Sisteme de poziț ionare

prin satelit
GNSS

1 Instrumente de poziț ionare în lume

2023
 Plan

Prezentare generală

Principiul pisitinnementului

Sistem de referinț ă

Cimpisitin du GNSS
2
Un sistem de poziț ionare ș i navigaț ie prin satelit este un

sistem de sateliț i care oferă o acoperire mondială ș i care permite

localizarea unui receptor prin exploatarea semnalelor transmise de sateliț i.

Semnalele permit de asemenea receptorului să calculeze timpul cu o

mare precizie ceea ce permite operaț iuni de sincronizare a timpului.

• Acoperirea globală este asigurată cu mai multe sateliț i în operare repartizaț i

pe mai multe planuri orbitale (MEO: Orbita Medie a Pământului). 3

PREZENTARE GENERALĂ

4
Se nume ș te GNSS (Sistem Global de Naviga ț ie prin Satelit, pentru

sistem global de poziț ionare prin satelit) sistemele de

poziț ionare bazată pe semnale emise de sateliț i în orbită

în jurul Pământului ș i oferind o deschidere globală.

Până în 2007, singurul GPS conceput, dezvoltat ș i întreț inut de

Departamentul Apărării al Statelor Unite - constituia un GNSS

operaț ional.
5
De atunci, GLONASS (URSS apoi Rusia) a ajuns ș i el în fază

operaț ional

Două alte sisteme sunt în prezent în curs de

dezvoltare : Galileo (Uniunea Europeană) care ar trebui să fie

complet operaț ional în 2019 (prima fază

d'opératonnabilité prevăzută pentru 2014-2015) ș i chineză

Compas / Beidou (prevăzut pentru anul 2020).

6
7
• Systeme de pozitionare regionale exista si sunt

deja operaț ionale ș i altele sunt în curs de dezvoltare

(China, India, Japonia).

• Precizia ș i integritatea sistemelor globale sunt îmbunătăț ite

prin sisteme de augmentare bazate pe sateliț i (SBAS :

Sisteme de augmentare bazate pe satelit) sau bazate pe staț ii

au sol (GBAS : Sisteme de augmentare la sol).

8
Obiectivul unui sistem global de poziț ionare prin satelit

este de a furniza unui receptor pozi ț ia sa, viteza sa de

deplasare ș i ora. Această pozi ț ionare se realizează de

mod rapid, cu

o precizie de aproximativ zece metri, oricând,

oriunde pe Pământ, indiferent de vreme ș i la un

costuri reduse.
9
Utilizările acestor sisteme sunt în principal

naviga ț ie (pedestriană, maritimă, aeriană ș i rutieră), la

topometrie ș i geodezie, sincronizarea timpului,

geofizică.

10
 EVOLUȚIA TEHNICILOR DE POZIȚIONARE

Poziț ionare terestră

• Metode terestre bazate pe măsurarea unghiurilor ș i a distanț elor:

["Relevare","intersecț ie","radiaț ie","parcurs","nivelare"]

Triangulaț ie, Multi-latere

• Materiale optico-mecanice ș i digitale:

Teodoliț i, tachimetre, nivele

Ruban, Distance-mètres
11
• Rattachementul se realizează pe baza unor repere terestre cunoscute
 Poziț ionare prin sateliț i
• Metode spaț iale utilizând semnalele ș i mesajele trimise de
satellites de positionnement :

Măsura distanț elor receptor-satelit pentru determinarea absolută sau

relativ unui punct

Multi-latéraț ie tridimensională
• Materiale digitale :

Antene ș i receptoare de semnale provenind de la sateliț i

• Poziț ionarea se realizează prin sprijinirea pe poziț iile sateliț ilor
în momentul emiterii semnalelor.

12
TIPURI DE POZIȚIONARE

Poziț ionare absolută :

• Ce tip de poziț ionare este efectuat cu ajutorul unui singur
receptor
• Rezultatul este o poziț ie absolută cu o precizie metrică.

Poziț ionare relativă :

• În acest tip de poziț ionare, cel puț in un receptor este plasat
pe un punct cunoscut, în timp ce altele receptoare sunt plasate pe
puncte necunoscute pe care dorim să le determinăm ;

• Ce tip de poziț ionare este folosit în aplicaț iile care necesită o 13

precizie centimetrică sau milimetrică.

UTILIZAREA GNSS

Sistemele de poziț ionare globală permit utilizatorului să determine

poziț ie tridimensională

• În timp real;

• În orice loc (Pământ, Mare, Aer);

• În orice moment;

• Cu o precizie metrică pentru un poziț ionare planimetrică ș i

altmetrie în mod absolut ș i în timp real.

14
APLICAȚIILE GNSS
• Domeniu militar: localizarea trupelor, localizarea ț intelor, ghidare

aparate de luptă;

• Acț iuni umanitare: ajutor pentru operaț iuni de salvare sau intervenț ii

umanitare;

• Gestionarea dezastrelor: salvarea ș i evacuarea victimelor în caz de

cutremur de pământ, incendiu ...;

• Agricultură: Optimizarea culturilor ș i a tratamentelor prin ț intire

operaț iuni agricole, cartografierea culturilor, monitorizarea randamentelor.15

• Topografie ș i Geodezie: operaț iuni de densificare ș i de măsurare;

• Utlisatons commerciales: geston des flotes;

• Activităț i de transport: navigaț ie terestră, aeriană ș i maritimă;

• Construirea operele de artă: auscultarea podurilor ș i barajelor, urmărirea ș i

ghidarea utilajelor de construcț ie

• Studii geodinamice: urmărirea miș cărilor plăcilor.

16
 PRINCIPE DU
POZI Ț IONARE

17
Func ț ionarea GNSS se bazează pe măsurarea timpului de

propagarea semnalului emis de un satelit până la măsurarea sa de către un

receptor.

Măsurarea timpului de propagare a semnalului provenit de la mai multe

satelitii permit prin intersectie sa determine pozitia

receptor.

18
1. Sateliț ii emit semnale care furnizează poziț ia ș i starea

sateliț i, precum ș i timpul precis de emisii (t1).

2. Semnalele se deplasează în spaț iu cu viteza luminii care este de

ordinea de 299,792 km/secundă (aproximativ 3 × m/s sau 300 000 km/s).

3. Un receptor GNSS primeș te semnalele la un timp de sosire (t2) ș i calculează

distanț a fiecărui satelit vizibil, folosind codul semnalului sau faza de

onda purtătoare.

4. Odată ce receptorul îș i determină distanț a faț ă de cel puț in 4 sateliț i, el

poate prin rezolutie geometrică, calcula poziț ia sa 3D pe pământ

19
Principiul de poziț ionare se bazează pe rezolvarea unei probleme geometrice
implicând distanț ele unui receptor la un set de cel puț in patru sateliț i
GNSS.
Aceste distanț e ș i coordonatele sateliț ilor sunt determinate de receptorul de
utilizatorul cu ajutorul semnalelor ș i datelor de navigaț ie emise de sateliț i.

20
La final, pentru o poziț ionare absolută prin GNSS, 4 necunoscute trebuie

deci să fie determinate :

• Trei necunoscute de poziț ie, (X,Y,Z) într-un sistem geocentric, legat de

un sistem de referinț ă specific GNSS;

• O necunoscută de timp, δtr, legată de desincronizarea receptorului

cu timpul GNSS.

21
Pentru a estima ace ș ti 4 parametrii necunoscu ț i, sunt necesare cel pu ț in 4 observa ț ii.

dune necesare, fie măsuri efectuate în direc ț ia 4

satellites.

Un GNSS este opera ț ional de îndată ce observa ț ia a 4 sateli ț i în

simultaneu în (aproape) fiecare punct de pe Pământ este posibil

deci poziț ionarea unui receptor oarecare.

22
SISTEM DE REFERIN Ț Ă

23
Se numeș te sistem de referinț ă un ansamblu de convenț ii care permite

descrierea poziț iei precise a unui punct situat în spaț iu.

Este un obiect matematic care formează o origine ș i un sistem de axe prin

raportul la care ne poziț ionăm: Aș adar, este un reper R = (O; i, j, k) de

spaț iul care verifică următoarele proprietăț i :

24
25
În cele din urmă, ce reper este în Co-rotatie cu Pământul în spaț iu. Se asociază cu

un sistem de referin ț ă un ellipsoid de referin ț ă care permite între

alte de a descrie un punct oarecare din spaț iu în funcț ie de coordonatele sale

geografice.

26
27
În practică, nu dispunem direct de axele care constituie sistemul de

referinț ă. Ne poziț ionăm atunci în raport cu un set de puncte de

coordonatele cunoscute exprimate în raport cu aceș ti axe.

Coordonatele acestui ș ablon de puncte de referinț ă care constituie vârfurile

un polyedru definesc atunci reperul de referinț ă care discretizează suprafaț a

de la Terre ș i de la care ne vom poziț iona. Se spune astfel că reperul de

referinț a este o realizare digitală a sistemului de referinț ă.

28
Fiecare GNSS este asociat cu un sistem de referinț ă precis. Este în

realizarea acestui sistem de referinț ă care va exprima poziț ia

absolut determinat de receptor.

29
COMPOZI Ț IA GNSS

30
31
GPS-ul se compune din trei grupuri de elemente (numite segmente):

sateliț i în orbită în jurul Pământului (segment spaț ial); staț ii de

control la sol (segment de control) ; ș i receptoarele GPS ale

utilizatori (segment utilizator).

32
 Segmentul spaț ial

este constituit dintr-o constela ț ie de 31 de sateli ț i func ț ionali, dar...

numărul de sateli ț i în serviciu la o dată precisă poate varia în func ț ie de

opera ț iuni decise de segmentul de control. Constellatia este

organizată în jurul a 24 de sateli ț i principali care asigură disponibilitatea

mondial al GPS, ceea ce presupune să ai cel puț in patru sateliț i vizibili

satelite pe orbită în întreaga lume. Există întotdeauna mai multe sateliț i în orbită pentru a
33

de a menț ine aceste 24 de locuri complete chiar ș i în cazul unei defecț iuni.
Din 2011, configura ț ia constela ț iei principale a fost crescută la

27 locaț ii pentru a oferi o acoperire globală mai bună. Cele

sateliț ii evoluează pe ș ase planuri orbitale având o înclinaț ie de aproximativ 55° pe

ecuatorul. Ei urmează o orbită aproape circulară cu un rază de aproximativ 26 600 km

(o altitudine de 20 200 km) pe care o parcurg în 11 h 58 min 2 s, adică un

demi-zi sidereal. Astfel, sateliț ii, văzuț i de pe sol, revin în aceeaș i poziț ie

în cer la sfârș itul unei zile sidérale.

34
O zi sidereală este durata pe care o are o planetă pentru a face

un tur în jurul ei însă ș i în raport cu punctul vernal,

indiferent de revoluț ia sa în jurul stelei sale.

Ziua sidereală terestră durează pu ț in mai mult

de 23 h 56 min 4 s. Este din cauza revoluț iei de

Pământul se învârte în jurul Soarelui în acelaș i timp în care se roteș te.

sur ea însă ș i că ziua solară durează câteva

minute în plus, adică douăzeci ș i patru de ore în medie.

35
36
 Segment de cintrôle

Este partea care permite pilotarea ș i supravegherea sistemului. Este format din cinci

sta ț iile terestre ale celor de la 50th Space WingForț ele Aeriene Spaț ialeComandă, cu sediul în

la Baza Aeriană SchrieverColorado(sta ț ia principală este situată la

Colorado Springs) în baza deCheyenneMunte. Rolul lor este de a pune în

zi informa ț iile transmise de sateli ț i (efemeride, parametrii

d'horloge) ș i controla buna lor funcț ionare.

37
38
 Segment utilizator

Segmentul utilizator reuneș te toate receptorii GPS militari ș i

civili care primesc ș i exploatează semnalele sateliț ilor GPS pentru a calcula

date despre poziț ie, viteză sau timp. Ca utilizatorii

nu emit decât pentru a primi (nu emit spre sateliț i), sistemul nu

poate fi saturat ș i numărul maxim de utilizatori GPS este nelimitat.

39
În 2014, numărul total de receptoare GPS este estimat la 3,6 miliarde.

Smartphone-urile cu GPS integrat sunt cele mai numeroase cu

3,08 miliarde, urmate de cele 260 milioane de asistenț i de navigaț ie pentru

aplicaț ii rutiere. Numărul rămas de dispozitive este repartizat între

aplicaț ii variate: alte transporturi (aeronautic, feroviar,

maritim), topografie, agricultură…

40
41
Vă mulț umesc pentru atenț ie

42