AUTO ECOLE CESMI–fSjp–UCAd

◊♦♦◊♦♦◊

Introducere generală în Codul Rutier

conducerea este o activitate foarte delicată. Ș oferul trebuie să aibă o bună

L comportament pe drum. În circulaț ia rutieră, ș oferii

sunt obligaț i să circule în siguranț ă. Pentru aceasta, trebuie să deț ină
un permis de conducere ș i respectarea reglementărilor rutiere (codul de
rute)

A- Permisul de conducere: permis B (greutate uș oară)

Este permisul rezervat pentru conducerea vehiculelor particulare sau la

camionete a căror masă totală autorizată (PTAC) este mai mică sau egală cu 3,5 tone ș i destinate

transport de mărfuri sau de pasageri având maximum 9 locuri pe scaune

compris le chauffeur.

PTAC = greutatea totală autorizată a vehiculului

Pentru a obț ine permisul B, trebuie să ai cel puț in 18 ani

B - Alte categorii de permise de conducere

Permis A1: este pentru cele două roț i cu motoare, a căror capacitate cilindrică
(VC) este inferior sau egal cu 125 cm3. Este inclus în permisul B

Permis A: este pentru motocicletele cu 2 roț i ale căror capacitate este mai mare de 125cm3. Deci, acest lucru

d’avoir le permis B ne permet pas de conduire toutes sortes de motos ;

Permis C: este pentru vehiculele grele al căror PTAC este superior la 3,5 T ș i
afectaț i la transportul de mărfuri ;

Permis C1: este pentru vehiculele super-grele ale căror MTMA depăș eș te 18T ș i sunt destinate

transportul de produse periculoase (ex: produse inflamabile);

1
Permis D: este pentru vehiculele destinate transportului de pasageri. Greutatea
nu este important; este doar atribuirea;

Permis E: este un ansamblu de vehicule al cărui greutate a remorcii depăș eș te

750 kg ;

Permis F: este un permis de conducere destinat persoanelor care trăiesc cu un

handicap

Capitolul I - Codul rutier

Pentru a conduce în siguranț ă, trebuie să respecț i legislaț ia rutieră. Permisul

P de conducere eliberat în Senegal poate avea un caracter internaț ional după

autentificare (cf. convenț ia de la Viena din 1968).

I- Defini ț ia codului rutier

Este ansamblul semnalelor ș i al dispoziț iilor reglementate care reglementează

circulaț ia rutieră.

Codul rutier merită o atenț ie deosebită care îș i are fundamentul în

Convenț ia de la Viena din 1968. În Senegal, codul rutier a fost pus în aplicare
prin legea 2002-30 din 24 dec. 2002, pusă în aplicare prin decretul 2004-13 din
19 Ian. 2004

II- Regulile generale ale codului rutier

În general, codul rutier este împărț it în 4 părț i: semnalizarea

verticale, lasignalisation horizontale, lasignalisation lumineuseet lesrègles de
conduite.

A- Semnalizarea verticală

2
 Este ansamblul panourilor de semnalizare amplasate de-a lungul

C ruta pentru a ajuta conducătorii. După forma lor, se deosebesc trei

categorii de panouri: triunghiuri, cercuri ș i pătrate sau
dreptunghiuri.

Pe o stradă cu o singură direc ț ie, semnele pot fi instalate la

stânga ș i dreapta. Pe o cale cu două sensuri, semnele sunt întotdeauna
implantate pe marginea dreaptă.

1- Panourile de formă triangulară

Acestea sunt semnale de pericol anunț ate la aproximativ 50m în aglomerare (oraș ) ș i
la 150m în afara aglomerării (zone rurală) înainte de începutul zonei periculoase.

Excepț ie: contrar altor pericole generate, semnul care indică o

circulaț ia în ambele sensuri este plasată întotdeauna în poziț ie (semnale de poziț ie)
asta înseamnă că circulaț ia începe sau se aplică de la semn. Toate
Pannele de pericol sunt semnalizate avansat, cu excepț ia semnului de circulaț ie la
două sensuri.

Natura pericolului semnalat va fi reprezentată printr-un semn sau un simbol inclus

în panou.

Semnalul de pericol poate fi permanent (triunghi cu fund alb) sau temporar

(triunghi cu fund galben).

NB: La apropierea unui pericol, conducătorul trebuie întotdeauna să încetinească.

2- Panourile de formă rotundă

3
 distinge două tipuri de cercuri: cercuri roș ii ș i cercuri albastre

O ♦Cercurile roș ii (cerc cu contur roș u)

Acestea sunt semnale de interzicere. Interdicț ia începe de la

de la panoului ș i se aplică până la următoarea intersecț ie sau la un
panou de sfârș it al interdicț iei. Panourile de sfârș it al interdicț iei
sunt semnalizate prin cercuri albe tăiate cu negru. Natura de
interdicț ia va fi reprezentată printr-un semn sau un simbol inclus în panou

♦Cercurile albastre (cerc cu fundal albastru)

Acestea sunt semnale de obligaț ie. Obligaț ia începe de la semn.

se aplică până la următoarea intersecț ie sau la un semn de sfârș it al obligaț iei.
Panourile de sfârș it de obligaț ie sunt semnalizate prin cercuri albastre barate de
roș ii.

Natura obliga ț iei va fi reprezentată printr-un semn, un simbol sau o

menț ionat inclus în panou.

NB: conducătorul trebuie să respecte întotdeauna semnalele de interdicț ie ș i

de obligaț ie pentru a diminua riscurile de accidente de circulaț ie.

♦ Panourile de formă pătrată sau dreptunghiulară

Acestea sunt semnale de simplă indica ț ie, de localizare, de sfat sau de

renseignement. L ’élément signalé s ’applique à partir du panneau et s ’étend
până la un panou de sfârș it de indicaț ie reprezentat printr-un pătrat sau un dreptunghi
bare roș ie. Natura elementului semnalat va fi reprezentată printr-un semn, un
simboluri sau o menț iune inclusă în panou.

Notă: conducătorul trebuie să respecte întotdeauna semnalele de indicaț ie pentru a evita

a se înș ela în circulaț ia rutieră.

3- Panourile ș i semnele

4
 Aceste panouri sunt adesea completate sau însoț ite de panouri mici.

L ș i etichete.

♦Plăcuț ele

Sunt panouri mici plasate sub panoul principal, ele

completent sau precizează informaț ia dată de panoul principal.
Se disting mai multe. De exemplu, plăcuț ele de distanț ă, de întindere, de
catégorie, d’information diversesetc.

♦Etichetele

Acestea sunt borne amplasate în anumite locuri periculoase de pe drum. Noi

distinge mai multe tipuri de etichete. De exemplu, etichetele de intersec ț ie, de
viraj, de îngustare sau de deviere a carosabilului etc.

B- Semnalizarea orizontală

este ansamblul marcajelor pe sol care permit conducătorului să se

C ghid în circulaț ia rutieră. Ea este reprezentată în general prin 5

culori : culorile albă, galbenă, albastră, roș ie ș i verde

1- Marcajele albe

Ex: lignes continues, discontinues, flèches de rabattement, passage pour piéton

etc.

2- Marcările galbene

Sunt permanenț i sau temporari

♦Linie galbenă continuă

pictat la marginea trotuarului pentru a semnaliza o interdicț ie de a te opri sau de

staț iona

♦Galben temporar

5
Ex: linie continuă sau discontinuuă, pictată pe carosabil pentru a semnala lucrări
pe drum

3- Marcajul albastru

locaț ie pictată în albastru pentru a semnala un parcaj cu durată limitată

4- Marcajul ro ș u

cariuri roș ii-albe vopsite în dreapta carosabilului pentru a semnala o bandă de

distanț ă.

5- Marcajul verde

Ex: bandă verde pictată în dreapta carosabilului pentru a semnala o cale rezervată pentru
circulaț ia ciclurilor de biciclete (pista sau banda de biciclete)

NB: semnalizarea orizontală înlocuieș te sau completează semnalizarea verticală.

C- La semnalizare luminoasă

Este ansamblul semafoarelor întâlnite în circula ț ie

C routier. Ei organizează ordinea de trecere a utilizatorilor în locurile unde...

circulaț ia se face într-un mod alternativ. Se disting mai multe categorii
de focuri:

semaforul

Este un semafor cu trei culori amplasat la intersecț ii pentru a organiza ordinea de

trecerea utilizatorilor drumului. Poate fi în formă de cerc, săgeată sau de
simboluri. Cele trei lumini se aprind alternativ în ordinea verde, galben, roș u.

Verdele echivalează cu o autoriza ț ie de trecere, iar galbenul ș i ro ș ul cu o

obligaț ia de a se opri.

Ex 2 : semaforul galben clipeș te

6
Este un semafor amplasat în locurile periculoase de pe drum pentru a alerta utilizatorii.
de la prezenț a unui pericol neidentificat. Poate fi sub formă de cerc, de săgeată
sau de simboluri. În faț a semaforului galben intermitent, ș oferul trece cu prudenț ă
te la viteză redusă cedând calea spre dreapta.

Notă: conducătorul trebuie să respecte întotdeauna semnalele de circulaț ie ș i ordinea acestora.

funcț ionare.

D- Regulile de conducere sau de circulaț ie pe carosabil

Este ansamblul celor care se referă la comportamentul conducătorului pe drum.

C Ele se referă la regulile de prioritate, oprire ș i

stationnement, le dépassement et le croisement, la vitesse, l’usage des feu
al vehiculului tec.

Capitolul II: Priorităț ile de trecere

a avea conducerea este, de asemenea, a ș ti să aplici regulile de prioritate

S
pasaj.

Section 1 : Définition de la priorité de passage

Este ordinea de trecere în locurile unde circulaț ia se desfăș oară în mod

alternată în special la intersecț ii.

Secț iunea 2 : Priorităț ile de trecere la intersecț ie

I- Tipurile de intersecț ie

7
 se disting 4 tipuri de intersecț ii: intersecț ii în formă de cruce,

O în T, Y ș i d ’stea (pătrat). Intersec ț iile sunt locuri

periculos, de aceea ordinea de trecere va fi organizată pentru a evita
accidentele: aici întrebarea este cum să abordăm o
intersecț ie?

Pentru a aborda o intersec ț ie în siguran ț ă, conducătorul auto trebuie întotdeauna

ralentir ș i a aplica regulile de prioritate de trecere.

II - Ordinele de trecere

D
intersecț ia evantune, patru (4) situaț ii pot aplica
conducător. Ordinul se referă la o intersec ț ie fără
semnalizare, prioritatea este întotdeauna la dreapta.

1- Cazul în care conducătorul are prioritate fa ț ă de

utilizatori ai dreptei ș i ai stângii

Conducătorul are prioritate faț ă de participanț ii la trafic din dreapta ș i din stânga.
în faț a semnalelor sau situaț iilor următoare:

- în fa ț a panoului de drum prioritar sau cu caracter prioritar (prioritate

absolut. Prioritate la toate intersecț iile de pe drum. romb cu fund galben)
- în fa ț a panoului de circula ț ie prioritar la următoarea intersec ț ie (prioritate
punctual; prioritatea se aplică doar la următoarea intersecț ie
- devant un feu tricolore qui passe auvert
- în fa ț a unui agent de circula ț ie care îmi permite să trec (agent văzut de profil)
2- Cazul în care conducătorul trebuie să cedeze trecerea spre dreapta

Aceasta se numeș te prioritate la dreapta. Conducătorul trebuie să cedeze trecerea la

drept în faț a semnalelor sau situaț iilor următoare:

- în fa ț a indicatorului de intersec ț ie a drumurilor secundare

- în fa ț a sensului giratoriu obligatoriu

8
 - în fa ț a unei intersec ț ii semnalizate de indicatorul de intersec ț ie fără
semnalizare
- în fa ț a semaforului galben intermitent

- în fa ț a unei intersec ț ii fără semnalizare

Nota: dacă 4 vehicule ajung în acelaș i timp la o intersecț ie, nu există reguli.
de prioritate (fiecare având la dreapta un altul). Cu toate acestea, regula curtoaziei
se aplică dacă vehiculele sunt din aceeaș i categorie (de exemplu: uș or). Dacă există un vehicul
de greutate superioară faț ă de celelalte (de exemplu: greutate mare), acesta trebuie să treacă ultimul.

3- Cazul în care conducătorul trebuie să cedeze trecerea la stânga

Este regula priorităț ii din stânga. Conducătorul trebuie să cedeze trecerea din stânga.
în faț a semnului următor: panou de sens giratoriu sau intersecț ie giratorie (sens giratoriu
cu marcaje pe sol).

Rond-point obligatoriu semnalizat printr-un panou triunghiular ro ș u în timp ce

rond-pointul giratoriu este semnalizat printr-un panou rotund albastru.

NB: la sensul giratoriu este obligatoriu, prioritatea este la dreapta. În schimb, sensul giratoriu

la giratoriu prioritatea este la stânga.

4- Cazul în care conducătorul trebuie să cedeze trecerea la stânga ș i la dreapta

Conducătorul trebuie să cedeze trecerea din stânga ș i din dreapta în faț a semnelor sau a
următoarele situaț ii :

- în fa ț a semnului de OPRIRE sau a benzii albe vopsite la limita

carosabil abordat
- în fa ț a semnului de prioritate pierdută (cedează trecerea) sau a liniei punctate
vopsite la limita trotuarului abordat.
- în fa ț a unui semafor care trece la galben sau ro ș u
- la ie ș irea dintr-un opritor, parcare, ș i drum de ț ară

9
 în fa ț a unui agent de circula ț ie care mă obligă să mă opresc (agent văzut din fa ț ă)
ou de dos).
5- Alte cazuri de prioritate de trecere
Regula AFP

În fa ț a unei intersec ț ii, în prezen ț a unui agent de circula ț ie, a unui semafor
tricolore ș i de un panou, conducătorul trebuie să aplice regula AFP (Agent-Foc-
Panneau).

Regula AFP înseamnă:

Agentul are prioritate fa ț ă de semafor ș i panou

În absen ț a agentului, focul are prioritate fa ț ă de panou
În absen ț a agen ț ilor ș i a focului, panoul se aplică
În absen ț a semnalizării (nici agen ț i, nici semafor, nici panou, nici marcaj la
sol) aplicăm regula de prioritate la dreapta.
b- Cazul unor locuri de pe drum

Este important să se semnaleze că regulile de prioritate se aplică.

de asemenea în alte locuri de pe drum, cum ar fi în următoarele situaț ii:

Utilizatorii ie ș ind de pe un drum de pământ, dintr-un loc de parcare

(parcare), al unui drum privat sau dorind să se întoarcă de cealaltă parte a drumului
trebuie să cedeze întotdeauna trecerea utilizatorilor care circulă pe drum
abordată.
-Conducătorul trebuie să acorde prioritate pietonilor care se angajează pe drum.
carosabil, precum ș i autobuzele (transportul în comun) care reiau
circulaț ie după o oprire regulată
- Utilizatorii trebuie, de asemenea, să respecte ordinele agen ț ilor.
circula ț ia ș i prioritatea vehiculelor de interven ț ie de urgen ț ă (ex:
ambulanta).
c-Les véhicules d ’intervention d ’urgence

10
Cazurile vehiculelor de intervenț ie de urgenț ă sunt clasificate ca vehicule prioritare.
si non prioritare. Ei trebuie să îș i activeze girofarurile.

♦Vehiculele de intervenț ie de urgenț ă prioritară sunt cele ale Poliț iei,

Jandarmerie, pompierii ș i SAMU. Ei sunt responsabili să intervină
în caz de urgenț ă. Ei au prioritate la toate intersecț iile ș i nu sunt
obligat să respecte semnalizarea. Conducătorul trebuie întotdeauna să le cedeze prioritatea
pasaj.

♦Ambulanț ele trebuie să respecte regulile de circulaț ie, dar trebuie să le

facilita circulaț ia.

Un transport în comun care părăseș te staț ia are prioritate.

Vehiculele de intervenț ie de urgenț ă non-prioritare nu beneficiază de o

prioritate de trecere dar ș oferul trebuie să le faciliteze trecerea.

Section 3 :L’arrêt et le stationnement

a conduce înseamnă ș i să ș tii cum să te opre ș ti ș i cum

S staț iona.

I- Defini ț ie
A-L-oprit

Este imobilizarea unui vehicul pe carosabil, pe trotuar sau

accotament care constă în a lăsa motorul pornit, indiferent de
durată.

B- Staț ionarea

Este imobilizarea unui vehicul pe carosabil, pe trotuar sau pe margine

care constă în oprirea motorului, indiferent de durată.

Reglementarea ordinului de parcare

11
 Oprirea ș i parcarea sunt bine reglementate; fie autorită ț ile sau

L
interzise.

A-L-oprirea ș i parcarea sunt autorizate

Oprirea ș i parcarea sunt autorizate în aglomerare ș i în

campanie ș i depind de străzile cu două sensuri sau cu sens unic.

1- În aglomerare pe străzile cu sens dublu

Pe străzile cu două sensuri fără semnalizare, oprirea ș i parcarea sunt

autorizate pe partea dreaptă de-alungul trotuarului (pe trotuar ș i pe carosabil)
în sensul mersului.

2 - În aglomerare pe străzile cu sens unic

În străzile cu sens unic, oprirea ș i parcarea sunt autorizate în principiu.

pe partea dreaptă de-a lungul trotuarului. Este totuș i permis să foloseș ti partea
stânga ș i carosabilul este lat (carosabil cu mai mult de 2 benzi) cu condiț ia să nu
tăiaț i o linie continuă pentru a merge pe partea stângă.

3- Oprire ș i sta ț ionare în afara aglomerării (zona rurală)

În afara aglomerărilor, oprirea ș i parcarea sunt permise pe marginea drumului.

dreapta în sensul mersului. Este permis să se folosească acostamentul de
stânga ș i cel din dreapta este impracticabil cu condiț ia să nu tai o linie
continuăm pentru a merge spre acostamentul din stânga.

Rmq: oprirea ș i parcarea sunt de asemenea permise în locurile indicate

delimitate ș i securizate (parcări sau garaje) ș i vor fi întotdeauna semnalizate printr-un

panou sau o amenajare.

Se distingă mai multe tipuri de parcare: parcările publice, parcările publice cu durată.
limitate ș i parcările cu plată.

12
În parcări sau în garaje, vehiculele pot parca în trei moduri
diferite; soiten epi (în mod oblic faț ă de trotuar), soiten bătălie (de
mod perpendicular pe trotuar), fie parcare (paralel cu trotuarul).

NB: noaptea, pentru a te opri sau a parca pe carosabilul străzilor neiluminate,

conducătorul este obligat să semnaleze prezenț a vehiculului său pentru a-l securiza la
traversarea semafoarelor de parcare (semafor de poziț ie sau semafor roș u).

În afara carosabilului, în parcări sau în garaje, ș oferul nu este

obligat să semnaleze vehiculul său, chiar ș i în absenț a iluminării.

B-L-oprirea ș i parcarea interzise

Oprirea ș i staț ionarea sunt adesea interzise în anumite locuri de pe drum

ș i pot fi consideraț i ca fiind deranjanț i, periculoș i sau abuzivi.

1-Oprirea ș i parcarea neregulamentară

Sunt considerate deranjante oprirea ș i parcarea care se fac în locurile

următorii :

-Pe locurile sau căile rezervate celorlalte categorii de utilizatori.

Ex : trecere de pietoni, bandă de circulaț ie rezervată unui autobuz ;
Între marginea dreaptă a carosabilului ș i o linie continuă, dacă deranjăm
circulaț ie
Aproape sau în fa ț a semnelor de circula ț ie
2-L ’arrêt ș i parcarea periculoasă

Sunt considerate periculoase oprirea ș i parcarea care se fac la

următoarele locuri :

-În apropierea unei intersec ț ii;

- Într-o curbă ;
În apropierea unei treceri la nivel (întâlnire între drum ș i cale)
ferrée);

13
 -De vârful unei pante (vârful unei pante)
- Pe un pod
- Într-un tunel
3- Parcarea abuzivă

Este considerat abuziv sta ț ionarea care se face pe acela ș i

amplasamentul pe domeniul public sau într-o zonă interzisă pe o perioadă de
mai mult de 7 zile.

Parcarea abuzivă este sancț ionată cu o ridicare la remorcă însoț ită

o amendă.

Obs: interdicț ia de a se opri ș i de a parca este adesea semnalizată prin

panouri.

Rmq: oprirea ș i parcarea sunt adesea tolerate în anumite locuri din

rută în caz de urgenț ă ș i de forț ă majoră (defecț iune; accident; indispoziț ie etc.).

-Oprirea este tolerată, dar parcarea rămâne interzisă în fa ț a garajelor,

întrări sau ieș iri de proprietate, pe dreapta în dublu rând pentru a permite urcarea sau
descendera un pasager.
-Oprirea ș i parcarea sunt permise, chiar ș i pe carosabil, în cazul
de urgenț ă ș i de forț ă majoră. Cu toate acestea, conducătorul trebuie să semnaleze la

prezenț a vehiculului său pentru siguranț a sa.

în caz de defecț iune

În caz de avarie pe carosabil, conducătorul poate opri sau parca

timp de a remedia, dar trebuie să semnaleze prezen ț a vehiculului său în
apriț i luminile de urgenț ă ș i plasaț i un triunghi de presemnalizare
amonte ș i aval la 30m de vehicul pentru a fi văzut la 100m.

Ex2: în caz de accident

14
 În caz de accident, conducătorul care ajunge primul la fa ț a locului trebuie să
a se opri ș i a face PAS (Protejează, Alerta ț i ș i Salva ț i) sub pedeapsa de a fi
persoana urmărită pentru infracț iunea de neasistare a unei persoane aflate în pericol

♦ Proteja: este a securiza locurile accidentului,

♦ Alertere: este a chema ajutoare (pompieri 18; poliț ie 17;

jandarmerie 800 20 20)

♦ Secourire: este a oferi asistenț ă victimelor fără a face manevre

periculoase.

Secț iunea 4 : depăș irea ș i întâlnirea

a conduce înseamnă de asemenea să ș tii cum să depăș eș ti ș i cum să te întâlneș ti.

S I- Le dépassement
A - Definiț ie

Depăș irea este manevra de a depăș i un vehicul. Este

foarte delicat. El se supune astfel unor reguli foarte precise. Uneori este autorizat
este interzis în anumite situaț ii sau locuri.

B- Regulamentul depăș irii

1- Reguli generale de depă ș ire

Principiul este că depăș irea unui vehicul se face pe stânga. Dar acest
principiul suferă de 3 excepț ii. De fapt, se poate depăș i un vehicul pe
drept în următoarele 3 cazuri:

♦ Ș i utilizatorul care mă precede a semnalat intenț ia de a vira la stânga;

♦ În dublu rând, depăș irea se face, pe dreapta sau pe stânga, fără

schimbă banda;

15
♦ Nu depăș eș ti un tramvai pe partea stângă sau pe partea dreaptă, decât la oprirea de pe partea de
înălț area sau coborârea pasagerilor.

2- Etapele depă ș irii

Maniobra de depăș ire se face în trei (3) etape: înainte, în timpul ș i după.

●Înainte de depăș ire

Conducătorul trebuie să verifice ș i să alerteze.

-verifica: asigura ț i-vă că semnalizarea nu interzice depă ș irea (vezi

semnalizare verticală, orizontală, luminoasă) ș i a avea o bună vizibilitate (
poziț ie, intemperii etc.)

alerter: a avertiza ceilalț i utilizatori cu privire la intenț ia de a depăș i prin aprinderea

clignotant stânga ș i a claxonare (ziua) sau a face un apel de far (noaptea).

●În timpul depăș irii

Conducătorul trebuie să se desprindă, adică să ia banda din stânga lăsând...

un interval lateral suficient pentru a depă ș i vehiculele automobile, 1m în
aglomeraț ie ș i 1,5m în campanie pentru a depăș i pietonii, cei 2 roș ii,
animale etc.

În timpul depăș irii, conducătorul auto trebuie să accelereze fără a încetini.

●După depăș ire

Conducătorul trebuie să se reîntoarcă treptat fără a încetini, adică să revină la

sa poziț ie de drept aprinzând semnalizatorul drept, atunci când vehiculul a fost depăș it
începe să apară în oglinda sa retrovizoare interioară.

3- Depă ș irea autorizată

Anumite situaț ii sau locuri de pe drum sunt periculoase, dar depăș irea
poate totuș i fi permis. Iată cazurile următoare:

16
 La înăl ț imea intersec ț iilor prioritare
La înăl ț imea trecerilor la nivel cu barieră
- La înăl ț imea virajelor cu dublu sens cu 3 benzi ș i dacă suntem proteja ț i în sensul
inverse printr-o linie continuă.

Rmq: pe drumul cu sens unic ș i drept, este permis să depăș eș ti o

file sau o dublă file de vehicule într-o singură manevră.

II- Intersec ț ia
A- Definiț ie

întâlnirea este manevra care constă în a circula în sens invers în

L trecând pe partea dreaptă. În condi ț ii normale de circula ț ie,

întâlnirea se poate face fără nicio dificultate. Dar sunt cazuri în care,
starea drumului sau prezenț a unui obstacol poate face ca întâlnirea să fie
dificil.

B- Regulamentul privind încruciș area dificilă

L
întâlnirea dificilă se poate face la trei niveluri: pe un drum îngust,
pe un drum în prezenț a unui obstacol ș i pe un drum în pantă (sau
de munte).

1- Încrucişarea pe o stradă îngustă

Intrarea pe un drum îngust este semnalizată printr-un panou de drum îngustat.

la dreapta sau prin stânga).

Ordinea de trecere va fi reglementată de următoarele panouri:

Ș i dacă carosabilul este îngustat de partea mea:

Un panou rotund ro ș u cu o săgeată ro ș ie ș i o săgeată neagră, pus în

poziț ionează-mi semnalele de cedare a trecerii pentru utilizatorii venind din sensul opus.

Şi carosabilul s-a restrâns de cealaltă parte a drumului:

17
Un panou pătrat albastru cu o săgeată roș ie ș i albă îmi indică că am
priorité de passage.

Rmq: indiferent de situaț ie, trebuie să ț in cont de poziț ia săgeț ii

roș u. Dacă aceasta este de partea mea, trebuie să cedez trecerea.

În absenț a semnalizării, vehiculul cel mai voluminos (+7m lungime ș i

+2m de lăț ime) trebuie să staț ioneze pentru a facilita trecerea vehiculului cel mai mic.
vehiculul cel mai puț in encombrant are, aș adar, ordinea de trecere. În schimb, dacă cele două

vehiculele sunt din aceeaș i categorie, regula de curtoazie se va aplica.

2-Crossing on a road in the presence of an obstacle

Cazurile de obstacole sunt: un vehicul parcat greș it sau defect, lucrări.

Ordinea de trecere va fi organizată conform următoarei reguli: În prezenț a unui obstacol,

Vehiculul care întâlneș te un obstacol pe drum trebuie să se oprească ș i să acorde prioritate.
aux usagers venant du sens inverse.

Întâlnirea pe o drum îngust de munte se face în următorul mod:

- Pentru vehicule din aceea ș i categorie, vehiculul descendent trebuie să se oprească

ș i a ceda trecerea unui vehicul care urcă;
-Un vehicul u ș or trebuie să se oprească ș i să cedeze trecerea vehiculului greu;
Un camion (transport de marfă) trebuie să se oprească ș i să cedeze trecerea la
un autobuz (transport în comun) ;
- Un vehicul izolat (unic) trebuie să se oprească ș i să cedeze trecerea unui ansamblu
de vehicul (vehicule articulat: remorcă sau semi-remorcă).

Rmq: Conducătorul trebuie să se oprească întotdeauna pentru a facilita trecerea vehiculelor

intervenț iei de urgenț ă.

NB: ledépassement c’est par la gauche et le croisement par la droite.

III - Utilizarea farurilor pe timp de noapte

18
Un vehicul normal este echipat cu un sistem de iluminare si semnalizare pe care il
apelează comun feț ele. Utilizarea feț elor depinde de poziț ie ș i
situaț ia conducătorului.

♦În principiu, conducătorul trebuie să aprindă în timp normalfocuri de

croisement pentru a se ilumina noaptea în aglomerare.

♦Este interzis să aprinzifaruri de drum (sau faruri) în aglomerare pentru

croiser sau a urmări un utilizator. Utilizarea farurilor de drum este adesea permisă în
aglomeraț ie ș i la ț ară, într-o zonă neiluminată dacă nu ne întâlnim nici
nu urmări un utilizator.

Rmq: luminile de ceaț ă sunt aprinse pentru a completa iluminarea farurilor

încruciș are sau drum în timpul vremii nefavorabile (ploaie, zăpadă, ceaț ă). Dar el
Este interzis să aprinzi farurile de ceaț ă în timpul ploii.

Lumina de poziț ie ș i luminile roș ii sunt întotdeauna aprinse noaptea.

timp ce farurile de întâlnire sau de drum, ele serveș te pentru a vedea poziț ia
vehicul la 150m.

♦Semnalele sunt aprinse în caz de schimbare de direcț ie.

♦Luminile de urgenț ă sunt aprinse în caz de urgenț ă sau forț ă majoră (defecț iune,
accident).

Stopurile sunt aprinse dacă vehiculul se opreș te brusc.

Notă: în Senegal, luminile pentru ceaț ă sunt obligatorii, spre deosebire de

Franț a unde sunt opț ionali.

IV- Viteza

L
majoritatea accidentelor de circulaț ie sunt cauzate de un exces de
viteza. De aceea, ș oferul trebuie să respecte limita de
viteza. În general, limitarea vitezei depinde de tipurile de drum,

19
poziț iile lor, timpul ș i nivelul conductorului.

A- Tip de drum

Există trei tipuri de drumuri. Cu toate acestea, trebuie să distingem tipurile de drumuri cu
categorii de drumuri (drum naț ional, drum județ ean etc.).

1-Autostrada

Este o cale rapidă cu sens unic. Accesul este interzis pentru orice vehicul care
viteza nu atinge 40 km/h. Viteza maximă: 130 km/h. Vehiculele lente (≤
60km/h) pot accesa autostrada, dar trebuie să rămână pe banda din dreapta.
Pentru a accesa banda din stânga, trebuie să circula ț i cu cel pu ț in 80 km/h.
pe autostradă nu există intersecț ii, nu există treceri de pietoni, nici limitatoare de viteză, nici

de dos d’âne contrar drumului cu benzi separate printr-un mediu central.

2- Drum cucăi separate printr-un teren central

Nu este o autostradă, ci este compusă din două benzi separate printr-un

teren central (ex: la VDN). Pe fiecare cale circulaț ia este într-o singură direcț ie.
Viteza maximă pe acest drum este de 100 km/h în condiț ii normale.

3- Drum cu o singură bandă

Este un drum care este compus dintr-o singură bandă care poate fi cu sens unic sau în ambele sensuri.

sens dublu. O numim drum pentru automobile. Este semnalizat printr-un

panou pătrat cu fundal albastru cu un simbol de vehicul. Viteza maximă pe
această cale are o viteză de 90 km/h în condiț ii normale.

B- Poziț ia ș i timpul

În aglomeraț ie, este interzis să conduci cu mai mult de 50 km/h, să claxonezi decât în
în caz de pericol iminent, aprinde farurile ș i pierdem prioritatea.

Este interzis să conduci cu peste 50 km/h dacă vizibilitatea este mai mică de 50 m, indiferent de circumstanț e.

poziț ia conducătorului.

20
Ș oferul trebuie să încetinească în fa ț a unui pericol, mai ales la apropierea de
endroits următoare: intersec ț ii, viraje, treceri la nivel, treceri pentru
pieton, vârfuri de coastă ș i la intrarea în aglomerări.

C- Nivelul conductorului

Această întrebare se pune doar în Franț a. Se distinge conducător experimentat.

(cu un permis de conducere mai vechi de 2 ani).

chestionare :

Întrebare sta ț ionare abuzivă

- piesă a vehiculului;
- priorită ț i de trecere ;
semnalizare verticală
semnalizare orizontală
- panouri ș i semne;
- différence entre arrêt et stationnement ;
- în caz de defec ț iune a vehiculului dumneavoastră, ce să face ț i?

-a sta pe ambele benzi pentru a lăsa sau a lua un pasager?

în caz de urgen ț ă sau de for ț ă majoră?
- excep ț iile depă ș irii?
Când se face debrancharea ș i plierea?
-L ’équipement du véhicule (technique et de sécurité)?

Câteva noț iuni

Aderenț a este contactul între roț ile vehiculului ș i asfalt.

◊Un vehicul are 3 frâne: frână de pedală (picioare), frână de mână (mână) ș i frână de motor
(cheia de contact).

21
◊Pe o ș osea, semnele sunt întotdeauna amplasate pe partea dreaptă.

◊Pe un sens giratoriu, prioritatea este la stânga, în schimb, într-un rond-point

obligatoriu prioritatea este la dreapta.

Într-o direcț ie cu sens unic, toate panourile de semnalizare (din dreapta

cum de stânga) nu se referă.

Un acces reglementat este un acces interzis pentru anumiti utilizatori, dar permis.
pentru altele. Cf. panouri de lungime, lăț ime, indicând un PTAC etc.

◊ Pe o cale, săgeata dreaptă din extrema stângă a ș oselei indignă un

voie cu sens unic.

◊O trecere la nivel este întâlnirea între carosabil ș i calea ferată. Este

semnalat printr-un triunghi cu contur roș u. Dacă acest triunghi conț ine un simbol de
tren, asta înseamnă: trecere la nivel fără barieră. Pe de altă parte, dacă triunghiul
comportă un semn de baraj, aceasta înseamnă: trecerea la nivel cu barieră. La
bariera este la semi-bariera dacă există un panou de indicare (baraj)
automatice). Este manual dacă este un baraj complet.

◊Cedează trecerea: trebuie să marchezi un moment de oprire ș i să laș i să treacă utilizatorii

venind din dreapta. Este semnalizat de placa de STOP.

◊Triunghiul cu contur roș u semnalează un pericol, cu excepț ia panoului care semnalează o

circulaț ie în două sensuri. Acest panou este în poziț ie contrară altora care
sunt avansaț i.

◊Interdicț ii în aglomeraț ie: limitare de viteză (50km/h) cu excepț ia indicaț iilor

contraar), utilizarea farurilor (faruri), utilizarea claxonelor (cu excepț ia situaț iilor de
pericol iminent), pierderea priorităț ii.

♦♦♦♦♦Sfârș itul cursului♦♦♦♦♦

22