gurii, respectiv, care nu se închid înainte de naș tere, cauza este
necunoscut. Cele mai multe probleme de fisură pot fi reparate prin intervenț ie chirurgicală.
…

■ Health Impairments
Care sunt problemele de sănătate comune ale studenț ilor? Orice boală care interferează cu învăț area poate face ca studenț ii să fie eligibili pentru servicii speciale. Aceste boli cauzează probleme.
după cum urmează.

1. Boala de inimă: - aceasta este comună în rândul tinerilor. Este cauzată de circula ț ia necorespunzătoare a sângelui de către inimă, unele dintre tulburări fiind congenitale (prezente la...
naș tere); altele sunt produsul bolii inflamatorii a inimii. Unii studenț i au tulburări ale valorilor inimii; alț ii au tulburări ale vaselor de sânge. Inima sa de timp
implantarea ajută copiii să se vindece.
2. Fibroza chistică: - este o boală ereditară care afectează plămânii ș i pancreasul. Aceasta duce la probleme respiratorii ș i digestive recurente, inclusiv cantită ț i anormale de vâscozitate.
mucus, dulce ș i salivă. Boala este atât de progresivă ș i puț ini care o au supravieț uiesc dincolo de 20 de ani. Copiii cu o astfel de boală petrec adesea un timp semnificativ în afara ș colii.

3. Sindromul de imunodeficien ț ă dobândit (SIDA): - este o boală foarte severă cauzată de infec ț ia cu virusul imuno-deficien ț ei umane (HIV) ș i se transmite în principal prin
schimb de fluide corporale în transfuzii sau sex neprotejat, ș i prin ace contaminate în utilizarea drogurilor adictive.

4. Hemofilie: - este o boală ereditară în care sângele se coagulează foarte încet sau deloc. Tulburarea este transmisă printr-un gen recesiv legat de sex ș i apare aproape întotdeauna în
bărbaț i.
5. Astmul: este o afec ț iune respiratorie cronică caracterizată prin episoade repetate de dificultă ț i de respira ț ie, mai ales în timpul expira ț iei.

6. Diabet: Tulburare de dezvoltare sau ereditară caracterizată prin secre ț ia sau utilizarea inadecvată a insulinei

7. Nefroză ș i Nefrită Afec ț iuni sau boli ale rinicilor cauzate de infec ț ii, intoxica ț ii, arsuri, accidente sau alte boli
Anemia cu celule în seceră Boală de sânge ereditară ș i cronică (apărută în principal la afro-americani) caracterizată prin celule ro ș ii ale sângelui care sunt distorsionate ș i care nu
circula corect
9. Leucemie: Boală caracterizată prin produc ț ia excesivă de celule albe din sânge
Intoxica ț ia cu plumb Tulburare cauzată de ingestia de chipsuri de vopsea pe bază de plumb sau alte substan ț e care con ț in plumb

Febra reumatică Boală caracterizată prin umflarea dureroasă ș i inflama ț ia articula ț iilor care poate să se răspândească la inimă ș i la sistemul nervos central.

12. Tuberculoză Boală infec ț ioasă care afectează de obicei plămânii ș i poate afecta alte ț esuturi ale corpului.
13. Cancer Cre ș terea anormală a celulelor care poate afecta orice sistem de organe
 [Link]
Vulnerabil înseamnă a fi expus riscului de a fi rănit. Oricine poate fi rănit, aș a că a fi vulnerabil face parte din
fiind uman. În principiu, toată lumea este vulnerabilă la un eveniment sau circumstanț ă adversă, dar unii oameni
sunt mai vulnerabili decât alț ii. De exemplu, persoanele cu dizabilităț i sunt mai predispuse ca grup să
experimentează o vulnerabilitate mai mare. De asemenea, sunt adesea afectaț i mai grav de vulnerabilitatea pe care o
experienț ă. Pe baza literaturii existente, vulnerabilitatea poate fi în general definită ca o complexitate
fenomenul care se referă la următoarele dimensiuni:
■ Dificultăț i economice/lipsă de resurse financiare: sărăcie, standarde de viaț ă scăzute, probleme de locuinț e
(de exemplu, prea umed, prea scump, prea rece sau greu de încălzit) etc.;
■ 2. Excludere socială: acces limitat la facilităț i precum transport, ș coli, biblioteci sau servicii medicale
services;
■ 3. Lipsa sprijinului social din reț elele sociale: fără asistenț ă din partea membrilor familiei, prietenilor, vecinilor
sau colegi (referindu-se la ajutor practic, precum ș i la suport emoț ional) precum indivizi foarte dotaț i;
■ 4. Stigmatizare: a fi o victimă a stereotipurilor, a fi devalorizat, confruntat cu comportamente ruș inoase
pentru că aparț ine unui anumit grup social sau etnic;
■ 5. Dificultăț i de sănătate: dezavantaje rezultate din sănătatea mentală precară, sănătatea fizică sau handicapuri;
■ 6. A fi victima unei infracț iuni: în context familial, în special al violenț ei.
 Cauzele vulnerabilităț ii
■ Vulnerabilitatea poate fi cauzată de creș terea rapidă a populaț iei, sărăcie ș i foamete, condiț ii proaste
sănătate, niveluri scăzute de educaț ie, inegalitate de gen, locaț ie fragilă ș i periculoasă, ș i
lipsa accesului la resurse ș i servicii, inclusiv cunoș tinț e ș i tehnologie
se înseamnă, dezintegrarea pattern-urilor sociale (vulnerabilitate socială). Alte cauze includ;
lipsa accesului la informaț ii ș i cunoș tinț e, lipsa conș tientizării publice, acces limitat
la puterea politică ș i reprezentare (vulnerabilitate politică).
■ Când oamenii sunt dezavantajaț i social sau nu au voce politică, vulnerabilitatea lor este
exacerbată ș i mai mult. Vulnerabilitatea economică este legată de un număr de interacț iuni
elemente, inclusiv importanț a sa în economia naț ională generală, comerț ș i străin-
venituri din schimburi, ajutoare ș i investiț ii, preț urile internaț ionale ale mărfurilor ș i
informaț ii, ș i modele de producț ie ș i consum. Vulnerabilitatea de mediu
se referă la degradarea terenurilor, cutremur, inundaț ie, uragan, secetă, furtuni, apă
scarcity, defriș are ș i celelalte ameninț ări la adresa biodiversităț ii.
Caracteristicile persoanelor vulnerabile
Următoarele sunt considerate a fi caracteristici ale persoanelor vulnerabile (cu exemple de grupuri de persoane potenț ial vulnerabile)
oameni):
■ 1. Mai puț in capabili fizic sau mintal (sudiț i, adulț i în vârstă, persoane cu disabilities)
■ 2. Resurse materiale ș i/sau financiare mai puț ine (gospodării cu venituri mici, fără adăpost)

■ 3. Cunoș tinț e sau experienț ă mai puț in (copii, analfabeț i, străini, turiș ti)
■ 4. Restricț ionaț i de societate să crească ș i să se dezvolte conform nevoilor ș i potenț ialelor lor

Oamenii care sunt ajutaț i de alț ii (care sunt apoi restricț ionaț i de angajamente) sunt în continuare oameni vulnerabili, ceea ce include
următoarele extrase din diverse cercetări.
■ A. Femeile: în special femeile din ț ările în dezvoltare ș i cele care trăiesc în zone rurale sunt vulnerabile pentru
multe practici tradiț ionale înapoiate. Aceste femei sunt opresate de cultură ș i nu au acces la educaț ie
ș i ocuparea forț ei de muncă.

■ B. Copii: Un număr semnificativ de copii sunt vulnerabili ș i expuș i riscului de dezvoltare. Copiii sunt vulnerabili pentru
abuz psihologic ș i fizic Aceasta include muncitorii copii, copiii care sunt însărcinaț i sau devin
mothers, children born out of marriage, children from a single-parent, delinquent children, homeless children,
copii infectaț i cu HIV, copii neinstruiț i, copii instituț ionalizaț i, copii căsătoriț i, copii cu probleme mintale,
copii migranț i, orfani, copii exploataț i sexual, copii de pe stradă, copii afectaț i de război… etc.
■ [Link]:some people are vulnerable due to their minority background. Particularly, ethnic (cultural and
minoritate lingvistică, minoritate religioasă. Aceste persoane sunt discriminate politic ș i social.
 …
Sărăcia: Oamenii sunt vulnerabili la multe fenomene nedorite din cauza sărăciei.
poate fi rezultat în, gospodării sărace ș i gospodării mari, inegalitate, absenț ă de acces la
servicii de sănătate, resurse importante pentru viaț ă, lipsa accesului la educaț ie, informaț ie,
resurse financiare ș i naturale ș i lipsa reț elelor sociale.
Persoanele cu dizabilităț i sunt foarte vulnerabile la multe tipuri de riscuri.
includ abuzuri, sărăcie, analfabetism, probleme de sănătate, probleme psihologice ș i sociale.
[Link]:Old people or very young children are vulnerable for all kinds evils.
G. Analfabetismul ș i educaț ia redusă: Oamenii cu rate ridicate de analfabetism ș i lipsa calităț ii
opț iunile educaț ionale sunt vulnerabile în absenț a tuturor tipurilor de dezvoltări.
[Link]: Problemele de sănătate netratate, de exemplu persoanele care trăiesc cu HIV/SIDA sunt mult
vulnerabili la problemele psihosociale, sărăcie ș i sănătate.
I. Talent ș i abilităț i: Copiii talentaț i ș i dotaț i sunt vulnerabili din punct de vedere socioemoț ional
dezvoltări. Din cauza lipsei de sprijin psihologic, ei s-ar putea simț i izolaț i în timp ce sunt atraș i
from their regular classrooms and given instruction in separate settings and due to myths and
aș teptările de la ei înș iș i ș i de la public.
 Rezumatul capitolului

Persoanele cu dizabilităț i, deficienț e de sănătate ș i persoanele vulnerabile sunt

oameni care ar trebui să fie productivi ș i capabili să ducă o viaț ă independentă. Lor
deficienț a nu este ceva care i-a incapacitat; ci mai degrabă, societatea
system is the major disabling factor.
Disabilităț ile nu afectează doar persoanele cu dizabilităț i; ele afectează întregul
naț iune, când acest popor este neglijat de la educaț ie ș i ocupare
când nu participă activ în domeniile social, politic ș i economic
activităț i. Aceste situaț ii îi fac să ducă vieț i dependente, ceea ce la rândul său
afectează viaț a naț iunii.
Astfel, incluziunea este o cale de a crea o societate a productivităț ii care
duce o viaț ă independentă.