MS-EXCEL

LECTURĂ
NOTIȚE

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 1

PREAMBUL

Microsoft Excel este un tabel electronic. Îl poț i folosi pentru a-ț i organiza datele.
în rânduri ș i coloane. De asemenea, îl poț i folosi pentru a efectua calcule matematice
rapid. Acest curs înva ț ă no ț iunile de bază ale Microsoft Excel ca o prefa ț ă pentru utilizarea
Sistemul de Analiză Statistică (SAS) software pentru realizarea unor analize statistice mai complexe
analiză. De ș i cunoa ș terea modului de navigare într-un mediu Windows este
util, acest manual este creat pentru începătorii în domeniul calculatoarelor.

La sfârș itul cursului, participanț ii sunt aș teptaț i să ș tie cum să folosească Microsoft
Excel la:

Introduceț i text ș i numere într-o foaie de calcul

Introduceț i formule Excel
Formataț i datele
Creează funcț ii Excel
Fill cells automatically
Tipăriț i rezultatele

Creează grafice, ș i
Introduceț i formule avansate Excel

În consecinț ă, cursul este împărț it în următoarele cinci (5) secț iuni.

Section 1: Entering Text and Numbers

Secț iunea 2: Introducerea formulilor Excel ș i formatarea datelor
Secț iunea 3: Crearea funcț iilor Excel, completarea celulelor ș i imprimarea
Secț iunea 4: Crearea diagramelor
Secț iunea 5: Mai multe despre introducerea formulelor Excel

Secț iunea 1: Introducerea textului ș i numerelor

1.1 Fereastra Microsoft Excel

Această secț iune te va introduce în fereastra Excel. Pentru a începe această secț iune, începe
Microsoft Excel 2007 după cum urmează:

1.Fă clic pe butonul Start de la Microsoft

2. Plasa ț i mouse-ul pe Toate programele
[Link] pe Microsoft Office
[Link] ț i clic pe Microsoft Excel 2007

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 2

The Microsoft Excel window appears and your screen looks similar to the one shown
aici.

1.2 butonul Microsoft Office

În colț ul din stânga sus al ferestrei Excel 2007 se află butonul Microsoft Office.
Când faceț i clic pe buton, apare un meniu. Puteț i folosi meniul pentru a crea un nou
file, deschideț i un fiș ier existent, salvaț i un fiș ier, imprimaț i ș i efectuaț i multe alte sarcini.

1.3 Bara de instrumente de acces rapid

Lângă butonul Microsoft Office se află bara de instrumente Acces rapid. Bara de acces rapid
bara de instrumente îț i oferă acces rapid la comenzile pe care le foloseș ti frecvent.

1.4 Bara de titlu

Lângă bara de acces rapid se află bara de titlu. Pe bara de titlu, Microsoft Excel
afiș ează numele cărț ii de lucru pe care o foloseș ti în prezent. În partea de sus a Excel
fereastra, ar trebui să vezi „Carte 1 - Microsoft Excel” sau un nume similar.
1.5 Panglica
În Microsoft Excel 2007, folose ș ti Panglica pentru a emite comenzi. Panglica este
situat aproape de partea de sus a ferestrei Excel, sub bara de instrumente de Acces Rapid.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 3

1.6Worksheets

Microsoft Excel constă din foi de calcul. Fiecare foaie de calcul conț ine coloane ș i rânduri.
Coloanele sunt etichetate de la A la Z ș i apoi continuând cu AA, AB, AC ș i aș a mai departe;
rows are numbered 1 to 1,048,576.
Combina ț ia unei coordonate de coloană ș i a unei coordonate de rând constituie o celulă
adresă. De exemplu, celula situată în colț ul din stânga sus al foii de calcul este
celula A1, înseamnă coloana A, rândul 1. Celula E10 se află sub coloana E pe rândul 10.
Introduceț i datele dvs. în celulele de pe foaia de lucru.
1.7The Formula Bar

Dacă bara de formulă este activată, adresa celulei în care te afli se afiș ează în
Caseta de nume care este situată pe partea stângă a barei de formule. Intrările în celule sunt afiș ate
pe partea dreaptă a barei de formulă.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 4

1.8 Barca de Statut

Bara de stare apare în partea de jos a ferestrei Excel ș i oferă astfel de

informa ț ii ca suma, media, valoarea minimă ș i valoarea maximă a celor selectate
numere.
1.9 Muta ț i în jurul unui fi ș ier de lucru

Folosind tastele săgeată, poț i să te miș ti prin foaia de calcul. Poț i folosi
tasta săgeată în jos pentru a te deplasa în jos cu câte o celulă de fiecare dată. Poț i folosi săgeata în sus
tasta pentru a te muta în sus câte o celulă la un moment dat. Poț i folosi tasta Tab pentru a te muta în întreaga
pagina la dreapta, o celulă câteodată. Poț i ț ine apăsată tasta Shift ș i apoi apăsa
tasta Tab pentru a te muta la stânga, câte o celulă de fiecare dată. Poț i folosi săgeț ile dreapta ș i stânga
tastele săgeată pentru a te miș ca spre dreapta sau spre stânga câte o celulă odată. Tastele Pagina Sus ș i Pagina Jos

mutaț i sus ș i jos o pagină la un moment dat. Dacă apăsaț i tasta Ctrl ș i apoi apăsaț i
tasta Home, te duci la începutul foaie de calcul.
1.10EXERCI ȚIU 1
Mutaț i-vă în jurul foii de lucru folosind tastele săgeată jos ș i sus, dreapta ș i stânga
Tastele săgeț i, tasta Tab, tastele Page Up ș i Page Down ș i tasta (Ctrl) Home.
1.11Mergi rapid la celule
Următoarele sunt scurtături pentru a te deplasa rapid de la o celulă într-un tabel la o celulă
într-o parte diferită a fiș ei de lucru.
1.12EXERCI ȚIU 2
Mergi la -- F5
[Link] ț i F5. Caseta de dialog Du-te la se deschide.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 5

 2. Introduce ț i J3 în câmpul Referin ț ă.
3. Apăsa ț i Enter. Excel se mută la celula J3.
Mergi la -- Ctrl+G
1.Păstrează apăsat tasta Ctrl în timp ce ape ș i "g" (Ctrl+g). Caseta de dialog Mergi la
deschide.
[Link] ț i C4 în câmpul de Referin ț ă.
[Link]ăsa ț i Enter. Excel se mută în celula C4.
Mergi la -- Caseta de nume
De asemenea, poț i folosi caseta Nume pentru a ajunge la o celulă specifică. Pur ș i simplu scrie celula pe care o doreș ti.

mergi la caseta Nume ș i apoi apasă Enter.

1. Scrie ț i B10 în caseta Nume.

[Link] ț i Enter. Excel se mută în celula B10.

1.13Selecta ț i celulele

Dacă doriț i să efectuaț i o funcț ie pe un grup de celule, trebuie mai întâi să selectaț i acele celule
by highlighting them. The exercises that follow teach you how to select.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 6

1.14EXERCI ȚIU 3
Selectaț i celulele – F8
Pentru a selecta celulele A1 până la E7:

[Link] la celula A1.

[Link] ț i tasta F8. Aceasta ancorează cursorul.
3. Re ț ineț i că "Extinde ț i selec ț ia" apare pe bara de stare în partea stângă jos
colț ul feroneriei. Eș ti în modul Extins.
4. Face ț i clic în celula E7. Excel eviden ț iază celulele A1 până la E7.
[Link]ăsa ț i Esc ș i face ț i clic oriunde pe foaia de lucru pentru a elimina eviden ț ierea.
Metodă alternativă: Selectaț i celulele prin tragere

[Link] la celula A1.

[Link]ăsa ț i butonul stâng al mouse-ului.
3.În timp ce ț ii apăsat butonul stâng al mouse-ului, folose ș te mouse-ul pentru a te deplasa de la celulă
A1 până la C5.
4. Elibera ț i butonul stâng al mouse-ului.
5. Ț ineț i apăsat tasta Ctrl până la pasul 9.
6. Folosind mouse-ul, plasa ț i cursorul în celula D7.
[Link]ăsa ț i butonul din stânga al mouse-ului.
8. Ț inând apăsat butonul stâng al mouse-ului, muta ț i-vă la celula F10. Lăsa ț i butonul stâng
butonul mouse-ului.
9. Elibera ț i tasta Ctrl. Celulele A1 până la C5 ș i celulele D7 până la F10 sunt selectate.
[Link] Esc and click anywhere on the worksheet to remove the highlighting.
1.15Introducere date
În această secț iune, veț i învăț a cum să introduceț i date în foaia dumneavoastră de calcul. Mai întâi, plasaț i
plasaț i cursorul în celula în care doriț i să începeț i să introduceț i date. Tastaț i câteva date ș i
apoi apasă Enter. Dacă trebuie să ș tergi, apasă tasta Backspace pentru a ș terge unul
caracter cu un timp.

Institutul de Management ș i Design Xavier Page 7

1.16EXERCI ȚIU 4
Introduceț i date

1. Plasa ț i cursorul în celula A1.

2. Scrie John Jordan. Nu apăsa Enter în acest moment.
1.17Edita ț i o celulă – F2
După ce introduceț i date într-o celulă, puteț i edita datele apăsând F2 în timp ce sunteț i în
celula pe care doriț i să o editaț i.

1.18EXERCI ȚIU 5
Schimba "John" în "Jones."
[Link] ț i în celula A1.
[Link] F2.
[Link] ț i tastele săgeată ș i Backspace pentru a schimba John în Jones
[Link]ăsa ț i Enter.

Metodă alternativă: Editarea unei celule folosind bara de formule

De asemenea, poț i edita celula folosind bara de formule. Schimbi "Jones" în "Joker" în
exerciț iul următor.

[Link] cursorul la celula A1.

2. Face ț i clic în formula sau zona de intrare a barei de formulă ș i schimba ț i Jones cu
Joker.
[Link]ăsa ț i Enter.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 8

Metodă alternativă: Editează o celulă dublu-clickând pe celulă
Puteț i schimba "Joker" în "Johnson" după cum urmează:

[Link] la celula A1.

[Link]ă clic în celula A1.
[Link] ț i tastele săgeată ș i Backspace pentru a schimba Joker în Johnson.
[Link]ăsa ț i Enter.
Schimbă o intrare în celulă

Tastarea într-o celulă înlocuieș te ve entry-ul celulei cu noile informaț ii pe care le tastezi.

[Link] ț i cursorul la celula A1.

[Link].
[Link] Enter. Numele "Cathy" îl înlocuie ș te pe "Johnson Jordan"

1.19Înfă ș uraț i textul

Când introduci un text care este prea lung pentru a se încadra în celulă, textul se suprapune cu celula următoare.
Dacă nu doriț i să se suprapună cu celula următoare, puteț i împacheta textul.
1.20EXERCI ȚIU 6

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 9

 1. Muta ț i la celula A2.
[Link] too long to fit.
[Link]ăsa ț i Enter.

4.Întoarce ț i-vă la celula A2.

[Link] ț i fila Acasă.

6. Faceț i clic pe butonul Întră în text Excel îndoieș te textul în celulă.

1.21 Ș terge o intrare de celulă

Pentru a ș terge o intrare într-o celulă sau într-un grup de celule, plasaț i cursorul în celulă sau
selectaț i grupul de celule ș i apăsaț i Ș terge.
1.22EXERCI ȚIUL 7
Ș terge o intrare din celulă

[Link] ț i celulele A1 până la A2.

Apăsa ț i cheia Delete.

1.23 Salvează un fi ș ier

Aceasta este sfârș itul Secț iunii 1. Pentru a salva fiș ierul:

1. Face ț i clic pe butonul Office. Apare un meniu.

[Link] ț i clic pe Salva ț i. Caseta de dialog Salva ț i ca apare.
3. Mergi la directorul în care vrei să salvezi fi ș ierul tău.
[Link] ț i Sec ț iunea1 în câmpul Nume Fi ș ier.
[Link] ț i clic pe Salva ț i. Excel salvează fi ș ierul dvs.

1.24Închide Excel
Închide Microsoft Excel.
1. Face ț i clic pe butonul Office. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe Închidere. Excel se închide.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 10

Secț iunea 2: Introducerea formularelor Excel ș i formatarea datelor

Secț iunea 1 te-a familiarizat cu fereastra Excel 2007, ț i-a învăț at cum să te deplasezi
în jurul feronerie ș i cum să introduceț i date. O forț ă majoră a Excel-ului este că
poate efectua calcule matematice ș i formataț i datele. În această secț iune, dumneavoastră
va învăț a cum să efectueze calcule matematice de bază ș i cum să formateze textul
ș i date numerice. Pentru a începe această Secț iune, deschideț i Excel.

2.1 Efectuarea calculilor matematice

În Microsoft Excel, poț i introducere numere ș i formule matematice în celule.
Indiferent dacă introduci un număr sau o formulă, poț i face referire la celulă atunci când
efectuaț i calcule matematice precum adunarea, scăderea, înmulț irea sau
divizare. Atunci când introduceț i o formulă matematică, precedaț i formula cu un egal
(=) semn. Folosiț i următoarele pentru a indica tipul de calcul pe care doriț i să-l efectuaț i:
+ Adăugare
– Scădere
* Înmulț ire
/ Divizie
^ Exponenț ial
În exerciț iile următoare, vei practica unele dintre metodele pe care le poț i folosi pentru
efectuează calcule matematice.
2.2EXERCI ȚIU 1
2.2.1 Adunarea, scăderea, înmul ț irea ș i împăr ț irea numerelor

1. Tip: Adună, Scade, Înmul ț eș te ș i Împarte în celulele A1, B1, C1 ș i D1

respectiv
Introduceti: 12, 25, 11 si 75 in celulele A2, B2, C2 si D2 respectiv
3. Tasta ț i: 8, 13, 6 ș i 5 în celulele A3, B3, C3 ș i D3 respectiv
[Link]: = A2 + A3 în celula A5 ș i apasă Enter
[Link]: = B2 + B3 în celula A5 ș i apasă Enter
[Link]: = C2 + C3 în celula A5 ș i apasă Enter
[Link]: = D2 + D3 în celula A5 ș i apasă Enter

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 11

Când creaț i formule, puteț i face referire la celule ș i include numere. Totul din
următoarele formule sunt valabile:
(a) =A2/B2; (b) =A2+12-B3; (c) =A2*B2+12; (d) =24+53/B2

2.2.2 Efectuarea Calculului Matematic Avansat

Când efectuezi calcule matematice în Excel, fii atent la precedenț ă.
Calcula ț iile se efectuează de la stânga la dreapta, cu înmul ț irea ș i împăr ț irea
efectuate înainte de adunare ș i scădere.
2.3EXERSI ȚIUL 2
Calculi avansaț i
1. Mutaț i la celula A7.
2. Tip=3+3+12/2*4.
3. Apasă Enter.
Notă: Microsoft Excel împarte 12 la 2, înmulț eș te răspunsul cu 4, adaugă 3 ș i apoi
adaugă încă 3. Răspunsul, 30, se afiș ează în celula A7.

Pentru a schimba ordinea de calcul, foloseș te paranteze. Microsoft Excel calculează

informaț ii între paranteze întâi.
[Link] clic în celula A7.
[Link] ț i celula pentru a citi=(3+3+12)/2*4.
[Link]ăsa ț i Enter.
Notă: Microsoft Excel adaugă 3 plus 3 plus 12, împarte răspunsul la 2 ș i apoi
înmulț eș te rezultatul cu 4. Răspunsul, 36, se afiș ează în celula A7.

2.4SumaAutomată

Puteț i utiliza butonul AutoSumă pe fila Acasă pentru a adăuga automat un

coloană sau rând de numere. Când apăsaț i butonul AutoSum , Excel selectează
numerele pe care le crede că vrei să le adaugi. Dacă apoi faci clic pe semnul de verificare de pe
Bara de formule sau apăsaț i tasta Enter, Excel adaugă numerele. Dacă estimarea lui Excel referitoare la
numerele pe care vrei să le aduni sunt greș ite, poț i selecta celulele dorite.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 12

2.5EXERCI ȚIU 3
AutoSumă
Următoarea ilustrează AutoSum:

[Link] la celula F1.

2.Tip3.
[Link]ăsa ț i Enter. Excel se mută în jos cu o celulă.
4.Tip3.
[Link]ăsa ț i Enter. Excel se mută într-o celulă mai jos.
6.Tip3.
[Link] Enter. Excel se mută în jos cu o celulă la celula F4.
8. Alege ț i fila Acasă.
9.Dă clic pe butonul AutoSum în grupul Editare. Excel selectează celulele F1
prin F3 ș i introduce o formulă în celula F4.

10. Apasă Enter. Excel adaugă celulele F1 până la F3 ș i afiș ează rezultatul în celula F4.

Reț ineț i că puteț i face clic pe săgeata de lângă AutoSum pentru a accesa alte funcț ii automate
calculuri precum medii, valori minime ș i maxime, număr de numere etc.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 13

2.6 Alinia ț i intrările celulelor

Când introduci text într-o celulă, în mod implicit, intrarea ta se aliniază cu partea stângă a
câmp. Când introduci numere într-un câmp, în mod implicit, introducerea ta este aliniată la dreapta
latura celulei. Puteț i schimba alinierea celulei. Puteț i centra, alinia la stânga sau alinia la dreapta.
aliniază orice intrare în celulă. Priveș te celulele A1 până la D1. Observă că sunt aliniate la stânga
latură a celulei.

2.7EXERCI ȚIU 4
Pentru a centra celulele A1 până la D1:

[Link] ț i celulele A1 până la D1.

2. Alege ț i fila Start.
[Link] ț i clic pe butonul Centru în grupul Aliniere. Excel centrează fiecare celulă
conț inut.
Reț ineț i că alinierea la stânga ș i la dreapta poate fi realizată într-un mod similar.

2.8 Copia ț i, Tăia ț i ș i Lipi ț i

Puteț i copia sau tăia date dintr-o zonă a unei foi de calcul în alta.

[Link] ț i celulele D9 până la D12

2. Alege ț i fila Acasă.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 14

 3. Face ț i clic pe Tăia ț i buton.
[Link] ț i în celula G1.

[Link]ăsa ț i butonul Lipire Excel mută conț inutul celulelor D9 până la D12 în
celulele G1 până la G4.

2.9 Inserare ș i ș tergere coloane ș i rânduri

Puteț i insera ș i ș terge coloane ș i rânduri. Când ș tergeț i o coloană, ș tergeț i
totul în coloana de la partea de sus a foii de lucru până la partea de jos a acesteia
fiș ă de lucru. Când ș tergi un rând, ș tergi întregul rând de la stânga la dreapta.
Inserarea unei coloane sau a unui rând introduce o coloană sau un rând complet nou.

2.10EXERCI ȚIUL 5
Inserare ș i ș tergere coloane ș i rânduri
Pentru a ș terge coloanele F ș i G:

1. Fă clic pe indicatorul coloanei F ș i trage-l în coloana G.

2. Face ț i clic pe săgeata în jos de lângă Ș tergeț i în grupul Celule. Apare un meniu.
[Link] pe Ș tergere Coloane Foi. Excel ș terge coloanele pe care le-ai selectat.
[Link] ț i clic oriunde pe foaia de lucru pentru a elimina selec ț ia.

Institutul de Management ș i Design Xavier Page 15

Pentru a ș terge rândurile 7 până la 12:

1. Faceti clic pe indicatorul rândului 7 ș i trage ț i până la rândul 12.

[Link] ț i clic pe săgeata în jos de lângă Ș tergeț i în grupul Celule. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe Ș tergeț i rândurile foii. Excel ș terge rândurile pe care le-a ț i selectat.
4.Fă clic oriunde pe foaia de calcul pentru a elimina selec ț ia ta.
Pentru a insera o coloană:

[Link] pe A pentru a selecta coloana A.

[Link] ț i clic pe săgeata în jos de lângă Inserare din grupul Celule. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe Inserare coloane de foaie. Excel inserează o coloană nouă.
4. Face ț i clic oriunde pe foaia de lucru pentru a elimina selec ț ia.
Pentru a insera rânduri:

[Link] ț i clic pe 1 ș i apoi trage ț i în jos până la 2 pentru a selecta rândurile 1 ș i 2.

2.Dă clic pe săgeata în jos de lângă Inserare în grupul Celule. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe Inserare rânduri de foaie. Excel inserează două rânduri noi.
[Link] ț i clic oriunde pe foaia de lucru pentru a elimina selec ț ia.
2.11 Lucrează cu text lung
Ori de câte ori introduci un text care este prea lung pentru a se încadra într-o celulă, Microsoft Excel încearcă să
afi ș ează tot textul. Aliniază textul la stânga, indiferent de alinierea pe care o ai
atribuit acestuia, ș i împrumută spaț iu de la celulele goale din dreapta. Cu toate acestea, un
intrarea de text lung nu va suprascrie niciodată celulele care conț in deja intrări—în schimb,
celule care conț in intrări întrerup textul lung. Exerciț iul următor ilustrează acest lucru.
2.12EXERCI ȚIU 6
Lucrează cu text lung

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 16

 [Link] ț i la celula A6.
Acum este timpul ca to ț i bărba ț ii buni să meargă în ajutorul armatei lor.
[Link] Enter. Tot ce nu se încadrează în celula A6 se varsă în
celul adiacent.

[Link] ț i la celula B6.

[Link].
6. Apăsa ț i Enter. Excel întrerupe introducerea din celula A6.

[Link] ț i la celula A6.

8. Uita ț i-vă la bara de formule. Textul este încă în celulă.
2.13 Schimbarea lă ț imii unei coloane

Puteț i creș te lăț imile coloanelor. Creș terea lăț imii coloanei vă permite să vedeț i
textul lung.
2.14EXERCI ȚIU 7
Schimbă lăț imea coloanei

[Link] ț i-vă că sunte ț i într-o celulă de sub coloana A.

[Link] ț i tab-ul Acasă.
[Link] pe săgeata în jos de lângă Formatare în grupul Celule.
[Link] ț i clic pe Lă ț imea coloanei. Se deschide caseta de dialog Lă ț imea coloanei.
Introduce ț i 55 în câmpul Lă ț ime coloană.
6. Face ț i clic pe OK. Coloana A este setată la o lă ț ime de 55. Ar trebui să pute ț i vedea acum totul.
din text.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 17

Schimbaț i lăț imea unei coloane prin tragere

De asemenea, poț i schimba lăț imea coloanei cu cursorul.

[Link] ț i cursorul mouse-ului pe linia dintre anteturile coloanelor B ș i C.
Indicatorul mouse-ului ar trebui să arate ca cel afisat aici , cu două
săgeț i.
[Link]şcă mouse-ul spre dreapta în timp ce ţii apăsată butonul stâng al mouse-ului.
indicator de lăț ime apare pe ecran.
3. Elibera butonul stâng al mouse-ului când indicatorul de lă ț ime arată aproximativ
20. Excel măreș te lăț imea coloanei la 20.
Schimbă lăț imea unei coloane prin ajustarea automată a lăț imii coloanei

[Link] ț i coloana sau coloanele pe care dori ț i să modifica ț i lă ț imea coloanei.

2. Alege ț i tab-ul Acasă.
[Link] ț i clic pe săgeata în jos de lângă Format în grupul Celule.
[Link] ț i clic pe Ajustare automată a lă ț imii coloanei. Ar trebui să pute ț i vedea acum tot textul.

2.15Formata ț i Numere
Puteț i formata numerele pe care le introduceț i în Microsoft Excel. De exemplu, puteț i
adăugaț i virgule pentru a separa miile, specificaț i numărul de zecimale, plasaț i un
semnul dolar în faț a unui număr sau afiș area unui număr ca procent.
2.16EXERCI ȚIU 8

Mutaț i în celula B8.

2. Tip1234567.
3. Face ț i clic pe semnul de verificare [√] de pe bara de formule.

4. Alege ț i tab-ul Acasă.

[Link] ț i clic pe săgeata în jos de lângă căsu ț a de format număr. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe Număr. Excel adaugă două zecimale la numărul pe care l-a ț i tastat.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 18

 Excel separă miile cu o virgulă.
[Link] ț i clic pe butonul Stil Virgulă
8. Face ț i clic pe butonul Format număr contabil . Excel adaugă un semn de dolar la
numărul tău.
[Link] ț i clic de două ori pe butonul Cre ș te zecimalulpentru a schimba formatul numerelor
la patru zecimale.
[Link]ăsaț i butonul Scade zecimalele , dacă doriț i să reduceț i numărul de
zecimale.
Schimba un decimal într-un procent.

[Link] la celula B9.

2.Tip0.35(aten ț ie la punctul decimal).
[Link] ț i clic pe semnul de bifare [√] de pe bara de formule.

[Link] ț i tab-ul Acasă.

[Link] ț i clic pe butonul Stil procentual Excel transformă zecimalul într-un procent.

Aceasta este sfârș itul Secț iunii 2. Poț i salva ș i închide fiș ierul tău. Vezi Secț iunea 1
(Subsecț iunile 1.23 ș i 1.24) pentru a învăț a cum să salvezi ș i să închizi un fiș ier.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 19

Secț iunea 3: Crearea funcț iilor Excel, completarea celulelor ș i imprimarea
Folosind funcț ii, poț i efectua rapid ș i uș or multe calcule utile, cum ar fi
ca găsirea unei medii, a celui mai mare număr, a celui mai mic număr ș i a unui număr de
numărul de elemente dintr-o listă. Microsoft Excel are multe funcț ii pe care le poț i folosi.
3.1Utilizarea Operatorilor de Referin ț ă

Pentru a utiliza funcț ii, trebuie să înț elegi operatorii de referinț ă. Operatorii de referinț ă
se referă la o celulă sau la un grup de celule. Există două tipuri de operatori de referinț ă: interval
ș i unire.
O referinț ă de interval se referă la toate celulele între ș i inclusiv referinț a. O
referinț a de interval constă din două adrese de celule separate printr-un punct ș i virgulă. Referinț a
A1:A3 include celulele A1, A2 ș i A3. Referinț a A1:C3 include celulele A1, A2, A3,
B1, B2, B3, C1, C2, ș i C3.
O referinț ă de uniune include două sau mai multe referinț e. O referinț ă de uniune constă din
două sau mai multe numere, referinț e de interval sau adrese de celule separate prin virgulă.
Referinț a A7,B8:B10,C9,10 se referă la celulele A7, B8 până la B10, C9 ș i numărul 10.
3.2În ț elegerea Func ț iilor
Funcț iile sunt formule predefinite. Funcț iile diferă de formulele obiș nuite în sensul că
furnizezi valoarea, dar nu operatorii, cum ar fi +, -, *, sau /. De exemplu, tu
puteț i folosi funcț ia SUM pentru a aduna. Când folosiț i o funcț ie, amintiț i-vă următoarele:
[Link] ș te un semn egal pentru a începe o formulă.
2. Specifica ț i numele func ț iei.
3. Înconjura ț i argumentele cu paranteze. Argumentele sunt valori pe care le
vrea să efectueze calculul. De exemplu, argumentele specifică
numere sau celule pe care doreș ti să le adaugi.
[Link] ș te o virgulă pentru a separa argumentele.

Iată un exemplu de funcț ie:

=SUM(2,13,A1,B2:C7)
În această funcț ie, cunoscută sub numele de funcț ia SUM:

[Link] egal începe func ț ia.

[Link] este numele func ț iei.
3.2, 13, A1, ș i B2:C7 sunt argumentele. Parantezele con ț in argumentele.
4. Virgulele separă argumentele.
După ce tastezi prima literă a unui nume de funcț ie, lista de AutoComplete apare.
Puteț i face dublu clic pe un element din lista AutoComplete pentru a finaliza introducerea.
rapid. Excel va completa numele funcț iei ș i va introduce prima paranteză.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 20

3.3EXERCI ȚIU 1
Funcț ii
Funcț ia SUM adună valorile argumentelor.

[Link] Microsoft Excel.

2. Tasta ț i 12 în celula B1.
[Link] Enter.
Introduce ț i 27 în celula B2.
[Link]ăsa ț i Enter.
[Link] ț i 24 în celula B3.
[Link]ăsa ț i Enter.
[Link]=SUM(B1:B3)în celula A4.
[Link] Enter. Suma celulelor B1 până la B3, care este 63, apare.
Metodă alternativă: Introduceț i o funcț ie cu panglica

[Link]ă 150 în celula C1.

[Link] Enter.
[Link] ț i 85 în celula C2.
4. Apasă Enter.
5. Scrie 65 în celula C3 ș i apasă Enter
[Link] ț i fila Formule.
[Link] ț i clic pe butonul Inserare func ț ie. Apare caseta de dialog Inserare func ț ie.
8. Alege ț i Matematica ș i Trigonometrie în căsu ț a Or Selecta ț i o categorie.
[Link] ț i clic pe Sumă în caseta Selecta ț i o func ț ie.
[Link]ț i clic pe OK.
11. Cutia de dialog Argumentele Funcț iei apare cu C1:C3 afiș at în
Câmpul Numărul 1.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 21

 12. Introduceț i C1:C3 în câmpul Numărul 1, dacă nu apare automat.
13.Dă clic pe OK. Suma celulelor C1 până la C3, care este 300, apare.

3.4 Calculează o medie

Puteț i folosi funcț ia AVERAGE pentru a calcula media unei serii de numere.

1. Muta ț i la celula A6.

[Link]. Apăsa ț i tasta săgeată dreapta pentru a vă muta la celula B6.
[Link]=MEDIA(B1:B3).
[Link]ăsa ț i Enter. Media celulelor B1 până la B3, care este 21, apare.

3.5Găse ș te cel mai mic număr

Puteț i folosi funcț ia MIN pentru a găsi cel mai mic număr dintr-o serie de numere.

[Link]şcă la celula A7.

2. Tipare ș te. Apasă tasta săgeată dreapta pentru a te mi ș ca la celula B7.
[Link]=MIN(B1:B3).
[Link] Enter. Cel mai mic număr din serie, care este 12, apare.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 22

3.6 Găse ș te cel mai mare număr

Puteț i folosi funcț ia MAX pentru a găsi cel mai mare număr dintr-o serie de numere.

[Link] ț i la celula A8.

2. Tip Max. Apăsa ț i tasta săgeată dreapta pentru a vă muta în celula B8.
[Link]=MAX(B1:B3).
[Link] Enter. Cel mai mare număr din serie, care este 27, apare.

3.7Numără Numerele într-o Serie de Numere

Puteț i folosi funcț ia count pentru a număra numărul de numere dintr-o serie.

[Link] la celula A9.

2. NumărTip. Apăsa ț i tasta săgeată dreapta pentru a merge la celula B9.
[Link]=NUMĂR(B1:B3).
[Link]ă Enter. Numărul de articole din serie, care este 3, apare.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 23

3.8Umple ț i celulele automat
Puteț i utiliza Microsoft Excel pentru a umple automat celulele cu o serie. De exemplu, puteț i
poț i face ca Excel-ul să completeze automat foaia ta de lucru cu zilele săptămânii, lunile de
anii, anii sau alte tipuri de serii.

3.9EXERCI ȚIU 2
(a) Umpleț i celulele automat
Următoarele demonstrează completarea zilelor săptămânii:

[Link] ț i clic pe fila Sheet2. Excel trece la Sheet2.

[Link] ț i la celula A1.
[Link] ș te Soarele.

[Link] ț i la celula B1.

[Link]ă.
[Link] ț i celulele A1 până la B1.

7. Alege ț i fila Acasă.

[Link] ț i clic pe butonul Îngro ș at Excel îngroaș ă celulele A1 la B1.
9.Găse ș te micu ț ul pătrat negru din col ț ul din dreapta jos al zonei selectate.
un pătrat mic negru se numeș te mânere de umplere.
[Link] manerul de umplere si trage cu mouse-ul pentru a umple celulele A1 până la B14. Observă cum
zilele săptămânii umplu celulele într-o serie. De asemenea, reț ineț i că completarea automată
Butonul de opț iuni apare.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 24

(b) Timpuri de completare

Următoarea demonstrează timpul de umplere:

[Link] ț i 1:00 în celula C1.
2. Prinde mânerul de completare ș i trage cu mouse-ul pentru a eviden ț ia celulele C1 până la C14.
Observaț i că fiecare celulă se umple, folosind ora militară.
[Link] Esc ș i apoi fă clic oriunde pe foaia de lucru pentru a elimina
evidenț iere.
Pentru a schimba formatul timpului:
[Link] ț i celulele C1 până la C14.
2. Alege ț i tab-ul Acasă.
[Link] ț i clic pe săgeata în jos de lângă caseta de format a numărului . Un meniu
apare.
[Link] ț i clic pe Timp. Excel schimbă formatul timpului.

(c) Umple Numere

De asemenea, poț i completa numere.

[Link]ări ț i a1 în celula D1.

2. Scrie a2 în celula D2.
[Link] ț i celulele D1:D2
4. Prinde mânerele de umplere ș i trage cu mouse-ul pentru a eviden ț ia celulele D1 până la D14.
[Link] se umplu ca o serie, începând cu 1, 2, 3.
Iată o altă caracteristică interesantă de completare.

[Link] ț i la celula E1.

[Link] 1.
[Link] mânerul de completare ș i trage cu mouse-ul pentru a eviden ț ia celulele E1 până la E14.
celulele se completează ca o serie: Secț iunea 1, Secț iunea 2, Secț iunea 3 ș i aș a mai departe.

3.10Set Op ț iuni de Tipărire

Există multe opț iuni de imprimare. Setezi opț iunile de imprimare în tab-ul Aspect Pagina. Printre
alte lucruri, poț i seta marginile, seta orientarea paginii ș i selecta
dimensiunea hârtiei.

Margini definesc cantitatea de spaț iu alb care apare în partea de sus, jos, stânga,
ș i marginea dreaptă a documentului tău. Op ț iunea Margine de pe tab-ul Aspect pagină
oferă mai multe dimensiuni standard ale marginilor din care poț i alege.
Hârtia vine într-o varietate de dimensiuni. Cele mai multe corespondenț e de afaceri folosesc 8 ½ pe 11
hartie, care este dimensiunea paginii implicite în Excel. Dacă nu folosiț i hârtie de 8 ½ pe 11,
poț i folosi opț iunea Dimensiune de pe tab-ul Aspect pagină pentru a schimba setarea Dimensiune.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 25

3.11EXERCI ȚIU 3
Setaț i aspectul paginii (margini)

1. Alege ț i fila Aranjare Pagini.

[Link] ț i clic pe Margini în grupa Configurare pagină. Apare un meniu.
[Link] ț i click pe Larg. Excel setează marginea dvs. la setările Larg.
Setaț i orientarea paginii

1. Alege ț i tab-ul Aspect pagină.

2. Face ț i clic pe Orientare în grupul Configurare pagină. Un meniu apare.
[Link] ț i clic pe Peisaj. Excel setează orientarea paginii la peisaj.
Setaț i dimensiunea hârtiei

[Link] ț i fila Aspect Pagina.

2. Face ț i clic pe Dimensiune în grupul Configurare pagină. Apare un meniu.
[Link] ț i clic pe dimensiunea foii pe care o folosi ț i. Excel stabile ș te dimensiunea paginii dvs.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 26

3.12Imprimare
Cea mai simplă modalitate de a imprima este să dai clic pe butonul Office, să evidenț iezi Opț iunea de imprimare din meniu

care apare, ș i apoi faceț i clic pe Tipărire rapidă în Previziune ș i Tipărire documentul
pane. Liniile punctate apar pe ecranul tău, iar documentul tău se imprimă. Liniile punctate
liniile indică marginea din dreapta, stânga, sus ș i jos a paginilor tipărite. Pentru a tipări
din Microsoft Excel, poț i proceda astfel:
1. Faceț i clic pe butonul Microsoft Office
2. Eviden ț iază sau plasează mouse-ul pe Tipăre ș te.
[Link] ț i clic pe Tipărire.
4. În caseta de nume, sub op ț iunea Imprimantă, alege ț i o imprimantă corespunzătoare.
5. Sub op ț iunea Interval de tipărire, alege ț i intervalul adecvat de pagini de tipărit.
tipărit.
6. Sub op ț iunea Copii, alege ț i numărul corespunzător de copii pentru fiecare pagină
de imprimat.
[Link] ț i clic pe OK când sunte ț i gata.

3.13EXERCITIU 4
Previzualizare imprimare

[Link] ț i clic pe butonul Office. Apare un meniu.

[Link] ț i Print. Panoul Previzualizare ș i Tipărire Document apare.
3. Face ț i clic pe Previzualizare imprimare. Fereastra de previzualizare a imprimării apare, cu documentul dvs.

în centru.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 27

3.14EXERCI ȚIU 5
Imprimare

1 Faceț i clic pe butonul Microsoft Office

2 Subliniază sau plasează mouse-ul pe Print.
3 Faci clic peTipăreș te. Se deschide caseta de dialog pentru imprimare.

4. În caseta de nume, sub op ț iunea imprimante, alege ț i o imprimantă adecvată.

5. Sub op ț iunea Interval de imprimare, alege ț i intervalul corespunzător de pagini de imprimat.
tipărit.
6. Sub op ț iunea Copii, alege ț i numărul corespunzător de copii pentru fiecare pagină
a fi tipărit.
[Link] ț i clic pe OK când sunte ț i gata.

Aceasta este sfârș itul Secț iunii 3. Poț i salva ș i închide fiș ierul tău.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 28

Secț iunea 4: Crearea diagramelor

În Microsoft Excel, poț i reprezenta numere în un grafic. Pe tab-ul Inserare, poț i

alege dintr-o varietate de tipuri de diagrame, inclusiv coloană, linie, tort, bară, zonă ș i
împrăș tie. Procedura de bază pentru crearea unui grafic este aceeaș i indiferent de tipul de
chart you choose. As you change your data, your chart will automatically update.
Selectaț i un tip de diagramă alegând o opț iune din grupul Diagramă de pe fila Inserare.
După ce alegi un tip de grafic, cum ar fi coloană, linie sau bară, alegi un sub-grafic
tip. De exemplu, după ce alegi Diagrama cu coloane, poț i alege să ai
graf reprezentat ca un grafic bidimensional, un grafic tridimensional, un cilindru
graf, un grafic conic sau un grafic piramidal. Există subtipuri suplimentare în cadrul fiecăruia dintre
aceste categorii. Pe măsură ce treci cu pointerul mouse-ului peste fiecare opț iune, Excel oferă o
brief description of each chart sub-type.

4.1Crează un grafic

Pentru a crea graficul cu coloane arătat mai sus, începeț i prin a crea foaia de lucru de mai jos
exact aș a cum este arătat.

După ce ai creat fiș a de lucru, eș ti pregătit să creezi graficul tău.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 29

4.2EXERCI ȚIU 1
Crează un Grafic cu Coloane

.
[Link] ț i celulele A3 până la D6. Trebuie să selecta ț i toate celulele care con ț in datele.
vrei în graficul tău. Ar trebui să incluzi ș i etichetele de date.
[Link] ț i fila Inserare.
3. Face ț i clic pe butonul Coloane din grupul Grafice. O listă de subtipuri de grafice cu coloane
tipuri apar.
[Link] ț i clic pe subtipul graficului cu coloane grupate. Excel creează un grafic cu coloane grupate
graficul ș i tabs-urile de context ale Uneltelor de Grafic apar.

4.3 Aplică un Aspect pentru Diagramă

Taburile de context sunt taburi care apar doar atunci când ai nevoie de ele. Se numesc Instrumente pentru grafice,

există trei taburi de context pentru grafic: Design, Aranjament ș i Format. Taburile devin
disponibil atunci când creezi un grafic nou sau când dai clic pe un grafic. Poț i folosi
aceste tab-uri pentru a-ț i personaliza graficul.

4.4EXERCI ȚIU 2
Aplică un design pentru diagramă

[Link] ț i clic pe graficul dvs. Uneltele de grafic devin disponibile.

[Link] fila Design.
3.Făcând clic pe butonul Rapid Layout din grupul Layout Grafice. O listă de layout-uri grafice
apare.
4. Faceti clic pe aspect 5. Excel aplică aspectul graficului dvs.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 30

4.5 Schimbarea stilului unui grafic
Un stil este un set de opț iuni de formatare. Poț i folosi un stil pentru a schimba culoarea ș i
formatul graficului tău. Excel 2007 are mai multe stiluri prestabilite pe care le poț i folosi.
Ele sunt numărate de la stânga la dreapta, începând cu 1, care se află în partea de sus -
colț ul stâng.
4.6EXERCI ȚIU 3
Schimbă stilul unui grafic

1.Dă clic pe graficul tău. Uneltele pentru grafice devin disponibile.

2. Alege ț i fila Design.
[Link]ăsa ț i butonul Mai multeîn grupul Stiluri de diagramă. Stilurile de diagramă apar.

4.Dă clic pe Stil 42. Excel aplică stilul graficului tău.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 31

4.7 Schimba ț i dimensiunea ș i pozi ț ia unui grafic
Când faci clic pe un grafic, mânerele apar pe părț ile dreaptă ș i stângă, sus ș i
fundul, ș i colț urile graficului. Puteț i trasa mânerele de sus ș i
fundul graficului pentru a creș te sau a scădea înălț imea graficului. Poț i trasa
manerele de pe partea stângă ș i dreaptă pentru a creș te sau a micș ora lăț imea
diagramă. Puteț i trasa mânerii de pe colț uri pentru a creș te sau a reduce dimensiunea
graficul în mod proporț ional. Poț i schimba poziț ia unui grafic făcând clic pe un
zona nefolosită a graficului ș i tragerea.

4.8EXERCI ȚIUL 4
Schimbaț i dimensiunea ș i poziț ia unui grafic

1. Folosi ț i mânerele pentru a ajusta dimensiunea graficului dvs.

[Link] ț i clic pe o por ț iune neutilizată a graficului ș i trage ț i pentru a pozi ț iona graficul lângă
date.

4.9Mută un grafic pe o foaie de grafic

Implicit, atunci când creezi un grafic, Excel încorporează graficul în activ.

fiș ă de lucru. Cu toate acestea, poț i muta un grafic pe o altă fiș ă de lucru sau pe un grafic
foaie. O foaie de grafic este o foaie dedicată unui anumit grafic. În mod implicit, Excel
nume ș te fiecare foaie de diagrama în ordine secven ț ială, începând cu Chart1. Po ț i schimba
nume.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 32

4.10 EXERCI ȚIUL 5
Mută un grafic pe o foaie de grafic

[Link] ț i clic pe graficul dvs. Instrumentele pentru grafic devin disponibile.

2. Alege ț i fila Design.

[Link] ț i clic pe butonul Mutare Grafic în grupul Loca ț ie. Cadrul de dialog Mutare Grafic
apare cutia.

[Link] ț i clic pe butonul radio Nouă Foaie.

5. Introduce ț i Vânzări Jucării pentru a denumi foaia de grafic. Excel creează o foaie de grafic numită
Vânzări de jucării ș i plasează graficul tău pe acesta.

4.11 Schimbă Tipul Graficului

Orice modificare pe care o poț i face unui grafic încorporat într-o foaie de lucru, poț i de asemenea
transformă într-o foaie de grafic. De exemplu, poț i schimba tipul graficului dintr-o coloană
diagramă la un grafic cu bare.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 33

4.12EXERCI ȚIU 6
Schimbă tipul de diagramă

1. Face ț i clic pe diagrama dvs. Uneltele de diagramă devin disponibile.

2. Alege ț i fila Design.
3.Fă clic pe Schimbă tipul de diagramă în grupul Tip. Caseta de dialog Tip diagramă
apare.
4.Dă clic pe Bar.
5. Face ț i clic pe cilindrul orizontal grupat.
6. Faceti clic pe OK. Excel î ș i schimbă tipul de diagramă.

Aț i ajuns la sfârș itul Secț iunii 4. Puteț i salva ș i închide fiș ierul dvs.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 34

Secț iunea 5: Mai multe despre introducerea formulelor în Excel

Această secț iune analizează mai multe exemple despre cum să introduci ș i să execuț i formule Excel.

5.1 Func ț ia SUMIF

Sintaxă
SUMIF(interval,criterii,suma_interval)
Range este intervalul de celule în care Excel caută criteriile pe care le dore ș ti.
evaluat. Celulele din fiecare interval trebuie să fie numere sau nume, matrice, sau referinț e care
conț in numere. Valorile goale ș i cele de text sunt ignorate.

Criteriile sunt criteriile sub formă de număr, expresie sau text care definesc
ce celule vor fi adăugate. De exemplu, criteriile pot fi exprimate ca 32, "32", ">32"
sau "mere".
Sum_range sunt celulele reale care trebuie adunate dacă celulele corespunzătoare din interval se potrivesc
criterii. Dacă sum_range este omis, celulele din interval sunt evaluate atât prin criterii
si adaugat daca se potrivesc criteriilor.

Notă: Funcț ia SUMIF poate fi citită ca:

Sumează sau adună suma_interval_când_intervalulîndeplineș tecriteriile.

Exemplu

A B
1 Property Value Comisie
2 100.000 7.000
3 200.000 14.000
4 300.000 21,000
5 400.000 28.000
Formula Description (Result)
=SUMIF(A2:A5,">160000",B2:B5) Suma comisioanelor pentru
proprietate values peste 160.000
(63.000)
=SUMIF(A2:A5,">160000") Suma valorilor proprietă ț ii peste
160.000 (900.000)
=SUMIF(A2:A5,"=300000",B2:B3) Suma comisioanelor pentru
valorile proprietăț ilor egale cu 300,000
(21,000)

Institutul de Management ș i Design Xavier Page 35

Func ț ia AVERAGEIF
Returnează media (media aritmetică) tuturor celulelor dintr-un interval care îndeplinesc o dată specificată
criterii.

Sintaxă
MEDIEDACA(interval,criteriu,interval_medie)
Intervalul este unul sau mai multe celule de mediat, inclusiv numere sau nume, aranjamente, sau
referinț e care conț in numere.

Criteriile sunt criterii sub formă de număr, expresie, referinț ă de celulă sau text
care defineste ce celule sunt mediate. De exemplu, criteriile pot fi exprimate ca 32,
["32",">32","mere","sau B4."]
Intervalul_mediu este setul efectiv de celule care trebuie mediate. Dacă este omis, se foloseș te intervalul.

Notă: Funcț ia AVERAGEIF poate fi citită ca:

„Medie_medie_range_dacă_intervalulîndeplineș te_criteriile.”

Calcularea mediei profiturilor din birouri regionale

1 A B

2 Regiune Profits (Mii)

3 Est 45,678

4 Vest 23.789

5 Nord -4,789

6 Sud (Birou Nou) 0

7 MidWest 9,678

8 Formula Description (result)

9 =[Link](A2:A6,"=*Vest",B2:B6) Media tuturor profiturilor pentru

Regiuni Vest ș i Mijlocul Vestului
10 (16,733.5)
=[Link](A2:A6,"<>*(Nou Media tuturor profiturilor pentru toț i
Birou),B2:B6) regiuni excluzând nou
birouri (18,589)

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 36

Func ț ia COUNTIF

Numără numărul de celule dintr-un interval care îndeplinesc criteriile date.

Sintaxă: NUMĂRIF(interval,criteriu)
Intervalul este unul sau mai multe celule de numărat, incluzând numere sau nume, matrice sau
referinț e care conț in numere. Valorile goale ș i textul sunt ignorate.

Criteriile sunt criteriile sub formă de număr, expresie, referinț ă de celulă sau text
care defineș te ce celule vor fi numărate. De exemplu, criteriile pot fi exprimate ca
["32","32",">32","mere","sau B4."]

Notă: Funcț ia COUNTIF poate fi citită ca:

Numără frecvenț a sau numărul de ori sau celulele dacă intervalul conț ine criteriile.

Obsevatie
Pute ț i utiliza caracterele wildcard, semnul întrebării (?) ș i asteriscul (*), în
criterii. Un semn de întrebare se potriveș te cu orice caracter unic; un asterisc se potriveș te cu orice
secvenț ă de caractere. Dacă doriț i să găsiț i un adevărat semn de întrebare sau un asterisc,
tastaț i un tilde (~) înainte de caracter.

Exemplul 1: Formule COUNTIF comune

A B
1 Date Date
2 mere 32
3 portocale 54
4 piersici 75
5 mere 86
Formulă Description (result)
=NUMĂ[Link](A2:A5,"mere") Numărul de celule cu mere în prima
coloana de sus (2)
=COUNTIF(A2:A5,A4) Numărul de celule cu piersici în primul
coloană deasupra (1)

=COUNTIF(A2:A5,A3)+COUNTIF(A2:A5,A2) Number of cells with oranges and apples in

prima coloană de mai sus (3)
=COUNTIF(B2:B5,">55") Numărul de celule cu o valoare mai mare de 55
în a doua coloană de mai sus (2)
=COUNTIF(B2:B5,"<>"&B4) Numărul de celule cu o valoare diferită de 75
în a doua coloană de mai sus (3)
=COUNTIF(B2:B5,">=32")- Numărul de celule cu o valoare mai mare decât sau
COUNTIF(B2:B5,">85") egal cu 32 ș i mai mic sau egal cu 85 în
a doua coloană de mai sus (3)

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 37

Exemplul 2: formule COUNTIF folosind caractere wildcard ș i gestionarea valorilor goale

A B
1 Date Date
2 mere Da
3 portocale NU
4 piersici Nu
5
mere Da
6
Formula Description (result)
7
=NUMĂRIF(A2:A7,"*es") Numărul de celule care se termină cu
literele "es" din prima
coloana de mai sus (4)

=COUNTIF(A2:A7,"?????es") Numărul de celule care se termină cu

literele "es" ș i având
exact 7 litere în prima
coloană deasupra (2)
=COUNTIF(A2:A7,"*") Numărul de celule care con ț in
text în prima coloană de mai sus
(4)
=COUNTIF(A2:A7,"<>"&"*") Numărul de celule care nu conț in
text în prima coloană de mai sus
(2)
=COUNTIF(B2:B7,"Nu")/ROWS(B2:B7) Numărul mediu de Nu
voturi inclusiv celule goale în
a doua coloană de mai sus
formatat ca un procent
fără zecimale (33%)
=COUNTIF(B2:B7,"Da")/(ROWS(B2:B7)- Numărul mediu de Da
COUNTIF(B2:B7,"<>"&"*") voturi excluzând celulele goale în
a doua coloană de mai sus
formatat ca un procent
fără zecimale (50%)

OBSERVAȚIE Puteț i vizualiza numărul ca un procent. Selectaț i celula, apoi pe

În fila Număr, faceț i clic pe Stil procentual .

5.4 Func ț ia IF

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 38

Returnează o valoare dacă o condiț ie specificată evaluatează la ADEVĂRAT ș i o altă valoare dacă
se evaluează ca FALS.
Sintaxă
DACA(test_logical,valoare_daca_adevarat,valoare_daca_fals)

Testul_logical este orice valoare sau expresie care poate fi evaluată ca ADEVĂRAT sau FALS.
exemplu, A10=100 este o expresie logică; dacă valoarea din celula A10 este egală cu 100, atunci
expresia evaluează la ADEVĂRAT. În caz contrar, expresia evaluează la FALS.
Valoarea_daca_adevărat este valoarea care este returnată dacă testul_logical este ADEVĂRAT.

Valoare_dacă_fals este valoarea care este returnată dacă testul_logical este FALS.

Comentarii: Până la 64 de funcț ii IF pot fi înghesuite ca valoare_dacă_adevărat ș i valoare_dacă_fals

argumente pentru a construi teste mai elaborate.

Notă: Funcț ia IF poate fi citită ca:

Dacă_Test_logic_atunci_Valoare_dacă_adevărat_altfel_Valoare_dacă_fals

Exemplu

1 A

2 Score

3 45

4 90
78
Formulă Description (Result)
=DACA(A2<50,"NEPASAT","PASAT") Atribuie fie un rezultat pozitiv, fie unul negativ

observaț ie la prima notă (NEAPROBAT)

=Dacă(A2>89,"A",Dacă(A2>79,"B", Atribuie o litera notă la

DACĂ(A2>69,"C",DACĂ(A2>59,"D","F"))
first score (F)

=IF(A3>89,"A",IF(A3>79,"B", Atribuie o notă literară la

DACA(A3>69,"C",DACA(A3>59,"D","F"))
al doilea scor (A)

=Dacă(A4>89,"A",Dacă(A4>79,"B", Atribuie o notă literară la

DACA(A4>69,"C",DACA(A4>59,"D","F"))
a treia notă (C)

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 39

5.5 Func ț ia AND
Returnează ADEVĂRAT dacă toate argumentele sale sunt ADEVĂRATE; returnează FALS dacă unul sau mai multe argumente

este FALS.

Sintaxă
Ș I(logical1, logical2, ...)
Logical1, logical2, ... sunt condiț ii de la 1 la 255 pe care doriț i să le testaț i ș i care pot fi fie
ADEVĂRAT sau FALS.

Exemplul 1
A B
1 Formula Description (Result)
2 =Ș I(ADEVĂ, ADEVĂ) Toate argumentele sunt ADEVĂRATE (ADEVĂRAT)
3 =Ș I(ADEVĂ, FALS) Un argument este FALS (FALS)
4 Ș I(2+2=4, 2+3=5) Toate argumentele evaluează la ADEVĂRAT (ADEVĂRAT)

Exemplul 2
A
1 Date
2 50
3 104
Formula Description (Result)
=Ș I(1<A2,A2<100) Pentru că 50 este între 1 ș i 100
(ADEVĂRAT)
„
=DACA(SI(1<A3,A3<100),A3, Afiș ează al doilea număr de mai sus,
valoarea este în afara intervalului. dacă este între 1 ș i 100,
altfel afişează un mesaj (The
valoarea este în afara limitei.)

Dacă ( ș i 1<A2, A2<100), A2, "The Afiș ează primul număr de mai sus, dacă este
valoarea este în afara intervalului.) este între 1 ș i 100, altfel
afiș ează un mesaj (50)

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 40

5.6Func ț ia FRECVEN ȚĂ

Calculează cât de des apar valorile într-un interval de valori ș i apoi returnează o
vector vertical de numere. De exemplu, folosi ț i FREQUENCY pentru a număra numărul de
scorurile de test care se încadrează în intervale de scoruri. Deoarece FRECVENȚ Ă returnează un array, acesta
trebuie introdus ca o formulă de matrice.
Sintaxă: FRECVENȚĂ(array_date, array_bins)
Data_array este un array sau o referinț ă la un set de valori pentru care doriț i să număraț i
frecvenț e. Dacă data_array nu conț ine valori, FREQUENCY returnează un tablou de zerouri.
Bins_array este un array sau o referinț ă la intervale în care doriț i să grupati
valorile din data_array. Dacă bins_array nu con ț ine valori, FREQUENCY returnează
numărul de elemente în data_array.
Observaț ii
FRECVENȚ A este introdusă ca o formulă de matrice după ce selectaț i un interval de
celule adiacente în care doriț i ca distribuț ia returnată să apară.
Numărul de elemente din array-ul returnat este cu unul mai mult decât numărul
al elementelor din bins_array.
Exemplu
A B
1 Scoruri Coș uri
2 79 70
3 85 79
4 78 89
5 85
6 50
7 81
8 95
9 88
10 97
Formulă Description (Result)
=FREQUENȚ Ă(A2:A10,B2:B4)Numărul scorurilor mai mic sau egal cu 70 (1)
Numărul scorurilor în binul 71-79 (2)
Numărul de scoruri în bin-ul 80-89 (4)
Numărul scorurilor mai mari sau egale cu 90 (2)

NOTĂ Formula din exemplu trebuie introdusă ca o formulă de matrice. După

copiind exemplul într-o foaie de lucru goală, selectaț i intervalul A12:A15, apăsaț i F2, ș i
apoi apasă CTRL+SHIFT+ENTER. Dacă formula nu este introdusă ca o formulă de array,
va exista doar un singur rezultat în celula A12 (1).

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 41

5.7 Func ț ia TREND
Returnează valori pe un trend liniar. Se potriveș te cu o linie dreaptă (folosind metoda celor mai mici pătrate
cercuri) la tablourile known_y's ș i known_x's. Returnează valorile y pe parcursul aceluia
linie pentru array-ul noilor x-uri pe care le specificaț i.

Sintaxă

TREND(known_y's,known_x's,new_x's,const)

Known_y este setul de valori y pe care deja le cunoș ti în relaț ia y = mx + b.

Dacă tabela known_y este într-o singură coloană, atunci fiecare coloană a known_x este
interpretat ca o variabilă separată.
Dacă array-ul known_y's este într-un singur rând, atunci fiecare rând al known_x's este
interpretat ca o variabilă separată.

Known_x sunt un set op ț ional de valori x pe care s-ar putea să le cuno ș ti deja în
relaț ia y = mx + b.
Array-ul known_x poate include un sau mai multe seturi de variabile. Dacă doar unul
variabila este utilizată, known_y's ș i known_x's pot fi intervale de orice formă, atâta timp cât
deoarece au dimensiuni egale. Dacă se folosesc mai multe variabile, cunoscuț ii_y
trebuie să fie un vector (adică, un interval cu o înălț ime de o linie sau o lăț ime de una
coloană).
Dacă known_x este omis, se presupune că este array-ul {1,2,3,...} care este
aceeaș i dimensiune ca a lui known_y.

New_x-urile sunt noi valori x pentru care doriț i ca TREND să returneze corespunzătoarele
valori-y.
Noua_x trebuie să includă o coloană (sau rând) pentru fiecare variabilă independentă, exact ca
a lui known_x. Deci, dacă known_y este într-o singură coloană, known_x ș i new_x
trebuie să aibă acela ș i număr de coloane. Dacă known_y este într-un singur rând,
known_x-urile ș i new_x-urile trebuie să aibă acelaș i număr de rânduri.

Dacă omiț i new_x, se presupune că este acelaș i cu known_x.

Dacă omiteț i atât known_x-urile, cât ș i new_x-urile, se presupune că acestea sunt tabelul.
{1,2,3,...} care are aceeaș i dimensiune ca known_y.

Constis este o valoare logică care specifică dacă se va forț a constanta b să fie egală cu 0.
Dacă const este ADEVĂRAT sau omis, b este calculat în mod normal.
Dacă const este FALS, b este setat egal cu 0 (zero), iar valorile m sunt ajustate astfel încât
că y = mx.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 42

Remarks
Puteț i folosi TREND pentru ajustarea curbelor polinomiale prin regresie faț ă de aceeaș i
variabilă ridicată la diferite puteri. De exemplu, să presupunem că coloana A conț ine y-
valorile ș i coloana B conț ine valori x. Poț i introduce x^2 în coloana C, x^3 în
coloana D, ș i aș a mai departe, iar apoi regresăm coloanele B până la D faț ă de coloana A.
Formulele care returnează matrice trebuie introduse ca formule de matrice.
Când introduceț i o constantă de matrice pentru un argument precum known_x's, utilizaț i
virgule pentru a separa valorile din aceeaș i linie ș i punct ș i virgulă pentru a separa rândurile.

Exemplu
A B C
1 Month Cost Formula (Costul corespunzător)
2 1 $133,890 =TENDINȚ Ă(B2:B13,A2:A13)
3 2 $135,000
4 3 $135,790
5 4 $137,300
6 5 $138,130
7 6 139.100 $
8 7 139.900 $
9 8 $141,120
10 9 $141,890
11 10 $143,230
12 11 $144,000
13 12 $145,290
FormulaLună (CostPrevăzut)
13 =TENDINȚ Ă(B2:B13,A2:A13,A15:A19)
14
15
16
17

NOTĂ Formula din exemplu trebuie introdusă ca o formulă de matrice. După

copiind exemplul într-o foaie de lucru goală, selecta ț i intervalul C2:C13 sau B15:B19
începeț i cu celula formula. Apăsaț i F2, apoi apăsaț i CTRL+SHIFT+ENTER. Dacă
formula nu este introdusă ca o formulă de matrice, rezultatele unice sunt 133953.3333 ș i
146171.5152.

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 43

5.8 Func ț ia ZTEST
Returnează valoarea de probabilitate unidirec ț ională a unui test z. Pentru o ipoteză dată
media populaț iei, μ0ZTEST returnează probabilitatea ca media mostrei să fie
mai mare decât medie observa ț iilor din setul de date (matrice) - adică,
media observată a eș antionului.

Pentru a vedea cum ZTEST poate fi utilizat într-o formulă pentru a calcula o probabilitate bilaterala
valoare, vezi "Observaț ii" mai jos.

Sintaxă
ZTEST(matrice,μ0,sigma)
Array este array-ul sau intervalul de date împotriva căruia se testează μ 0

μ0este valoarea de test.

Sigma este deviaț ia standard a populaț iei (cunoscută). Dacă este omisă, eș antionul
deviaț ia standard este utilizată.

Observaț ii
Dacă array-ul este gol, ZTEST returnează valoarea de eroare #N/A.

ZTEST este calculat după cum urmează atunci când sigma nu este omis:

sau când sigma este omis:

unde x este media e ș antionului AVERAGE(array); s este devia ț ia standard a e ș antionului

abaterea STDEV(array); iar n este numărul de observaț ii din eș antion
NUMĂR(array).
ZTEST reprezintă probabilitatea ca media eș antionului să fie mai mare decât
valoarea observată AVERAGE(array), când media populaț iei subiacente este
μ0Din simetria distribuț iei normale, dacă MEDIA(array) < μ0,
ZTEST va returna o valoare mai mare decât 0,5.
Următoarea formulă Excel poate fi utilizată pentru a calcula probabilitatea pe două feț e.
că media e ș antionului ar fi mai departe de μ0(în orice direc ț ie) decât
MEDIA(array), atunci când media populaț iei subiacente este μ0:

=2 * MIN(ZTEST(array,μ0,sigma), 1 - ZTEST(array,μ0,sigma)).

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 44

Exemplu
A
1
Date
2
3
3
6
4
7
5
8
6
6
7
5
8
4
9
2
10
1
11
9
Formulă Description (Result)
=ZTEST(A2:A11,4) Valoarea probabilităț ii unilaterale a unui test z pentru setul de date
peste, la media popula ț iei ipotetice de 4
(0.090574)
=2 * MIN(ZTEST(A2:A11,4), 1 - Probabilitatea cu două capete a unei teste z pentru setul de date
ZTEST(A2:A11,4)) deasupra, la media popula ț iei ipotetizate de 4
(0.181148)
=ZTEST(A2:A11,6) Probabilitatea cu un singur capăt a unui test z pentru setul de date
mai sus, la media popula ț iei ipotetizate de 6
(0.863043)
=2 * MIN(ZTEST(A2:A11,6), 1 - Valoarea probabilităț ii cu două cozi a unui test z pentru setul de date
ZTEST(A2:A11,6)) peste, la media popula ț iei ipotetice de 6
(0.273913)

Aț i ajuns la sfârș itul Secț iunii 5. Puteț i salva ș i închide fiș ierul dumneavoastră.

NOTĂ: Funcț iile Excel discutate în Secț iunea 5 sunt doar câteva dintre numeroasele funcț ii Excel
Func ț ii disponibile în Microsoft Office 2007. Mai multă asisten ț ă ș i expunere pot fi
obț inut prin ajutorul Microsoft Excel (F1)

Dr. Manjeet Kaur Ratan

Institutul Xavier de Management ș i Design Page 45