O, Doamne câte cărț i au fost scrise despre scările modale!!!

ÎN LA CHITARRA SOLISTĂ… mă adaug la listă examinând puț in niș te scale

modali ș i propunând ditegii, exerciț ii, licks etc… + câteva dintre punctele mele de vedere!!!

3.1. SCARA MODALI

DEFINIȚ IE
Începând de la fiecare grad al unei scări ș i continuând pe opt sunete, menț inând totodată alterările care apar.
poste în cheia structurii scării în sine, se obț in alte scări denumite „SCALE MODALE”,
ciascăuna cu propriile caracteristici ș i culoare.

Noi vom trata scările modale aplicate modului diatonic major.

Cele ș apte scări care se obț in aplicând „definiț ia” de mai sus au următoarele intervale
(exprimate în raport cu Nota Fondamentală a scalei Modale ș i nu cea de origine), nume ș i
colore (soggettivo):
IONICA NF M2 M3 P4 P5 M6 M7 - parte de la Tonica (I), este scala Majoră; este d
o culoare pe care aș defini-o fericită.

DORICA NF M2 m3 P4 P5 M6 m7 - parte dalla Sopratonica (II), este o scară de

caracter minor, având de fapt ca a treia notă (care este numită ș i Nota
Carateristică, prin intermediul unui modale) un interval de terț ă minoră în raport cu aceasta
fundamentale; este cea mai folosită pe acordurile de m7, interesant pentru convieț uirea de
sesta majoră ș i a ș aptea minoră.
FRIGIA NF m2 m3 P4 P5 m6 m7 - parte dalla Modale (sau Caracteristică) (III), este o
scala de caracter minor, având terț a minoră, dar culoarea sa este închisă,
probabil că este datorat faptului că primul interval este o a doua minoră ș i al ș aselea este
anciosa de asemenea.
LIDIA NF M2 M3 #4 P5 M6 M7 - partea de la subdominantă (IV), este o scară de
caracterul mai mare, dar marele său potenț ial, în comparaț ie cu Ionica, este faptul că
avere la #4 che la rende molto più interesante e con meno note da neutralizare in
caz de utilizare pe acorduri de maj7.
MIXOLIDIANF M2 M3 P4 P5 M6 m7 - parte de la dominantă (V), este o scară de
caracter Major, având pentru ș ase sunete în succesiune aceleaș i caracteristici
intervallarii ale Ionicei, dar lipsa Sensibilei (VII) cu caracteristica ei
tendinț ă rezolutivă, îi ia caracterul de escală mai mare; se foloseș te în principal pe
acorduri de 7... dar vom vedea că nu este întotdeauna aș a.

EOLIA NF M2 m3 P4 P5 m6 m7 - este scala minor naturală ș i începe astfel de la

Sopradominantă (VI), din această scară sunt derivate diverse minore armonice, minore
melodice, bachiene etc.
LOCRIA partea de la Sensibil (VII), în armonizarea scalei, coincide cu acordul
semidiminuit (triadă diminuată cu a ș aptea minoră), caracterul său austere poate
farla avvicinare la Frigia, dar cu aceasta împarte secunda minoră ș i a ș aptea
(minore de asemenea), aici b5 ne poate oferi culori neaș teptate.
Vedem LE DITEGGIATURE ale scarilor modale cu vizualizare pe pattern. Nota încercuită
este nota fundamentală a scalei modale, cea din căsuț ă este nota tonalităț ii de
apartenenț ă. Exemplu: dacă Mixolidia are fondamentalul LA, toate LA-urile vor fi încercuite, în timp ce
toate RE-urile (tonalitatea de bază a Mixolidiei, care împărtăș eș te modificările cheii) vor fi
în pătrăț el.

Fig. 31 – DITEGGIATURI SCALE MODALI CU NF PE A CINCIA ŞI A ŞASEA CORDĂ

Ionica NF pe a ș asea coardă Ionica NF pe a cincea cordă

Dorica NF pe Sesta cordă Dorica NF pe a cincea cordă

Frigia NF pe a ș asea cordă Frigia NF pe Quinta cordă

Lidia NF pe a ș asea coardă Lidia NF pe a cincea cordă

Mixolidia NF pe Sesta cordă Mixolidia NF pe a cincea sârmă

Eolia NF pe a ș asea cordă Eolia NF pe a cincea coardă

Locria NF pe a ș asea coardă Locria NF pe a cincea coardă

Legenda: NF al tonalităț ii de instalare NF a Scalei Modale

USO DELLE MODALI E SIMILITUDINI

Fig. 32 – O privire asupra armoniei:

Acordurile (cvadrate în acest caz) care se nasc din această armonizare (tonalitatea de DO) aici
deasupra sunt perfect încastrate cu scările Modal mai sus văzute. Sunând diferitele modale
în acordul stabilit pe acelaș i grad (de exemplu: Lidia pe Fmaj7), se întâlnesc grade care nu sunt chiar aș a
gradevoli: la Ionica su Cmaj7, când cântăm FA, rezultă foarte disonant, rezultând astfel
un interval de evitat, sau de considerat ca o notă de trecere, deoarece este doar la o distanț ă
semitonul de la nota care determină gustul major al acordului (treimea); mulț i muzicieni
preferă, prin urmare, să cânte pe acorduri de maj7 într-un mod Lidian, care având #4, evită problema
sopraesposto.
... fermă fermă fermă?... Varini, ce înseamnă să cânț i în mod lidian?
Bine, având în vedere că m-aț i oprit, o explic: acordul maj7 este atât pe gradul I cât ș i pe gradul IV; de aici
observaț ie putem spune că se poate înlocui Ionica cu Lidia ș i viceversa; a cânta pe Cmaj7
în modul Lidian înseamnă să cânț i o scală diatonică de SOL major, considerând astfel
acordul un sfert de grad, gradul pe care se bazează scala în cauză.
Urmând acest precedent, conceptul poate fi extins la alte acorduri.
Aș adar, împărț im acordurile în grupuri:
Maj7 - acorduri pe I ș i IV grad
m7- II, III ș i VI
7- V
semidim. -VII

Aplicând aceste concepte, avem deci la dispoziț ie 3 scări pentru acordurile m7, 2 scări pentru a
maj7 este una pentru 7 ș i semidim., care sunt oricum acorduri analogice, fiind
practic identici:
Fig. 33

Această discuț ie despre suprapunerea acordurilor (despre care am discutat ș i în metoda „Construirea
proprio fraseggio în chitarra Pop-Rock” Playgame distr. Carisch) îl vom revizui ș i în viitoarele
părț ile acestui manual, deoarece ne va oferi multe posibilităț i, armonice ș i de
consecinț e melodice.
Să facem CÂTEVA EXEMPLE: uneori se întâmplă să auzi, sau să citeș ti în reviste de specialitate:
1 - SATRIANI preferă modul lidian...
2 - MALMSTEEN il Frigio...
3 - JOHNSON il Dorico... etc

1-ar putea însemna că pe o progresie ipotetică Cmaj7 Am7 Em7, mai degrabă decât
considerare i tre accordi respectiv ca I, VI, III ale tonalităț ii de DO, poate chitaristul
"LIDIO" le-ar considera IV, II ș i VI de SOL... diferenț a? Diferenț ele dintre scala de DO ș i
cea de SOL constă doar în FA#, care nu este conț inut în nici unul dintre aceste trei
acorduri.
Aș adar, dacă preferaț i să vă gândiț i că interpretaț i în mod Lidian pe cele trei acorduri ale noastre, bine: veț i avea
suonato în modul Lidian DO care este DO RE MI FA# SOL LA SI; dacă în schimb preferaț i să consideraț i de
sună în SOL, bine oricum, notele sunt aceleaș i, se schimbă ordinea... dar în teorie nu le-ai
vor suna în file aș a vino cineva le ha mese nu?
Ș i sună în DO? Bine, notele sunt toate OK... atenț ie la FA natural care sună
come a patra pe Cmaj7, ca a ș asea minoră pe Am7 ș i ca a doua (sau a noua) minoră pe Em7!

2 - chitaristul “FRIGIO” preferă sunetul m2 pe un acord minor. Aici trebuie să fim

fiț i atenț i deoarece uneori se abuzează de termenii „modali”, referindu-se mai degrabă la o ditegire decât la o
ce la o adevărată schimbare modală a scărilor asupra acordurilor.
Mai simplu, grupul acordurilor/scalelor care „sună” m7, sunt interschimbabile (la
discreț ie) între ele: să spunem că pe Em7 am cânta, pentru a rămâne în tonalitate, scala Frigiană de
MI... e bine aici totul, dacă ne mutăm apoi pe Dm7, în loc să cântăm dorianul (re mi fa sol
la si do), am mai cânta o Frigie de RE (re mib fa sol lab sib do), centrul tonal
ar rezulta mutat în Sib; ultimul acord al grupului m7: Am7. Dacă cântăm într-un mod de
LA Frigio (la sib do re mi fa sol), centrul tonal se dovedeș te a fi FA.

3 - chitaristul "DORICO", face ca 2 - chitaristul FRIGIO, dar preferă de fapt pe al doilea

modo: se suona RE Dorico su Dm7 este în DO; MI Dorico su Em7 este în RE; LA Dorico su Am7 este
în SOL.
Având în vedere intenț ia practică a acestui metod, iată un exemplu pe Em7 de amestec DORIC.
FRIGIA, EOLIA. Notiț ele care variază între cele 3 scări sunt F/F#, C/C#, ca ș i cum am considera
acordul întâi ca II de RE, apoi ca III de DO, apoi ca VI de SOL.
Fig. 34
EXERCIȚ II
E’ mia personale opinione che a volte, gli esercizi, possono risultare noiosi, anche perché, fini a se
îș i găsesc dificil să se integreze în propriul lor discurs, aș a cum sunt studiate.
Hai să vedem niș te exerciț ii "versatile".
În primele 2 (la 3 note cu întoarcere, la 4 note cu întoarcere) am indicat lovitura de plecare: pe note este cu
PENNATA CONTINUA, deasupra diteggiaturii în tablatură este cu PENNATA ALTERNATĂ.
Cei alț ii care urmează, pe care i-am inclus deja în prima mea metodă „a-ț i construi propriul ton de vorbire”
în chitarra pop-rock”; sunt tipicele “sărituri”.

Fig. 35– Exerciț iu cu "3 note pe dată cu revenire"

Pista

Fig. 36 – Exerciț iu cu "4 note pe rând cu întoarcere"

Urmează Sistem

(referinț ă la mp3 pe site)

Următorul exerciț iu „inspirat de Paul Gilbert”, începând cu o lovitură în sus, urmează un identic
svolgimento sia cu pennata continuă, sweep cât ș i alternată... După ce am aruncat o privire la cap. 4 -
tehnici, va fi interesant să-l cânt cu tehnica legato, arpegiind doar prima notă
sonată pe fiecare coardă:

Fig. 37 – Exerciț iu la "4 apoi 6 note pe rând"

Pista 8

(referinț ă la mp3 pe site)

Iată, aș a cum am menț ionat mai sus, săriturile de a treia, a patra, a cincea, a ș asea ș i a ș aptea pe care le-am inclus ș i în
primul meu manual „Construirea frazării proprii la chitară pop-rock”, de data aceasta am vrut
dar a indica, pe lângă tablatură ș i câteva mânuiri ale Dreptului, pe partitură ca PENNATA
CONTINUA ș i pe tablatură ca PENNATA ALTERNATĂ:

Fig. 38 - Salturi de treia - pe Ionica de FATrack 9: executaț i cu armonie în Gm7 (sonoritate

Fig. 39- Salti de cvarta - pe Ionica de FA Pista Seguă

(ordine este: salt de cvarta ascendent, urcă de grad comun, apoi salt de cvarta descendent,
promovare comună a începe din nou... unul pe faț ă ș i unul pe dos, aș a cum făceau strămoș ii noș tri
nonne cu tricoul... oricum, practic este ca mai jos...):

Fig. 40 - Salturi de a cincea - pe Ionica Continuare

de FA Pistă
Fig. 41 - Salturi de sextă - pe Ionica de FA

Fig. 42- Salturi de săptămână - pe Ionica de FA - doar descendent (moooolto yeaaah!)

Continuare Pistă

(toate figurile nerăspândite aici, dar ascultabile pe mp3-ul disponibil pe site!)

(Această metodă de a exersa pe scări poate fi aplicată la toate scările pe care le vom vedea mai târziu...
Anzi... vă recomand cu stricteț e!!!

Este important să încerci să execuț i aceste exerciț ii atât cu ciupitura alternativă, cât ș i cu cea continuă, deci atât cum este indicat pe
spartito care, aș a cum este indicat pe tablatură... dar să facem un rezumat:
PENNATA ALTERNATA: ș i parte sunând prima notă cu pensată în jos, ș i de aici încolo pensatele vor fi
întotdeauna, adică, alternativ; JOS - SUS, indiferent dacă notele sunt pe o coardă sau pe cealaltă: LA
SECVENȚ A NU TREBUIE NICIODATĂ SĂ SE SCHIMBE!

PENNATA CONTINUA: toate notele sunate pe coarda inferioară trebuie să fie cântate cu lovitură în JOS ș i toate
celelalte se afla pe acea superioară cu lovitură în SUS. Acest tip de lovitură, la aceste exerciț ii, tinde să rupă
continuitatea miș cării dreapta, care se află în situaț ia de a trebui să cânte în continuare note cu ciupituri în jos sau în sus. Aceasta
pennata, numită ș i Sweep, este cu siguranț ă mai comodă la arpeggii sau licks pe care le vom vedea mai departe.

N.B.: Faceț i referire la Capitolul despre tehnici (CAPITOLUL 4) care va prezenta diverse
exerciț ii „ad hoc” pentru a dezvolta mai bine cele două tipuri de lovitură (ș i multe altele).

Acum, amestecând câteva exerciț ii tocmai văzute, putem crea o frază... aș a:

Fig. 43 Pista 10: Em7 ș i alte exemple de

Acest lick încorporează în prima măsură un fragment de exerciț iu cu salturi de a treia, apoi salturi de
quinta, quarta ș i sesta. Vista tonalitatea - în acest caz înț eleasă ca Em7 Eolien - ton. G major.
intervalele urmează modificările gamei.

Un pic de LICKS, LICKS, LICKS!!!

Aș adar, tocmai am văzut cum să valorificăm exerciț iile de sărituri combinându-le între ele pentru a putea crea un
licks. Iată un exemplu (să începem imediat cu un exemplu greu: plettro-dita cu sărituri de corzi -
OCCHIO!!! Capitolul 4 - „Tehnici” explică ș i această tehnică... faceț i-ne „o vizită” pentru a vă clarifica
le idee)
Fig. 44– Lick PLETTRO-DITA în legătură cu exerciț iile de sărituri
Pista 11: pe CD am executat lick-ul pe Am7, maj7,
Fmaj7 ș i Dm7 pentru a vă face să ascultaț i diferenț ele de
culorile sonorităț ii Ionice ș i Lidice
„Sună” bine pe Am7 ș i Cmaj7, pe Fmaj7 ș i Dm7...

Facând referire la armonizările scalelor modale, vedem câteva exemple de licks pe

ARPEGGI:
• Arpegiu minor cu tehnica SWEEP (faceț i întotdeauna referire la Capitolul 4 pentru exerciț ii)
referitoare la diverse tehnici). Interesant pentru digitizarea de uș or ș i rapidă execuț ie,
usabilissima, dar cu un gust diferit faț ă de obisnuitul arpeggio de triadă minoră cu efect Neo-
clasică din anii '80:
Fig. 45– Arpegiu SWEEP Em (cu P11 ș i M9)Track 12: ascultaț i cum „ sună” un arpegiu de Em pe Am7, y

Refăcându-mă la cei pe care eu îi numesc „lick-ul creierului” (discurs început în prima manual)
„Construirea propriului frazaj la chitară Pop-rock”), odată ce s-a asimilat lick-ul de mai sus, va fi
foarte uș or să înveț i arpegiul de Sol major: mâna dreaptă trebuie să facă exact aceeaș i lucru:
numărul de note pentru coardă este acelaș i, legăturile, Hammer On ș i Pull Off sunt identice
puncte...

Ș .a.m.d. etc.

bună