Cartof 1

Cartof
Solanum tuberosum

Diverse varietăț i

Clasificarea lui Cronquist

Regat Plante

Subregn Tracheobionta

Diviziune Magnoliophyta

Clase Magnoliopsida

Subclasă Asteridae

Ordine Solanales

Famile Solanacee

Subfamilie Solanoideae

Genre Solanum

Nume binomial

Solanum tuberosum
L., 1753

Flori de cartof
Clasificare APG II

Ordine Solanales

Familie Solanaceae

Subfamile Solanoideae

Documente suplimentare
multimedia
sunt disponibile peComune

Parcurgeț i labiologiepe Wikipedia :

Cartof 2

Cartoful (limbaj familiar,canadianismș i franceză regională) este untuberculcomestibil

produs de specia Solanum tuberosum, aparț inând familieisolanacee. Termenul se referă de asemenea la
planteea însăș i,plante erbacee, vivace prin ai săituberculîn absenț ageldarcultivatăca oplante
anual.
Cartoful este originar dincordiliera Andilorîn sud-vestulAmerica de Sudunde este utilizarea
aproximativ 8.000 de ani în urmă. Introduse înEuropaspre sfâr ș itulXVIesecolîn urmadescoperire de
l’Americade către conchistadorii spanioli, astăzi este cultivată în peste 150 de ț ări sub practic
toate latitudinile populate.
Este o sursă importantă deglucidedar ș i deproteinăs ș i devitamina C. Calităț ile sale nutritive ș i uș urinț a
de cultură a făcut-o să devină una dintrealimente de bazăde umanităț ii, figurând printrelégumes etfăinoss les
plus consumate. Este de asemenea cea mai productivă cultură alimentară, producând mai mult dematerie uscatăla hectar
că cerealele ș i orice altă plantă cultivată, cu excepț ia trestiei de zahăr. Cartoful rămâne
sub-utilizată în unele ț ări din lumea a treia, în special în Africa sub-sahariană, dar în general a sa
consommation progresse dans les pays en développement, tandis que dans les pays développés elle tend à diminuer,
basculant tot mai mult spre forme transformate (piure în fulgi, cartofi prăjiț i congelati, etc.).
Lafăină de cartofia dat naș tere unei industrii de prelucrare cu multiple oportunităț i în
sectoare agro-alimentar, cosmetic, farmaceutic ș i industrial.
Având în vedere importan ț a sa economică, numeroase studii ș tiinț ifice despre cartof ș i
specii înrudite, în special în domeniul geneticii, sunt realizate de instituț ii publice sau
privite din diferite ț ări, coordonate la nivel mondial, printre altele, de cătrecentrul internaț ional al mărului
pamânt.
În Canada, „păstăi de cartof” se referă ș i laCoacăză roș ieou laGaulthérie couchée.

Aspecte botanice

Descriere morfologică
Cartoful este o plantăierboasă, tuberosela foicaduc(ea îș i pierde frunzele ș i tulpinile aeriene
în sezonul rece), cu portul ridicat, care poate atinge o înălț ime de un metru[1], mai mult sau mai puț in întins odată cu vârsta. Este
unuvivacegraț ie tuberculilor săi, cu condiț ia ca clima să le permită să supravieț uiească sezonului rece, dar care
este cultivată ca o plantă anuală.

Apărare vegetativă
Lesistem radiculareste fasciculat ș i foarte ramificat; are tendinț a de a se extinde superficial, dar poate să pătrundă
până la 0,8 metri adâncime. Este compus dinrasărrici adventivecare apar la baza debourgeons du
tubercule ou sur les nœuds des tiges enterrées ; pour cette raison, le tubercule doit être planté à une profondeur telle
care să permită o formare adecvată a rădăcinilor ș i a rizomilor.
Rădăcinile cunosc o creș tere rapidă de la primele stadii de dezvoltare până în momentul în care
începe formarea tuberculilor
Cartof 3

Lefrunzăs, caduce, alternante, au de zece la douăzeci de centimetri lungime. Ele sunt

compoziț iiimparipennéesș i numără 7 la 9frunzes de forme lancéolată ș i de
dimensiuni heterogene, de foarte mici foliole care se intercalează în perechi între cele mai
mari. Frunzele de bază pot fi uneori întregi. L'epidermaest
componente din celule cu pereț i sinuoș i în vedere superficială. Acestea prezintă
părul sau trichomii la suprafaț a lor, în cantitate variabilă în funcț ie de cultivare.
trihompot fi uniț i, glandulari ș i cu o capete pluricelulare mai multe sau
mai puț in sferic

Frunză compusă din mărul de

pământ

Cartoful prezintă două tipuri de tije: tije aeriene, la

section circulaire ou angulaire, sur lesquelles sont disposées les
frunze, ș i tulpini subterane, rizomii, pe care
apar tuberculii.
Tulpinile aeriene apar din muguri prezen ț i pe
tuberculi folosiț i ca seminț e. Ele sunt erbacee, suculente ș i
pot atinge între 0,6 ș i 1,0 metri lungime. Normalmente de culoare
verde, ele pot prezenta excepț ional o colorare roș ie
purpurii. Ele pot fi erecte sau prăbu ș ite, înclinate
progresiv spre sol pe măsură ce înaintează maturitatea plantei.
Între noduri sunt alungite la subspecia andigena ș i bine Solanum tuberosum, aspect de la parte basala de
mai scurt la sub-species tuberosum[1]. În faza finală a planta, cu tije aeriene, rizomi,
tuberculi ș i rădăcini. În negru, tuberculul-mamă.
dezvoltarea lor, tijele aeriene pot deveni relativ
lemnoase la bază[3].

Tijelerizomatoasesunt formate din muguri laterali mai

sau mai puț in lungi care se nasc la baza tulpinilor aeriene. Ele se nasc
alternativ, subnoduri situate pe tulpinile aeriene ș i
crescutor în orizontală sub suprafa ț a solului. Fiecare rizom
engendre un tubercule prin cresterea extremei sale distale.

Germeni cresc pe tubercul. Poate fi

observaț i la baza lor rădăcini adventive mici.
Cartof 4

Tuberculi

Letuberculcare rezultă dintr-o modificare a tijelor subterane

funcț ionează ca organ de rezervă de nutrienț i.
Ele sunt de dimensiuni variabile ș i au o formă oblongă, mai mult sau mai puț in alungită,

cilindric, neted sau tumefiat în funcț ie de varietăț i. Culoarea pielii

este în general galben, dar poate fi roș u, negru sau roz.
culoarea pielii este albă, galbenă mai mult sau mai puț in închisă, roz sau
violete în funcț ie de varietăț i[5].

Pe suprafa ț a lor, se pot observa « ochi », alinia ț i pe cinci

generatoare ș i dispuse conform unei curbe elicoidale care se întinde de la
cicatrice bazală (punctul de ataș are al tuberculului pe stolon), până la
Tuberculi de cartofi. Se pot vedea „ l'apex, la extremitatea opusă, unde sunt cei mai mulț i. Aceș ti ochi
ochi » ș i lenticelle la suprafaț a lor. comportă de obicei trei germeni, dispusi la axila solzilor
(frunze reduse) care sunt mugurii vegetativi ș i reprezintă
atât de tije potenț iale. Ele sunt mai mult sau mai puț in înfipte, înfiperea protejând mugurii vegetativi;
selectia a privilegiat ochii superficiali, care faciliteaza curatarea, la soiurile de consum. Observabile
de asemenea la suprafaț ă, Celelenticulesunt orificii circulare care permit respiraț ia. Numărul lor variază
în funcț ie de suprafaț ă, de dimensiunea tuberculului ș i de condiț iile de [Link] dezvoltă după
o perioadă dedormantămai mult sau mai puț in lungi, cei care se dezvoltă primii fiind cei situaț i la apice.

Într-o secț iune transversală, se disting cortexul, parenchimul vascular de rezervă, inelul vascular mai mult sau
mai puț in marcat ș i ț esutul medular
Formarea tuberculilor, sau tuberizarea, are loc la extremitate
desrizoms într-o zonă meristematicasub-apical, datorită unui
îngro ș are radială, produs al alungirii celulelor
parenchimatice ș i de pierderea polarităț ii lor. În timpul formării
tubercul, cre ș terea longitudinală a rizomului se opre ș te ș i
celule parenchimatoase ale cortexului, al măduvei ș i al zonelor
périmédullaires se divisent et s'allongent. Chez les tubercules mûrs, il
subzistă pu ț ine elemente conductoare ș i nu existăcambiuvascular
continuă. Tuberculii sunt acoperi ț i cu unexodermecare apare în
rupând epidermul ș i care va creș te în dimensiune cu timpul.

Tuberculul conț ine o proporț ie mare deapă, putând ajunge până la

Tubercul tânăr care se dezvoltă la extremitatea unui
80 %, precum ș i materiiamilozălafăină de cartofi), acumulate în
rizom.
lesamiloplastes, tuzahar, substan ț e albuminoide, fibre
celulozice, elementeminerale, desdiastazăs ș i desvitamines
(vitamina C, în special prezent înpiele) ș i toxine (vezi mai târziu).

Apărare reproductivă
L'inflorescenț ăeste ocimăcine se naș te la extremitateabastoane. Ea numără de la una la treizeci de flori, în general între 7
et 15. Numărul de inflorescenț e ș i numărul de flori pe inflorescenț ă variază foarte mult în funcț ie decultivars.
Aproximativ în momentul în care se deschide prima floare, o nouă tulpină, care va da naș tere unei noi
inflorescenț a se dezvoltă în axa frunzei proximale. În general, două sau trei flori se deschid în fiecare zi.
Ele rămân deschise de la 2 la 4 zile, astfel încât fiecare inflorescenț ă prezintă între 5 ș i 10 flori deschise în acelaș i timp.
timp în timpul vârfului de înflorire.
Lesfloares, cu un diametru de 3 până la 4 cm, sunt regulate, cu simetrie pentameră tipică pentru familia Solanaceae.
Cartof 5

Lecalicegamosépale este constituit din cincisépals verts sudate la bază ș i lacorolăgamopetală, cu cincipetalăs
de asemenea sudate prin marginile lor, are forma unei stele. Corola poate fi de culoare albă sau de un amestec
mai mult sau mai puț in complex de albastru, purpuriu ș i violet în funcț ie de tip ș i cantitate deantocianines prezente.

L'androcéeînț eleg cinciț esătură finăs au filet scurt inserat pe corolă,

ș i laantherăla două loge, de la 5 la 7 mm de lungime, de culoare galbenă
brillant, cu excepț ia clonelor masculine sterile la care este galben
clair sau galben-verzui. Anterele sunt apropiate formând un tub
împrejurulpistil. Lordéhiscenț ăse face prin două pori terminali.
Lepistil, provenit din douăcarpellesudate, cuprinde unovarsuperà
două loge. Celestigmatesunt de obicei de culoare verde, dar
unele clone pot prezenta stigmate pigmentate. Ele sunt mai
Inflorescenț ăetfloares de cartof.
sau mai puț in proeminente dincolo de inelul anterelor. Proeminenț a stilului
în afara coloanei anterelor nu intervine înainte de ziua de
eclozarea florii. Receptivitatea stigmatului ș i durata de producț ie apoleneste de aproximativ două zile. La
fecundarese produce aproximativ 36 de ore dupăpolenizare.

Această specie produce semin ț e prin auto-fertilizare (comportament specific al speciilor automatele), dar ea
manifeste de asemenea odepresie endogenă(caracteristică specifică speciilor)alologameGrăunț ele obț inute
prin polenizarea liberă sunt rezultatul unui amestec deautopolenizareș i polenizarea încruciș ată, prima fiind
mai frecventă[8].
Lefructde la pomme de terre este obaie, care seamănă cu un mic
ro ș ie. Niciodată nu este comestibilă. Forma sa poate fi sferică,
alungită sau ovoidală, diametrul său variază de obicei între 1 ș i 3 cm, iar a sa
culoarea poate varia de la verde la galbenicios, sau de la maro-roș iatic la violet.
Băile prezintă două loge ș i pot conț ine aproximativ
de 200 la 400 de seminț e. Ele sunt grupate înstruguris terminales.

Semin ț ele sunt mici, aplatizate, în formă de rinichi ș i de culoare albă,

galbene sau maronii gălbui. Ele suntalbumineș i embrionul este
îndoit Fructe de Solanum tuberosum

Anumite soiuri cultivate nu înfloresc, altele înfloresc dar

sunt sterile, prin degenerescenț a staminelor sau a ovulelor.

Sistematica

Position de l'espèce dans la classification

Cartof 6

Rang Nume latin

taxonomic

Familie Solanaceae

Gen Solanum

Subgen Cartof

Secț iune Petota

Subsecț iune Cartof

Serie Tuberosa

Cartoful apar ț ine degenSolanum, ș i mai precis în subgenulCartof, sec ț iuneaPetota,

sub-sec ț iuneCartof. Această sub-sec ț iune se distinge prin prezen ț a de tuberculs adevărate care se formează la
extremitatearhizomes[9]. Aceasta grupează speciile de cartofi cultivate ș i speciile sălbatice
apparentate[10]. Seria Tuberosa, la rândul său, se caracterizează prinfrunzăsîmpărț iteou simple, săcorolle
ronde sau pentagonale ș i ale salebaies arrondies[11]. Specia Solanum tuberosum se diferenț iază de celelalte specii de la
aceeaș i serie taxonomic prin articulareapedunculîn ultimul trimestru median, lobii calicei scurti ș i dispuș i
regulamentar, frunzele frecvent arcuite, foliile întotdeauna ovale până la lanceolate, aproximativ două
de câteva ori mai lungi decât late ș i tuberculii având o perioadă dedorminț ăbine marcată[11].

Subspecii
Solanum tuberosum se subdivide în douăsubspecieSolanum tuberosum L. subsp. tuberosum ș i Solanum
tuberosumL. [Link](Juz. & Bukasov) Hawkes.
La sub-specia tuberosum este originară dininsula Chiloé, al arhipelagului deChonosș i regiunile învecinate aleArdei iute.
Certain forme diploide ale acestei subspecii sunt cultivate în Chile.
Subspecia andigenum este nativă dinAnzidu Peruse distribuie de laVenezuelapână la nord-vest de
l'ArgentineNumeroase soiuri tradiț ionale ale acestei subspecii sunt cultivate în regiunile andine.
Unele sunt la originea primelor introduceri ale cartofului în Europa.
Diferen ț ele morfologice între cele două subspecii sunt foarte reduse ș i sunt rezumate în tabel.
mai jos. Principala diferen ț ă constă în faptul că andigenumdépend de ofotoperioadăcurte pentru
tubériza[13] ,[11] ,[12]. În afară de aceste diferenț e morfologice, cele două subspecii sunt clar distinse în
nivel genetic, atât la nivelulgenomcloroplasticăenergie nucleară

Caracteristici Sous-especietuberosum Subspecie ndigenă

Frunze puț in împărț ite foarte împărț ite

Folioles cele mai mari înguste

Unghiul foii cu tija obtuz acut

Peduncul grosime până la vârful nu grosime până la vârful

Răspunsul la fotoperioadă pentru tuberizare tubérizează în zile lungi sau necesită zile scurte
curț i

Ochiul tuberculului în general superficiali profund

Forme de tubercul de obicei extinsă în general rotunjită

Referitor la originea genetică a celor două subspecii, s-a stabilit că, datorită marii sale diversităț i genetice (cu
nenumărate varietăț i locale descrise ș i o mare diversitate la nivelul genomului nuclear ș i cloroplastic)
, sub-specia andigenum este sub-specia originală ș i cea care a dat naș tere lui S. subsp. tuberosum. Les
diferenț e la nivelulADNcloroplastsunt suficient de importante pentru a putea servi ca marcaj
cartof 7

genealogic pentru a determina fără echivoc cum s-a format sub-specia tuberosum. Astfel, s-a demonstrat
că există cincigenotips de cloroplaste la subtulpina andigenum (numite A, C, S, T ș i W), în timp ce
subspecia tuberosum are doar trei (A, T ș i W). Tipul cel mai frecvent întâlnit la
sous-espècetuberosumeste le T, caracterizat printr-o ruptura cromozomiala de 241 perechi de baze[18]. Studiul de
ADN-ul cloroplastului unui număr mare de varietăț i din cele două subspecii a permis să se concluzioneze că subspecia
tuberoasă derivă din subspecia andigenum după ce aceasta s-a încruciș at cu o specie tuberoasă
sauvage prezent în sudulBoliviaș i nord-vestulArgentina, Solanum tarijense[19] [11].

alte specii
Conform clasificării stabilite în 1990 de botanistul britanicJ. G. Hawkes, există ș aptespeciide mere de
terenuri cultivate ș i septsubspecies[20]. Imensa majoritate a soiurilor moderne de cartofi, legate de
Solanum tuberosum subsp. tuberosum sunt cultivate în întreaga lume, cele ș ase alte specii ș i sub-specie
Solanum tuberosum subsp. andigenum sunt cultivate exclusiv în regiunile andine din America de Sud,
din Venezuela în Chile.
Aceste taxoni se diferenț iază în special prin nivelul lor deploidiuș i pot fi diploizi (2n = 2x = 24) la
pentaploizi (2n = 5x = 60).

Taxoni de cartofi cultivaț i

potrivit lui J. G. Hawkes[20] (1990)

specii subspecii ploïdie

Solanum ajanhuiriJuz. & Bukasov cultigènes ‘Yari’ 2x

cultigènes ‘Ajawiri’ 2x

Solanum chauchaJuz. & Bukasov 3x

Solanum curtilobumJuz. & Bukasov 5x

Solanum juzepczukiiBuk. 3x

Solanum phurejaJuz. ș i Bukasov [Link] 2x

[Link](Lopez) Hawkes 4x

[Link](Ochoa) Hawkes 4x

Solanum stenotomumJuz. & Bukasov [Link] 2x

[Link] 2x

Solanum tuberosumL. [Link](Juz. & Bukasov) Hawkes 4x

[Link] 4x

Deș i este acceptată de Centrul Internaț ional pentru Cartof (CIP), această clasificare nu face
consens în rândul taxonomilor de cartofi. Botanistii ru ș i Boukasov ș i Lechnovitch în
recensent 21 în 1971, în timp ce Dodds în 1962 admite trei, însă subdivizate în [Link] de cultivare
în cadrulCodul internaț ional pentru nomenclatura plantelor cultivate.
Există de asemenea multe specii sălbatice, strâns înrude cu cele anterioare, care cresc
exclusiv în America de Sud, de exemplu S. jamesii, S. commersioniou S. maglia. Unele dintre aceste specii,
din cauza rezisten ț ei lor la frig, a precoce ț ii lor, a rezisten ț ei lor la boli, au fost utilizate pentru
îmbunătăț i soiurile cultivate sau a crea altele noi.
Cartof 8

Cercetări

Secvenț ierea genomului

Genomul cartofului cultivat este tetraploid ș i include 48 de cromozomi (2n = 4x = 48). Dimensiunea sa este
estimată la 950 MpbEste în curs desecvenț iereîn cadrul unui proiect internaț ional care ar trebui să se finalizeze la sfârș itul anului 2010,
Consorț iul de Secvenț iere a Genomului de Cartof (PGSC) regroupând treisprezece ț ări, ș i coordonat deuniversitatea Wageningen
(Olanda). El se înscrie el însu ș i într-un proiect mai amplu, Proiectul Interna ț ional al Genomului Solanaceelor (SOL).
interesant mai multe specii de Solanacee. Distribuț ia sarcinilor între ț ările participante este următoarea:
cromozomul 1, 5 ș i 8 :Pays-Bas, cromozomul 2 :Indiachromozomul 3 :Argentină, Brazil, Chiliș iPeru,
chromozomul 4Regatul Unitet Irlanda, cromozomul 6 : Statele Unite, cromozomul 7 :Polonia, cromozomul 9 :
Noua Zeelandă, cromozomul 10 ș i 11 :China, cromozomul 12 : Rusia.

Cartofi transgenici
Numeroase experimente detransgenezăau fost realizate asupra cartofului din anii 1980. Unele
au obț inut autorizaț ii de comercializare în anumite ț ări. Acestea se referă în special la rezistenț e la
insectelor sau la boli virale: rezistenț ă ladoryfor, lateigne(Phthorimaea operculella)et auxvirus Y
ș i lavirusul înfăș urăriide la cartof[22],[23]. Altele referitoare la proprietăț i interesante în
domenii medicale sau industriale nu au avut aplicaț ii concrete.
În 2000, studii realizate înStatele Uniteau arătat posibilitatea de a utiliza o cartof genetic modificat
modificată cavaccin oralcapabil de a declanș a la om un răspuns imunitar lavirusul Norwalk,
responsabil de anumite forme de gastroenterită
În 2005, l'Autoritatea Europeană pentru Siguranț a Alimentelor(AESA) a formulat un aviz favorabil pentru producț ia unei
cartof transgenic, numit 'Amflora, la cererea societăț iiBASF Ș tiinț a Plantelor(BPS)[25]. Aceasta
varietate transgenică, al cărei nume de cod oficial este „ EH92-527-1”, are un amidon compus din 98 %
d'amilopectină, ceea ce prezintă un avantaj clar pentru producț ia de amidon pentru uz industrial[26]. Această cerere
a rămas totuș i fără continuare la nivelul Consiliului European[27].
Cartofi modifica ț i genetic pentru a produce olectinevegetal GNA (Galanthus nivalis)
agglutinina) au fost în centrul „afacerea Pusztai» în anii 1998-1999[28].

Istorie

Origini
Cartoful este originar dinAnziunde a fost domesticită ș i cultivată probabil încă din epoca
NeoliticCele mai vechi resturi de tuberculi de cartofi (ș i de asemenea de cartof dulce), datate de 8000 de ani
înainte de Hristos, au fost găsite în peș terile din canionul Chilca laPeru(la 65 km sud-est deLima) [29].
Inca ș ii foloseau pentru a planta cartofii un instrument tradi ț ional,chaquitaclla, încă în uz
astăzi.

Difuzie în lume
Cea mai veche descriere cunoscută datează din1533, la care trebuie săPedro de Cieza de Leónîn Cronica Peruului.
Introducere înSpaniaen 1534, ea este cultivată de către moines deSeviliaîn1573pentru a hrăni oameni
malade, cunoscută ș i sub numele de tata. Ea ar fi fost introdusă în Fran ț a în jurul1540ș i cultivată în
Saint-Alban-d'Ay (era vorba despre „las trifolas” (denumirea generică) pe care o găsim astăzi reluată cu varietatea
dite « Truffole »). În două secole, cartoful va cuceri l'Europamai întâi în Spania unde ea va lua
numele depatata (sub influenț a debatata, cartof dulce [30] ș i cuvântul papa care a îngrădit probabil o
confuzie cu cuvântul Papadese, desemnând PapaItaliataratouffli (trufă mică), l'Irlandacartof
Cartof 9

l'Germaniapuis Franț a. Ea este figurată pentru prima dată deGaspard BauhindansPinax Theatri Botanicide
1596.
Ea este descrisă în1600parOlivier de Serres, care o numeș te cartof
(a se lega de germana Kartoffel) ș i declară despre el: „Acest arbuș spune
cartofle poartă fructul cu acela ș i nume, asemănător cu trufele. » În timp ce
că în Italia, Belgia, Germania, Polonia ș i Rusia se mânca deja
cartoful, în Franț a a fost folosit numai pentru a hrăni
bovinependant mai mult de două secole. Englezii aveau de partea lor
descoperit tuberculul în1586, la întoarcere dintr-o campanie împotriva
Spanioli în actualulColumbia. Propagată atât de bine prin
Englezii, prin intermediul Spaniolilor, cartoful câș tigă restul de
Europa ș i numeroasele foamete de secol XVIII vor încuraja
Ilustraț ie extrasă din Theatri botanici (1671) de
consumul său de către europeni, l'Germaniafigurant la rangul de
Gaspard Bauhin
precursoare.

În ceea ce priveș te Franț a, în1757ea a fost cultivată înBretania, aș a că în

perioadă de foamete, în regiuneaRennespârtieLouis-René Caradeuc
de La Chalotais, în curând urmat în Léon de monsenior de la
Marche, supranumit „ episcopul cartofilor” (eskob ar patatez).
Jean-François Mustel , agronom rouennais (autor al unui Memoriu despre
cartofii ș i pe pâinea economică), încurajează cultivarea sa
înNormandiaÎn 1766, se cultivă cartoful la Alençon.
Lisieux ș i în golfulMuntele Saint-Michel[32].

Ilustraț ie deIoan GerardHerball sau

Istoria Generală a Plantelor (1633)

Dar este mai alesAntoine Parmentier, întors dintr-un sejur în captivitate în

Prusia, care promovează cartoful ca aliment uman
ș i reuș eș te să îș i dezvolte utilizarea în toate straturile desocietate
franceză. Fusese capturat de cătrePrusaciîn timpulrăzboiul de Ș apte
Răspuns(1756-1763)ș i descoperise cu această ocazie cartoful,
principală hrană furnizată prizonierilor. Ca urmare a unei teribile
disette survenită în1769, academia deBesançonlansare în1771un
concurs pe tema următoare: „ Indicaț i plantele care ar putea
a suplini în caz de secetă pe aceia pe care îi folosim în mod obi ș nuit la
hrană pentru oameni ș i cum ar trebui să fie pregătită.
Parmentier câ ș tigă premiul întâi, în fa ț a altor concuren ț i care
aveau ș i ei redactat o lucrare despre cartof, dovadă că
utilizarea acestuiatuberculera cu adevărat pe ordinea de zi.
Portretul lui Parmentier
Cu mai bine de un secol înainte de Parmentier, datorităJean Bauhin(1541-1612) ș i frate
deGaspard Bauhindirector al „Grands-Jardin” deMontbéliardcartoful a fost consumat pentru a face faț ă foametei
care acț iona în Comitatul deMontbéliardindependent ș i a devenit francez în1793.
În continuare, Parmentier a reuș it să obț ină sprijinul autorităț ilor pentru a încuraja populaț ia să consume cartofi.
pământ. El foloseș te în special o stratagemă care a rămas celebră: face să se formeze o gardă (uș oară) în jurul unui câmp de
Cartof 10

cartofi, dând astfel impresia locuitorilor că este vorba despre o cultură rară ș i scumpă, destinată doar pentru
utilizareanobiliUnii fură tuberculi, îi gătesc ș i îi apreciază. RegeleLudovic al XVI-lea îi felicit în aceste
termes : « Franț a vă va mulț umi într-o zi pentru că aț i inventat pâinea săracilor ». Utilizarea lor înbucătărie
populare se dezvoltă atunci foarte repede.
La sfârș itul secolului al XVIII-lea, 45 km² erau consacraț i în Franț a cultivării cartofului. Un secol mai târziu,
în1892, această suprafa ț ă a fost transformată în 14500 km², o cifră considerabilă, de care trebuie totu ș i subliniat că a
în mod clar a scăzut ulterior. În prezent, producț ia de cartofi nu ocupă decât 1800 km², pe de o parte
pentru că consumul uman a scăzut semnificativ, pe de altă parte, consumul animal a dispărut.
În lume, producț ia anuală este de aproximativ 300 de milioane de tone, pentru o suprafaț ă cultivată mai mare de
20000 km². Cu puț in înainte de Revoluț ie, agronomulJean Chanorierdezvoltă această cultură pe aceste terenuri de
Croissy-sur-Seine.
În Franț a, pe 25 nivôse anul II (13 ianuarie 1794),Convenț ie, confruntată cu insuficienț a requisitelor de grâu ș i
în timpul revoltelor, adoptă legea privind cultivarea cartofului care solicită generalizarea acestei culturi
în ț ară. Articolul întâi din această lege prevede că:
Autorităț ile constituite sunt obligate să folosească toate mijloacele care sunt în puterea lor în comune.
unde cultura cartofului nu ar fi încă stabilită, pentru a angaja toț i cultivatorii care le
componenț i să planteze, fiecare conform capacităț ilor sale, o porț iune din terenul lor în cartofi.

Dezvoltare din secolul XIX

În secolul al XIX-lea, cartoful devenise alimentul predominant
laIrlandezEpidemia demildiouîn celeanii 1840este la
originea uneimarea foameteș i o emigraț ie importantă către
Statele Uniteș i leCanada.
Una dintre probleme era conservarea tuberculilor pe care trebuia să îi
în special pentru a proteja împotriva îngheț ului ș i a putrezirii; se găseș te în
Buletinul de Lille, din decembrie1915o reț etă de conservare a
cartofi, care, potrivit cititorului care le comunică, „a părut
Memorial al Marii FoameteDublinu
recent într-o revistă ș tiinț ifică
Umple ț i trei sferturi din apă un recipient (fierbător sau
marmite destul de spaț ioasă). Fierbeț i apă ș i, când aceasta clocoteș te, umpleț i recipientul cu mere de
pământ. Lăsaț i să fiarbă totul timp de un minut. După acest timp, scoateț i cartofii, ș tergeț i-i, ș i
repetaț i operaț ia până la epuizarea completă a cartofilor. Germenii, fiind astfel distruș i,
fermentarea nu mai este posibilă. Cartofii, astfel trataț i, sunt apoi puș i în
coș uri sau în sacoș e, ș i pot fi păstrate timp de aproximativ doi ani. Împotriva îngheț ului care dă
cartofi un gust dulce neplăcut, acelaș i raport recomandă să "Puneț i tuberculii în apă
apă rece pe care o încălzim. De îndată ce apa începe să fiarbă, o îndepărtăm, ea va duce complet cu sine.
ea gustul dulce în discuț ie. Apoi vom pune cartofii în apă rece ș i sărată, pe care o vom face
fierbeț i în mod obiș nuit.

Cartoful începe să se impună în bucătăria de fine dining.1870bucătarul francezAdolphe Dugléré,

atunci ș eful deCafé Englezesc, creează re ț eta pentrucartofi Anna, astfel numite în onoarea lui Anna Deslions,
curtezana din al Doilea Imperiu
Brevetată în 1903, ...placă autochromeprimul proces de fotografie în culori inventat deLouis Lumière,
utilizat pentru a capta lumina granulelor defăină de cartofiteintés[36].
În 1971, a fost fondat laLimaauPeruîn leagănul istoric al cartofului, Centru internaț ional de
cartof(CIP)[37]. Această instituț ie internaț ională vizează îmbunătăț irea securităț ii alimentare a ț ărilor în dezvoltare.
Cartof 11

développement en misant sur l'amélioration des rendements et de la production de la pomme de terre et d'autres
tuberculi alimentari.
În 1995, laNASAexperimentează pentru prima dată cultivarea cartofilor în spaț iu în timpul unei misiuni
de lanaveta spatială Columbia[38].
L'Organizaț ia Naț iunilor Unitea declarat anul2008, anul cartofului pentru a „consolida preluarea de
conș tiinț a rolului cheie al cartofului ș i al agriculturii în general

Cultură
Cultura cartofului are ca scop furnizarea de
tuberculi pentru consum uman, dar ș i pentru
alimentatia animalelor, transformarea industriala si productia
de plante. Se practică sub toate latitudinile, la altitudini
variate (de obicei la peste 1000 m ș i până la 4000 m în Peru[40]
ș i în diverse forme de agricultură: cultură de subzisten ț ă în
ț ările din lumea a treia, cultură industrială de tip full-field
dezvoltate, dar ș i legumicultură, în special pentru legumele de primăvară, ș i
grădinărit amator. Este în ț ările temperate o cultură de vară ș i
Cultură de câmp deschis în Maine (Statele Unite)
în ț ările subtropicale (cum ar fi câmpia Gange) o cultură
iarna.

Cartoful este oplante sărcléecare necesită importante

moduri culturaleEa constituie un precedent bun pentrugrâu, lecolza,
lasfeclă de zahăr... ș i în general este o persoană deș teaptărotire[41].

Tehnici culturale

Lucrări ale solului

De cele mai multe ori unmuncăeste efectuat urmărirea mai multorrefaceres.

Plantaț ie mecanizată de cartofi
În majoritatea ț ărilor, este cultivată pe un delol în
pământ destul de fin. Un pământ nisipos este mai propice pentru creș terea sa.

Pentru a tuberiza, adică a formatuberculcartoful are nevoie de întuneric. Lebuttajprin aducerea de

obscuritatea la ramurile subterane favorizează astfel creș terea numărului de tuberculi. De asemenea, are ca scop
a acoperi tuberculii pentru a evita verziș ul lor la soare, ceea ce îi face toxici prin producț ie desolanină.

Fertilizare
Cartoful este o plantă care necesită elemente minerale, în principal înpotasă(K2O). Les
exportaț iile medii sunt estimate pentru o tonă de tuberculi la 6 kg de potasiu, 3.2 kg d'azote, 1.6 kg de
fosfor(P2O5), 0.4 kg de magneziu (MgO) ș i 30 kg de calciu (CaO) ș i sulf (S). Fanele mobilizează
de asemenea, cantităț i notabile de potasiu, calciu ș i magneziu.
Fertilizarea face apel laîngrăș ăminte organice(fumier, compost, îngrăș ământ verde), utile pentru a îmbunătăț i structura
tusoare, ș i care sunt aduș i înainte de iarna anterioară culturii pentru a permite mineralizarea lor. Complementul în
fertilizanț i mineralieste calculat în funcț ie de obiectivele de randament ș i de tipul de cultură (pentru producț ia de răsaduri,
de cartofi de păstrare, de legume de primăvară sau pentru industria de amidon), precum ș i soiuri cultivate ș i antecedentul
cultural, ș i deci în special alreliquat azotatPotasiul ș i fosforul sunt de obicei aduse ca îngrăș ământ de fond.
în toamnă sau iarnă. aportul de azot poate fi fractionat, o parte sub formă de amoniac la plantare ș i o
partie au buttage sub formă nitronică sau ureeică, această ultimă formă putând fi pulverizată ș i combinată cu un
Cartof 12

tratament fungicid
Aportul de azot este indispensabil pentru a asigura mărirea tuberculilor, dar favorizează ș i dezvoltarea.
de la vegetaț ie, în detrimentul tuberizării în cazul excesului. Excesul de azot este de asemenea un factor negativ pentru
calitatea tuberculilor, cu riscul de a depăș i norma pentru conț inutul denitratis ș i pe de altă parte o
conț inut mai ridicat de zaharuri reduse care duce la riscul de brunire la prăjire.

Grădinari amatori
Pentru grădinarii amatori, trebuie menț ionat că cartofii care nu provin din agricultura biologică sunt adesea
tratate pentru a evitagerminare. Când ai doar un micgrădină de legume, putem opta pentru tehnica de
la « turnul de cartofi »[45] care permite producerea unor cantităț i mari de cartofi pe o mică
suprafaț ă.

Recoltare
Tuberculii se recoltează la maturitate completă, când frunzele
începe să se ofilească, pentru cartofii „de păstrare”,
dar înainte de maturitate pentru cartofii de „noutate», care de acest
faptele nu se conserven. În Franț a, comercializarea merelor
de terre de primeur este limitată la 15 august în fiecare an (ordonanț a din 18
februarie 2009)[46]. După eliminarea tuberculilor răniț i, recolta
este păstrată într-o încăpere ventilată, uscată ș i ferită de lumină.

Prima operaț iune estedefanare, adică distrugerea

frunze ș i tulpini, care se formează atunci când tuberculii au atins dimensiunea Recoltare manuală în Java (Indonezia)
dorită, în principiu cu două până la trei săptămâni înainte de recoltare. Poate să se
făcut prin diverse metode, mecanice sau chimice. Aceasta
operaț iune, indispensabilă în vederea recoltei mecanizate, prezintă de asemenea
interesul de a limita contaminarea tuberculilor de către mana sau
anumite boli virale transmise de afide.

În ț ările dezvoltate, în culturile de câmp, recoltarea

cartofii sunt cel mai adeseamecanizatSe foloseș te în acest scop fie
desaratătoaresimple care lasă tuberculii pe câmp sub
forme d'andains, fie că sunt maşini combinate care procedează la
ramasaj ș i la sortarea tuberculilor într-o singură opera ț iune. Aceste
maș inile sunt de obicei tractate ș i ataș ate laatelaț ie cu trei puncte Recoltare mecanizată în Bretaña (Franț a)
tractorul.

Compania germanăGrimmeeste specialistul mondial în maș inile de dezgropat cartofi.

Cartof 13

Duș mani ai cartofului

Boli

Cartoful poate fi ț inta a peste 200 de boli

pot fi de originefungic, bacterienne ouviraleș i care pot
atinge atât culturile cât ș i tuberculii în conservare. Este pentru
această raț iune pentru care agricultorii folosesc cel mai des „răsaduri
certifica ț i» fărăviruschiar dacă utilizarea plantelor fermierilor ( „
rataplants », adică cartofi proveni ț i din recoltă
precedenta fermierului) este tolerată.

Cea mai cunoscută boală estemildiou, datorită(Phytophthora Atac de mana asupra cartofului

infestans), ciupercă din clasaoomiceteAceastă boală

continuă să cauzeze daune în toate regiunile unde condi ț iile de mediu îi sunt favorabile,
adică o umiditate relativă superioară de 90 % ș i temperaturi cuprinse între 10 ș i 25 °C.
Printre celelalte boli criptogame se numărărhizocton brun
(Rhizoctonia solani), ladartrose(Colletotrichum coccodes), lagangrena de la
cartof(Phoma exigua), lafusarioză(Fusarium roseum, Fusarium)
solani), lagale argintie(Helminthosporium solani), lavânt de praf
(Spongospora subterranea) ș i lagală verrucoasă(Synchytrium
endobioticum), printre bolile bacteriene,gale comune
(Streptomyces scabies), leputrefac ț ii bacteriene, nuPseudomonas
solanacearum(Smith) care poate justifica interdic ț iile de import sau
Erwinia chrysanthemi.

Cea mai importantă maladie virală este „boala petelor anulare”

necrotice" cauzată devirus Y de la cartof.
Tuberculii pot fi, de asemenea, subiecț i laboli fiziologice,
nu leinimă neagrăşicœur creux, care le fac improprii pentru
comercializare. Aceste boli sunt induse de tulburări de creș tere,
legate în special de variaț iile climatice sau de condiț iile de depozitare
Tuberculi care arată inele inadaptate.
necrotice cauzate de virusul Y

Războinici

Ledorifor(Leptinotarsa decemlineata), insecte foarte prolifice de

ordineleColeoptere, este principalul dăunător al cartofului
în emisfera nordică. Larvele sale, care trăiesc trei săptămâni, pot
a anihila frunzele plantelor. Adulț ii (imago) devorează de asemenea
frunze.
Lateigne de cartof(Phthorimaea operculella) este un mic
fluture, de 10 la 15 milimetri deschidere, prezent în toate
regiuni tropicale ș i subtropicale. Omizile sale minere sapă
galeriile lor în tije sau în marginea frunzelor ș i mai ales în Doryfor adult
tuberculi, pe care le fac improprii pentru vânzare ș i care atacă
de asemenea, în perioada de stocare.
Cartof 14

Multe alte insecte sunt dăunători ai cartofului, dintre carealtise de la pomme de terre
(Psylliodes affinis), lacicadele grilelor de vie(Empoasca vitis), legăina comună(Melolontha
melolontha), lamolia lanurilor(Agrotis segetum), lagândac verde de lăstari(Lygus pabulinus), les
taupinAgriotes lineatus ș i Agriotes obscurus ș i diver ș i afide:păduche verde al piersicului(Myzus persicae),
păianjen verde ș i roz al cartofului(Macrosiphum euphorbiae),pucerul negru al fasolei(Aphis fabae)puceron
de la digitale(Aulacorthum solani). Aculii sunt agenț i redutabili ai diverselorvirozes.
Diverse specii denematodatacă de asemenea cartoful, printre care se numărănematodul auriu de la
cartof(Globodera rostochiensis), lenematodul cu cistă albă al cartofului(Globodera pallida), le
nematozi cecidogeni din Nord(Meloidogyne hapla) ș i cel responsabil deboala vermiculară a mărului
pământ(Ditylenchus destructor).
Alte grupuri de animale sunt, de asemenea, implicate,acariens nu leț esător de ț esături(Tetranychus
urticae) ș i l'acarienii rădăcinilor(Rhizoglyphus echinopus) ș i printre moluș te; melcul gri micDeroceras
reticulatum).

Conservare
Cartofii recolta ț i la maturitate deplină pot fi
conserve de zece până la doisprezece luni. Problema stocării se ridică pentru
cartofii numiț i „de conservare” precum ș i pentru cei
destinată transformării industriale ș i semin ț elor. Les
tuberculi, vii ș i cu un conț inut ridicat de apă, suferă fenomene
de respiraț ie ș i de transpiraț ie. Ei sunt supuș i în timp la niș te
pierdere de greutate, la ofilire ș i la dezvoltarea germenilor. Ei
pot fi de asemenea expu ș i la riscuri de fermentare ș i la
Stocarea cartofilor la vrac (Belgia)
atacuri bacteriene sau fungice. Ele trebuie protejate de îngheț .
Condiț iile de stocare care trebuie respectate sunt următoarele: întunecime,
ventilaț ie ș i higrometrie controlate, temperaturi menț inute între 4 ș i 6 °C. Tratamente antigerminative
sunt autorizate în faza de stocare cu ajutorul unor substanț e precum propahamină sauchlorprophamprin pudrare
nebulizarea, această ultimă tehnică asigurând o distribu ț ie mai bună a produsului ș i evitând riscurile de
surdosaj localizat, sauionizare.
Consumatorul poate păstra cartofii timp de câteva săptămâni, mai mult sau mai puț in în funcț ie de soiuri,
într-un spaț iu răcoros, protejat de lumină. Cartofii „primăvara”, recoltaț i înainte de a ajunge la maturitate completă, nu se
conservant câteva zile.

Principales variétés cultivées

Varietăț ile cultivate de cartofi sunt foarte numeroase, de
ordinea de câteva mii ș i adaptată la diverse tipuri de utilizare,
alimente umaneo transformare industrială. Reproducerea
se făcând prin cale vegetativă, prin plantarea de tuberculi, aceste varietăț i
constituie clone care se pot reproduceri indefinit la
identic. Totuș i, acest tip de reproducere nu permite eliminarea
viruș ii.

În l'Uniunea Europeană, 2011 soiuri de cartofi sunt

recenzate în 2009 încatalog european de specii mari Vitelotte, varietate peruviană cu pulpa violetă
Cartof 15

culturi ș i plante de cartof[53]. Ce catalog, administrat de

l'Oficiul comunitar pentru soiurile vegetale(OCVV) conț ine doar

varietă ț ile care au îndeplinit testele DHS (distinc ț ie, omogenitate,
stabilitate) ș i VAT (valoare agronomică ș i tehnologică), preliminare la
autorizarea de comercializare. Chestionarul tehnic care
trebuie să fie completat de solicitant ș i se referă în special la caracteristicile
morphologice următoare: frecvenț a florilor, intensitatea colorării
de la corole ș i proporț ia de albastru (antocianine), precoce, forma de
tuberculi, culoarea pielii, de la baza ochilor, a cărnii, astfel
Russet Burbank, varietate americană foarte utilizată
ce despre diferen ț ele cu cele mai apropiate varietă ț i[54]. Pe
în restaurante rapide
numără 194 de varietă ț i de cartofi în catalogul oficial
franceză, care urmează aceleaș i reguli[55].

Baza de date europeană a cartofilor cultivaț i (European Cultivated Potato Database) înregistrează (sfârș it
2009) 4136 varietăț i cultivate. Această bază de date colaborativă online este gestionată de Scottish Agricultural
Agen ț ia ș tiinț ifică în cadrul ECP/GR (Programul European Cooperativ pentru Resurse Genetice de Cultură)
Reț ele) coordonate de un organism internaț ional,Bioversitatea Internaț ională[56].
LeCentrul Internaț ional al Cartofului, care menț ine cea mai importantă bancă de gene referitoare la mere
de pământuri sălbatice ș i cultivate, publică în fiecare an un „catalog mondial al soiurilor de cartofi”, din care
ultima ediț ie (2009/2010) cuprinde peste 4500 de varietăț i cultivate în aproximativ o sută de ț ări.

Criterii de selecț ie
Selecț ia de noi soiuri se realizează prinobț inătorsă privească sau să fie publice. Criteriile de selecț ie pot
a fi împărț ite în două mari categorii, pe de o parte criteriileagronomice, în principal laproductivitateș i la
precocedar ș i rezistenț a la diverș ii agresori biotici (boli ș i dăunători), pe de altă parte cei referitori la
utilizarea. în funcț ie de destinaț ia finală, aceș ti criteri se referă la bogăț ia tuberculilor în substanț ă uscată ș i amidon
(varietăț i de legume ș i furaje), capacitatea de transformare industrială (varietăț i destinate producț iei de
chipuri, cartofi prăjiț i congelaț i ș i produse deshidratate) ș i abilităț ile culinare (cartofi de consum).

Principalele categorii de cartofi de consum

Se distingă în funcț ie de modul de cultură ș i tipul de utilizare finală următoarele categorii:
• Les cartofi noi, care sunt recoltate înainte de maturitate corespund unor soiuri timpurii sau
demi-târdii, precum 'Bonnotte', 'Ratte. În Franț a, ele sunt cultivate în regiunile deiarnadulce
în special coastele deBretaniaet d'AQUITANIAsau litoralulmediteranaPlantează-le iarna, ele sunt recoltate
trei luni mai târziu, înainte de a atinge maturitatea, comercializarea lor trebuie să intervină înainte de 15 august.
denumiri de origine, cum ar fi „Île_de_Ré» sau «Roussillon", răspund la un caiet de sarcini ș i nu
corespondent nu neapărat unei singure varietăț i. Astfel, prima admite o zecime de varietăț i ș i
seconde o singură, 'Bea'.
• Le cartofi de păstrare, recoltaț i la maturitate ș i adesea târziu. În Franț a, sunt plantaț i în
april-mai, recoltate patru sau cinci luni mai târziu, produse în puț in peste tot, în special în Nord ș i în
Bretania. Pentru a evita germinarea lor, ele pot fi tratate cuchlorpropam. Limitele resturilor
prezenț ele sunt astfel stabilite în Franț a la 0,5 mg/kg pentru carne ș i 5 mg/kg pentru cartofii nespecializaț i
curăț ate (de unde interesul de a nu consuma coaja produselor tratate)
O altă distincț ie poate fi făcută în funcț ie de consistenț a cărnii:
• cartofi cu boabe fine, cu pulpă fermă, de formă în general alungită, care se men ț in bine la gătit ș i sunt
apreciate pentru calităț ile lor gustative (exemplu: 'Charlotte', 'Ratte', 'Amandine') ;
Cartof 16

• cartofi cu granula ț ie mai fină, mai boga ț i înfăină de porumb, dintre care cea mai cunoscută estebintjeAceste mere
de pământ sunt utilizate pentru confecț ionarea depiureuriou deprăjites, ș i pentru fabricarea produselor procesate
(chipsuri, crochete, cartofi prăjiț i congelaț i, etc.)

O altă distinc ț ie este mai degrabă orientatămarketing, ne găsim : coloratele (Roseval', 'Vitelotte', 'Albastru
d'Auvergne), vechile (Bintje', 'Belle de Fontenay) ș i noutăț ile (Corme de gatte', 'Scumpă', 'Pompadour',
'Charlotte, 'Juliette').

Produse care beneficiază de un label de calitate în Europa

ÎnEuropamai multe producț ii tradiț ionale de cartofi,
adesea de primărie, dar care nu se identifică neapărat cu o
varietate unică, cultivată respectând un caiet de sarcini precis,
sunt protejate de etichete de calitate. Acestea,denumire de origine
protejată(AOP) sauindica ț ie geografică protejată(IGP), sunt
definite prin legislaț ia Uniunii Europene. Este vorba despre:

• a turna AOP, cartofi din Laponia,Iepure Puikula[60]

înFinlandacartofi de lainsula Réet du
Roussillon[62]roFranț a, de la cartof regal de Jersey[63]
(Regatul Unit), de lacartof din ț inuturile Lüneburg[64]
Cartofi regali din Jersey (AOP)
înGermaniaș i de lacartof de Bologna[65]roItalia,

• turna les IGP, de lacartof de Merville(Franț a), de lacartof de La Sila[66]Italia), mere

de pământ dePrades[67]et deGalicia[68]( Spania) ș i cartofiNaxou[69]etKato Neurokopiou[70]
(Grecia).

Utilizare
Cartoful are patru mari tipuri de utilizări: l'alimente umane(sub formă de tuberculi proaspeț i sau
transformaț i), l'alimente pentru animale, l'extragerea industrială a amidonuluiș i alte subproduse, producț ia de
plante. La nivel mondial, distribuț ia a fost următoarea în 2005 (sursa: bilanț uri alimentare FAO): pentru o
disponibilitate totală de 322,5 milioane de tone (corespunzător soldului producț iei + importuri - exporturi +
varia ț ii ale stocurilor), alimenta ț ia umană a reprezentat 66,4 %, utilizarea în scopuri industriale 12,7 %
alimentele pentru animale 11 % ș i seminț ele (plante) 9,9 %. Disponibilitatea reală este afectată de un rat de pierderi,
în special atunci când este folosit de gospodării, pe care îl putem estima la aproximativ 7 %.

Alimentaț ie umană
Cartof 17

Cartof
gătit în apă (fără piele)

Valoare nutriț ională

medie pentru 100 g

Apă 78 g

Valoare calorică 85 kcal

Protides/Glucides/Lipides

Protide 2g

Glucides 19 g

Lipides 0,1 g

Vitamine

Vitamina B1 0,08 mg

Vitamina B2 0,03 mg

Vitamina B3 sau 1,2 mg

PP

Vitamina B6 0,18 mg

Vitamina B9 0,01 mg

Vitamina C 13 mg

Vitamina E 0,1 mg

Săruri minerale

Cupru 0,09 mg

Fier 0,4 mg

Potasiu 376 mg

Magneziu 18,6 mg

Mangan 0,14 mg

Zinc 0,28 mg

Acizi graș i

Acizi amino esenț iali

Diverse

Fibre 1g

Valoare nutriț ională

Cartoful este unfăinos, care se apropie de legume prin conț inutul său ridicat de apă (aproximativ 80 %), în comparaț ie cu
doar 12 % pentru celelalte amidonoase, cereale ș i leguminoase. Bogat în carbohidraț i, sărăcăcios în lipide ș i în
proteinele, este un aliment moderat energetic, aproximativ 80 până la 85 kcal/100 g când este gătit fără aport de
grăsimi. Ca punct de comparaț ie, 100 g de chipsuri de cartofi aduc aproximativ 550 kcal.
Aproape de 23% în medie, conț inutul de materie uscată poate varia de la 13 la 37%, în special în funcț ie de
varietă ț i ș i durata de stocare, cartofii boga ț i în substan ț ă uscată sunt cei mai potrivi ț i pentru
transformare industrială.
Principalul element este l'amidon(75 până la 80 % din materia uscată)[73]. Această amidon este constituită din 75 %
d'amilopectinăș i de 25 % d'amiloză[5].
Cartof 18

Cu toate acestea, ele prezintă unindex glicemicridicat (de la 57 la 86), ceea ce poate favoriza creș terea în greutate.

Aminoacizi Teneurs (%)

Alanina 4,62 - 5,32

Arginină 4,74 - 5,70

Acid aspartic 11,9 - 13,9

Cisteină 0,20 - 1,25

Acide 10,2 - 11,8

glutamic

Glicină 4,30 - 6,05

Histidină 2,10 - 2,50

Isoleucină 3,73 - 5,80

Leucină 9,70 - 10,3

Lizină 6,70 - 10,1

Metionină 1,20 - 2,15

Fenilalanină 4,80 - 6,53

Prolină 4,70 - 4,83

Sérine 4,90 - 5,92

Treonină 4,60 - 6,50

Triptofan 0,30 - 1,85

Tirozină 4,50 - 5,68

Valină 4,88 - 7,40

Cartofii conț inproteinăs, minerale (în special dinpotasiuet ducalciu) ș i de la

vitamina C(totuș i, se găsesc mai multe vitamine C în cartofii care tocmai au fost recoltaț i).
Deș i conț inutul de proteine este relativ scăzut, aproximativ 8% din materia uscată, acestea sunt de înaltă
valoarea nutriț ională. Aici se găsesc mai mulț i aminoacizi esenț iali dintre carelisina, lemetioninăș i letriptofan.
Principalele proteine sunt albumina, globulina, prolamina ș i glutenina. Tuberculii conț in
de asemeneaglicoproteinăs (cartofi prăjiț ietlectine)73].

Toxicitate
Cum se întâmplă adesea în cazul Solanaceelor, de exemplu,roș iecartoful conț ine diferite
toxines, mai ales în părț ile verzi, precum ș i în flori ș i muguri : nu este obiceiul să consumi
tigele ș i frunzele (care au putut fi folosite în perioade dificile ca substitut altabac) dar trebuie să ne abț inem
de a consuma tuberculele atunci când acestea prezintă părț i verzi, deoarece există riscul de intoxicare.
din acest motiv, cartofii trebuie să fie întotdeauna păstraț i în întuneric. În plus, fructul este foarte
toxică, cazul majorităț ii speciilor din genul Solanum, cum ar fimure negreou ladulce-amărui.
Cartof 19

Tuberculii de cartofi conț in în proporț ii variate,

de la 2 la 410 mg/kg de greutate proaspătă, diverseglicoalkaloidtoxice,

în principal de laα-chaconină ș i alα-solanină, se prezintă în special

în păr ț ile exterioare ale tuberculului. Con ț inutul variază puternic
în func ț ie de soiuri, natura solului ș i practicile culturale. La
teneur-limite în general acceptată este de 200 mg/kg[73].
Structura chimică a solaninei
Concentrarea acestor substanț e este mai mare în tuberculi
verdis sau germate. Când concentraț ia este mai mare, este cazul
la une anumite varietăț i, aceasta dă o aromă amară tuberculului. Solanina nu este eliminată pringătire, ni par la
fritură, deoarece nu este distrusă de căldură decât la peste 243 °CIngestia de solanină provoacă rar moartea
dar poate provoca diverse simptome, tulburări gastro-intestinale,hemoragies, în special larétine[74]
ș i poate duce până la o paralizie parț ială sau convulsii. Sensibilitatea persoanelor variază în funcț ie de indivizi, dar
doze de glycoalcaloizi totali între 3 ș i 6 mg/kg de masă corporală pot fi letale.

Prezenț a solaninei face ca cartofii cruzi să fie, de asemenea, toxici pentru rozătoare, în special pentru
cobai, dar perfect comestibile ș i digerabile pentru aceste animale odată ce sunt gătite[75].
Cartoful conț ine de asemenealectineda, dar acestea sunt distruse prin gătire. Lectinele sunt niș te
proteinăs capabile să se lege în mod reversibil la mono- sau oligosaharide. Această proprietate permite
lecț ii de aglutinare ahematies humaine ș i probabil a perturba buna funcț ionare atub digestivdes
insectese hrănesc cu planta, jucând astfel un rol în apărarea acestei plante împotriva insectelor.
Laprăjiturăcartofii pot duce lareacț ia Maillard, mai ales atunci când tuberculii sunt bogaț i în
sucres reducători, formarea unei substanț e toxice ș i potenț ial cancerigene,acrilamidă[76].

Bucătăria cartofului
În 1604,Lancelot de Casteaudonne quatre recettes différentes[77]pour accommoder les pommes de terre (toujours
cuites non pelées) :
• fierte ș i acoperite cuuntfondu ;
• aburite într-un vind'Spania;
• aburite cumarjorametpătrunjel, siropuri peste o sos pentrugalbenusuri de ouș i cu vin;
prăjite, prezentate cumentătocată ș iStafide de Corint, stropite cu otel.
Cartoful a fost folosit pentru a facegalettes, desclătităs, dutort(în 1791 de exemplu[78]). Veniturile
cele mai comune sunt însă cele ale cartofilor prăjiț i, alepiure, cartofi fierț i (sau în stil englezesc), de
supăpârleazx-cartofi[79], cartofi prăjiț i sau rumeniț i sausalades compun. Francezi ș i belgieni
se dispută la paternitatea cartofului prăjit. Francezii o consideră o creaț ie pariziană: cartofii prăjiț i erau
vândute pe podurile deParispendant laRevoluț ie, de unde provine numele depommes Pont-Neuf. Belgienii se bazează pe
un document de1781spunând că ne plăcea să prăjim micuț iipeș tes derâu, dar că, atunci când nu se găsea
pas, le înlocuiam cu cartofi tăiaț i într-o astfel de formă încât să reproducă forma acestor peș ti.

Aptitudini culinare ale diferitelor varietăț i

În Franț a, soiurile de cartofi numite „de consum” sunt clasificate în trei grupuri în funcț ie de
aptitudini culinare
• tip A : cartof "cu carne fermă", puț in făinos, apos ș i care se menț ine bine la gătit, de rezervat mai degrabă
pentru salate, cartofi la aburi sau în haine de câmp, cartofi prăjiț i (exemple: Belle de Fontenay,
Charlotte, Amandine
• tip B : cartofi cu pulpă destul de fină, puț in fărâmiț ată, care se desfăș oară puț in la gătit, de rezervat mai degrabă pentru
cartofii rumeniț i, în pălăria câmpului, cartofi la aburi, gratinuri, supe, cartofi prăjiț i (exemple: Manon,
Cartof 20

Ostara, Sirtema);
• tip C : cartofi cu carne făinoasă care se descompun la gătire, mai bine de rezervat pentru cartofi prăjiț i, piureuri,
cartofi la cuptor, supe (exemple: Agria, Bintje).

Ustensile ș i aparate specializate

La cuisine des pommes de terre à suscité la création de divers

ustensile de bucătăriesi dispozitive dedicate pregătirii ș i la
gătirea acestor tuberculi.
L'administrator, inventat în Franț a în 1929 de Victor Pouzet, cuț itar
à Thiers, este un cuț it cu lamă în gura de scurgere conceput pentru a facilita
curăț area cartofilor
Tipuri diferite depiure de cartofipermit să zdrobească merele
de ceramică pentru acest scop. În 1932,Jean Mantelet, care a creat mai mult
tard la societateMoulinex, depuneț i brevetul primuluimoară de
legumecreat pentru a face în sfârș it piure fără cocoloaș e. Lui Economie
de asemenea, invenț ia luicutter pentru cartofi prăjiț i.

Reț ete principale pe bază de cartofi

Preparatele pe bază de cartofi pot fi servite la

diferite momente ale unuimasaș i se constituie fie unplatcomplet
aș adar, un însoț itor al preparatului principal.

Cartoful, ca garnitură pentru un preparat din carne

de peș te, se serveș te sub forme variate,frites,piure, en
roba câmpurilor, călite, la abur, etc.
Mai multe preparate celebre combină cartoful cu ...
ingrediente complementarecarne tocată, brânzăpar
exemple, pentru a forma un fel de mâncare complet, ca de exemplu
gratin dauphinois, lehachis parmentierunde leröstis. Se poate cita
de asemeneaspecialită ț ia ș a cum este l'aligot, lebaeckeoffe, le
gulaș sau l'tocană irlandeză(ragout irlandez). Cartoful intră
de asemenea în compunerea luiomletăs, în special latortilla
spaniolă.

Cartofii se servesc de asemenea înintrare, în câteva

supă, cum ar fi supa pariziană (cartofi ș i praz),
salatele sauaperitiv, ș i chiar în desert.

Plăcinte regionale Preparaturi pe bază de cartofi

Cartof 21

America de Nord

În Statele Unite, cartofii sunt unul dintre legumele cele mai

consumate pe scară largă, cu o mare diversitate în modurile de
pregătire ș i condimentare. Celefrits(cartofi prăjiț i) ș i adesea
cartofii prăjiț i se întâlnesc frecvent
în lanț urile de fast-food ș i în cafetării tipice
americane. Unul dintre cele mai populare preparate este făcut din mere de
pământ la cuptor la care se adaugăcheddar (sau smântână ș i de
la ciboulette), ș i înNoua Angliecartofi piure mai pu ț in zdrobi ț i
variante de piure cu bucăț i, păstrând coaja) sunt foarte
Cartofi prăjiț i serviț i ca garnitură a unui
populare. Fulgi de cartofi sunt foarte utilizati pentru
hamburger
pi pureuri instantanee, care se prepară adăugând apă, cu puț in
de unt sau ulei, ș i sare pentru gust. Un preparat regional din centru
de l'Statul New York, lescartofi săraț i(cartofi săraț i) sunt
de cartofi noi mici fierț i într-o apă saturată în
sare ș i servit cu unt topit. În mesele mai formale, este
este obiș nuit să se prăjească în tigaie de fontă mici mere
de pământ ro ș u, tăiate în felii. LaEvrei americani, pe
consumă de obicei latkes (batoane de cartofi)
cartofii prăjiț i) pentru sărbătoare deHanuca.

Poutine râpée este un preparat tradi ț ionalAcadian du

New BrunswickPoutine acadienne este o minge de cartofi Poutine : cartofi prăjiț i, brânză granulată ș i
sos
de cartofi zdrobiț i ș i mărunț iț i, săraț i, uneori umpluț i cuporc, ș i terci. Le
rezultatul este o minge pufoasă de aproximativ dimensiunea uneiminge de
baseball. Ea se consumă de obicei asezonată cu sare ș i piper, sau cucassonadaOriginea sa este atribuită
auGăluș tegermană, adusă de primii coloni germani care trăiau printre acadiani.

Lapoutine, dimpotrivă, este un fel de mâncare copios de cartofi prăjiț i, cu brânză în boabefrescă ș i un sos fierbinte.
Ea îș i găseș te originea înQuébecdesanii 1950, apoi s-a răspândit în întreaga Canada unde este
devenit un fel popular. De asemenea, un alt fel deQuebec, numit pateu chinezesc, este constituit din cartofi.
Într-un vas, de jos până sus, carne tocată (vită, viț el), porumb (sub formă de cremă ș i/sau boabe) ș i
piure de cartofi.

America Latină

Încuisine peruană, în leagănul cartofului unde

se găsesc peste 3000 de varietă ț i de acest tubercul[82], este
în mod natural, ingredientul principal al multor preparate.
Printre cele mai celebre preparate se numărăpapa a la huancaina, la
cartofi umplu ț i, l'ocopa, lacarapulcra, lacausaet lecau cau. Les
cartofii prăjiț i sunt un ingredient tipic al preparatelor sote peruane, y
înț elege clasicullomo saltado.

Lechuño este o cartoflyofilizată», produse

traditionel de către comunităț iquechuaș iaymaraduPeruet Papa rellena
deBolivia[83], cunoscută în diverse ț ări din America Latină, inclusiv în alte
cartof 22

cei deja menț ionaț i, l'Argentinași laArdei iute. În arhipelagul chilean de Chiloécartofii sunt la baza
numeroase preparate, printre care milcaos, chapaleles,curantoetchochoca. ÎnEcuatorcartoful, tot în
fiind un aliment de bază cu numeroase reț ete, este sărbătorită în copiosul locro de papas, o supă groasă
de cartofi, dovleci ș i brânză.

Europa

AuRegatul Unit, cartofii prăjiț i fac parte din tradiț ionalul

Pe ș te cu cartofi prăji ț (i pe ș te-cartofi prăji ț i). Cartofii cop ț i
însoț eș te de obicei friptura de duminică. Piureul de cartofi
de pământ este de asemenea un ingredient în mai multe alte feluri de mâncare
traditionale caplăcintă de cottage, lebule ș i zgomot, lesbangeri
ș i piure, ș i însoț eș te lapanse de brebis farcie. Letattie sconeest
un plat popular scoț ian care conț ine cartofi. Cartofii
de pământ noi, de obicei fierte cu mentă ș i servite cu un
puț in unt topit, sunt apreciate, cele mai căutate fiind Jersey
Peș te ș i cartofi prăjiț i
Royalqui beneficiază de oAOPla nivel european.

ÎnIrlanda, lecolcannoneste un preparat traditional pregătit cu piure, varză rasă ș i ceapă. Clătitele
boxtysunt consumate în toată Irlanda, de ș i sunt mai degrabă asociate cu Nordul ș i diaspora
irlandeză: acestea sunt făcute tradi ț ional din cartofi ra ș i, spăla ț i pentru a elimina amidonul ș i
amestecate cu făină, lapte bătut ș i drojdie. O variantă consumată înLancashire, în special
à Liverpool, este făcut din piure de cartofi.
Lebrânzoaice cu cartofieste plăcinta naț ionalăslovacăEste făcut dintr-un aluat de făină ș i cartofi fin măcinaț i
râpées care sunt fierte pentru a forma gălu ș te. Acestea sunt apoi amestecate cu diverse ingrediente
regionale[84].
În ț ările din nordul ș i estul Europei, în special înScandinaviaPolonia, RusiaBelarusetUcraina,
cartofii nou recoltaț i sunt consideraț i un deliciu deosebit de rafinat. Fierț i
întregi ș i servite cu de laaneth, aceste „cartofi noi” sunt consumaț i tradiț ional cu
haringi săraț iGăluș te făcute din cartofi răzuiț ikugel, kugelis) sunt reț ete populare din bucătării
aș kenaz, lituaniană, belarusian[85].
ÎnEuropa de Vest, în special în Belgia, cartofii
tăiate în felii sunt prăjite pentru a pregăti frietenele,frites
originale. Lestamppot, preparat tradiț ional neerlandez, este făcut din piure
cartofi amestecaț i cu legume.
În Franț a, felul de mâncare cel mai cunoscut estehachis Parmentier. Lepate de
cartofieste un preparat regional din centrul l'Aliereș i de
Limuzină.
În nordul Italiei, în special în regiuneaFriuli, ei
Cartof la cuptor servit cu unt cartofii intră în compozi ț ia unui tip depâtes
apelategnocchis[86]. De asemenea, reduse în piure sau sub formă de
făina, cartofii sunt folosiț i pentru a pregătigăluș căsângequenelleînsoț ind preparatele de carne în tot
Europa Centrală ș i de Est, dar mai ales înBavariaș i laLuxemburgCartofii sunt
ingredientul principal al multor supe precumvichyssoisesupa albaneză cu cartofi ș i
chou. Dans l'ouest de la Norvège, le komleeste popular.

cartofii zgrunț iț icartofi încreț iț i din Canare) sunt un preparat tradiț ional alInsulele Canare. Latortilla de
cartofi(omletă de cartofi) ș i patatas bravas (fel de cartofi prăjiț i într-un sos de roș ii)
Cartof 23

epice) sunt ingrediente aproape universale aletapasspanioli.

Alimentaț ie animală
Tuberculii de cartofi pot fi distribuiț i animalelor în anumite condiț ii ș i constituie,
la fel ca pentru oameni, un aliment de bună calitate nutri ț ională. Trebuie să distingem atunci două tipuri de
consommation:
[Link] formă de tuberculi cruzi, întregi sau tăia ț i, ceea ce este potrivit pentru rumegătoare ș i cai, capabili
de a digera la fel de uș or tuberculii cruzi ca ș i cei gătiț i,
2. sub formă proaspăt aburită sau silozată, pentru porci ș i păsări de curte.
Cantităț ile de cartofi destinate alimentaț iei animale sunt variabile în funcț ie de disponibilităț i ș i
cursuri. Când cursurile sunt scăzute, consumul este important. Unele ț ări îl folosesc mult în
alimentează animalele, astfel polonia unde mai mult de o cartof din două este produs pentru a fi consumat de
animalele.

Transformare industrială

Produse procesate

În regiunile cu mare producț ie, cum ar fiNord-Pas-de-Calais ș i laPicardiaîn Franț a,

cartoful a dat naș tere unei industrii importante de procesare industrială, care
produce în special cartofi prăjiț i, chipsuri,fulgidezechilibrate, preparate congelate...

Industria de la fécule

L'amidonde cartof, numit de asemeneafecula, are numeroase utilizări. În

alimentează, poate înlocuifăină, a fi utilizată ca agent de îngroș are însoss.
Se foloseș te ș i înpatiserieindustrială ș i confecț ionareabiscotăs.
Dar în industria non-alimentară se află cele mai multe oportunităț i: intră
în compoziț ia unormedicaments, în cea a rujului sau a scutecelor pentru
bebelusi, înpapetărie, letextile, placajul. Tratată cu apă fierbinte, amidonul se numeș te
empoiset între în confecț ionareacauciucsau în glazura hârtiei foto.
Împesarea gulerelor sau a manș etelor cămăș ilor este o practică care a dispărut astăzi. La fel,
amidonul este folosit mai puț in decât înainte în fabricarea debenzi de lipits.
Din 2007, se poate folosifăină de cartofipentru a producematerii
plasticebiodegradabil, precum ș i un produs pentru lupta împotriva incendiilor de pădure, gel de foc. Vodka de mere
de pământ

Distilare
Amidonu de cartof poate fi uș orhidrolizatîn glucoză, din care se poate produce de
l'etanoldupă fermentare ș i distilare.
Începând cu secolul al XVI-lea, l' alcoolde cartof a fost folosit pentru a confecț ionavodcăou l'aquavit. Acest uz s-a
dezvoltat în mod special în Polonia în secolul al XIX-lea, când preț ul cerealelor foarte solicitate la export
era crescut. În Irlanda, cartoful stă la baza unei băuturi tradiț ionale numitepoteenoupoitínqui
beneficiezi de oIGPîn cadrul european[87].
Cartof 24

Alcoolismul generat de supraconsumul de vodcă de cartof de calitate inferioară a fost la originea

prima legislaț ie privind alcoolul adoptată în Elveț ia în 1887.
Recent, s-a luat în considerare producț ia de etanol cabiocarburantutilizabil în aditiv în benzină sau
motorină. Pe baza unui randament de 40 de tone la hectar, o producț ie de etanol de 50 hl/ha ar fi posibilă, dar
costul ar fi prohibitiv[89].

Utilizare medicinală ș i credinț e

Fără a fi o plantă medicinală, cartoful ca aliment este benefic pentru sănătate; în afară de aportul de
vitamina C utilă pentru prevenț iascorbut, că ar fi contribuit la retrocedarea în Europa în secolul al XIX-lea[90],
ea constituie un aliment de construcț ie care facilitează transit intestinal. De asemenea, are proprietăț i cicatrizante, utile împotriva
ulcere intestinale. Făina de cartofi este unsubiectemolientPutem folosi amidonul sau mărul
de pământ măcinat sub formă decataplasmeîmpotriva arsurilor, degerăturilor, crapărilor etc. Sucul de cartof este
emolient, calmant, cicatrizant al mucoaselor digestive ș i diuretic.
ConformPierre Lieutaghi, cartoful a fost utilizat pe scară largă în medicina populară încă din secolul XIX,
mai ales în Provence, pentru proprietăț ile sale emoliente ș i îmbunătăț itoare împotriva diverselor afecț iuni: arsuri, panaris,
mâini abîmáte... Se folosea în acest scop o cartof tăiat în jumătate, cartof ras sau
pulpe de cartofi fierti
Ce tubercule poate fi, de asemenea, suportul „magiei terapeutice”. Conform unor credinț e, o cartofă
conservată în buzunar, până devine uscată ș i tare, poate îndepărta răul, în special
rheumatism

Altele
Lapatatogravurăeste o activitate manuală, de obicei pentru de
tinerii copii, care constă în a sculpta în cartofi
tăiate în două modele variate, adesea forme geometrice,
pentru a-l folosi ca tamponi, odată ce au fost înmuiate în
vopsea sau cerneală.
ConformAlexandre Dumasfrunzele
cartofi uscaț i pot oferi un excelent substitut de
tabac
Se poate folosi cartoful în scopuri domestice, de exemplu Gravură de caractere chinezeș ti pe mere de
pentru a pregăti lipici, pe bază de cartofi fierț i în pământ
apa, adăugată cu pulbere de alumină, sau pentru curăț area feroneriilor ș i sticlelor
pentru a îndepărta urmele de degete cu ajutorul unei felii de cartof, înainte de a clăti suprafeț ele cu apă.
Cartof 25

Aspecte economice

Producț ie
Les pommes de terres sont cultivées dans plus de 150 pays, principalement dans l'hémisphère nord. La distribution
această cultură se întinde înlatitudinede 45 ° S la 65 ° N ș i marchează două vârfuri, cel mai important în zonele temperate
situate între 45 ș i 57 ° N, care includ Germania, Polonia, Ucraina ș i Rusia, iar al doilea în zonele
subtropicale situate între 23 ș i 34 ° N, care includ în specialbazinul indo-gangetic[94].
În2007la producț ia mondială de cartofi este estimată la 323,5 milioane detone, pentru o suprafaț ă
cultivat pe 18,8 milioane de hectare, având un randament mediu de 17,23 tone pe hectar (t/ha). Acest număr
nu include planteleseminț e) care reprezintă 30,8 milioane de tone (Mt), adică aproximativ 10 % din total.
cultura se înscrie pe locul cinci (din punct de vedere al tonajului) al producț iilor agricole la nivel mondial, după trestie
zaharul, porumbul, orezul ș i grâul ș i în faț a sfeclei de zahăr. Este cea mai importantădicotiledonăalimentar.
Cei cinci cei mai mari producători, în ordineChina(64,8 Mt)Rusia(36,8 Mt)Inde(28,6 Mt)Statele Unite(20,4 Mt)
Ucraina(19,1 Mt), reprezintă jumătate din produc ț ia mondială. În acest clasament, l'Uniunea Europeană
ar lua prima poziț ie cu 63,2 Mt, primele cinci ț ări membre,Polonia(11,8 Mt)Germania(11,6 Mt)
Franț a(7,2 Mt)Olanda(6,9 Mt)Regatul Unit(5,6 Mt) reprezentând 67,6 % din totalul european.
O compara ț ie pe continente arată că l'Europa(40,54 %) ș i l'Asie(40,45 %) concentrează 81 % din
producț ie totală faț ă de 13,2% pentruAmerica5,5 % pentruAfricaet 0,5 % pentru l'Oceania.
Lerandament mediucel mai ridicat este obț inut în Oceania cu 38.57 t/ha faț ă de 25.61 t/ha în Americi,
18,27 t/ha în Europa, 15,83 t/ha în Asia ș i 10,92 t/ha în Africa.
Lista primelor douăzeci de ț ări producătoare în 2007 este prezentată în tabelul de mai jos cu suprafeț ele cultivate ș i
rendamentele medii (sursa FAOSTAT). În acest tabel, Peru, leagănul cartofului apare pe locul 18
poziț ia ș i o singură ț ară din Africa, Malawi, pe locul 20.
Cartof 26

Anul 2007 Suprafaț ă Randament Producț ie

cultivată (tone pe (mii de
(mii hectar) tone)
de hectare)

China 4432 14.6 64837

Rusia 2852 12.9 36784

India 1443 16.4 28600

Statele Unite 457 44.6 20373

Ucraina 1453 13.1 19102

Polonia 570 20.7 11791

Germania 275 42.3 11644

Belarus 413 21.2 8744 Repartiț ia suprafeț elor cultivate pe continente

Franț a 158 45.4 7183

Olanda 157 43.7 7870

Regatul Unit 140 40.2 5635

Iran 180 25.0 4500

Bangladesh 345 15.0 5167

Canada 159 31,5 4999

Turcia 154 27.6 4246

România 273 13.6 3712

Brazil 148 24.0 3551

Peru 268 12.6 3383

Belgia 68 47.0 3190

Cartoful, al cincilea produs agricol la nivel mondial
Malawi 188 15.2 2859

Comerț internaț ional

În 2007, exporturile de cartofi au ajuns la nivel mondial la 15,5 milioane de tone, dintre care 5 (32,3
%) sub formă de produse congelate[96]. Aceasta reprezintă o pondere redusă (5 %) din producț ia mondială, ceea ce rezultă
în special costuri ridicate de transport (produs perisabil, cu un conț inut ridicat de apă, costuri de refrigerare), dar ș i
des norme sanitare ș i tehnice ș i de politici restrictive ale ț ărilor importatoare. În plus, exporturile
făina de cartofi a reprezentat în acelaș i an 0,4 milioane de tone.
Esenț ialul comerț ului internaț ional cu cartofi se realizează în Uniunea Europeană. Primele patru
ț ările exportatoareOlanda, Franț a, Germaniaș iBelgia, au realizat mai mult de jumătate din exporturile totale de
cartofi proaspeț i (54,7 %). Aceste ț ări se află de asemenea printre primele zece ț ări importatoare. În cadrul
Uniunea Europeană, Rucip (reguli ș i uzanț e ale comerț ului intereuropean cu cartofi), creat în 1956,
se aplică tuturor schimburilor între profesioniș ti[98].
Cartof 27

Consum

Principalele ț ări consumatoare de cartofi

Anul 2003 Consommation totale Consumul per
(mii de tone / an) capita
(kg / persoană / an)

China 46168 35

Statele Unite 18731 63

India 18442 17

Rusia 17997 125

Regatul Unit 7185 120

Ucraina 6810 140

Germania 5947 72

Polonia 5022 130

Turcia 4204 58

Franț a 3896 64

Spania 3227 78

Iran 3175 46

Japonia 2845 22

Canada 2817 89

Bangladesh 2781 18

Brazil 2697 15

Italie 2350 40

România 2146 96

Columbia 2064 46

Peru 1959 72

Principalele companii din industria cartofului

• Produse de transformare a cartofului (cartofi prăji ț i congela ț i, chipsuri, fulgi, făinuri etc.)
• Aviko(Olanda)
• LutosaBelgia
• McCain(Canada)
• Féculerie : amidonuri native ș i transformate, isoglucoză, etanol, proteine, etc.)
• Avebe(Olanda)
• Groupe Emsland(Germania)
• Roquette Frères(Franț a)
Cartof 28

Aspecte culturale

Numele cartofului
Când spaniolii au descoperit cartoful în Peru la începutul secolului al XVI-lea, au reț inut foarte repede că
nume local cel mai frecvent, lapapa, termenul dequechuacare a fost limba vehiculară a imperiului Inca. În aceasta
limbă, papadésigna orice tip de tubercul, cu excepț ia de lagusă[99].Papa este întotdeauna folosit pentru a desemna

cartof în ț ările din America Latină de limbă spaniolă, dar a fost înlocuit de cartof în Spania
cu exceptia insulelor Canare si a sudului tarii[100].
Termenul spaniol a fost împrumutat de numeroase limbi europene sau non-europene: astfel se găseș te
patataenitalian, grec(πατάτα), bascăetcatalancartofitagalog;patatesenturccartofienglezăpoteten
norvegian,batataenportughezș i înarabe(‫)ﺏَﺍﻃﺎﻁ‬,patacaengalicianăpatanaenoccitan,prátaengaelicet
cartofulsuedez[101].
Diferite autori au comparat de asemenea latrufeun legum de un tip atunci nou pentru europeni.
Nume derivate din „trufă” desemnează cartoful, de exemplu: trunfaenaragonese,trumfadans les
dialecte septentrionale alecatalanCând spaniolii au introdus primele cartofi în Italia
în secolul al XVI-lea, italienii i-au numit tartufoli (mici trufe). Acest nume, prin intermediul formei Tartuffel,
este la originea termenului german Kartoffel ș i a derivaț ilor săi : cartofenromânăcartofbulgarcartof
(cartof)rusăcartofiidanesc,kartulenestonian,kartaflaenislandezcartofiletoncartofii
yiddishsau judéo-german. În franceză, aș a cum s-a menț ionat mai sus, termenul „cartoufle” este folosit de Olivier de
Serres
"Pomme de terre" este o expresie fixă care constituie un nume compus, desemnând tuberculul, dar ș i ...
planteEa însăș i. Modelată după latinul malum terrae, este atestată în franceză din 1488 pentru a desemna diverse
plante tuberculoase sau cu bulbi, cum ar fi ciclamelele sau aristolochele, sau cu fructe mari, rotunde, cum ar fi dovleacul.
desemnat apoi petopinambursub influenț aneerlandezcartof, literalmente „măr de pământ”. Prin aceasta
suite, topinamburul ș i-a primit numele actual în urma expoziț iei de la Paris a nativilor americani din tribul Tupis ș i
numele de cartof s-a aplicat definitiv la Solanum tuberosum, în special sub ac ț iunea
popularizarea acestui tubercul a fost realizată de Parmentier începând cu 1773. Expresia „Pomme de terre” a intrat
îndicț ionarul Academiei Francezeîn a ș asea ediț ie a sa în 1835[105].
Se regăseș tesyntagmecartofesperantocartofi
neerlandezș i diversele variante de Erdapfeld în dialectele sudice alegermană(în Austria, în Elveț ia)
ș i în sudul Germaniei).
« Poire de terre » a fost de asemenea folosit, expresie care se regăseș te sub forma de Grundbirnen germană,
krumpiren croate,krompiraen serbe,krompirjaen slovéne[106],crumpenăen roumain,gromperen luxembourgeois
etkrompiren wallon[107].
Chiar dacă termenul depatate este folosit frecvent pentru a desemna cartoful, nu vom confunda acest
tubercul cu lacartofi dulci(Ipomoea batatas), care aparț ine de partea sa familieiConvolvulaceae.
Cartof 29

cartoful în expresiile limbii franceze

Termenul „patate” se referă în limba română familiară la o persoană pe care o considerăm puț in simplistă. Astfel
se va spune de exemplu: „x este o cartof!” De notat că, departe de orice insultă, anumite regionalisme îi atribuie
o conotaț ie afectivă.
• « A avea multe pe inimă.
• « A avea cartoful": a fi în formă.
• « A pune o cartof} : a da o lovitură (în special, o lovitură de pumn sau a lovi într-un mingea.
• « Nu renunț a la cartof!": expresie din Quebec folosită pentru a încuraja pe cineva, sinonim cu: „Eș ti capabil să o faci
capabil, vei reuș i!
• « A face cartofi: a eș ua lamentabil, a nu avea noroc.
• « A se pasa (sau a se arunca) cartoful fierbinte”: a se pasa reciproc o problemă jenantă, a se arunca.
balle. Această expresie recentă, apărută în Quebec în anii 1970, în Europa în anii 1990, este un
calque al unei expresii engleze mai vechi: a lăsa ceva ca pe un cartof fierbinte.
• « A fi gras ca o cartofă: a avea un surplus de greutate semnificativ.
În matematică, o „cartof” este o curbă închisă fără o formă bine definită care reprezintă un ansamblu. Se spune
de asemenea «patatoid».

Cartoful în literatură
Adam Mickiewiczmare poet romanticpolonezăa sărbătorit rolul jucat de cartof pentru a-ș i salva
poporul foametei după războaiele napoleoniene într-o poezie eroico-comică, în patru cânturi, Kartofla,
(cartof), scris în 1819[109].
La poetul chilianPablo Neruda, premiul Nobel pentru literatură, a cântat despre cartof ș i identitatea sa indiană în
Oda la papa (Ode elementare).
Papa
te cheamă
tata
ș i nu cartof
nu te-ai născut castelană:
eș ti întunecată
cum
piela noastră,
suntem americani,
tata,
suntem indieni...
—Pablo Neruda, Odas elementale, 1954 Poetul francezFrancis Ponges-a interesat printre alte obiecte banale
la cartof, din care îș i extrăgea un plăcere hedonistă:
A curăț a o cartof fiert de bună calitate este o plăcere aleasă. Între grăsimea degetului mare ș i vârful
cuț itul ț inut de celelalte degete ale aceleaș i mâini, se apucă—după ce a fost incizat—de unul dintre acestea
buze acest hârtie aspră ș i subț ire pe care o tragem spre noi pentru a o desprinde de carnea apetisantă a tuberculului.

Operaț ia uș oară lasă, atunci când am reuș it să o perfecț ionăm fără a mai reveni de prea multe ori, o impresie de
satisfacț ie indiscutabilă. Zgomotul uș or pe care îl fac ț esăturile când se desprind este plăcut pentru ureche, iar descoperirea
pulpe comestibile încântătoare.
—Francis Ponge, Piese (1962). „Cartofii” este titlul unei romane deJacques Vaucherot, publicat în 1962 ș i
adaptat pentru film înfilm cu acelaș i numedeClaude Autant-Lara(1969), care subliniază rolul merelor
de pământ în aprovizionarea unei familii din Ardenele franceze sub ocupaț ia germană. Citat: „
Cartof 30

cartofii fierț i sunt mult mai uș or de digerat decât merele înăbuș [Link] Allais,Les
Gânduri. Cartoful este asociat cu fasolea în acest refren al unei melodii de soldaț i:
Franț a este mama noastră
Este ea care ne hrăneș te
Cu cartofi
Ș i fasole stricat
Ofiț erii, cântec militar[110]

Cartoful în arte
Cartoful a fost o cultură esen ț ială înAnzide la eră
precolumbianăCulturaMochicadin nordulPerua produs ceramică
sfinte, ale căror forme semnificative reprezentau teme importante. Cele traduse
cartofii sunt reprezentaț i atât în mod antropomorfic cât ș i
naturală[111].
Numeroș i pictori au reprezentat cartoful în naturi moarte
sau scene din viaț a de zi cu zi. Este cazul, printre altele, în secolul al XIX-lea, de
Jean-François Millet în Planteurs de pommes de terre (1862,muzeul de
Beaux-Arts din Boston ) sau în celebra sa pictură L'Angélus sau Rugăciunea pentru
Ceramică cartof de la recolta de cartofi (1858)[112], d' Albert Ankerîn La Petite
culturăMochica(muzeul Larco, Éplucheuse de pommes de terre(1886) et deVincent Van GoghdansLes
Lima)
Mâncători de cartofi(1885, muzeul Van Gogh, Amsterdam), de
Paul-Élie Ranson(1893) în Cojitorii de cartofi.

În 2008, pictorulBolivianRoberto Mamani Mamania consacrat o serie de 30 tablouri cartofului ș i la

relaț iile sale cu cultura indianăAymaranu este rezultatul

L'Angélus, ulei pe pânză, Mâncătorii de mere de Mica Decopertoarele

Jean-François Millet, 1858, pământ, ulei pe pânză,Van Gogh, peeling de mere de
Muzeul Orsay 1885Muzeul Van Gogh cartofi pământPaul-Élie
ulei pe pânză, Ransom1893
Albert Anker, Muzeul Prioriatului
1886, colecț ie
privat
Cartof 31

Cartoful în heraldică
Reprezentări ale cartofului, plantă întreagă, tubercul sau floare, apar înblazonde anumite
localităț i din Europa, în special din Germania, sau din America Latină.

Blazon deDollbergen(Lower Saxony) Blazon deLemi(Finlanda) Blazon deTausa(Cundinamarca, Columbia)

Muzee
Există niș temuzee de cartofîn diferite ț ări (Statele Unite ș i Germania, în special).

Sărbătoarea cartofului
Cartoful este sărbătorit în mai multe ț ări din America de Sud.
De atunci1986, laBolivia, care este unul dintre principalii producători de cartofi de pe continentul sud-american,
sărbătoreș te o « zi naț ională a cartofului » în localitatea de Betanzos(departamentul PotosíC'est
de asemenea cazul înArgentina, à Córdoba, din1981[115].

De atunci2005, auPeru, la iniț iativa Ministerului Agriculturii, 30 mai a fost declarat „zi naț ională a mărului
de pământ

Plante emblemă
Din 2002, cartoful estelegume oficialleguma oficială de stat a statului american deIdaho.[117].
Acest stat, supranumit Statul Cartofului, este principalul producător al acestui tubercul.
Statele Unite, aproximativ 28 % din producț ia naț ională, în principal din soiulRusset Burbank.
Ca ș i în cazul altor fructe ș i legume, numele de cartof a fost atribuit unei zile din an în
calendariu republican, 12vendémiaire(2 octombrie).

Jucărie
Forma cartofului a inspiratM. Cartof, jucăriepentru copii de origine americană creată deHasbroîn 1952.
Este constituit dintr-o cap din material plastic de formă patatoidă ș i din mai multe elemente care pot să o decoreze,
moustache, chapeau, nez, etc.

Înregistrare
Cea mai mare cartof din lume, 3.5 kg, ar fi de ț inut de un restaurator dinInsula Man, Nigel
Kermode[119].
Cartof 32

Personalităț i legate de cartof

• Pedro Cieza de León(1520-1554)conquistadorspaniol, potrivit primei descrieri cunoscute a cartofului
în Cronica Peruului (1533).
• Antoine Augustin Parmentier(1737-1813), farmacist ș i agronomfranceză, contribuie la popularizarea
cultura ș i consumul de cartofi în Franț a.
• Luther Burbank(1849-1926), horticultor ș i selecț ioneramerican, a fost la originea varietăț iiRusset Burbank,
încă folosită pentru pregătirea cartofilor prăjiț i la McDonald's.
• George Shima(1864–1926), antreprenornippo-american, cunoscut sub numele de „regele cartofului”.
• John Gregory Hawkes(1915-2007)botanistăbritanicfut o autoritate mondială în domeniul
evoluț ia ș i genetica cartofului.
• Harrison McCain(1927-2004) ș iWallace McCain(născut în 1930), antreprenoricanadieni, cofondatori ai
societateMcCain Foods, cel mai mare producător mondial de fritaresurgelată.
• Carlos Ochoa(1929-2008), botanistă ș i taxonomistăperuan, obț inător de mai multe soiuri de cartofi
• Andrés Contreras(născut în 1943),agronome ardei iutespecialist în cartof.
• David M. Spooner(născut în 1949)botanistăamerican, specialist în sistematica Solanaceae.

Vezi ș i

Articole conexe
• Muzeul Cartofului
• Parcul cartofului
• idiotisme gastronomic

Bibliografie
• Samuel EngelTratat asupra naturii, culturii ș i utilităț ii cartofilor de un prieten al oamenilor, la
Antoine Chapuis, Lausanne, 1771, 80 p.
• Antoine Augustin Parmentier„Examen chimic al cartofilor: în care se tratează părț ile
constituente ale bledului, Didot tânărul, Paris, 1773, 248 p.
• Antoine Augustin ParmentierTratat despre cultura ș i utilizările cartofilor, al cartofului, ș i al
topinambour, Barrois l'aîné, Paris, 1789, 389 p.
• Anselme Payenș i Alphone Chevallier, Tratat despre cartof, cultura sa, diferitele sale utilizări în
preparatele alimentare, artele economice, fabricarea siropului, a apei de viaț ă, a potasei, etc.
Thomine, Paris, 1826, 80 p.
• Ernest Roze, Istoria cartofului: tratată din perspective istorică, biologică, patologică,
cultural ș i utilitar, J. Rothschild, Lausanne, 1898, 464 p.
• Lucien Dupouy,, Pentru a cultiva, conserva ș i folosi bine cartoful, Rustica, Ed. de Montsouris, Paris,
1946, 62 p.
• Jean Feytaud,, Cartoful,Presi universitare din Franț a, [Link] ştiu eu?, Paris, 1949, 127 p
• Lucienne Desnoues, Toată cartofulMercure de France, Paris, 1978, 302 p.
•(ro)Redcliffe N. Salaman, Istoria ș i influen ț a socială a cartofului, Cambridge University Press, 2e
ediț ie, 1985, 768 p.(ISBN 0521316235)
• Wolfgang Radtke ș i Walter Rieckmann, Bolile ș i dăunătorii cartofului, Th. Mann -
Gelsenkirchen-Buer, 1991, 168 p.(ISBN 3-7862-0090-4)
Patrick Pierre Sabatier, Cartoful este de asemenea un produs dietetic, Robert Laffont, 1993, 275 p.(ISBN
2-221-07631-1
Cartof 33

Joël Robuchon, Cel mai bun ș i cel mai simplu al cartofului, Robert Laffont, 1994, 250 p. (ISBN
2-253-08159-0)
• Colectiv, Cultura cartofului de păstrare, ITCF, Paris, 1995, 63 p. (ISBN 2-86492-224-X)
• Colectiv, Cartoful de la Cristofor Columb la McCain, PackEdit, 1995, 64 p.
Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean-Claude Crosnier, Cartoful - Producț ie, îmbunătăț ire, inamici ș i
maladii, utilizări, ediț ii INRA - ITPT - ITCF, col. « Mai bine înț eles », Paris, 1996, 640 p. (ISBN
2-7380-0676-0
• Jean-Paul Thorez, Cartoful, ilustra ț ii de Fabien Seignobos, Actes Sud, coll. « Cronici ale
potager », Arles, 2000, 136 p.(ISBN 2-7427-2869-4)
• Jean-Paul Thorez, Pătrunjel, fotografii de Isabelle Rozenbaum, Hachette / Le Chêne, Grenoble, 2003,
192 p.(ISBN 2-8427-7437-X)
• Iluminarea unui tezaur îngropat - Anul interna ț ional al cartofului 2008 - Raport de sfâr ș it de an
FAO, 2009, 144 p.(ISBN 9252061428)
• Colectiv, Boli, dăunători ș i tulburări ale cartofului, ghid de identificare ș i fiș e descriptive
Arvalis / FNPPPT / GNIS, Paris, 2008, 192 p.(ISBN 2-86492-920-8)
• Sophie Le Doré, Ce que nous devons savoir sur la pomme de terre, Plon, Paris, 2008, 196 p.(ISBN 2-259-20816-9)
• Jean-Pierre Wiiliot - Marc de Ferrière Le Vayer, Saga de la pomme de terre, Cercle d'Art, Paris, 2008, 160 p.
(ISBN 2-7022-0868-7)
• Colec ț ie,Cartoful, istorie ș i reț ete delicioase, Glénat, Grenoble, 2009, 160 p. (ISBN 2-7234-7319-4)

Liens externes

Références
• Referin ț ă Flora din China[120]Solanum tuberosum[121](ro)
• Referin ț ă Flora din Pakistan[122]Solanum tuberosum[123](ro)
• Referin ț ă Flora din Missouri[124]Solanum tuberosum[125](ro)
• Referin ț ăCatalogul Vieț iiSolanum tuberosumBertero ex Walp., nomen nudumNon Valide[126](ro)
• Referin ț ăCatalogul Vieț iiSolanum etuberosum Lindl.[127](ro)
• Referin ț ăTela Botanica(metroul din Franț a[128]Solanum tuberosum L., 1753[129](fr)
• Referin ț ăTela Botanica(La Réunion[130]Solanum tuberosum L.[131](fr)
• Referin ț ăTela Botanica(Antile[132]Solanum tuberosum L.[133](fr)
• Referin ț ăITISSolanum tuberosum L.[134](fr)(+versiune[135](en))
• Referin ț ăAlukaSolanum tuberosum[136](ro)
• Referin ț ăNCBISolanum tuberosum[137](ro)
• Referin ț ă GRIN[138]specie Solanum tuberosum L.[139](ro)

Altele
•(en)Centre international de la pomme de terre[140]
Anul interna ț ional al cartofului 2008141
•(ro)Document de consens în biologia Solanum tuberosum subsp. tuberosum (cartof)[142], OCDE.
Comitetul na ț ional interprofesional al cartofului143Franț a
Fédération na ț ională a producătorilor de plante de cartofi144(Franț a)
• Grupare interprofesională pentru valorificarea cartofului[145](Franț a)
Cură cartoful[146]Relaxare: curăț aț i o kartof virtual!
ckb:‫ﭖ ﺗﺎﺕ‬
Cartof 34

Références
ACME S.A.C.I, Buenos Aires, 1987
Faiguenbaum M, H., Zunino, P, „ Biologia culturilor anuale, cartof. Sistemul radicular([Link]
[Link])», Facultad de Agronomía e Ingeniería Forestal. Pontificia Universidad Católica de Chile
Faiguenbaum M, H., Zunino, P, „ Biologia culturilor anuale, cartof. Sistemul caulinar([Link]
[Link] de Agronomie ș i Inginerie Forestală. Universitatea Catolică Pontificală din Chile
Un grands choix de varietăț i([Link] Federaț ia naț ională a producătorilor de plante de
cartofi. Consultat pe 19 august 2009
Marie Pierre Arvy ș i François Gallouin, Legume de ieri ș i de astăzi, Belin, Paris, 2007 (ISBN 978-27011-4205-0), p. 403 - 418
Faiguenbaum M, H., Zunino, P, « Biologia Culturilor Anuale, Cartof. Tubercul[Link]
[Link])Facultatea de Agronomie ș i Inginerie Silvică. Universitatea Catolică Pontificală din Chile
Xin, E., D. Vreugdenhil ș i A. M. Lammeren, „ Diviziunea celulară ș i mărirea celulară în timpul formării tuberculilor de cartof”, în Journal of
Botanica Experimentală, nr. 49, 1998 [text integral]([Link] consultată pe 19 august 2009)
Plaisted (dir.), Hibridizarea plantelor de cultură., Societatea Americană de Agronomie, Societatea Americană de Ș tiinț a Plantelor, New-York, 1982
(ISBN 0-89118-034-6), « Cartof », p. 483-494
Hawkes, J.G, Genealogia cartofului, (Eds. Bradshaw, J.E ș i Mackay, G.R.), CAB International, Wallingford, 1994, « Originea plantelor cultivate
cartofi ș i relaț iile dintre specii
Carlos M. Ochoa, Cartofii din America de Sud, Cambridge University Press, 1991 (ISBN 0521380243), p. 182
J.G. Hawkes, Cartoful: evolu ț ie, biodiversitate ș i resurse genetice., Belhaven Press,, Londra, 1990, 259 p.
Organiza ț ia pentru Cooperare ș i Dezvoltare Economică (OECD), „ Document de consens asupra biologiei Solanum tuberosum
[Link]( cartof)([Link] », 1997, Direcț ia de Mediu Organizaț ia pentru
Cooperare Economică ș i Dezvoltare, Paris
Hawkes, J.G, Genetica cartofului, (Eds. Bradshaw, J.E ș i Mackay, G.R.), CAB International, Wallingford, 1994, « Origini ale cultivării
cartofi ș i relaț iile dintre specii
Hosaka, K., ș i R.E. Hanneman, Jr titlu = Originea diversită ț ii ADN-ului cloroplast în cartofii andini, Articol în Theoretical and
Genetica Aplicată, nr. 3, 1988
[15](ro)Grun, P, „ Evoluț ia cartofilor cultiva ț i”, în Economic Botany, vol. 44 (3 Suppl.), 1990
Raker, C & David M. Spooner, „ Cartoful cultivat tetraploid chilian, Solanum tuberosum, este distinct de popula ț iile andine:
Datele microsatelitilor », în Crop Science, vol. 42, nr. 5, 2002 [text integral][Link]
[17](ro)Brush, R., Ortega, R., Cisneros, P., Zimmerer, K. ș i Quiros, C, « Diversitatea cartofului în centrul andin al domesticirii culturilor »
în Biologia Conservării, vol. 9, nr. 5, 1995
Kawagoe, Y., ș i Y. Kikuta. 1991. Evolu ț ia ADN-ului cloroplastului în cartof (Solanum tuberosum L.). Teor. Appl. Genet. 81:13 –20.
[19](ro)Hosaka, K, « Calea evolutivă a ADN-ului cloroplast la tipul T în cartof », în American Journal of Potato Research, vol. 81,
{{{an}}} [ text complet([Link]
Zosimo Huaman ș i David M. Spooner, «Reclasificarea popula ț iilor de soiuri de cartofi cultiva ț i (Solanum Sect. Petota)»
În American Journal of Botany, 2002 [text integral]([Link] consultată pe 15 august 2009)
Consor ț iul pentru secven ț ierea genomului cartofului (PGSC)([Link] Consultat pe 21 august 2009
Claire Doré ș i Fabrice Varoquaux, coord., Istoria ș i îmbunătăț irea cincizeci de plante cultivate, edituri INRA, col. „Savoir-faire”,
Paris, 2006 (ISBN 2-7380-1215-9), p. 616
Varietă ț i aprobate de cartofi rezistente la viru ș i([Link] guvernul din
Québec. Consultat pe 28 decembrie 2009
P. Blaine, Jr. Friedlander, « Imunitatea umană la un virus activată pentru prima dată cu un vaccin pe bază de plante([Link]
edu/chronicle/00/7.13.00/BTI-potato_vaccine.html) », 13 iulie 2000, Cornell Chronicle Online,universitatea Cornell. Consultat pe 24
decembrie 2009
Rezumat al avizului grupului ș tiinț ific privind organismele modificate genetic referitor la o solicitare a BASF Plant Science
de lansare pe piaț ă a cartofului modificat genetic EH92-527-1([Link]
7 decembrie 2005, Autoritatea Europeană pentru Siguranț a Alimentelor. Consultat pe 24 decembrie 2009
Cartof modificat genetic utilizat pentru producerea de materii prime regenerabile([Link]
ch/in-news/point/pdf/okt06_f.pdf), octombrie 2006, Internutrition (Asociaț ia elveț iană pentru cercetarea în alimentaț ie). Consultat pe 24
decembrie 2009
UE - BASF dă în judecată Comisia Europeană pentru întârzierea în autorizarea cartofului Amflora([Link]
[Link]/[Link]?article3640), septembrie 2008, Asociaț ia Inf’OGM. Consultat pe 24 decembrie 2009
André Gallais ș i Agnès Ricroch, Plante transgenice: fapte ș i provocări, Quæ, col. „Sinteză”, Paris, 2006 (ISBN 2-7592-00001-9)
p. 178
Rămă ș iț ele arheologice ale cartofului ș i cartofului dulce în Peru[Link] septembrie
1988, Centrul internaț ional de cartofi. Consultat pe 16 decembrie 2009
Dic ț ionar de la Academia Regală([Link]
31[Link]
Cartof 35

[32] La cartof « La Bleue de la Manche »([Link] pe Normandia Patrimoniu

[33] Legi et acte ale guvernului - Volumul VIII : 1 Brumar până la 18 Prarial anul II[Link]
pg=PA236&dq=legi+si+acte+cartof&cd=1#v=onepage&q=&f=false, Imprimerie imperială - Paris, p. 236
Buletin de Lille, 1915-12 de Anonim - Projet Gutenberg([Link]
Adolf Dugléré([Link] [Link]. Consultat pe 22 decembrie 2009
L'autochrome Lumière([Link] Institut Lumière. Consultat pe 20
august 2009
Raportul celei de-a ș asea evaluări externe a programului ș i managementului (EPMR) al Centrului Interna ț ional pentru Cartof (CIP) ([Link]
[Link]/cip/epmr/docs/Raportul EPMR nr. 6 al [Link], Grup consultativ pentru cercetarea agricolă internaț ională(CGIAR). Consultat
20 august 2009
Cartofii Spa ț iali la Salvare([Link]
[Link]+nasa+cartof+1995&cd=1&hl=fr&ct=clnk&gl=fr&client=firefox-a), NASA. Consultat pe 20 august 2009
Unit Naț iunile Anul Internaț ional al Cartofului 2008([Link]
Distribu ț ia globală a recoltei de cartofi[Link] Centru
internaț ionalul cartofului. Consultat pe 15 decembrie 2009
Dominique Soltner, Marile producț ii vegetale, colecț ia „Ș tiinț e ș i tehnici agricole”, ediț ia a 7-a, 1976, p. 255.
Dominique Soltner, Mari producț ii vegetale, ediț ia a 7-a, 1976, p. 258-260.
Fertilizare azotată pe cartofi([Link] de agricultură din Nord.
Consultat pe 31 decembrie 2009[doc]
Caroline Chambenoit ș i François Laurent, Fertilizarea cu azot a cartofului: ghid practic, INRA/Alternatech-ITCF-ITPT, 2002
(ISBN 2738009883), p. 76
Tehnica turnului de cartofi.([Link]
Hotărârea din 18 februarie 2009 privind modificarea datei limită de comercializare a cartofilor de primăvară([Link]
[Link]/[Link]?cidTexte=JORFTEXT000020380628, 15 martie 2009, Légifrance. Consultat pe 15 decembrie 2009
Defanaj([Link] Ministerul Agriculturii ș i Acvaculturii - Nou Brunswick. Consultat pe
15 décembre 2009
Cartofi de teren sub supraveghere sanitară înaltă.([Link]
Mildiou de la cartof([Link] INRA HYP3. Consultat pe 17 decembrie 2009
Les boli fungice ale cartofului[Link] Consultat pe 17
decembrie 2009
Wolfgang Radtke ș i Walter Rieckmann, Boli ș i dăunători ai cartofului, ed. Th. Mann-Gelsenkircher-Buer, 1991, (ISBN
3-7862-0090-4), p. 84-140
Depozitarea cartofilor ș i păstrarea valorii([Link] [Link]), Consilieri Tehnici &
Consultanț i. Consultat pe 6 decembrie 2009
Catalog european varieties: potato([Link] Grupare naț ională
interprofesional al seminț elor ș i plantelor. Consultat pe 7 decembrie 2009
Chestionar tehnic - Solanum tuberosum L.([Link]
TQ_SOLANUM_TUBEROSUM_023_RO.pdf, Oficiul Comunitar pentru Varietăț i Vegetale (OCVV). Consultat pe 7 decembrie 2009
Catalog franceză a soiurilor: cartof([Link] naț ional
interprofesional al seminț elor ș i plantelor. Consultat pe 7 decembrie 2009
Baza de date europeană a cartofului cultivat([Link] [Link]. Consultat pe 7 decembrie 2009
Catalogul mondial al varietă ț ilor de cartofi 2009/10([Link] Cartof Global
Ș tiri. Consultat pe 7 decembrie 2009
[]([Link]
[59] pagină 19 de([Link]
Iepure Puikula([Link] Europeană -
bază de date DOOR. Consultat pe 10 ianuarie 2010
Măr de Terre de l'Île de Ré([Link] Comisie
european - baza de date DOOR. Consultată pe 14 decembrie 2009
Măr de Terre Primeur din Roussillon([Link]
Comisia Europeană - baza de date DOOR. Consultat pe 14 decembrie 2009
Jerseu Cartofi regali([Link] Comisie
european - baza de date DOOR. Consultat pe 14 decembrie 2009
Cartofi de Lüneburger Heide([Link] Comisie
european - baza de date DOOR. Consultat 14 decembrie 2009
[65] Patata din Bologna([Link] Europeană
- baza de date DOOR. Consultat pe 14 decembrie 2009
Patata Della Sila([Link] Comisia Europeană -
baza de date DOOR. Consultată pe 14 decembrie 2009
Cartof 36

Cartofi de Prades([Link] Europeană -

bază de date DOOR. Consultat pe 14 decembrie 2009
[68] Patata de Galicia([Link] Comisia Europeană -
bază de date DOOR. Consultată pe 14 decembrie 2009
Cartof de Naxos([Link] Europeană -
bază de date DOOR. Consultat pe 14 decembrie 2009
Cartof de la Pădurile de Jos([Link] Comisie
european - baza de date DOOR. Consultată pe 14 decembrie 2009
[71] FAOSTAT Agricultură, CDU/BA, echilibrul produselor([Link]
FAO. Consultat pe 27 ianuarie 2010
Céline Richonnet, „Cartofii, ce sănătate!”[Link] Naț ional
interprofesional al cartofului [an = 2004. Consultat pe 19 august 2009
Document de consens privind considera ț iile compozi ț ionale pentru noi soiuri de cartofi: Nutrien ț i cheie pentru alimente ș i furaje, Anti-nutrien ț i
ș i toxine([Link]
4091cf51091a9e4bc1256b3c00403dc7/$FILE/JT00119165.PDF9 ianuarie 2002, OCDE. Consultat pe 25 decembrie 2009
[74] Ahmed, R. 1982. Studiu asupra conț inutului de glicoaalkaloide în tuberculii de cartofi care cresc în Pakistan ș i a factorilor de mediu care determină sinteza acestora.
investigaț ii fiziologice asupra alimentării animalelor experimentale cu glicaloizi mari. Raport anual 6, Departamentul de Botanică, Universitatea din Karachi
Pakistan.
Jadhav, SJ. & Salunkhe, D.K. 1975. Formarea ș i controlul clorofilei ș i glicozilaloidelor în tuberculii de Solanum tuberosum L. ș i
evaluarea toxicităț ii glicoalcaloizilor. Adv. Food Res., (21): 307354.
Fiziologie et patologii digestive ale cobaiului domestic Cavia porcellus([Link]
Open Archive Toulouse Archive Ouverte (teza Ș colii Naț ionale Veterinare din Toulouse). Consultat pe 19 noiembrie 2009
[76] Una „cutie de unelte” pentru a reduce conț inutul de acril amidă al produselor pe bază de cartofi prăjiț i: chipsuri([Link]
alimente/alimente/securitateaclorilor/contaminanti/acrilamidă/[Link] Europeană - DG Sănătate ș i Consumatori.
Consultat pe 10 ianuarie 2010
Lancelot de Casteau, Prezentare Herman Liebaers, Traducere în franceza modernă ș i glosar Léo Moulin, Comentarii
gastronomice Jacques Kother, Deschiderea bucătăriei de Lancelot de Casteau, De Schutter, Anvers, 1983 (reediț ie a ediț iei din 1604).
Nicole Hanot ș i Charles-Xavier Ménage, Reț etele noastre vechi ș i belgiene, CD-Rom alBiblioteca ș i muzeul Gulaș ului,
D/2002/8066/1, (ISBN 2-9600307-0-2)
La cartoful intervine în foarte multe supe.
Caracteristici, utilizare ș i conservare a principalelor varietă ț i de cartofi comercializate în Fran ț a([Link]
[Link]/fonds_documentaire/daj/guide/gpem/fruitleg/[Link] permanent de studiu al pieț elor de produse alimentare
(GPEM/DA), Ministerul Economiei, Finanț elor ș i Industriei.
[81] Sophie le Doré, Ce ce trebuie să ș tim despre cartof, Plon, 2008, (ISBN 2-259-20816-1), p. 106
Peru sărbătore ș te diversitatea cartofului([Link]
[Link]
Timothy Johns, Cu ierburi amare o vor mânca: Ecologia chimică ș i originile dietei ș i medicinei umane, Universitatea
Arizona Press, Tucson (ISBN 0-8165-1023-7), p. 82-84
Magdalena Inkove ț , Secrete Cosmetice Culinară de Top A NATO, carte de bucateLulu2004 (ISBN 9781411608375), p. 115–116
Te rog la masă: Cartea de bucate rusă, Workman Publishing, New York, 1990 (ISBN 0-89480-845-1), p. 319–20
Claudia Roden, Mâncarea Italiei, Arrow Books, Londra (ISBN 0-09-976220-X), p. 72
Regulament (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European ș i al Consiliului privind definiț ia, denumirea, prezentarea, etichetarea ș i
protecț ia indicaț iilor geografice ale băuturilor spirtoase([Link]
do?uri=OJ:L:2008:039:0016:0054:FR:PDF), 15 ianuarie 2008, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Consultat pe 16 decembrie 2009
Istoric Politica elveț iană a alcoolului([Link]
PHPSESSID=15f9b2b4189d4ed1caab301fc&PHPSESSID=15f9b2b4189d4ed1caab301fc, Regia federală a alcoolului RFA (Elveț ia).
Consultaț i pe 28 decembrie 2009
[89] Patrick Rousselle, Yvon Robert, Jean-Claude Crosnier, Cartoful - Producț ie, îmbunătăț ire, duș mani ș i boli, utilizări,
INRA ediț ii - ITPT - ITCF, col. „Mai bine înț eles”, Paris, 1996 (ISBN 2-7380-0676-0), p. 508
[90] Propagare [Link] FAO - Anul internaț ional al cartofului.
Consultat pe 13 decembrie 2009
[91]Jean ValnetA te trata cu legume, fructe ș i cereale,Cartea de buzunar1985, (ISBN 2-253-03655-2), p. 384-394.
Pierre Lieutaghi, Badasson & Cie : Tradiț ie medicinală ș i alte utilizări ale plantelor în Haute ProvenceActes Sud, colecț ia „Natură”,
2009, (ISBN 2-7427-8192-7), p. 440-442.
Alexandre Dumas, Marea Dic ț ionar de bucătărie([Link]
cid=608), Lemerre, 1873
Robert J. Hijmans, „ Distribuț ia globală a culturii de cartof([Link]
pdf)» pe[Link] Internaț ional de Cartof(CIP). Consultat pe 13 decembrie
2009
Cartof 37

[95] Faostat - Agriculture - Production ([Link] FAO. Consultat pe 13

decembrie 2009
[96] Faostat - Agriculture - Commerce ([Link] FAO. Consultat pe 22
decembrie 2009
Economia mondială a cartofului([Link] FAO Anul internaț ional
de la pomme de terre 2008. Consultat pe 22 decembrie 2009
Le Rucip: reguli pentru folosirea tuturor profesionalilor([Link] hebdo
[Link]?9be0dfec72d31d324a80efcc0f1add80=db55faeca33101162228c42828618df9l), Pomme de terre hebdo, nr. 907 - 30 mai 2009 -.
Consultat pe 22 decembrie 2009
Redcliffe Nathan Salaman, William Glynn Burton, John Gregory Hawkes, Istoria ș i influen ț a socială a cartofului, Cambridge
University Press, a doua ediț ie revizuită, 1985, (ISBN 0521316235), p. 127.
[100](ro)papa. 3) ([Link] 2005, Academia Spaniolă. Am consultat pe 23 decembrie 2009
[101](es)Navarro, F., « Etimologii. Cartof (II) ([Link] 2000,
Centro Virtual Cervantes. Institutul Cervantes (Spania). Consultat pe 14 august 2009
Dic ț ionar catalan-valencian-balear. ([Link]
[103] Olivier de Serres, Teatrul agriculturii ș i gospodăriei câmpurilor([Link]
dq=cartoufle&cd=6), Samuel Chouët - Genève, p. 500
[104]Le Robert, dic ț ionar istoric al limbii franceze sub direc ț ia lui Alain Rey, edi ț ii Le Robert, Paris 19921, (ISBN
2-85036-187-9), p. 1574.
Dictionar de l'Académie française, ediț ia a 6-a, p. 454([Link]
M=chemindefer), Gallica - BNF[consultat pe=15 decembrie 2009
Sortarea numelui cartofilor ș i a rudelor lor([Link]
baza de date a plantelor multiscript - Michel H. Porcher ș i prietenii. Consultat pe 13 decembrie 2009
La cartof([Link] [Link] (Acasă la cuvintele spuse ș i scrise).
Consultat pe 13 decembrie 2009
Julie Amerlinck, Phraséologie potagère - Denumirile legumelor în expresiile franceze contemporane, Peeters, Louvain-la-Neuve,
2006 (ISBN 90-429 1738-5), p. 136
O scurtă istorie a cartofului ( ș i nu numai)([Link] Hist [Link].
Consultat pe 21 ianuarie 2010
[110] Cântece de la tradiț ie a ș colii militare speciale de la Saint-Cyr([Link]
Berrin, Katherine & Muzeul Larco, Spiritul Antic al Perului: Comori din Muzeul Arheologic Rafael Larco Herrera
Thames ș i Hudson, New York, 1997.
[112] La cartof, L'Angélus, Jean-François Millet, 1859([Link]
aspx?fileticket=1WtL2WjJ8WY=&tabid=3127&mid=6567&language=ro-RO)Inspecț ia academică a Gironde. Consultat pe 18 august
2009
Bolivia: cartoful ș i bogă ț ia sa culturală îi inspiră pe artistul Mamani Mamani([Link]
2008, FreshPlaza. Consultat pe 27 ianuarie 2010
Sărbătoarea Na ț ională a Cartofului în Bolivia([Link]
bolivia_evo_morales_fiesta_de_la_papa_ce_210507.html
XVIII Festival Na ț ional al Cartofului în Argentina([Link]
Zi Naț ionala de cartofi[Link] ElectroniceADIT)
Leguma de stat Idaho([Link] Simboluri de Stat USA. Consultat pe 21 august 2009
Cartofii pe scurt([Link] USDA. Consultat pe 6 ianuarie
2009[xls]
Cartoful uria ș Manx păstrează recordul[Link] BBC News. Consulté le 27
decembrie 2009
[120][Link]
[121][Link]
[122][Link]
123[Link]
[124][Link]
[125][Link]
[126][Link]
[127][Link]
[128][Link]
[129][Link]
[130][Link]
[131][Link]
[132][Link]
Cartof 38

[133][Link]
servicexml=[Link]&numclass=1&numnom=9853
[134] [Link]
[135][Link]
[136][Link]
TUBEROSUM&pgs=
137[Link]
[138][Link]
[139][Link]
[140][Link]
[141][Link]
[142][Link]
[143][Link]
[144][Link]
[145][Link]
[146][Link]
Surse ș i contribuabili ai articolului 39

Surse ș i contribuț ii ale articolului

Cartof[Link] Contributeurs: 16@r, AKtarus, Abrahami, Ahli, Alchemica, Ali-baba, Aliesin, Anakin, Angr, Anto, Archeos,
["Arhipelag","Arria Belli","Artocarpus","Badmood","Balougador","Baronnet","Bel Adone","Belgavox","Bettachini","Bibi Saint-Pol","Blub","Bob08","Bobblewik","Boretti","Brand","Brunehaut","Brunodesacacias"]
["Caim192","Callisto","Captain T","Cedric31","Cham","Chaoborus","ChevalierOrange","Christophe Dioux","[Link]","ComputerHotline","ConyJaro","Coyau","Cyberugo","Céréales Killer","Daubert"]
David Berardan, Tăcere profundă, Deul, Djiboun, DocteurCosmos, Dominique Natanson, EDUCA33E, Eiffele, Emericpro, Emiaille, În roș u, Erasmus, Escaladix, Spirit Fugace, Evpok, FILLL
Fabrice Ferrer, Fanhon, Fluti, FoeNyx, Fphilibert, [Link], Fredcoach, Freddyz, Gede, Goldy, Graindefleur, Gribeco, Grimlock, Grondin, Grook Da Oger, Guérin Nicolas, Gz260,
Hamtaro3.0, Hautbois, Herve1729, Hugocentrique, Hydrel, Hégésippe Cormier, IAlex, Ico, Jeantosti, Jef-Infojef, Jeffdelonge, Jmfayard, Jmvidal, Jpm2112, Kelson, Korg, Korrigan, La pinte
Lamiot, Langladure, Larouse64, Lastnico, Linguiste, Liné1, Liondelyon, Liquid 2003, Lithium57, Lmaltier, Lomita, Louis-garden, Ludo29, M-le-mot-dit, Man vyi, Manu25, Manuel González
Olaechea ș i Franco, Marc Mongenet, Marț i seara, Mario CUSENZA, Markadet, Matth97, Maurilbert, Medium69, Merise, MetalGearLiquid, Mirgolth, Mouldave, Moumine, Mrniko, Muad, Nakor
Nataraja, Nerijp, Nezumi, Nicnac25, Noritaka666, Numbo3, O. Morand, Oasisk, Ollamh, Orthogaffe, Orthomaniaque, P-e, PP Tom, Palamède, Panda roș u, Parcemihi, Pascal Boulerie, Pascal
JALLAIS, PhV, Pierrot Lunaire, Pixeltoo, Pmx, Pontauxchats, Poulos, Ptyx, Purodha, R, Red Castle, RekishiEJ, Rinaldum, Romanc19s, Romary, Ryo, Rémih, SABG, Sainte-Rose, Sam Hocevar
Semnoz, Shakki, Shunt, Sihaya, Silvano, Sinaloa, Sinse59, Ske, Smumdax, Speculos, Spedona, Sroulik, Stanlekub, Stb2, Tanados, TaraO, Techno, Thewayforward, Thorus974, Tieno, Tieum512,
TigH, Treanna, Tvpm, Urban, Valérie75, Vanrechem, Vivi-1, Vyk, Walpole, Wanderer999, Web2, Wiolshit, Wku2m5rr, Xavier1981, Xic667, Yann, Youpalaa, Youssefsan, Zelda, Zertrin, Zetud,
Zewan, Zippo, Zouavman Le Zouave, Zubro, ~Pyb, Égoïté, 267 modificări anonime

Sursa imaginilor, licenț e ș i contributori

Image:[Link] : [Link] Licence: GNU Lesser General Public License Contributeurs: David Vignoni
Image:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Bdk, Dodo, EugeneZelenko, Fanghong, MPF, Man vyi, Nikola
Smolenski, Quadell
Imagine: Flori de [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: EugeneZelenko, Quadell, 2 modifications
anonime
Imagine: [Link] [Link] Licenț ă: logo Contribuitori: Utilizator:3247, Utilizator:Grunt
Imagine: AlphaHelixSection (albastru).svg Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Bilou
Imagine: Simboluri-faună.png Sursă [Link] Licenț ă: Licenț a Liberă de Documentaț ie GNU Contribuitori: CyberSkull, Lămâie suculentă
Knutux, Mattes, Pseudomoi, Ranveig, 1 modificări anonime
Imagine:[Link]ă[Link] Licenț ă: necunoscut Contribuitori: Încărcătorul original a fost Elapied la [Link]
Imagine: [Link] [Link] Licence: inconnu Contributeurs: Utilisateur:Philippe_Kurlapski
Imagine: Icone [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Licenț a Documentaț iei Libere GNU Contribuitori: Korrigan
MASSON Vincent, Pixeltoo
Imagine:P [Link] Sursa[Link] Licence: GNU Free Documentation License Contributeurs: User:Teetaweepo
Imagine: Extracted pink [Link] Sursă[Link] Licenţă: Licenţa liberă de documentaţie GNU Contribuitori: Amada44
Chmod007, MPF, Man vyi, Wst, 1 modificări anonime
Imagine: Frunza de cartof Solanum [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Documentaț ie Gratuită GNU
Licen ț ăContribuitori: Quadell, Rasbak
Imagine: Solanum toberosum ex Strasburger [Link] Sursa[Link] Licenț ă: necunoscută
Contributeurs: E. Strasburger
Image : Potato [Link] Source[Link] Licenț ă: Creative Commons Atribuire-Împărtăș ire 2.0 Contributori: Bdk
EugeneZelenko, FlickreviewR, KeepOpera, MPF, Mineralsab, Nikola Smolenski, Quadell, 1 modificări anonime
Imagine: Solanum tuberosum [Link] Sursa[Link] Licence: GNU Free Documentation License Contributeurs: KENPEI
Image : [Link] Source[Link] Licenț ă: Licenț a de Documentaț ie Liberă GNU
Contribuitori: Denis Barthel
Imagine: Flori de [Link] Sursa[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: EugeneZelenko, Quadell, 2 modificări
anonim
Imagine: Fructe de [Link] Sursa[Link] ă.jpg Licenț ă: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: Încărcătorul original
a fost MidgleyDJ pe [Link]
Fichier:Solanum [Link] Source[Link] Licenţă: Domeniu Public Contribuitori: Bdk, Bender235, MPF, Mdd
Quadell, Valérie75
File:Gerard [Link] Source[Link] Licence: inconnu Contributeurs: McLeod
Fiș ier:Dumont - Portretul lui Antoine [Link] Surse[Link] Licenț ă: Domeniu Public
Contribuitori: Francois Dumont (1751-1831)
File:Famine memorial [Link] Source[Link] Licenț ă: necunoscut Contribuitori: Utilizator AlanMc pe [Link]
Fiș ier:Tractoare în câmpul de [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Creative Commons Atribuț ie 2.0 Contribuitori: Bdk,
HenkvD, Nikola Smolenski, Pauk, Ranveig, 2 modificări anonime
Fichier:Planting [Link] Source[Link] Licenț ă: Creative Commons Attribution 2.0 Contribuitori: The Forbes Show
Fiș ier:Recolta de cartofi ș i fermierii [Link] Sursa[Link] Licenț ă: Creative Commons
Atribuire-Partajare 2.1 Contribuitori: Utilizator: Midori
Fichier:Récolte pommes de terre en [Link] Source: [Link] Licence: Creative Commons
Atribuire-Distribuire la fel 2.5 Contributori: Utilizator:Thesupermat
Fiș ier:Aardappel Doré [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Licenț a GNU pentru documentaț ie liberă
Contribuitori: Încărcătorul original a fost Rasbak la [Link]
Image:Necrotic [Link] Source: [Link] Licence: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contributeurs:
User:Chrisvis1
Fi ș ier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licenț ă: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: thesupermat
Fiș ier:Belgium [Link] Sursă[Link] Licence: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contributeurs:
Wouterhagens
Fichier:[Link]: [Link] Licence: GNU Free Documentation License Contributeurs:
Din nou Erick, Bdk, Cillas, Dtarazona, Glenn, Man vyi, Nillerdk, Quadell, Ranveig
Fichier:Russet potato .jpg Source[Link] Licenț ă: Creative Commons Attribution 3.0 Contribuitori: Utilizator: The_Thadman
Fichier:Jersey Royal [Link] Source[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: Man vyi
Fichier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: user:Calvero
Imagine:[Link]ă [Link] Licenț ă: Licenț a Gratuită pentru Documentaț ie GNU Contribuitori: Fred Klein
Fichier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Loveless, Zscout370
Sursa imaginilor, licenț e ș i contributori 40

Fiș ier: Burger 1 bg [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Domeniul public Contribuitori: Uploaderul original a fost Y6y6y6 la
[Link]
Fichier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Creative Commons Attribution 3.0 Contributeurs:
Sjschen
File:Peru [Link] Source[Link] Licenț ă: Licenț a de Documentaț ie Liberă GNU Contribuitori: Elwikipedista
Ferbr1, Manuel González Olaechea, Xauxa
File:Fish n [Link] Source: [Link] Licence: Public Domain Contributeurs: David
File:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Renee Comet (photographer)
Fichier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Marek Banach, Mchpro
Fichier:Potato Stamps-Chinese New [Link] Source[Link] [Link] Licenț ă: Creative Commons Attribution 2.0
Contributeurs: Bdk, EugeneZelenko, FlickreviewR, MPF, Nikola Smolenski
Fiș ier:Steagul Republicii Populare [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain
Contributeurs: User:Denelson83, User:SKopp, User:Shizhao, User:Zscout370
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: AndriusG, Davepape, Dmitry Strotsev
Drieskamp, Enbéká, Fred J, Gleb Borisov, Herbythyme, Homo lupus, Kiensvay, Klemen Kocjancic, Kwj2772, Mattes, Maximaximax, Miyokan, Nightstallion, Ondřej Žváček, Pianist, Pumbaa80,
["Putnik","R-41","Radziun","Rainman","Reisio","Rfc1394","Rkt2312","Rocket000","Sasa Stefanovic","SeNeKa","SkyBon","Srtxg","Stianbh","Wikiborg","Winterheart","Zscout370","Zyido","ОйЛ","34 modificări"]
anonime
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:SKopp
Fichier:Flag of the United [Link] Source[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Dbenbenn,
User:Indolences, User:Jacobolus, User:Technion, User:Zscout370
Fiș ier:Steagul [Link] Sursa[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Jon Harald Søby
Imagine:Steagul [Link] Sursa[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Mareklug, User:Wanted
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Pumbaa80
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Andrew c, Bender235, Denelson83,
["Gmaxwell","Homo lupus","Joey-das-WBF","Klemen Kocjancic","Liftarn","Neq00","Nightstallion","Permjak","Pianist","Pumbaa80","Sir Iain","SndrAndrss","Str4nd","Takadraka","Vzb83","Zscout370","11"]
modificări anonime
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: (en) (es)
Fichier:Flag of the [Link] Source: [Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: Anarkangel, Bawolff
Dbenbenn, Fibonacci, Klemen Kocjancic, Madden, Ms2ger, Odder, Pumbaa80, RaakaArska87, Reisio, Rfc1394, SB Johnny, Upquark, Urhixidur, Wisg, Zscout370, 21 modificări anonime
Fiș ier:Steagul Regatului [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Zscout370
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licenț ă: necunoscut Contribuitori: Diversi
Fiș ier:Steagul [Link] Sursa[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:SKopp
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:E Pluribus Anthony, User:Mzajac
Fiș ier:Steagul [Link] Sursa[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuț ii: Utilizator:Dbenbenn
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: AdiJapan
Fiș ier:Steagul [Link] Sursă[Link] Licenţă: Domeniu public Contribuitori: Guvernul Brazilian
Fiș ier:Steagul [Link] Sursa[Link] Licence: inconnu Contributeurs: User:Dbenbenn, User:Dbenbenn, User:Dbenbenn
Fiș ier:Steagul Belgiei (civil).svg Sursă[Link] Licenț ă: Domeniu public Contribuitori: Bean49, David Descamps,
Dbenbenn, Denelson83, Fry1989, Howcome, Ms2ger, Nightstallion, Oreo Priest, Rocket000, Sir Iain, ThomasPusch, Warddr, Zscout370, 3 modificări anonime
Fiș ier:Steagul [Link] Sursa[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:SKopp
Fiș ier:Cartof - [Link] Sursă[Link] Licence: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0
Contributeurs: User:Spedona
Fiș ier: 10 Principale culturi [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Creative Commons Atribuire-Distribuire 3.0
Contributeurs: User:Spedona
Imagine:Steagul [Link] Sursă[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: Pedro A. Gracia Fajardo, escudo de Manual de
Imaginea Instituț ională a Administraț iei Generale a Statului
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: Various
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licenț ă: Domeniu Public Contribuitori: vezi mai jos
Fichier:Flag of [Link] Source[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:SKopp
Fichier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licence: Free Art License Contributeurs: User:Pattych
Fiș ier:Jean-François Millet - L'Angé[Link] Sursă[Link] Licence: inconnu Contributeurs: Grondin, Man
vyi, Marianika, W.
Fi ș ier:[Link] [Link] Licence:
inconnuContributeurs: Angr, Diti, Marcus Cyron, Multichill, Slomox, Taragui, W., Wouterhagens, Wst, 2 modificări anonime
Fiș ier: Anker Mica curăț ătoare de cartofi [Link] Sursa[Link] Licenț ă: Domeniu Public
Contributeurs: User:Parpan05
Fiș ier: Ranson - [Link] Sursă: [Link] Licence: inconnu Contributeurs: Paul Elie Ranson
Fiș ier:Fereastra [Link] Sursă[Link] Licence: Public Domain Contributeurs: User:Geograv
Fi ș ier:[Link]://[Link]/w/[Link]?title=Fichier:[Link] Licenț ă: Domeniu public Contribuitori: Utilizator: Îngrijire
Fiș ier:Escudo de [Link] Sursă[Link] Licence: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Contributeurs:
User:Ivanics

Licenț ă
Creative Commons Atrribut-Distribuire În Aceleaș i Condiț ii 3.0 Neportat
[Link]