VIVÂND ÎN MIȘ CARE

Design ș i arhitectură pentru locuinț e flexibile

A Vitra Design Museum Travelling Exhibition

Conț inut

1. Concept
2. Formatul expozi ț iei
3. Curator
4. Obiecte / Instalare
5. Catalog
Produse înso ț itoare de vânzare
7. Contacte

Charles ș i Ray Eames: „Scaune Stivuite”, 1955.

Vedere interioară a agerului, Mongolia, sfârș itul anilor 1980.
1. Concept
1.1 Introduction

Din punct de vedere istoric, civilizaț iile sau triburile pământului au fost în mod tipic
distinș i fie ca nomazi, fie ca aș ezări. Această distincț ie pare a fi adânc înrădăcinată în
modul nostru de a gândi. Astfel, nu considerăm colibele, corturile, igloo-urile etc. ca fiind arhitectură; similar,
nu considerăm coș urile, hamacele sau pernele ca fiind mobilă. Cu toate acestea, un nomad sau
stilul de viaț ă sedentar nu este niciodată exclusiv; fiecare nomad se aș ază într-un anumit loc din
de la vreme la vreme, iar fiecare coloniator se va muta la un moment dat în viaț a sa. Ca urmare, atât
tipurile de stiluri de viaț ă s-au influenț at ș i s-au îmbogăț it reciproc de-a lungul istoriei.
Ce pot însemna culturile ș i tradiț iile nomade pentru noi astăzi?

Pertinenț a acestei întrebări este subliniată de faptul că locuinț ele flexibile au

potenț ialul de a juca un rol important în viaț a contemporană. Gândurile ș i acț iunile noastre
societatea este din ce în ce mai influenț ată de conexiuni globale, rezultând în noi dimensiuni de
mobilitate ș i complexitate. În unele domenii - cum ar fi telecomunicaț iile, ș tiinț ele naturii ș i
transportul - aceste schimbări au loc foarte rapid. De fapt, aceste zone sunt efectiv
catalizatori pentru astfel de dezvoltări. În contrast, schimbările în arhitectură ș i designul interior
urmează la un ritm mai lent. Locuinț ele tind să fie implicate, costisitoare ș i investiț ii pe termen lung,
care reflectă răspunsul mai lent al pieț ei imobiliare.

Aceasta este un motiv pentru care ideile arhitecț ilor ș i designerilor avangardist, precum Frank
Lloyd Wright, Gerrit Rietveld, Richard Buckminster Fuller, Charles ș i Ray Eames, Jean
Prouvé sau Joe Colombo au avut o influenț ă întârziată asupra caracteristicilor de bază ale
habitaț iile noastre. Merităm să ne redescoperim sugestiile pentru un mod de viaț ă mai flexibil ș i mobil
forme de viaț ă, care par a fi mai practice pentru condiț iile în schimbare ș i
cerinț ele stilurilor de viaț ă de astăzi.

Arhitecț ii, designerii ș i producătorii de astăzi răspund cererii crescute

pentru mobilitate ș i flexibilitate cu o varietate largă de soluț ii. Acest lucru este demonstrat de suedez
retailerul de mobilier IKEA, cu un concept care a devenit de succes la nivel mondial, ș i de asemenea prin
birouri de design precum Ginbande (Germania), OPENOffice (SUA) sau Shigeru Ban (Japonia).
Gerrit Rietveld, Casa Schroeder, 1924-25, în stare restaurată în 1987. Clădire rezidenț ială lângă Osaka, secolul 16-17.
Achille Castiglioni, “BUCURIE”, 1990. Shigeru Ban, „Casa CurtainWall”, Tokyo, 1995.
Locuinț a unei persoane „fără adăpost”, Tokyo, 2001. Piero Gatti, Cesare Paolini, Franco Teodoro, “Sacco”, 1968.
Kaufmann Kaufmann Arhitectură, locuinț ă din containere extensibile Martin Ruiz de Azúa, „Casa de bază”, 1999.
“Fred”, 2000.
1.2 Patru teze

1.2.1 A trăi în miș care corespunde nevoilor umane de bază

Un tema central al expoziț iei este modul în care locuinț ele ș i interioarele reacț ionează la
nevoia umană de libertate spaț ială ș i funcț ională. Locuinț ele oferă protecț ie ș i orientare,
ele adăpostesc bunurile pământeș ti, oferă securitate fizică ș i financiară ș i ne dau un sentiment
a stabilităț ii interioare. Cu toate acestea, capacitatea ființ elor umane de a se adapta la condiț iile de viaț ă în schimbare

ne permite să creăm un mediu „asemănător cu acasă” ori de câte ori este posibil: din uter, până la
îmbrăcăminte, la arhitectură, la transport, la mormânt. Flexibilitate, mobilitate ș i multifuncț ionalitate
utilizarea pare să corespundă nevoii noastre de stabilitate, securitate, proprietate ș i identitate,
convergând într-o experienț ă holistică a vieț ii.

1.2.2 Interioare flexibile conferă o calitate creativă ș i dinamică locuinț elor

Interioarele flexibile ș i mobile pot satisface dorinț a de a duce un stil de viaț ă neîngrădit în mult
în acelaș i mod ca mijloacele noastre de transport, căci de asemenea facilitează schimbările de locaț ie:
miș carea dintr-un loc în altul sau transformarea aceluiaș i loc.
În acest sens, putem folosi casa noastră ca pe o maș ină funcț ională, cu automobilul ca o
satellite al maș inii de acasă.

1.2.3 Mobilitatea este un aspect central al modernităț ii în arhitectură ș i design

Libertatea personală, în diversele sale manifestări, este un leitmotiv al societăț ilor moderne ș i este
considerat unul dintre cele mai preț ioase valori ale noastre. Experimentăm libertatea nu doar de la un

perspectivă intelectuală, ci ș i ca o marfă fizică ș i spaț ială. Arhitecț ii ș i designerii

cum ar fi Frank Lloyd Wright, Gerrit Rietveld sau Ludwig Mies van der Rohe tradus
tema în clădiri ș i obiecte. Au fost inspiraț i de metodele de fabricaț ie industrială
ș i inovaț iile tehnice ale transportului modern, precum ș i culturile străine. În nave,
maș ini, sau în arhitectura japoneză clasică au descoperit caracteristici care ar putea
se aplică la crearea de locuinț e flexibile.

1.2.4 Flexibilitatea locativă este o caracteristică a societăț ii moderne

În societatea mobilă de astăzi, una dominată de industriile de servicii ș i tehnologia informaț iei,
distincț ia între sferele private ș i cele publice devine tot mai neclară. Această dezvoltare este
caracterizat prin mese în oraș , purtarea de conversaț ii telefonice private în spaț ii publice, sau
comunicarea în camerele de chat de pe Internet. Similar, viaț a privată ș i activităț ile de afaceri au devenit
întrepătrunse. Căutarea intereselor noastre personale ș i a angajamentelor noastre ocupationale necesită o
un grad ridicat de mobilitate ș i flexibilitate în ceea ce priveș te condiț iile noastre de trai. Dar „a trăi în miș care”
de asemenea, poate fi cauzat de schimbări politice, colaps economic sau dezastre naturale, aș a cum este cazul
astăzi pentru milioane de oameni fără adăpost ș i refugiaț i. Modul în care trăim se află în prezent într-o stare de
flux-in miș care. Designerii, arhitecț ii ș i producătorii reacț ionează la aceste schimbări prin
conceput obiecte mai mici, mai uș oare, mobile sau multifuncț ionale.
Archigram (Warren Chalk, Peter Cook, Dennis Crompton, Ron Herron) Jerszy Seymour, "Free Wheelin Franklin", 2000.
„Viaț a în 1990”, 1967. Achille ș i Pier Giacomo Castiglioni, „Culori ș i forme în casa de astăzi”
Gold Medal Inc., pliant publicitar, începutul secolului 20. instalare, Como, 1957.
Parcul de rulote „Shady Dell” din Bisbee, Arizona.
2. Formatul expoziț iei
2.1. O nouă abordare

Expoziț ia explorează diferite exemple de arhitectură, mobilier ș i alte obiecte de uz casnic.

obiecte care sunt mobile, flexibile ș i multifuncț ionale. Aceste exemple sunt preluate dintr-o
o varietate de culturi diferite. Până în prezent, un studiu interdisciplinar de această amploare a fost
neglijate în istoria arhitecturii ș i designului. Subiecte individuale precum corturile, rulotele
trailere (caravane), clădiri transportabile sau mobilă flexibilă au fost explorate, ș i
expoziț iile recente, în special, au investigat domeniul larg al mobilităț ii ș i flexibilităț ii
arhitectură. Expoziț ia „Trăind în Miș care” este prima, totuș i, care ia în considerare diferite timpuri
perioade ș i culturi, ș i pentru a corela soluț iile arhitecturii ș i designului.

2.1.1 Flexibilitate
Obiectele din această expoziț ie nu doar că îș i schimbă ș i îș i transformă locaț ia fizică, ci
forma, structura sau funcț ia lor, dar ș i modifică organizarea mediului lor, în
transformă influenț area relaț iei dintre acel mediu ș i locuitorii săi. Expoziț ia
împarte tema generală a flexibilităț ii în următoarele categorii: Asamblare ș i
Dezasamblare, Plier, Desfacere, Ajustare, Combinare, Transportare ș i Îmbrăcare
Transportând. În multe dintre obiectele prezentate, aceste aspecte apar în combinaț ii variate cu
un efect crescut asupra funcț ionalităț ii ș i interacț iunii lor.

2.1.2 Furnitectură
Obiectele care îndeplinesc funcț iile atât de mobilier, cât ș i de arhitectură servesc ca o legătură
între ele. Exemple de aceasta sunt scările, ecranele, covoarele sau umbrelele. Expoziț ia
organizatorii au creat termenul furnitecture pentru astfel de obiecte. O legătură suplimentară între
architectura ș i mobilierul sunt reprezentate prin obiecte care fac parte din infra-
structură, cum ar fi telecomunicaț ii, iluminat sau încălzire ș i aer condiț ionat.

2.1.3 Via ț a ș i lucrul

Este greu de realizat o delimitare clară între domeniile acasă ș i muncă.
la fel cum nu poate fi distins clar viaț a privată de cea publică. Datorită faptului că un număr
expoziț ii recente ș i publicaț ii au fost dedicate subiectului muncii
mediu, această expoziț ie se concentrează exclusiv pe mediu domestic, neglijând
caracteristicile lumii muncii atunci când îș i asumă un rol dominant în domeniul privat.

2.2 Selectarea obiectelor

Pentru a elucida funcț iile, precum ș i diferitele aspecte istorice sau geografice
condiț iile ș i evoluț iile obiectelor expoziț iei, toate fiind însoț ite de texte
ș i fotografii sau desene. Filmele ș i terminalele interactive de calculator completează acest material.
2.3 Categorii

Expoziț ia prezintă peste 130 de obiecte, împărț ite în categorii care demonstrează
principiile vieț ii flexibile. Acest proces dezvăluie paralele neaș teptate între arhitectură
ș i design ș i oferă juxtapuneri intrigante de obiecte istorice ș i contemporane
dintr-o varietate de culturi diferite.

2.3.1 Asamblare ș i Dezamblare

Yurturile asiatice sau scaunul colonial al lui Kare Klint exemplifică principiul de descompunere ca o
cerinț a pentru transportul obiectelor foarte mari sau grele. Obiectele demontabile permit de asemenea
utilizarea spaț iului salvat pentru alte scopuri. Obiecte modulare precum Pachetul lui Wes Jones
Sistemul de locuinț e dovedeș te în continuare cum asamblarea ș i dezasmabarea duc la flexibilitate ș i
aplicaț ii creative.

2.3.2 Plieres ș i Deschidere

Pliarea este similară cu dezasamblarea, în sensul că scopul său principal este de a economisi spaț iu, de a facilita trans-
port, sau permite aplicaț ii flexibile ale unui obiect. Cu toate acestea, plierea sau desfăș urarea operează pe
un principiu complet diferit, aș a cum se observă cu exemplul unui umbrelă: fără
unelte ș i, într-o singură miș care fără efort, o formă simplă se transformă într-o formă complexă.
Analog cu aceasta, obiectele care îș i obț in formele prin desfăș urare sau umflare sunt
inclus în această categorie.

2.3.3 Adaptarea
Flexibilitatea unei locuinț e se exprimă ș i în ceea ce priveș te modul în care se adaptează la diversele
nevoile fizice ș i spaț iale ale locuitorilor săi, referindu-se atât la caracteristicile arhitecturale, cât ș i la
mobilier interior. Acest lucru este demonstrat printr-un spectru larg de obiecte, variind de la camere
cu pereț i despărț itori flexibili (de exemplu, în Casa Schröder a lui Gerrit Rietveld) la scaune care pot fi
transformate în ș ezlonguri orizontale în etape continue. Domeniul bine cercetat al
ergonomia este reprezentată tangenț ial cu doar câteva obiecte.

2.3.4 Combinare
Obiecte care combină funcț ii complet diferite sunt de asemenea manifestări ale flexibilităț ii
îngrijire. Patul de zi sau scaunul de bibliotecă care se pliază într-o scară sunt exemple clasice.
Inclus în conceptul de „furnitectură” sunt obiecte în care funcț iile arhitecturii ș i
mobilierul se combină ș i se contopeș te: o scară-dresor tradiț ională japoneză, de exemplu, sau
casa „NhEW-PAD” de la OPENOffice / cOPENhagenOffice.
2.3.5 Transportul
Nu toate mobilierul se încadrează în definiț ia de a fi transportabil, dar unele subliniază în mod special
această caracteristică. Vagoanele de ceai ș i alte mobilier cu roț i, la fel ca ș i obiectele cu capacitate de transportare
mânerele aparț in acestei categorii. Criteriul de mobilitate poate fi aplicat chiar ș i camerelor,
la fel ca cele din „Casa goală” a lui Shigeru Ban, sau la întregi locuinț e. De fapt, aproape
toate vehiculele folosite pentru transport au oferit de asemenea adăpost uman la un moment dat.

2.3.6 Purta ț i ș i Transporta ț i

Ca urmare a creș terii permutării sferei private ș i publice, nu mai...
trăiesc exclusiv „acasă“. Un număr mare de aparate domestice care obiș nuiau să fie amplasate
specific în casă poate fi acum purtat pe corpul nomadului modern:
dispozitive de telecomunicaț ii, echipamente electronice de divertisment, jackete pentru cort, articole care oferă
spaț iu de depozitare ș i obiecte care reglează clima în a doua noastră piele.

Michael Hollander, cameră cu niveluri mobile, New York, cca. 1970. Charles ș i Ray Eames în camera de zi a „Case Study House #8”, 1958.
3. Curator
Cu un master în istoria artei de la Universitatea din Bochum, Mathias Schwartz-Clauss (n. 1964)
a lucrat la Muzeul de Design Vitra din 1990. A conceput expoziț ii despre Ron Arad, Borek ˇ
ˇ
Sipek ș i compania Thonet au organizat expoziț ii itinerante despre Charles ș i Ray Eames ș i
Frank Lloyd Wright. El a curatat această expoziț ie în consultare cu Robert Kronenburg, arhitect ș i
lector superior la Universitatea din Liverpool, precum ș i cu experț i în arhitectura ș i designul vernacular.

4. Obiecte / Instalaț ie
Obiecte de expoziț ie
Arhitectură (1:1): aprox. 5
Modele arhitecturale: aprox. 10
Mobilier: aprox. 80
Furnitecture: aproximativ 20
alte obiecte: aproximativ 30

Expoziț ia, concepută de Dieter Thiel, cuprinde obiecte originale pe socluri, în vitrine, obiecte pentru
să fie suspendate de pereț i, case originale ș i părț i ale caselor originale în interiorul ș i exteriorul muzeului.
modele arhitecturale pe piedestale, fotografii de diverse dimensiuni, filme, texte ș i terminale interactive de computer.

Suprafaț a de expunere: aproximativ 600 – 1000 de metri pătraț i

Volumul de transport: aproximativ trei containere de 40 de picioare cubice înalte (estimare prospectivă)

5. Catalog
În legătură cu expoziț ia, Muzeul de Design Vitra a publicat un catalog care include
ilustraț ii ale tuturor obiectelor ș i majoritatea imaginilor expuse. Tema expoziț iei este prezentată
dintr-o varietate de puncte de vedere în articolele academice ș i numeroase ilustraț ii suplimentare oferă un
enhanced visual approach to the topic. The catalogue, designed by Thorsten Romanus, has been
publicat în ediț ii în limbile germană, engleză ș i spaniolă. Alte traduceri ar putea fi realizate
disponibil la cerere; vă rugăm să contactaț i Muzeul de Design Vitra pentru informaț ii.
Broș ură, 272 de pagini ș i aproximativ 450 de ilustraț ii

Produse însoț itoare de vânzări

Muzeul de Design Vitra oferă o gamă de produse comerciale legate de expoziț ii pentru locaț iile partenere.
7. Contacte
Pentru informaț ii despre programare, vă rugăm să contactaț i:

Muzeul de Design Vitra

Reiner Packeiser
Ș ef al Departamentului de Expoziț ii
Strada Charles-Eames 1
79576 Weil am Rhein
[Link]@[Link]
Tel. +49 (0)7621 702 37 29, Fax. +49 (0)7621 702 47 29

Pentru informaț ii despre conț inut, vă rugăm să ne contactaț i:

Muzeul de Design Vitra

Mathias Schwartz-Clauss
Curator
Strada Charles-Eames 1
79576 Weil am Rhein
[Link]-clauss@[Link]
Tel. +49 (0)7621 702 35 82, Fax. +49 (0)7621 702 45 82
corturi
bărci de casă
caravane
locuinț e container
parcuri de case mobile ș i oraș e mobile
locuinț e transformabile
case demontabile
interioare interioare în vehicule
arhitectură purtabilă
cazare pentru refugiaț i ș i „fără adăpost”
podele ș i plafoane ajustabile
perdelele de cameră portabile
pereț i glisante
partiț ii de perete pliabile
cortine
camere mobile
mobilier demontabil
mobilier extensibil ș i reducibil
mobilier pliant
mobilier stivuit
mobilier multifuncț ional
mobilier auto-propulsat
mobilier maleabil
module
mobilier pe roț i
mobilier portabil
mobilier ataș at corpului
dispozitive de comunicare portabile
sisteme mobile de divertisment ș i informaț ii
echipament de gătit mobil
dispozitive portabile de control al climatului

iluminat portabil