Roma–Locaț ia Geografică

S-a situat pe continentul european în

peninsula Italică în Mare
Mediul Mării. La nord, peninsula
limita cu lanț ul muntos al
Alpii, la sud se află Marea
Jonic, la est cu Marea Adriatică ș i
la vest cu marea Tireniană.

Pe parcursul a douăsprezece secole s-a extins

pe baza mării Mediterane
centrul Europei, Asia Mică ș i
parte din Insulele Britanice.
Roma
Linie a timpului
Republica: În acest timp persistă o
pugna între patrici și plebei.
Fundatia Romei: După expulzarea ultimului rege etrusc, se
a fost 21 aprilie a început la Roma

753 î.Hr. când 753 a.C. Republikă („subiect de interes public”).

De acest perioadă se evidențiază 510 î.Hr.
gemeni Rómulo și organizație socială, instituțiile
politici și expansiunea romană.
Remo a fondat în
orașul Roma.

Instaurarea monarhiei Roma domină peninsula

Populația era formată din: italiană.
Între 510 și 272 î.Hr. Cu
-Patricios. Dirijează viața politică și conquista de Italia, Roma se
religioasă în Roma, privilegiați.
510 al 27 s-a transformat într-o putere

753 î.Hr. -Plebeyos. Gran masa de

populație, cei mai săraci.
î.e.n.
economică și militară care se
a înfruntat Cartagina pentru
Străinii care se numeau supremația comercială în
Mediterranean
clienți și foști sclavi eliberați
eliberați
 218 î.Hr.
Roma ajunge pe peninsula Iberică.
Roma
În anul 207 î.Hr., s-a pus capăt la
dominația cartagineză a
Península.
214 î.Hr.
Războaiele Macedoniene.
(214 - 168 a.C.) Confruntări
între Macedonia și Rep. Română.
A cucerit Grecia și a luptat împotriva
149 a.C. Antioh III.

A treia război punic.

3-a război punic (149-146 î.Hr.)
Publio Cornelio Escisión Emiliano
a distrus definitiv Cartagina.
• A fost creată provincia romană de
Africa.
27 î.e.n.
Sfârș itul Republicii.
Republica s-a slăbit, iar puterea
a trecut în mâinile militarilor. Puterea
s-a împărțit între Iulius Cezar,
Pompeius și Crassus. Această perioadă
27 î.e.n. s-a terminat cu asasinarea lui Julio
Cezar în anul 44 î.Hr.
Alto Imperiu
De la 27 î.Hr. până la 192 [Link]. Este
sistem în care puterea politică reală
era în mâinile unui singur individ, el
împărat. A fost inaugurată cu împăratul
Augusto. Senatul a fost restricționat să fie
un organ de sprijin al acelui putere politică.
Iunie
Sub Imperiu
De la anul 193 [Link]. până în 476.
Constantin a devenit singurul
împăratul Occidentului și ultimul
împăratul imperiului unificat. Se
traslada el Imperio a la antigua ciudad de
Bizanț. Din 8 noiembrie 324
a devenit Constantinopol.
Roma
284 - 1453
395 d.C. 410 d.C.
1453 î.e.n.
Divizarea Imperiului Cae Imperiul De Cae Imperio de
Imperiu Absolut
Romano Occident Orient
Imperiu Absolut Diviziunea Imperiului Roman
Din 284 [Link]. până în 1453 [Link]. În anul 395 [Link]. Teodosiu I Cade Imperiul de
împarte Imperiul Roman, între Occident Cade Imperiul de Est
Nașterea Imperiului.
sus doi copii lui Honorio Este dominat de rege Este dominat de turci
s-a caracterizat prin intrigi și adjudecă Imperiul de Vest barbarul Alaric în anul în anul 1453 [Link].
disputele, până când în în nordul Peninsulei Italice și 410 d.C.
anul 27 î.Hr. fiului său Arcadio cel din Orient.
• A apărut în secolul VIII î.Hr. dintr-un sat de
fermierii ș i păstorii latini situaț i pe malurile
râul Tibru.

• Cele mai importante influen ț e culturale

etrusci, ș i grecii care locuiau colonii în sudul
ale sale au fost

Italia.

• S-au eviden ț iat prin puterea lor militară deosebită, gra ț ie...
care au putut men ț ine teritoriile conquistate
pe parcursul mai multor secole.

• Expansiunea sa teritorială a avut loc în trei etape: între

anul 458 ș i anul 265 î.Hr. romanii au cucerit
peninsula itálică. Între 264 ș i 146 î.Hr.
au cucerit teritoriile din jurul Mediteranei
occidental ș i începând cu secolul II î.Hr. s-au extins
despre regatele macedonene.
 Roma Timpurie

Conform legendei, Roma Antică a fost fondată de doi

fraț i ș i semizei, Romulus ș i Remus, pe 21 aprilie
753 î.Hr.
Ini ț ial un sat mic pe malurile râului
Tibrul, Roma a crescut în dimensiune ș i forț ă încă de la început
prin comerț . Oraș ul a fost condus de ș apte
regele, de la Romulus până la Tarquin, pe măsură ce creș tea
în dimensiune ș i putere. Cultura ș i civiliza ț ia greacă,
care a ajuns la Roma din coloniile greceș ti din sud,
a oferit primilor romani un model de urmat
pentru a-ș i construi propria cultură.
 La Monarhie - Roma

1
Data fondării Romei în
anul 753 î.Hr. Prima formă de
organizaț ia politică a fost de tip
monarhic. Particularitatea
română de întreț inut orice
instituț ia ne conduce să găsim în
republica preotului-rege, rex
sacrorum, ca o pervivenț ă a
realeza deș i cu funcț ii
religioase doar. Tradiț ia
arată că primul rege a fost Romulus,
fiul lui Marte ș i rege într-un anumit sens
mitic, care a configurat primul
ordonarea politică a oraș ului.
La República–Roma

1
Republica s-a instalat în Roma în
anul 509 î.e.n. ș i s-a menț inut până în Epoca
Imperial în anul 27 î.Hr. În ultimele
ani ai Republicii au fost în sarcina
dictatori precum Iuliu Cezar. Roma a fost
capturată de armata lui Porsenna, se
a semnat tratatul între Roma ș i Cartagina, se
iniciaron de los Fastos Consulare ș i se
a consacrat templul lui Jupiter Capitolian.

Primii ani ai Republicii sunt de

incertitudine ca urmare a
confuzia politică existentă.
În plus faț ă de luptele dintre patricieni ș i
plebeii, Republica s-a caracterizat prin
expansiunea puterii Romei în întreaga
Italia peninsular, prin promulgarea de
legea celor XII table în 450 î.Hr. ș i prin
războaiele civile pentru egalitate.
 El Imperio Romano

Imperiul este sistemul în care puterea politică

real era în mâinile unei singure persoane, el
împărat. A fost inaugurat cu împăratul Augustus.
Senatul a rămas limitat la a fi un organ de suport
de acest putere politică.

El Imperiu Mare (27 î.Hr.-305 [Link].)

La sfârș itul secolului I î.Hr., Roma conducea un imens
teritoriu care avea ca ax marea Mediterană. El
Imperiul roman a constituit o unitate politică bazată
într-o aceeaș i civilizaț ie, moș tenitoare a celei greceș ti; o
limba, latina, ș i o organizaț ie politică ș i socială
regulată de dreptul roman.
 Imperiul Roman

El Subimperiu (305-476)
În această etapă se produce transferul capitalită ț ii de la
Imperiu a ora ș ul antic Bizan ț , reconstruit y
ampliată prin decizia împăratului. Bizan ț , începând cu 8 de
noiembrie 324 (data inaugurării) a trecut a
denumirea Constantinopol sau oraș ul lui Constantin.

Mai târziu, Teodosie a împărț it Imperiul între cei doi fii ai săi.
Arcadio ș i Honoriu apărând Imperiul Roman de Apus ș i
Imperiul Roman de Răsărit.
În anul 476 are loc căderea Imperiului Roman în
Occident. Imperiul Roman de Răsărit, ulterior
numit Imperiul Bizantin, a supravieț uit până în 1453, data de
căderea Constantinopolului la actualul Istanbul.
 Papadia

După căderea Imperiului Roman ș i mutarea de

la capital imperial a Constantinopla, el Papa a fost
câș tigând putere ș i a devenit singura autoritate în
Roma. Până în anul 751, când a fost invadată de
lombardii, Roma făcea parte din Imperiu
Bizantin. În 756, Pipin Cel Scurt a acordat către
Papa are puterea asupra regiunilor apropiate de Roma,
apărând Statele Papale.
Puterea papală a continuat până în secolul al XIX-lea.
Revoluț ia franceză a pus capăt puterii papale.
Odată cu revoluț ia din 1848, Roma s-a integrat în
noua Italia ș i, după bătălia de la Porta Pia în
1870 (bătălia desfă ș urată de Pius IX pentru
a- ș i men ț ine suveranitatea asupra statelor
Pontificale), Roma a devenit noua capitală
din Italia.
 Roma

Roma Latina - Etrusca. (753 î.Hr. – 509 î.Hr.) Roma Roma Republicana: (509 î.Hr. - 27 î.Hr.)Puterea
a fost sub puterea regilor etrusci. Ei a fost în mâinile unei oligarhii. S-a eliminat Imperiul Roman: (27 î.Hr. - 476 d.C.)El
erau consilia ț i de Senat, al cărui membri cargo de rey, iar func ț iile sale erau îndeplinite de doi între ț inere între patricieni ș i plebeii nu
erau aleș i de către rege. Dominarea etruscă nu consuli, aleș i în fiecare an. Senatul era organul a împiedicat ca ora ș ul să î ș i extindă
a fost acceptată de latini, iar în anul 509 î.Hr. supremul guvernului ș i era constituit din frontiere. La mijlocul secolului III î.Hr., Roma deja
destronează ultimul rege etrusc, stabilind ș efii familiilor patriciene. domina toată península itálică.
Republică ca formă de guvernare.
 Instituț ii ș i Funcț ii ale República

Cele mai importante institu ț ii ale republicii

romana erau

• Un Senat, unde se adunau cei mai bogaț i romani

ș i puternici pentru a aborda subiectele importante.
• Mai mul ț i magistra ț i, echivalen ț i cu cei actuali
miniș tri, care îș i exercitau puterea timp de un an. Cei
magistraț ii cei mai importanț i erau:
• Los conii, cei mai importan ț i, conduceau
armată.
• Pretorii, care prezidau tribunalele de justiț ie
ș i guvernau provincile ș i oraș ele.
• Cenzorii, care făceau liste cu cetă ț eni ș i
o vigilau obiceiurile.
• Edilii care se ocupau de sarcinile ora ș ului.
• Alegerile, adunări de cetăț eni care votau
legile ș i magistraț ii.
 Organizaț ie Socială

Patricii: descendenț i ai familiilor (gens) care au fondat În prima etapă a dezvoltării Romei, forma sa de
oraș ul (părinț ii oraș ului). Privilegiaț i ai societăț ii. Erau guvernul a fost o monarhie.
singurii care aveau drepturi politice, religioase ș i militare.
Deț ineau cele mai bune terenuri. Eram 'poporul roman'.
În anul 509 î.Hr. a fost constituită o republică cu diviziunea puterilor.
între institu ț ii diferite. În final, în 27 î.Hr.
Clien ț i: apar ț ineau claselor inferioare (plebe) erau coronarea lui Octavius ca împărat a dat startul imperiului.
bărbaț i liberi dar depindeau de un patrimon pentru a supravieț ui. A
schimbarea fidelităț ii ș i serviciilor militare ș i voturile, clientul primea
al modelului, protecț ie, animale ș i pământ.
Senatul a fost cea mai înaltă institu ț ie în perioada
Plebeyii: Ț ărani, meș teș ugari sau comercianț i. Oameni liberi,
pero carecían de derechos políticos, además debían pagar republican
impozite ș i deț ineau cele mai proaste terenuri. Le era interzis să se căsătorească
cu persoane din clasa patricia, ș i puteau rămâne sclavi din cauza
datorie.
Adunările vor fi organisme de participare a
cetăț eni. Existau trei: Adunarea curiilor,
Sclavi: erau în principal sclavi din cauza datoriilor y
Asamblarea centuriilor ș i Asamblarea plebei.
câț iva prizonieri de război.

La Magistratura era organul de conducere. Era

îndrumat de doi consuli care durau un an în
cargo.
Organizaț ie Socială
 Sculptură ș i Pictură
Sculptura romană a avut o mare influen ț ă de la cea grecească. Modelele sale s-au adaptat la gustul ș i
necesităț i romane, mai practice ș i concrete. În mod specific, romane au fost busturile care reprezentau
diverse personaje din societate ș i reliefurile commemorative.

Pictura românească este cunoscută în special pe baza resturilor de picturi murale care s-au păstrat în
oraș ele Pompeii ș i Herculane. Au dezvoltat tehnica mozaicului: prin intermediul pietricelelor mici de
culorile, se reprezentau în podele ș i pereț i scene de diferite tipuri.
 Religie
• Religia romană s-a schimbat de-a lungul istoriei în
pe măsură ce primea influen ț e din teritoriile care
conquista. Romanul erau politeiș ti. Religia lor
originara a fost animismul, credeau în spirite care
obiș nuiau să locuiască în toate lucrurile.

• Creș tinismul a fost una dintre religiile orientale care

s-au răspândit în imperiu începând cu cucerirea
de Iudeea. În anul 380 [Link]., cre ș tinismul se
a fost transformată în religia oficială a Romei prin decretul
împăratul Teodosie.
 Dumnezei romani
Dumnezeu Funcț ie

Jupiter Regele celorlalți zei. Atributele sale erau fulgerul și centrul.

Juno Soția lui Jupiter, zeița căsătoriei și a familiei.

Minerva Fiica lui Jupiter. Zeița înțelepciunii și patroana meșteșugarilor.

Dumnezeu asociat cu focul și activitățile conexe, cum ar fi

Vulcan
feronerie.

Diana Zeitatea pădurilor, vânătorii și animalelor.

Dumnezeu conducător al discului solar. Era asociat de asemenea cu poezia și

Febo
muzică.

Venus Diva dragostei.

Pluton Dumnezeu al infernului și al morților.

 Dumnezei Romani
Dumnezeu Funcț ie

Neptun Dumnezeu al mării și oceanului.

Marte Dumnezeul războiului.

Mercur Dumnezeu al comerțului.

Baco Dumnezeul vinului sărbătorii.

 Arhitectura Romană

Clădirile romane sunt peste

•

0103
estético construcciones para serútiles al În arhitectura sa, cele sunt pentru
cetă ț ean, de acolo că o propor ț ie foarte representar la importancia y la
important ca sus clădiri să fie pentru a face mai mult imortalitatea Imperiului, voiau lucrări
plăcut la viaț a în oraș . Principiile de gigantice.
ra ț ionalitate ș i ordine de asemenea prezidează • În arhitectura romană se
construcț ii romane. usa la suprapunere între deschiderea
arcul de deasupra uș ii.

• Arhitectura în Roma nu era doar

Arhitectura romană se dezvoltă de-a lungul decorativă, ci se dorea ca
util, practic ș i funcț ional.

02
etapa republicană ș i sintetizează influen ț ele de
cele două civilizaț ii cele mai importante, etruscă ș i • Romanii foloseau multe materiale
greaca, cu care a avut contact în timpul ca pietre, beton, cărămizi de
primele secole de existen ț ă. Cu toate acestea în argila ș i lemnul. Dacă materialele
arhitectura romană se manifestă în sensul său erau slabe sau de calitate scăzută se
practic, care îi determină să conceapă clădiri pentru revestían con placas de mármol o
serviciu public. picturi.
• Între elementele sale decorative
se remarcă foarte mult ghirlandele, de asemenea
de a folosi un ordin ionic ș i toscan.
Stil Roman - Doric Este cel mai vechi dintre toț i, provine din satul cu acelaș i nume.
Provenind din greacă, cu cât este mai simplu, cu atât mai bine, nu doar
pentru că simbolizează o impresie mai mare de a fi robust ș i durabil,
ci aceea simplitate se leagă de frumuseț ea clasică.

În ordinea dorică, coloana, care este de obicei de fustă

liso, se termină în partea de sus într-un taur foarte
estrecho numit astragal, tranzi ț ie la capitol.
Este, prin influen ț a etruscă, transformă sec ț iunea
parabola echinului său într-un sfert de bocel,
adăugându-i în partea de jos un scurt corp
cilindric. Este este ordinea care este cunoscută, de asemenea ca
toscano.
Stilul Roman Jonic:
Principala noutate se referă la preferin ț a romană pentru
angajare în toate coloanele, fără a ț ine cont de amplasamentul său, al
tip de capitel jonic de colț , în care volutele apar,
în plus faț ă de fronturile anterior ș i posterior, în cele laterale.
Ca ș i în alte inovaț ii, uitarea originii formei se
une dorinț a de a produce un efect de o mai mare bogăț ie.
 Dintre toate stilurile clasice, acesta este cel care are mai mult
Stilul Roman Corintian ornamentaț ie. În el vom putea vedea decorare vegetală ceea ce face
să aibă o formă curbată la capătul coloanelor. Principalul
aportarea romană la ordinele clasice a fost capitolul compus,
numit astfel datorită formei sale, fiind format din elemente ale capitellului ionic
y corintio.

Ordinul corintic este cel mai ornamentat dintre ordine

arhitecturale clasice, se caracterizează prin decorul vegetal
compusă din frunze de acant având o formă curbă.
 Material
Ladrilul a fost de asemenea un material foarte
utilizat care obi ș nuia să fie combinat cu
beton. Aceste materiale, fiind de
aspectul sărăcăcios nu obiș nuia să fie plasat pentru
Materialul utilizat de
arhitectul roman este foarte să fie văzu ț i, ci rămâneau ascun ș i
variat, în func ț ie de ceea ce sub o peliculă de stucco care le
care abunda în fiecare zonă ș i
finalitatea căreia i se destinează
protec ț ie împotriva intemperiilor ș i că
edificiu. puteau primi deasupra altor elemente
decorative precum vopsea, marmură de
Normal este să se utilizeze
sillarde piatră pentru clădiri
culori diferite, mozaicuri sau bucă ț i
cum temple ș i clădiri care ceramice.
se vrea dotare de
monumentalitate. Laroca
utilizată va fi foarte variată:
toba (o rocă vulcanică
porosa) în construc ț ii
ca zidul Romei;
marmorează clădirile
publice începând cu Augustus;
granitul în acueductul de
Segovia; etc.
 Sistemele constructive ale
arhitectura romană ș i
materiale
Materialele folosite vor fi piatra, ...
cărămidă ș i beton. Este de remarcat
aparejos romane care este dispoziț ia
materiale care se reflectă în mai multe forme,
apeluri opus ș i sunet:

• Opus quadratum: ce sunt sillarele de piatră

regulare care se pregăteau să se agăț e ș i să se încleș teze, este

a spune, niș te piatră perpendiculare pe zid

• ș i alte paralele.
Opus incertum: ce sunt sillarile de piatră
neregulate y fără muncă, dispu ș i

•• aleatoriu.
Opus latericium: ce este cărămida.
Opus caementicuim: ce este cimentul
era o mixtură de nisip, var ș i cioburi de
piatră
 Sistemul adintelat sau arcul este preluat de la greci ș i se
rezerva pentru anumite clădiri tradi ț ionale cum ar fi templele sau

Sistem Adintelado ca mod de a închide spaț ii mici. Interior, grinzi

de lemn, de piatră sau de bronz se sprijină pe coloane sau
muros ș i primesc alte transversale, creând o re ț ea
cuadrada de casetones.

Entablarea este utilizată pentru a întări decorarea chiar ș i a

structuri boltite. În frizuri apar motive
escultorice ș ti narative sau obiecte precum ghirlande, bucran ț i ș i
instrumente liturgice.
 Sistemul boltit este marca inconfundabilă a arhitecturii
Sistema Abovedado etruscii ar fi putut fi cei care le-au învă ț at acest lucru
sistem, de ș i nu se popularizează până în secolul II î.Hr. Cu el
au creat mari spa ț ii diafane ș i goluri suficiente pentru
acoperi drumuri largi sau râuri tumultuoase.

Lasbóvedas anulare erau boveda de tunel care în loc să urmeze

o direc ț ie longitudinală se îndoiau. Erau folosite pentru
a acoperi culoarele perimetrale interioare ale clădirilor de
spectacole (Roma, 350 d. C.).
 Cúpulă

Cupa generată de rotaț ia în jurul cheii unui arc de jumătate de cerc este semisferică, se utilizează în spaț iile care se doresc a fi dotate cu monumentalitate. Cea mai impresionantă
cu diferenț a este cea a Panteonului din Roma, care se ridică pe un spaț iu de peste 43 de metri în diametru până la o înălț ime de altele asemenea, creând o senzaț ie sferică.
se sprijină pe un zid circular cu exedre ș i contraforț i, ceea ce îi oferă flexibilitate ș i rezistenț ă. Cupola a fost construită prin arce radiale care leagă cercul inferior cu
del óculo central, acoperind spaț iul dintre aceste raze prin casete care scad în dimensiune pe măsură ce se ridică.
 Edificii Romane

Foro Roman Colosseumul Arc de Constantino

Sus arcuri de triumf, casa celor În ciuda măreț iei sale, cu 21 de metri
Colos = Gigant, Pentru romani,
vestalele, bazilicile sale, impunătoare de înălț ime ș i 25 de lăț ime, materialele sale sunt
Gladiatorii erau uriaș i ș i locul lor de
tribuna de oratori, curia romană, sau resturi ale altor monumente.
lupț i atât de mult colosseumul, locul celor
celebrele coloane ale lui Castor ș i Pólux
sunt unele dintre rămăș iț ele sale cele mai vizibile.. colos
 Edificii Romane

Panteonul lui Agripa. Castelul Sant'Angelo

Construit de Adriano în anul 80
Cunoscut sub numele de Mausoleul lui Adrian. La
î.e.n. despre un panteon din vremea
Agrippa, mâna dreaptă a lui Octavius construcț ia clădirii a început în anul 135
Augusto. Noua templu a fost dedicat lui sub ordinele împăratului Hadrian.
memoria ș i a fost executat de Apolodoro Ulterior a avut diverse uzuri y
de Damasco. amplificări.
 Surse de informaț ii:
● Francisco Ayén. (-). Roma Antică. 13/02/2022, de Profesor de Istorie, Geografie ș i Artă Site web:
[Link]

● Joshua J. Mark, . (02 septembrie 2009). Antica Roma. 13/02/2022, de World History Enciclopedia
Sitio web: [Link]

● Editorial Grudemi (2018). Roma Antica. Recuperat din Enciclopedia de Istorie

([Link] Ultima actualizare: noiembrie 2021.

● Civitatis. (-). Istoria de Roma. 13/03/2022, de Civitatis Locaț ie web:

[Link]

● Euskadi. (-). Înaltul Imperiu Romano. 13/03/2022, de Euskadi Locaț ie web:

[Link]

● Juana Moreno. . (23 agosto 2017). Características de la arquitectura romana - Resumen. 13/03/2022,
de UnProfesor Site web: [Link]
arhitectura-romană-[Link]

● [Link]. (20/10/2021). ARHITECTURA ROMANĂ: CARACTERISTICI, STILURI Ș I

EVOLUȚ IEN. 13/03/2022, de [Link] Sitio web: [Link]
română/

● SALVADOR GUTIÉRREZ . (1 SEPTEMBRIE, 2015). Cele 7 monumente romane pe care nu trebuie să le ratezi
en Roma.. 13/03/2022, de El pas del om Loc web:
[Link]