Grade Electrice
Grade Electrice
Fig. 11−1 Forma de onda de voltaje de ca Fig. 11−2 La rotación de una espira en un campo magnético
produce un voltaj de ca.
Un voltaj de curent alternativ poate fi produs de un generator numit alternator (Fis. 11−2). În generator
simplificat, spira conductoare se roteș te în câmpul magnetic ș i intersectează liniile de forț ă pentru
genera un voltaj indus de AC între terminalele sale. O revoluț ie completă a spiralei este un ciclu.
Considérese la posición de la espira a cada cuarto devuelta durante un ciclu (Fig. 11−3). În poziț ia A, la
espira se miș că paralel cu fluxul magnetic ș i, prin urmare, nu taie liniile de forț ă; voltajul indus este
zero. În poziț ia Adela vorbeș te superiorul cercului, spirala taie câmpul la 90º pentru a produce un voltaj
maximum. Când ajunge la C, conducătorul se miș că din nou paralel cu câmpul ș i nu taie fluxul. Ondă de
de la A până la C este un semicycle al revoluț iei ș i se numeș te alternanț ă. La D spirala taie din nou la
flux pentru a produce tensiune maximă, dar acum fluxul este întrerupt în direcț ia opusă (din stânga la
dreapta) care în B (de la dreapta la stânga); prin urmare, polaritatea în D este negativă. Spira
complete ultima a patra parte a turei in ciclul la intoarcerea in pozitia A, cl punctul de plecare. ciclul
de valorile tensiunii se repetă în poziț iile A'B'C'D'A'' pe măsură ce bobina continuă să se rotească (Fig. 11−3). Un
ciclul include variaț iile între două puncte succesive care au aceeaș i valoare ș i care variază în aceeaș i
direcț ie. De exemplu, se poate considera de asemenea un ciclu între B ș i B'. (Fig. 11−3).
Măsuri unghiulare
Aș a cum ciclurile de voltaj corespund unei rotaț ii a spirei descriind un cerc, părț ile din
Cercul se exprimă ca unghiuri. Cercul complet este de 360º, jumătate de ciclu sau o alternare este de 180º. Un
1
Un sfert de tur este 90º. Unghiurile se exprimă de asemenea în radiani (rad). Un radian este egal cu 57,3º.
un cerc complet are 2 raze; prin urmare,
Într-un generator cu două poli (fig. 11−2), rotaț ia bobinei armatului la 360 de grade geometrice
(1 revoluț ie) va genera întotdeauna un ciclu (360º) de tensiune alternativă. Dar într-un generator cu 4 poli, rotaț ia
de la armatură în 180 de grade geometrice va genera doar 1 ciclu de curent sau 360 de grade electrice. În
consecinț ă, scala gradelor de-a lungul axei orizontale a tensiunii sau a curentului alternativ se referă la
grade electrice ș i nu grade geometrice.
Fig. 11−3 Două cicluri ale unei tensiuni alternative generate de bobina rotativă.
Răspuns
Majoritatea calculatoarelor au un selector pentru a alege unghiurile în grade sau în radiani (DEG
o RAD); deoarece, în mod normal, nu este necesar să convertim unghiurile. Cu toate acestea, este util să ș tim cum se
fac conversiile unghiulare.
ONDA SENOIDALĂ
Forma de undă a tensiunii (Fig. 11−3) se numeș te undă sinusoidală. Valoarea instantanee a tensiunii în orice
punctul undei sinuoase se exprimă prin ecuaț ia:
2
în dondev= valoare instantanee a tensiunii în V
Exemplu 11.3.− O tensiune de undă sinusoidală fluctuează între zero ș i un maxim de 10 v. Care este valoarea de
tensiunea în momentul în care ciclul este la 30º, 45º, 60º, 90º, 180º ș i 270º?
v= 10 * sin
CURENT ALTERNATIV
Când se conectează o undă sinusoidală de tensiune alternativă la o rezistenț ă de sarcină, curentul care circulă prin
circuitul este de asemenea o undă sinusoidală (fig. 11−4)
Exemplul 11.4 Unda sinusoidală de tensiune de curent alternativ (Fig. 11 - 5a), se aplică la o rezistenț ă de încărcare de 10
(Fig. 11 − 5b ). Muéstrese la onda senoidal de corriente alterna resultante.
Valoarea instantanee a curentului este i = v / R. Într-un circuit pur rezistiv, forma undei de
curentul urmează polaritatea formei de undă a tensiunii. Valoarea maximă a curentului este
Imáx = Vmáx / R = 10 / 10 = 1 A
3
fig. 11 − 5 Surse de voltaj DC aplicate la un circuit simplu cu rezistenț ă fig. 11 − 6.
FRECUENCIA Y PERIODO
Numărul de cicluri pe secundă se numeș te frecvenț ă, se indică cu simbolul f ș i se exprimă în hertzi (Hz). Un
cicluri pe secundă este egal cu un hertz. Prin urmare, 60 cicluri pe secundă (abreviat uneori cps) este egal cu
60Hz. O frecvenț ă de 2 Hz (Fig. 11−7b) este dublul frecvenț ei de 1 Hz (Fig. 11−7a).
Timpul necesar pentru a completa un ciclu se numeș te perioadă. Este indicat prin simbolul T (pentru timp) ș i
se exprimă în secunde (s). Frecvenț a ș i perioada sunt reciproce.
f = 1 / T (11−4)
T = 1 / f (11−5)
Unghiul de 360º reprezintă timpul de 1 ciclu, adică, perioada T. Prin urmare, putem indica pe axă
orizontal de la onda senoidal unităț i de grade electrice sau de secunde (Fig. 11−8).
Exemplul 11.5 O curentă de curent alternează într-un ciclu complet în 1 / 100 s. Care este perioada ș i frecvenț a sa?
Ș i dacă curentul are o valoare maximă de 5 A, arătaț i forma de undă a curentului în unităț i de
4
grade ș i în milisecunde.
Lungimea de undă (lambda greacă mică) este lungimea unei unde care completează un ciclu complet.
Depinde de frecvenț a variaț iei periodice ș i de viteza de propagare sau transmitere. În
formulă
Pentru undele electromagnetice de radio, viteza în aer sau în vid este de 186.000 mi / s, adică 3 x 10^8
m / s, care este viteza luminii. Ecuaț ia (11−6) se scrie în modul cel mai familiar
= c / f (11 − 7)
Exemplul 11.6 Canalul 2 de TV are o frecvenț ă de 60 MHz. Care este lungimea sa de undă? Se converteste f
= 60 MHz f = 60 x 106 Hz ș i se înlocuieș te în ecuaț ia (11−7).
= c / f = 3 x 10^8 / 60 x 10^6 = 5 m.
RELAȚ II DE FAZĂ
Unghiul de fază între două forme de undă de aceeaș i frecvenț ă este diferenț a unghiulară în orice
instante. De exemplu, unghiul de fază între undele B ș i A (Fig. 11−10a) este 90º. Să luăm instantaneul
corespunzătoare la 90º. Axul orizontal este indicat în unităț i de timp unghiular. Onda B începe
cu valoare maximă ș i se reduce la zero la 90º, în timp ce unda A începe de la zero ș i creș te la valoarea
maximum la 90º, Onda B atinge valoarea sa maximă 900 înainte ca Onda A, aș a că Onda B se înaintează la
onda A la 90º, acest unghi de fază de 90º între undele B ș i A se păstrează pe parcursul întregului ciclu ș i toate
cicluri succesive. În orice moment, unda B are valoarea pe care o va avea unda A cu 90º mai târziu. Unda B
este o ondă cosenoidală deoarece este deplasată cu 90º faț ă de ondă A, care este o ondă sinusoidală. Ambele forme de undă
se numesc sinusoide sau sinusoidale.
5
Fig. 11 − 10 Onda B este înaintea ondului A cu un unghi de fază de 90º
FASORE
Pentru a compara unghiurile de fază sau fazele de tensiuni sau curenț i alternativi, este convenabil să folosiț i diagrame.
de fasori corespunzători formelor de undă ale tensiunii ș i curentului. Un fasor este o cantitate care
are magnitudine ș i direcț ie. Termenii fasor ș i vector se folosesc pentru cantităț ile care au direcț ie. Fără
embargou. O cantitate fasorială variază în timp, în timp ce o cantitate vectorială îș i are direcț ia
(fja) în spaț iu. Lungimea săgeț ii într-un diagramă de fasori indică magnitudinea tensiunii alternative.
Unghiul săgeț ii în raport cu axa orizontală indică unghiul de fază. O formă de undă este aleasă
ca referinț ă ș i cealaltă formă de undă se compară cu referinț a prin unghiul dintre săgeț ile de
fasoarele. De exemplu, fasorul VA reprezintă unda de tensiune A cu un unghi de fază de 0º (Fig. 11 −
10b). Fasorul VB este vertical (Fig. 11 − 10b) pentru a indica un unghi de fază de 90º în raport cu fasorul VA.
ce este referinț a. Cum unghiurile de avans sunt arătate în direcț ia opusă acelor ceasornicului
ceasul de la fasorul de referinț ă, VB; avansează faț ă de VA cu 90º (Fig. 11 − 10b).
În general, fasorul de referinț ă este orizontal, corespunzător la 0º. Dacă s-ar arăta VB ca referinț ă
(Fig. 11 − 10b). VA ar trebui să fie la 90º în sensul acelor de ceasornic pentru a avea acelaș i unghi
de fază. În acest caz, VA se întârzie faț ă de VB cu 90º Nu există nicio diferenț ă fundamentală dacă VB
adelanta a VA por 90º (Fig. 11 − 10a) o si VA se atrasa con respecto a VB por 90º (Fig. 11 − 11b).
6
Când două unde sunt în fază (Fig. 11 −12a), unghiul de fază este zero; amplitudinile se adună (Fig. 11 −
12b). Când două unde sunt în afara fazei (Fig. 11 − 13a), unghiul de fază este de 180º. Amplitudinile lor se
oponen (Fig. 11 − 13b). Valorile egale cu fază opusă se anulează.
Exemplul 11.7 Care este unghiul de fază între undele A ș i B (Fig. 11 − 14)? Desenaț i diagrama fasorilor
mai întâi cu unda A ca referinț ă ș i apoi cu unda B ca referinț ă.
El ángulo de fase es la distancia angular entre puntos correspondientes de tas ondas A y B. Algunos puntos
corespondente convenabile sunt maximul, minimul ș i intersectarea cu axa zero a fiecărei unde. Cu zerourile
(pe axa orizontală) (Fig. 11−14), unghiul de fază = 30º. Deoarece unda A atinge zero înainte decât
onda B, A o depăș eș te pe B.
7
Onda A ca referinț ă: VB se întârzie faț ă de VA cu 30°
Deș i fasorii nu au fost desenaț i la scară, VA este trasat mai scurt decât VB pentru că valoarea maximă a
onda A este mai mică decât cea a ondului B.
Cum o sinusoide de voltage sau de curent alternativ are multe valori instantanee pe parcursul ciclului, este
Este convenabil să specifici magnitudinile cu care se poate compara o undă cu alta. Se pot
specifica valorile de vârf, medii sau rădăcină pătrată medie (rms) (Fig. 11 - 15). Aceste valori se aplică la
la curentului sau la tensiune.
Valorul pic este valoarea maximă Vmáx sau Imáx. Se aplică atât la vârful pozitiv, cât ș i la cel negativ. Se poate
specifica valoarea pico la pico (p−p), care este dublul valorului pico atunci când vârfurile pozitive ș i negative
sunt simetrici.
Valoarea medie este media aritmetică a tuturor valorilor unei unde sinusoidale pe parcursul unui semestru.
ciclul mediu se utilizează pentru a obț ine media, deoarece valoarea medie pe durata unui ciclu complet este zero.
Rădăcina pătratică medie (rms) sau valoare eficace este 0,707 ori valoarea maximă.
8
Valoarea rms = 0,707 x valoare pico (11 − 9)
Valoarea eficace a unei unde sinusoidale alternative corespunde aceleaș i cantităț i de curent sau tensiune continue în
Puterea de încălzire. De exemplu, o tensiune alternativă cu o valoare rms de 115V este la fel de eficientă
pentru a încălzi filamentul unei lămpi de 115 V dintr-o sursă statică sau stabilă de tensiune de curent continuu. Prin aceasta
raț iune, valoarea rms se numeș te de asemenea valoarea efectivă.
Cu excepț ia cazului în care se specifică altfel, toate măsurătorile undelor sinusoidale sunt date în valoare rms.
literele V ș i l sunt folosite pentru a indica tensiunea ș i curentul rms. De exemplu, V = 220V (o tensiune de linie de
alimentare de ca) se înț elege că înseamnă 220 V rms.
Dacă tensiunea de vârf a unei unde de curent alternativ este de 60 V, care sunt valorile sale medii ș i (rms)?
Exemplul 11.9 Adesea este necesar să se convertească valoarea rms vârf. Să obț inem formula.
Începeț i cu
9
adică Vmáx = 1,414 x Vrms
Exemplu 11.10 Tensiunea unei linii comerciale de alimentare este 240 V. Care sunt tensiunile de vârf ș i
pico cu pico?. Cu excepț ia cazului în care se specifică altceva, măsurile în ca sunt date în valori rms. Din tabel
11−1
Într-un circuit rezistiv de curent alternativ, variaț iile de curent sunt în fază cu tensiunea aplicată (Fig. 11−16).
Această relaț ie de fază între V ș i l înseamnă că acest circuit de curent alternativ poate fi analizat cu aceleaș i metode.
care au fost utilizate pentru circuitele de cc. Prin urmare, legea lui Ohm pentru circuitele de cc este, de asemenea, aplicabilă la
circuitelor rezistive de curent alternativ. Calculul în circuitele de curent alternativ este de obicei în valori RMS, cu excepț ia cazului în care
se specifică altceva. Cu circuitul în serie (Fig. 11−10a), I = V / R = 110 / 10 = 11 A. Disiparea rms
de putere este: P = I2 x R − 112 x (10) = 1.210 w.
Exemplul 11.11 O tensiune de 110 V AC este aplicată la rezistenț e în serie de 5 ș i 15 (Fig. 11−17a).
Găsiț i curentul ș i căderea de tensiune în fiecare rezistenț ă. Desenaț i diagrama fasorilor.
RT = R1 + R2 = 5 + 15 = 20
Cum voltajele de curent alternativ V1 ș i V2 sunt în fază, fasorii V1 ș i V2 se adună pentru a obț ine fasorul VT. Vezi
Figura 11 − 17b. Lungimea fiecărui fasor este proporț ională cu magnitudinea sa. I este în fază cu V.
10
Fig. 11−17
PROBLEME REZOLVATE
11.1 Determinaț i curentul instantaneu când θ = 30º ș i 225º în unda de curent alternativ (Fig. 11−18).
ș i localizaț i aceste puncte în forma de undă.
11.2 Cu un aparat numit generator de semnale se pot produce multe unde de curent alternativ (de exemplu, unde
senoidale, unde pătrate). Acest aparat poate genera un voltaj de curent alternativ cu o frecvenț ă de doar 20 Hz.
o tan înaltă cum este 200 MHz. Trei butoane de control de bază sunt cel de funcț ie, cel de frecvenț ă ș i cel de
amplitud. Operatorul alege ca controalele să producă o undă sinusoidală (funcț ie) la 100 Khz. (frecvenț ă),
cu amplitud 5 V (valoare maximă). Se desenează 2 cicluri ale tensiunii de curent alternativ care se generează. Se indică atât gradele
ca unităț i de timp pe axa orizontală.
Pentru a obț ine unităț ile de timp, se va rezolva pentru perioada T folosind ecuaț ia (11−5).
11
Fig. 11−20 Onda de voltaj de curent alternativ
11.3 Calculează timpul de întârziere pentru un unghi de fază de 45 º la o frecvenț ă de 500 Hz.
Găsiț i perioada care corespunde timpului pentru un ciclu de 360 º ș i apoi găsiț i partea
proporț ional al perioadei care corespunde la 45 º
T = 1 / f = 1 / 500 = 2 x 10−3 = 2 ms
11.4 Unda sinusoide a unei curent alternativ are o valoare maximă de 80 A. Ce valoare a curentului
continuă va produce acelaș i efect de încălzire?
Dacă o undă de curent alternativ produce la fel de mult căldură ca 1 A de curent continuu, putem spune că unda de curent alternativ este
la fel de eficientă ca 1 A de cc. Prin urmare,
11.5 Ș i un voltaj de curent alternativ are o valoare de vârf de 155,6V, care este unghiul de fază atunci când voltajul instantaneu
este 110V?
Scrieț i v = VM x sin
Intervalul de T :1 T = 1 / f
A 20 Hz: T = 1 / 20 = 0,05 s = 50 ms
Interval de : = c / f
12
A 20Hz: = (3 x 108 ) / 20 = 15 x 106 m
11.7 Găsiț i unghiul de fază al următoarelor unde de curent alternativ (Fig. 11−21) ș i desenaț i diagramele lor.
fasonaș e.
Fig. 11−21 Obț inerea unghiului de fază între formele de undă ale tensiunii ș i curentului
Pentru a determina unghiul de fază, se alege în fiecare undă un punct corespunzător. Punctele maxime ș i
del cruce cu axa sunt convenabile. Diferenț a unghiulară dintre cele două puncte este unghiul de fază. După
comparaț i cele două puncte pentru a identifica dacă unda este în fază, se grăbeș te sau se întârzie în raport cu cealaltă
onda.
În figura 11 − 21 a, curbele v ș i i ating valorile lor maxime în acelaș i moment, aș a că sunt în fază
(diagrama de fasori este cum se indică).
În figura 11 − 21 b, curba v atinge valoarea zero în a, cu 45 º înainte ca curba i să fie zero în punctul.
corespunzătoare b, aș a că v este cu 45º înaintea lui i (diagrama fazorilor este aș a cum este indicată).
11.8 A, B ș i C sunt trei forme de undă de voltaj dc ca senoidal de aceeaș i frecvenț ă. Unda senoidală A
avansează unda sinuoasă B cu un unghi de fază de 60 º ș i întârzie unda sinuoasă C cu 130 º. Care este
unghiul de fază între unda B ș i unda C? Care dintre cele două unde este înainte?
13
Desenaț i undele sinusoidale cu unghiurile de fază date. O manieră potrivită de a măsura sau a desena
Unghiul de fază dintre două unde sinusoidale este determinat prin compararea trecerilor lor prin zero. Onda A se
desenează ca referinț ă, începând de la 0 º (Fig. 11−22). Unda B se desenează începând de la 60 º pentru
îndică că unda A este cu 60 º înaintea undei B. Unda C este arătată începând de la − 130 º pentru a indica că
A se atrasa a C în acest unghi. Comparati crucile cu zero pe axa orizontală a undelor B ș i C la
se deplasează către ciclul pozitiv. B intersectează axa cu miș care ascendentă la 60 º, în timp ce C o face la
230 º. Unghiul de fasă este diferenț a dintre 230 º ș i 60 º, adică 170 º. Deoarece B traversează axa înainte ca unda
C, B a depăș it pe C.
11.9 Măsurătorii de curent continuu ș i tensiune alternativă sunt întotdeauna calibrate pentru a indica valori
efectivi. Un voltmetru de curent alternativ indică faptul că tensiunea aplicată unei sarcini rezistive este de 40 V. Care este tensiunea
pico aplicat la această sarcină?
De la tabla 11−1,
11.10 Cursul care circulă printr-o lampă incandescentă se măsoară cu un ampermetru ș i se constată că este
0,95 A. Care este valoarea medie a curentului?
De la tabla 11−1,
11.11 Găsiț i V, perioada T, frecvenț a f ș i tensiunea de vârf la vârf a formei de undă de tensiune
(Fig. 11−23).
T = 5 s = 5 x 10 ^ -6s
14
f = 1 /T = 1 / (5 x 10−6) = 200 x 10^3 Hz = 200 KHz
Vptp = 2 * VM = 2 * (48) = 96 V
11.12 Orice formă de undă diferită de o undă sinusoidală sau cosinusoidală este o undă non-sinusoidală. Exemple
sencile sunt unda rectangulară ș i unda cu dinț i de ferăstrău (Fig. 11−24). Care sunt tensiunile de vârf la vârf
de acestea?
În general, se folosesc amplitudini vârf la vârf, măsurate între valorile vârfului maxim ș i minim, ca măsură
caracteristica undelor non sinusoidale, deoarece este frecvent ca acestea să aibă vârfuri asimetrice. De asemenea
inspecț ia figurii 11−24,
11.14 O sarcină resistivă de 20 este supusă unei tensiuni alternative de 120V (Fig. 11−25). Găsiț i
valores de ¿VM, Vptp, Vprom, IM, Iptp, Iprom y P
I = V/ RL= 120 / 20 = 6 A
15
VM = 1,414 * V = 1,414 * (120) = 169,7V
P = I2 * RL = 62 * (20) = 720 W
11~15 Pe o linie de 120 V, 60 Hz de curent alternativ sunt conectate în paralel un fier de călcat de 20 ș i o lampa de 100
(Fig. 11−26). Determinaț i curentul total, rezistenț a totală ș i puterea totală consumată de către
circuit. Desenaț i diagrama fasorilor.
Într-un grup de curente ramificate complet rezistive, curentul total IT este în fază cu tensiunea totală.
VT. Prin urmare, unghiul de fază este egal cu 0 º
16
Cum voltajul într-un circuit paralel este constant, folosim voltajul ca fasor de referinț ă. Cele
curentii I1 si I2 se deseneaza cu aceeasi directie ca voltajul pentru ca curentul care trece prin
rezistenț ele pure sunt în fază cu tensiunea. Fasorul I1 este prezentat mai lung decât I2 deoarece valoarea lui
curentul I1 este mai mare (vezi diagrama fasorilor).
Diagrama de fasori
11.16 Un circuit de curent alternativ în serie-paralel are două ramuri între linia de alimentare de 60Hz, 120V (Fig.
11 − 27). Găsiț i I1, I2, I3, V1, V2, V3. (Uneori, se folosesc săgeț i cu două capete pentru a indica
direcț ia curentului alternativ.
Procedaț i la rezolvarea circuitului de curent alternativ pur rezistiv, în acelaș i mod ca un circuit de curent continuu.
RT = R1 + Ra = 12 + 28 = 40
IT = VT / RT = 120 / 40 = 3 A
I3 = IT - I2 = 3 - 1,8 = 1,2 A
17
Pasul 4: Rezolvaț i pentru tensiunile V1 ș i V2.
V1 = IT * R1 = 3 * (28) = 84 V
V2 = V3 = I2 * R2 = 1,2 * (20) = 36 V
PROBLEME COMPLEMENTARE
El voltaje pico de una onda senoidal de ca es 100 V. Encuéntrense los voltajes instantáneos a 0, 30, 60, 90,
135 y 245 º. Graficaț i aceste puncte ș i desenaț i unda sinuoasă a voltajului.
Fig. 11−28
11.18 Ș i o ondă de tensiune de curent alternativ are o valoare instantanee de 90 V la 30 º, găsiț i valoarea maximă.
Respuesta VM = 180V
11.19 O onda de curent are o valoare efectivă de 50 mA. Să se determine valoarea maximă ș i valoarea instantanee.
a 60 º. Răspuns IM = 70,7 mA; i = 61,2 mA
11.20 O sobă electrică consumă 7,5 A de la o sursă de 120 V de cc. Care este valoarea maximă a unei
curent alternativ care produce aceeaș i cantitate de căldură? Să se găsească puterea care se consumă din linie
de ca. Răspuns IM = 10,6 A; P = 900 W
11.21 Calcúlense V, Vptp, T y f de la onda senoidal de voltaje mostrada en la figura 11−29. Respuesta V =
38,2 V; Vptp = 108 V; T = 2 s; f = 0,5 MHz
18
Fig. 11 − 29 Fig. 11 − 30
11.22 Care este voltajul de vârf ș i frecvenț a undei pătrate asimetrice din figura 11−30?
Respuesta V = 25 V; f = 0,1 MHz
p−p
11.23 Întâlniț i tensiunea instantanee la 45 º a unei unde al cărei valoare maximă este 175 V. Răspuns V = 123,7 V
11.24 Determinaț i valoarea de vârf a unei unde de căldură dacă curentul instantaneu la 30 º este de 35 A. Răspuns IM
= 70 A
11.25 Găsiț i unghiul de fază pentru care apare o tensiune instantanee de 36,5 V într-o undă care
valoarea pico este de 125 V. Răspuns = 17 º
11.26 ¿Cuál es el periodo de un voltaje de ca que tiene una frecuencia de (a) 50 Hz, (b) 95 KHz y (c) 106
KHz?. Respuesta (a) T = 0,02 s; (b) T = 0,0105 ms; (c) T = 0,00943 ms o 9,43 s
11.27 Encuéntrese la frecuencia de una corriente alterna si su periodo es (a) 0,01 5, (b) 0,03 ms y (c) 0,006
ms. Respuesta (a) f = 100 Hz; (b) f = 33.3 KHz; (c) f = 166,7 KHz
11.28 Care este lungimea de undă a staț iei de radio WMAL care transmite în FM (frecvenț ă
modulata) cu o frecvenț ă de 107,3 KHz? Răspuns = 2,796 m
11.29 ¿Cuál es la longitud de onda de una onda de ca cuya frecuencia es (a) 60 Hz, (b) 1 KHz, (c) 30 KHz
y(a) 800 KHz? Respuesta (a) = 5 x 106 m; (b) = 3 x 105 m; (c) = 10.000 m; (d) = 375 m
11.30 Encuéntrese la frecuencia de una onda de radio cuya longitud de onda es (a) 600 m; (b) 2.000 m; (c)
3.000 m y (d) 6.000 m. Respuesta (a) f = 500 KHz; (b) f = 150 KHz; (c) f = 100 KHz; (d) f = 50 KHz
11.31 Determinaț i unghiul de fază între fiecare pereche de unde de curent alternativ indicate (Fig. 11−31) ș i desenati-le
fasoare. Pentru fiecare undă se arată un ciclu. Să se ia I ca fasor de referinț ă.
19
Fig. 11−31
11.32 Linia de energie electrică de curent alternativ pentru uz casnic furnizează 120V. Acesta este tensiunea pe care o măsoară un
voltímetro de ca. ¿Cuál es el valor pico de este voltaje? Respuesta VM = 169,7 V
11.33 Un cuptor industrial consumă 8,5 A de la o sursă de curent continuu de 120V. Care este valoarea maximă a unei
curent alternativ care încălzeș te cu aceeaș i rapiditate? Răspuns IM= 12,0 A
20
(g) 100 V ? ? ? 86,6 V
(ro) ? ? 20 A ? 15,7 A
(i) ? 30 A ? ? 30 A
(j) ? ? 100,1 V ? 136,1 V
11.35 Un ampermetrul de curent alternativ indică o curentă de 22 A care trece printr-o sarcină rezistivă ș i un voltmetru
indică o cădere de tensiune de 385 V rms în sarcină. Care sunt valorile de vârf ș i valorile medii de
la corriente y el voltaje alternos? Respuesta IM = 31,1 A; VM = 545 V; Iprom = 19,9 A Vprom = 347 V
11.36 O linie de energie electrică de curent alternativ furnizează 240 V unui cablu de încălzire din oț el care are o
resistencia total de 5 . Encuéntrense I, VM, Vptp, IM, Iptpt, Iprom y P. Respuesta I = 48 A; VM = 339 V;
Vptp = 678 V; Vprom = 216 V;
11.37 Un cautin electric pentru sudare consumă 0,8 A dintr-o linie de alimentare de 120V, 60Hz. Care este al său
resistencia? ¿Cuánta potencia consumirá? Dibújese el diagrama de fasores.
Respuesta R = 150 ; P = 96 W
11.38 Determinaț i curentul ș i puterea consumată de o linie de 110 V ș i 60 Hz, de către un bec de
tungsteno a cărui rezistenț ă este 275. Se desenează diagrama fasorilor. Răspuns I = 0,4 A; P = 44 W
11.40 În circuitul serie−paralel (Fig. 11−32), determinaț i curentul total, curentul care trece prin
cada resistencia y el voltaje entre los extremos de cada resistencia. Respuesta IT= I1 = 24 A;I2 = 12 A; I3 =
12 A; V1 = 96 V; V2 = V3 = 24 V
21
Fig. 11.32
11.41 Un circuit de curent alternativ serie-paralel are două ramuri conectate la linia de energie electrică de 120 V, 60
O ramură are o rezistenț ă R1 de 20, în serie cu o R2 de 10. Cealaltă ramură are o R3 de 30.
M en serie con una R4 de 10 M . Calcúlense V1, V2, V3 y V4. Respuesta V1 = 80 V; V2 = 40 V; V3 = 90
V; V4 = 30 V
11.42 Un circuit de curent alternativ are un rezistor de 5 M , R1, în paralel cu un rezistor R2 de 10 M conectaț i la
una fuente de 200 V. Encuéntrense I1, I2 V1, V2, P1 y P2 Respuesta I1 = 40 A; I2 =20 A; V1 = V2 = 200
V; P1 =8 mW; P2 = 4 mW
22