TITLUL I – Organizarea Procuraturii

Capitolul I – Dispoziții generale

Articolul 1 – Procuratura

Procuratura este o instituție publică autonomă, parte a autorității judecătorești.

Ea are rolul de a contribui la respectarea ordinii de drept, la realizarea
justiției și la protejarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei și
societății, în cadrul procedurilor penale și altor proceduri prevăzute de lege.

Articolul 2 – Procurorul

Procurorul este o persoană cu funcție de demnitate publică, care exercită

atribuțiile Procuraturii în baza Constituției, a legii și a tratatelor
internaționale. Numirea sa se face conform procedurii stabilite de legea privind
Procuratura.

Articolul 3 – Principiile de organizare și activitate

• Activitatea Procuraturii se desfășoară în conformitate cu legea.

• Este guvernată de transparență, cu acces public la informații, respectând
protecția datelor personale.
• Procuratura este independentă de celelalte puteri ale statului, de partide
politice și alte influențe externe. Imixtiunea este interzisă.
• Procurorul acționează pe baza legalității, imparțialității, rezonabilității,
integrității și independenței procesuale, luând decizii individuale în cauzele
gestionate.
• Independența procesuală este protejată împotriva oricărei influențe externe.
• Activitatea procurorului poate fi controlată doar de superiorul ierarhic și de
instanță, în limitele legii.
• Procurorul are obligația de a apăra supremația legii, drepturile și libertățile
persoanelor, egalitatea în fața legii și de a oferi un tratament juridic echitabil
tuturor participanților. De asemenea, trebuie să respecte Codul de etică și să
participe la formarea profesională continuă.

Articolul 4 – Cadrul juridic de activitate

Activitatea Procuraturii se bazează pe patru piloni juridici:

• Constituția Republicii Moldova

• Legea privind Procuratura
• Alte acte legislative interne
• Tratatele internaționale la care Moldova este parte

---

⚖️ Capitolul II – Domenii de activitate și competență

Articolul 5 – Funcțiile Procuraturii

Procuratura are un rol complex în sistemul de justiție penală. Principalele sale

funcții includ:

• Urmărirea penală și reprezentarea în instanță: conduce ancheta penală, susține

acuzarea, coordonează executarea hotărârilor privind confiscarea, prejudiciul și
cheltuielile judiciare.
• Controlul organelor de urmărire penală: organizează, conduce și supraveghează
activitatea acestora.
• Autorizarea măsurilor speciale de investigații: în dosare speciale, poate
autoriza sau solicita autorizarea de la judecătorul de instrucție.
• Controlul legalității: verifică respectarea legislației privind investigațiile
speciale și înregistrarea sesizărilor penale.
• Contravenții: inițiază, examinează și participă la judecarea cauzelor
contravenționale.
• Cooperare internațională: oferă asistență juridică și participă la colaborarea
internațională în materie penală.
• Politici penale: contribuie la implementarea politicii penale naționale și
internaționale.
• Legiferare: propune modificări legislative și participă la elaborarea actelor
normative.
• Protecția participanților: aplică și controlează măsuri de protecție pentru
martori, victime și alți participanți.
• Acțiuni civile: poate intenta acțiuni civile în caz de neîncepere sau încetare a
urmăririi penale.
• Petiții și cereri: examinează sesizările conform competenței.

---

Articolul 6 – Drepturile și obligațiile procurorului

(1) Drepturi funcționale:

• Jurisdicție pe întreg teritoriul țării și în toate instanțele.

• Acces liber în instituții publice și sedii ale persoanelor juridice în cadrul
procedurilor.
• Inițierea procedurilor disciplinare împotriva funcționarilor care încalcă legea
în procesul penal.

(2) Drepturi profesionale:

• Asocierea în organizații profesionale.

• Acces la propriul dosar personal și la datele personale.
• Informare privind deciziile care îl vizează.

(3) Obligații:

• Respectarea Constituției, jurisprudenței Curții Constituționale și CEDO,

legislației interne și internaționale.
• Respectarea normelor interne ale Procuraturii.
• Protejarea drepturilor fundamentale ale omului.
• Respectarea eticii profesionale și evitarea comportamentului care discreditează
instituția.
• Perfecționare profesională continuă.
• Declarație anuală privind neimplicarea în activități de investigații sub
acoperire.
• Declarație de avere și interese personale.
• Informarea superiorului despre presiuni ilegale sau conflicte de interese.
• Denunțarea actelor de corupție și comportament corupțional.
• Înregistrarea tuturor încălcărilor de lege cunoscute.
• Respectarea regimului informațiilor clasificate.

🧩 Capitolul III – Structura Procuraturii

Articolul 7 – Sistemul Procuraturii

Procuratura formează un sistem unic, compus din trei niveluri instituționale:

• Procuratura Generală – nivel central, cu atribuții de coordonare și conducere.

• Procuraturile specializate – cu competențe în domenii precum anticorupție, crimă
organizată etc.
• Procuraturile teritoriale – active la nivel local și regional.

Numărul total de procurori este stabilit de Parlament, la propunerea Procurorului

General și cu avizul Consiliului Superior al Procurorilor. Distribuția pe
procuraturi este decisă de Consiliu, tot la propunerea Procurorului General.

Structura internă și sediile procuraturilor sunt stabilite și modificate de

Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior.

Întregul sistem este condus de Procurorul General și adjuncții săi, fiecare

responsabil pe domenii de competență.

Articolul 8 – Procuratura Generală

Procuratura Generală este instituția centrală a sistemului, cu sediul în Chișinău.

Are statut juridic propriu, cont trezorerial și ștampilă oficială.

Este organizată în subdiviziuni conduse de procurori-șefi sau funcționari publici,

cu adjuncți după caz.

Principalele atribuții includ:

• Coordonarea procuraturilor specializate și teritoriale

• Urmărirea penală și reprezentarea în instanță în cauze importante, inclusiv la
Curtea Supremă de Justiție
• Controlul legalității măsurilor speciale de investigații
• Unificarea practicii judiciare în domeniul penal
• Asistență juridică internațională și cooperare externă
• Participarea la politicile penale naționale și internaționale
• Examinarea cererilor și petițiilor
• Elaborarea actelor normative
• Gestionarea bugetului instituției
• Administrarea bazelor de date și sistemelor informaționale
• Colectarea și analiza datelor privind activitatea Procuraturii
• Alte atribuții prevăzute de lege și tratate internaționale

Articolul 9 – Procuraturile specializate

Procuraturile specializate funcționează la nivel național, în domenii specifice. În

prezent, sistemul include:

• Procuratura Anticorupție
• Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale

Alte procuraturi specializate pot fi create prin lege, dacă este necesar.

Reglementare și organizare:
• Activitatea lor este reglementată prin legi speciale, legislația procesual-penală
și regulamente proprii.
• Sunt conduse de un procuror-șef (asimilat adjunctului Procurorului General), cu
ajutorul adjuncților. Pot avea subdiviziuni și oficii teritoriale.

Procuratura Anticorupție – atribuții specifice:

• Urmărirea penală în cauze de corupție și infracțiuni conexe.

• Conducerea urmăririi penale în dosarele instrumentate de Centrul Național
Anticorupție.
• Reprezentarea învinuirii în toate instanțele.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate – atribuții specifice:

• Urmărirea penală în cazuri de tortură, terorism, organizații criminale.

• Conducerea urmăririi penale în dosare gestionate de organele centrale
specializate.
• Preluarea cauzelor transmise de Procurorul General.
• Reprezentarea învinuirii în toate instanțele.

Resurse umane:

• Dispun de ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații și specialiști,

selectați individual de procurorul-șef.
• Detașarea se face pe maximum 5 ani, cu posibilitate de reînnoire, prin ordinul
Procurorului General și cu avizul instituției de origine.
• Salarizarea se face din bugetul Procuraturii, conform legislației speciale.

---

Articolul 10 – Procuraturile teritoriale

Procuraturile teritoriale funcționează în circumscripțiile instanțelor

judecătorești, conform competenței stabilite în Regulamentul Procuraturii.

Procuratura UTA Găgăuzia este o procuratură teritorială distinctă, cu competență

exclusivă în unitatea autonomă Găgăuzia.

Fiecare procuratură teritorială este condusă de un procuror-șef, asistat de unul

sau mai mulți adjuncți. Pot exista subdiviziuni interne, conduse de adjuncți.

---

Articolul 11 – Atribuțiile Procurorului General

Procurorul General este autoritatea centrală a sistemului, cu atribuții extinse:

Funcții instituționale:

• Reprezintă Procuratura în relații interne și internaționale.

• Numirea procurorilor (la propunerea Consiliului Superior).
• Controlul activității procurorilor.
• Stabilirea atribuțiilor adjuncților.
• Aprobarea Regulamentului Procuraturii și emiterea de ordine, dispoziții,
regulamente.
Administrare și supraveghere:

• Instituie și administrează registre, baze de date și sisteme informaționale.

• Stabilește structura internă a procuraturilor (cu acordul Consiliului Superior).
• Verifică, la sesizarea Ministerului Justiției, dacă judecătorii sau procurorii au
comis infracțiuni care au dus la încălcarea drepturilor fundamentale.

Alte atribuții:

• Inițiază sau aprobă urmărirea penală în cazurile prevăzute de lege.

• Sesizează Curtea Constituțională.
• Organizează controlul intern managerial și gestionează bugetul și patrimoniul
instituției.
• Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

Substituire și raportare:

• În termen de 3 luni de la numire, desemnează adjuncții și stabilește ordinea de

substituire.
• Dacă nu o stabilește, substituirea se face de drept de adjunctul cu cea mai mare
vechime.
• Prezintă anual Parlamentului, până la 31 martie, un raport privind activitatea
Procuraturii.

Articolul 12 – Ierarhia administrativă în Procuratură

Procuratura funcționează pe baza unei ierarhii administrative clar definite:

• Conducerea centrală este asigurată de Procurorul General și adjuncții săi,

fiecare cu domenii de competență stabilite.
• Subdiviziunile Procuraturii Generale sunt coordonate de procurori-șefi, care
organizează activitatea internă conform atribuțiilor primite.
• Procuraturile specializate și teritoriale sunt conduse de procurori-șefi care
gestionează activitatea instituției respective.

Toate ordinele, dispozițiile și instrucțiunile metodologice emise de conducerea

ierarhică sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

Detaliile privind această ierarhie administrativă sunt reglementate prin

Regulamentul Procuraturii, aprobat de Procurorul General.

---

Articolul 13 – Ierarhia procesuală a procurorilor

Ierarhia procesuală este reglementată de Codul de procedură penală și se referă la

relațiile dintre procurori în cadrul activității judiciare.

• Indicațiile procesuale ale procurorului ierarhic superior trebuie să fie

formulate în scris, conforme cu legea și sunt obligatorii pentru procurorii
inferiori.
• Procurorul inferior are dreptul să solicite motivarea acestor indicații.
• Dacă o indicație este vădit ilegală, procurorul are nu doar dreptul, ci și
obligația de a refuza executarea și de a o contesta la superiorul ierarhic al celui
care a emis-o.

TITLUL II
STATUTUL PROCURORULUI
Capitolul IV
⚖️ INCOMPATIBILITĂȚI ȘI INTERDICȚII

Articolul 14 – Incompatibilități

Funcția de procuror este exclusivă și incompatibilă cu:

• Orice altă funcție publică sau privată

• Orice activitate remunerată sau neremunerată

Excepții permise:

• Procurorii pot desfășura activități didactice, științifice și pot participa în

organe colegiale ale instituțiilor publice.
• Cumulul acestor activități este reglementat de Consiliul Superior al
Procurorilor, care stabilește condițiile și limitele.

Articolul 15 – Interdicții

Procurorii trebuie să evite conflictele de interese și să le declare dacă apar. În

plus, le sunt interzise următoarele:

⚠️ Politic și public:

• Apartenența la partide politice sau implicarea în activități politice

• Participarea la greve
• Exprimarea convingerilor politice în exercitarea funcției
• Declarații publice despre cauze neinstrumentate sau cauze proprii, dacă
afectează:• prezumția de nevinovăție
• viața privată
• desfășurarea urmăririi penale

⚠️ Profesional și economic:

• Activitate de ofițer de investigații, informator sau colaborator al autorităților

de investigații
• Activitate de întreprinzător sau comercială, direct sau prin interpuși
• Funcția de arbitru în instanțe arbitrale
• Acordarea de consultații juridice în chestiuni litigioase (cu excepția rudelor
apropiate)
• Activități rezervate exclusiv avocaților

⚠️ Instituțional:

• Calitatea de membru în organele de conducere, administrare sau control ale

societăților comerciale, bănci sau instituții de credit
• Exercițiul funcției de procuror în subordinea nemijlocită a rudelor prin sânge,
adopție sau afinitate (soț/soție, părinți, copii, frați, socri etc.)
Articolul 16 – Ținuta vestimentară

• În ședințele de judecată, procurorul este obligat să poarte mantie.

• Statul asigură gratuit această ținută oficială.
• Modelul mantiei și însemnele distinctive sunt stabilite prin regulament aprobat
de Consiliul Superior al Procurorilor.

⚖️ TITLUL III – Selecția și cariera procurorilor

Capitolul V – Numirea procurorului în funcție

Secțiunea 1 – Procurorul General

Articolul 17 – Numirea în funcția de Procuror General

🔹 Condiții de eligibilitate:

• Minimum 10 ani de experiență juridică, dintre care 5 ani în funcții precum

judecător, procuror, avocat sau ofițer de urmărire penală.
• Să îndeplinească cerințele de integritate și profesionalism prevăzute la art. 20.
• Să aibă calități manageriale.
• Să nu fi fost implicat politic în ultimii 3 ani.
• Să nu fi fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor în ultimele 6 luni.

🔹 Procedura de selecție:

• Se desfășoară prin concurs public, organizat de Consiliul Superior al

Procurorilor.
• Etapele includ:• Preselecția dosarelor
• Interviu public, transmis online

• Criterii: merit, pregătire profesională, integritate, capacitate managerială.

• Informațiile despre concurs se publică cu minimum o lună înainte de termenul-
limită.

🔹 Dosarul de candidatură:

• Include acte conform art. 22, scrisoare de motivare și concept de management.

• Se înregistrează oficial; dosarele incomplete sau tardive nu se examinează.
• Se inițiază verificarea conform Legii nr. 271/2008 privind funcțiile publice.

🔹 Evaluare și numire:

• Candidații sunt evaluați individual de membrii Consiliului, cu punctaj

argumentat.
• Candidatul cu cel mai mare punctaj este propus Președintelui Republicii.
• Președintele poate refuza o singură dată, cu motivare scrisă.
• Dacă Consiliul propune din nou același candidat cu 2/3 din voturi, Președintele
este obligat să-l numească.

🔹 Mandat și continuitate:

• Mandatul este de 7 ani, fără posibilitatea reînnoirii.

• După mandat, Procurorul General poate ocupa o funcție vacantă de procuror, fără
concurs, cu excepția cazurilor de eliberare disciplinară.
🔹 Interimatul funcției:

• În caz de vacanță sau suspendare, Consiliul desemnează un Procuror General

interimar în termen de 5 zile.
• Interimatul se încheie la numirea unui nou Procuror General sau la revenirea
titularului.
• Numirea noului Procuror General trebuie realizată în maximum 6 luni de la
vacanțarea funcției.

Articolul 18 – Numirea în funcție a adjuncților Procurorului General

• Propunerea pentru funcția de adjunct al Procurorului General aparține

Procurorului General.
• Condiții de eligibilitate: minimum 5 ani de experiență ca procuror în ultimii 15
ani, capacități organizatorice și reputație ireproșabilă.
• Numirea se face fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris
al Consiliului Superior al Procurorilor.
• Mandatul adjunctului se încheie odată cu cel al Procurorului General, dar acesta
rămâne în funcție până la numirea succesorului.
• În caz de suspendare a Procurorului General, Consiliul poate suspenda și
adjuncții. Dacă nu sunt suspendați, aceștia nu pot interveni în cauzele care îl
vizează pe Procurorul General.
• Mandatul adjunctului poate fi întrerupt anticipat la solicitarea Procurorului
General, cu acordul Consiliului.
• Adjuncții anteriori pot fi reconfirmați de noul Procuror General.
• După mandat, adjuncții pot ocupa orice funcție vacantă de procuror, fără concurs.

Articolul 18 – Numirea în funcție a adjuncților Procurorului General

• Propunerea pentru funcția de adjunct al Procurorului General aparține

Procurorului General.
• Condiții de eligibilitate: minimum 5 ani de experiență ca procuror în ultimii 15
ani, capacități organizatorice și reputație ireproșabilă.
• Numirea se face fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris
al Consiliului Superior al Procurorilor.
• Mandatul adjunctului se încheie odată cu cel al Procurorului General, dar acesta
rămâne în funcție până la numirea succesorului.
• În caz de suspendare a Procurorului General, Consiliul poate suspenda și
adjuncții. Dacă nu sunt suspendați, aceștia nu pot interveni în cauzele care îl
vizează pe Procurorul General.
• Mandatul adjunctului poate fi întrerupt anticipat la solicitarea Procurorului
General, cu acordul Consiliului.
• Adjuncții anteriori pot fi reconfirmați de noul Procuror General.
• După mandat, adjuncții pot ocupa orice funcție vacantă de procuror, fără concurs.

Articolul 20 – Condiții pentru a candida la funcțiile de procuror și procuror-șef

🔹 Condiții generale:

• Cetățenie moldovenească
• Cunoașterea limbii române
• Capacitate juridică deplină
• Studii superioare de licență și master în drept (sau echivalent recunoscut)
• Absolvirea Institutului Național al Justiției (INJ) sau promovarea examenului de
absolvire
• Media generală de absolvire sau nota la examen ≥ 8,00
• Reputație ireproșabilă
• Fără condamnări sau înscrieri negative în cazierul de integritate
• Apt medical

🔹 Motive de excludere:

• Eliberare din funcții juridice în ultimii 5 ani pentru abateri

• Abuz de alcool sau consum de substanțe interzise
• Interdicții de ocupare a funcțiilor publice
• Comportament care afectează prestigiul Procuraturii
• Decizie de incompatibilitate conform Legii nr. 271/2008

🔹 Excepții și echivalări:

• Persoanele cu minimum 5 ani de experiență juridică în funcții relevante pot

candida fără absolvirea INJ, dacă îndeplinesc celelalte condiții.
• Cei cu minimum 10 ani ca procuror, judecător sau avocat, care au încetat funcția
din motive neimputabile, pot candida fără examen.

🔹 Funcții superioare:

• Pentru Procuratura Generală și procuraturile specializate: minimum 4 ani vechime

și calificativ „foarte bine”.
• Pentru Procuror-șef UTA Găgăuzia: 10 ani experiență juridică, 5 ani ca
procuror/judecător, fără implicare politică recentă, cunoașterea limbii găgăuze.
• Pentru adjunctul procurorului-șef UTA Găgăuzia: aceleași condiții + limba
găgăuză.

🔹 Excludere de la concurs:

• Procurorii cu sancțiuni disciplinare nestinse nu pot participa la concursurile

pentru funcțiile superioare.

Articolul 21 – Verificarea stării de sănătate a candidaților și procurorilor în

funcție

Pentru a garanta aptitudinea profesională, starea de sănătate a candidaților și a

procurorilor activi este evaluată periodic:

• Candidații sunt verificați medical înainte de finalizarea concursului.

• Procurorii în funcție sunt supuși verificării o dată la 5 ani.
• Evaluarea include și examinări psihologice și psihiatrice.
• Exigențele medicale și procedura de evaluare sunt stabilite prin ordin al
ministrului sănătății, în coordonare cu Consiliul Superior al Procurorilor.
• Verificarea este efectuată de o comisie specializată a Ministerului Sănătății,
care eliberează un certificat medical oficial. Acesta este transmis Consiliului
Superior al Procurorilor pentru validare.

Articolul 22 – Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante

Pentru a asigura transparență și ordine în selecție, se instituie un Registru

oficial al candidaților:

• Candidații care îndeplinesc condițiile legale (art. 20) sunt înscriși în Registru
în maximum 7 zile de la depunerea dosarului, indiferent dacă există posturi
vacante.
• INJ transmite lista absolvenților eligibili în termen de 30 de zile de la
finalizarea studiilor sau a examenului.
• Candidații trebuie să depună un dosar complet, care include:• cerere, CV,
diplome, atestat INJ sau echivalent
• carnet de muncă (dacă există), cazier judiciar, certificat medical
• declarație de avere și interese, referință profesională

După înscriere:

• Consiliul Superior al Procurorilor solicită verificări de integritate de la:•

Autoritatea Națională de Integritate
• Centrul Național Anticorupție
• Serviciul de Informații și Securitate

• Candidatul primește copii ale acestor documente și poate formula observații.

Procurorii în funcție pot fi înscriși în Registru pentru:

• Transfer sau promovare, dacă au fost evaluați în ultimii 2 ani.

• Numirea ca procuror-șef sau adjunct, în aceleași condiții.

Registrul este gestionat de secretariatul Consiliului și conține:

• Lista candidaților la funcții vacante

• Lista procurorilor care solicită transfer/promovare
• Lista celor care aspiră la funcții de conducere

Procedura de înscriere este aprobată de Consiliu, iar Registrul este publicat

online pe site-ul oficial.

Articolul 23 – Criteriile pentru selecția și cariera procurorului

Selecția și promovarea procurorilor se bazează pe un sistem de evaluare riguros,

coordonat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, subordonat
Consiliului Superior al Procurorilor.

🔹 Criterii principale de evaluare:

• Nivelul de cunoștințe și aptitudinile profesionale

• Capacitatea de aplicare practică a cunoștințelor
• Calitatea și eficiența activității în funcția de procuror
• Respectarea eticii profesionale

Criteriile detaliate sunt prevăzute într-un regulament public, aprobat de Consiliu.

🔹 Calculul punctajului:

• Pentru candidații obișnuiți:• 60% – nota medie de absolvire INJ sau nota la
examenul de echivalare
• 20% – punctajul Colegiului
• 20% – punctajul Consiliului Superior
• Pentru procurorii în carieră:• Minimum 70% – evaluarea profesională
• Maximum 30% – punctajul Consiliului

• Pentru candidații cu vechime (art. 20 alin. 31):• Punctajul este acordat integral
(100%) de Colegiu

Fiecare membru al Colegiului acordă punctaj individual, iar media acestora

constituie scorul final al candidatului.

Articolul 24 – Concursul pentru selecție și ocuparea funcțiilor vacante

🔹 Organizarea concursului:

• Consiliul Superior al Procurorilor publică periodic lista funcțiilor vacante sau

care urmează să devină vacante în următoarele 3 luni.
• Toate funcțiile anunțate sunt incluse în următorul concurs.

🔹 Evaluarea candidaților:

• Colegiul evaluează toți candidații înscriși în Registru.

• Neprezentarea nemotivată sau refuzul de a fi evaluat duce la excluderea din
Registru.

🔹 Publicarea și contestarea rezultatelor:

• Rezultatele se publică în termen de 2 zile lucrătoare pe site-ul oficial.

• Candidații pot contesta rezultatele în 5 zile lucrătoare.
• Contestațiile sunt soluționate în maximum 20 de zile.
• Hotărârea Consiliului poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție, doar în ce
privește procedura.

🔹 Desemnarea și numirea:

• Candidații solicită funcțiile în ordinea descrescătoare a punctajului.

• Decizia de desemnare este luată de Consiliu, ținând cont de:• Funcția aleasă
• Punctajul Colegiului
• Nota de la examenul INJ
• Criteriile de la art. 23 alin. (2)
• Alte informații relevante privind integritatea și cariera

La ședința următoare, Consiliul propune Procurorului General numirea în

funcție a câștigătorului concursului.

Articolul 25 – Numirea în funcție a procurorilor

🔹 Procedura de numire:

• Numirea în funcțiile de:• procuror

• procuror-șef al procuraturii
• adjunct al procurorului-șef
• procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale
• adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale
se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului Superior al
Procurorilor.
🔹 Termene și refuzuri:

• Procurorul General are 5 zile lucrătoare pentru a decide asupra propunerii.

• Poate refuza motivat candidatura.
• Dacă Consiliul propune repetat aceeași persoană cu votul a 2/3 din membri,
propunerea devine obligatorie pentru Procurorul General.

🔹 Dispoziție specială (abrogată):

• Propunerea pentru funcția de procuror-șef al Procuraturii UTA Găgăuzia era făcută

de Adunarea Populară a Găgăuziei, dar această prevedere a fost declarată
neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 14.04.2025.

🔹 Durata mandatului:

• Mandatul pentru funcțiile de conducere menționate este de 5 ani.

• Nu se pot ocupa mai mult de două mandate consecutive în aceeași funcție.
• La finalul mandatului, persoana poate fi numită fără concurs într-o funcție
vacantă de procuror, cu excepția funcției de procuror-șef.

Articolul 25 (1)Numirea în funcția de procuror-șef al procuraturii specializate

🔹 Condiții de eligibilitate:

Poate candida persoana care:

• Are cel puțin 10 ani experiență juridică, inclusiv în jurisdicții străine sau
organizații internaționale, din care minimum 4 ani ca judecător, procuror, avocat
sau ofițer de urmărire penală.
• Îndeplinește condițiile generale de la art. 20 alin. (1) lit. a)–d), g) și h)
(cetățenie, studii, integritate etc.).
• Are competență managerială și profesională adecvată funcției.
• Nu a fost implicată politic în ultimii 3 ani.
• Nu a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor în ultimele 6 luni.
• Are reputație ireproșabilă și nu planează suspiciuni rezonabile de corupție.

🔹 Etapele concursului:

1. Preselecție – realizată de o comisie specială formată din 5 membri:• 1 propus de

Președintele Republicii
• 1 de Ministerul Justiției
• 3 de Consiliul Superior al Procurorilor
• Cel puțin 3 membri trebuie să fie experți recunoscuți în domeniul procuraturii
specializate, anticorupție sau crimă organizată.
• Cel puțin 1 membru trebuie să fie reprezentant al societății civile.

2. Selecție finală – realizată de Consiliul Superior al Procurorilor, pe baza

dosarelor și interviurilor.

🔹 Procedura de concurs:

• Concursul este inițiat în maximum 15 zile de la vacanțarea funcției.

• Anunțul se publică cu minimum 15 zile înainte de termenul-limită de depunere a
dosarelor.
• Dosarul include: cerere, CV, diplome, cazier, certificat medical, declarație de
avere, scrisoare de motivare și concept de management.

🔹 Preselecția:

• Se desfășoară în două etape:1. Verificarea criteriilor de eligibilitate (lit. a),

b), d), e))
2. Interviu și evaluare pe criteriile de competență profesională și managerială
(lit. c), c1), f))

• Interviurile sunt înregistrate video/audio și publicate online.

• Fiecare membru acordă punctaj individual, iar media formează scorul final.
• Candidații pot formula obiecții în termen de 3 zile, soluționate în alte 3 zile.

🔹 Decizia finală:

• Consiliul Superior al Procurorilor are 10 zile pentru a analiza dosarele și a

intervieva candidații admiși.
• Poate:• Înainta un candidat spre numire
• Respingerea hotărârii comisiei speciale, dacă există nereguli procedurale
• Iniția un nou concurs, dacă niciun candidat nu este selectat

🔹 Rolul Procurorului General:

• Poate refuza motivat candidatura propusă, în termen de 10 zile, doar în caz de:•
Incompatibilitate dovedită
• Încălcarea legii
• Vicierea procedurii de selecție

• Refuzul este analizat de comisia specială, împreună cu candidatul și Procurorul

General.
• Dacă Consiliul propune repetat același candidat, Procurorul General este obligat
să-l numească în termen de 5 zile.

Articolul 25(2)– Numirea în funcție a adjuncților procurorului-șef al procuraturii

specializate

🔹 Procedura de numire:

• Candidatul este propus direct de procurorul-șef al procuraturii specializate.

• Numirea se face fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris
al Consiliului Superior al Procurorilor.

🔹 Condiții de eligibilitate:

• Minimum 5 ani de experiență ca procuror în ultimii 15 ani.

• Capacități organizatorice corespunzătoare funcției.

🔹 Durata mandatului:

• Mandatul adjunctului încetează odată cu cel al procurorului-șef, dar adjunctul

își continuă atribuțiile până la numirea succesorului.
• Adjunctul anterior poate fi reconfirmat de noul procuror-șef.

Articolul 26 – Procedura de selecție a procurorului-șef al Procuraturii UTA

Găgăuzia
(Articol declarat neconstituțional prin HCC nr. 4 din 14.04.2025)

🔹 Procedura (până la declararea neconstituționalității):

• Candidatul era selectat de Adunarea Populară a Găgăuziei prin concurs public,

conform legii locale și regulamentului aprobat de Consiliul Superior al
Procurorilor.
• Evaluarea se făcea pe bază de punctaj, conform criteriilor stabilite de Consiliu.
• Candidatura selectată era transmisă Consiliului Superior al Procurorilor pentru
verificare.

🔹 Rolul Consiliului Superior al Procurorilor:

• Verifica respectarea procedurii și îndeplinirea condițiilor legale.

• Propunea Procurorului General numirea în funcție.
• Putea respinge motivat candidatura dacă identifica nereguli sau necorespunderi.

🔹 Propunere repetată:

• Adunarea Populară putea propune aceeași candidatură cu votul a 2/3 din membri.
• Dacă era respinsă de două ori pentru necorespundere, candidatura nu mai putea fi
reluată, fiind necesar un nou concurs.

⚠️ Situație actuală:

• Articolul 26 a fost declarat neconstituțional prin Hotărârea Curții

Constituționale nr. 4 din 14 aprilie 2025.
• Dispozițiile privind selecția de către Adunarea Populară nu mai sunt în vigoare.

⚖️ Articolul 27 – Jurământul procurorului

După numirea în funcție, fiecare procuror, inclusiv Procurorul General, trebuie să

depună un jurământ solemn:

„Jur să respect cu stricteţe Constituţia, legile Republicii Moldova, drepturile și

libertățile omului și să îndeplinesc conştiincios obligaţiile ce îmi revin.”

🔹 Reguli de depunere:

• Refuzul de a depune jurământul duce automat la nulitatea numirii.

• Procurorul General depune jurământul în fața Președintelui Republicii și a
Consiliului Superior al Procurorilor.
• Ceilalți procurori depun jurământul în fața Procurorului General și a Consiliului
Superior.
• Jurământul este consemnat într-o declarație oficială, semnată de:• Procurorul
• Procurorul General
• Președintele Consiliului Superior al Procurorilor

Articolul 271 – Asigurarea interimatului

În cazul vacanței temporare a funcțiilor de conducere din Procuratură, interimatul

se asigură astfel:

🔹 Funcții vizate:

• Procuror-șef al procuraturii
• Adjunct al procurorului-șef
• Procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale
• Adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii

🔹 Procedură:

• Interimatul este dispus prin ordin al Procurorului General.

• La prima ședință, Consiliul Superior al Procurorilor poate:• Aproba interimatul
• Respinge interimatul și desemna alt interimar

• Interimatul durează până la ocuparea funcției conform procedurii legale.

⚖️Secțiunea a 2-a
Evaluarea performanțelor procurorilor

Articolul 28 – Scopul evaluării performanțelor procurorilor

Evaluarea performanțelor este un instrument esențial pentru menținerea calității și

eficienței în activitatea procurorilor.

🔹 Evaluarea este realizată de:

• Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, subordonat Consiliului

Superior al Procurorilor

🔹 Obiective:

• Aprecierea activității și nivelului de cunoștințe

• Verificarea corespunderii cu funcția deținută
• Stimularea perfecționării profesionale
• Creșterea eficienței în exercitarea funcției

Articolul 29 – Forme și calificative

Evaluarea performanțelor procurorilor se desfășoară în două forme:

• Evaluare ordinară – periodică, planificată

• Evaluare extraordinară – declanșată în situații speciale

Inițiativa aparține Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, conform

unui plan aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

🔹 Calificative acordate:

• Excelent
• Foarte bine
• Bine
• Insuficient
• Eșuat

🔹 Regulamentul de evaluare:

Este aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor și stabilește:

• Metodologia, durata și extinderea evaluării

• Punctajele pentru calificative și criterii
• Indicatorii de evaluare și sursele de informare
• Publicarea se face în Monitorul Oficial și pe site-ul oficial al Consiliului

Articolul 29(1) – Evaluarea ordinară

🔹 Frecvență:

• O dată la 5 ani
• După 1 an de activitate pentru procurorii nou-numiți

🔹 Criterii de evaluare:

1. Competența profesională – 40%

2. Competența organizatorică – 20%
3. Integritatea – 40%• Include integritatea etică și financiară

⚠️ Articolul 30 – Evaluarea extraordinară

🔹 Cazuri de aplicare:

1. La cererea procurorului (maxim o dată la 2 ani)

2. După calificativul „insuficient”
3. În urma unei cauze disciplinare
4. Participare la concurs pentru funcții de conducere
5. Dubii privind exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de conducere

🔹 Inițiatori:

• Procurorul însuși (lit. a, d)

• Colegiul de evaluare (lit. b)
• Consiliul Superior al Procurorilor (lit. c, e), inclusiv la propunerea
Procurorului General sau a Inspecției

🔹 Criterii aplicate:

• Pentru cazurile lit. a–c: se aplică criteriile din evaluarea ordinară (291)
• Pentru cazurile lit. d–e:1. Competență managerială – 30%
2. Competență profesională – 30%
3. Integritate – 40%

🔹 Indicatori pentru competența managerială:

• Capacitate managerială
• Capacitate de control
• Capacitate de comunicare și reprezentare

Articolul 31 – Hotărârea privind evaluarea performanțelor procurorului

Evaluarea performanțelor se finalizează prin una dintre următoarele hotărâri

adoptate de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor:
🔹 Tipuri de hotărâri:

• Susținerea evaluării – calificativ „bine”, „foarte bine” sau „excelent”

• Calificativ „insuficient”
• Eșuarea evaluării

🔹 Consecințe și proceduri:

• Hotărârea include punctajul obținut, calificativul și recomandări pentru

îmbunătățirea activității.
• Dacă se acordă „insuficient”, procurorul este supus evaluării extraordinare între
6 luni și 1 an de la evaluarea precedentă.
• Dacă se acordă „insuficient” de două ori consecutiv sau se constată eșuarea
evaluării, procurorul este eliberat din funcție.
• Dacă apar suspiciuni de abatere disciplinară, Colegiul sesizează Inspecția
procurorilor.

Articolul 31(1) – Evaluarea performanțelor Procurorului General

Evaluarea Procurorului General este un proces distinct, reglementat riguros și

realizat de o comisie ad-hoc constituită de Consiliul Superior al Procurorilor.

🔹 Inițierea evaluării:

• Se face la sesizarea:• Președintelui Republicii

• Sau a cel puțin 1/3 din membrii Consiliului Superior

• Nu poate avea loc mai des decât o dată la 2 ani și doar pentru perioada efectivă
de activitate.
• Nu se pot iniția evaluări multiple pentru aceeași perioadă.

🔹 Componența comisiei:

• Formată din 5 membri, propuși de:• Președintele Republicii

• Ministerul Justiției
• Consiliul Superior al Magistraturii
• Consiliul Superior al Procurorilor
• Procurorul General evaluat

• Comisia se constituie în maximum 10 zile de la inițiere.

• Este validă dacă sunt propuși membri din cel puțin 3 subiecți, dintre care 2 cu
minimum 7 ani experiență ca procuror.
• Membrii trebuie să aibă calificare juridică sau managerială, minimum 10 ani
experiență și reputație ireproșabilă.
• Nu pot fi angajați publici sau persoane aflate în subordinea Procurorului
General.

🔹 Criterii de evaluare:

(Alin. (5) a fost declarat neconstituțional prin HCC nr. 20/2023, dar este menținut
aici pentru context)

1. Competență managerială – planificare, organizare, motivare, control

2. Competență profesională – aplicarea abilităților în realizarea atribuțiilor
3. Eficiență – gestionarea resurselor, integritate, prevenirea corupției
4. Comunicare internă și externă
Evaluarea se face prin indicatori de performanță, stabiliți prin regulament
publicat oficial.

🔹 Procedura:

• Comisia poate audia procurori, angajați, experți, poate solicita date și dispune
audituri.
• Procurorul General este obligatoriu audiat.
• În termen de 30 zile, comisia întocmește un raport motivat cu calificativ:•
„Excelent”
• „Bine”
• „Nesatisfăcător”

🔹 Decizia finală:

• Consiliul Superior al Procurorilor examinează raportul și:• Confirmă

calificativul
• Sau solicită repetarea evaluării dacă au fost încălcări procedurale

• Dacă se acordă „nesatisfăcător”, Consiliul propune Președintelui Republicii

eliberarea din funcție.
• Dacă apar suspiciuni de abatere disciplinară, comisia sesizează Consiliul conform
art. 521.

⚖️Secțiunea a 3-a
Formarea profesională continuă a procurorului

Articolul 32 – Formarea profesională continuă

Formarea continuă este un pilon esențial al profesionalismului procurorului,

adaptat la dinamica legislativă și la exigențele jurisprudenței.

🔹 Obiective:

• Aprofundarea cunoștințelor privind:• legislația internă

• tratatele internaționale ratificate de Republica Moldova
• jurisprudența națională și internațională

🔹 Responsabilitate:

• Institutul Național al Justiției

• Conducătorii procuraturilor
• Fiecare procuror, prin pregătire individuală

🔹 Obligații:

• Participare la minimum 40 de ore anual de formare continuă:• INJ

• instituții de învățământ superior (naționale/internaționale)
• alte forme de perfecționare
🔹 Principii:

• Se ține cont de specializarea procurorului

• Fiecare procuratură organizează activități periodice
• Programele trebuie să reflecte:• nevoile individuale
• preferințele tematice ale procurorilor

Capitolul VI – Garantarea independenței procurorului

Articolul 33 – Asigurarea independenței

Independența procurorului este garantată printr-un ansamblu de măsuri legale,

instituționale și funcționale.

🔹 Mecanisme de protecție:

• Statutul legal clar și delimitarea atribuțiilor

• Proceduri transparente de numire, suspendare și eliberare
• Inviolabilitate personală
• Discreție decizională în exercitarea funcției
• Interdicția legală privind imixtiunea externă
• Resurse organizatorice și tehnice adecvate
• Asigurare materială și socială
• Alte măsuri prevăzute de lege

🔹 Exercitarea deciziei:

• Procurorul este independent în luarea deciziilor, conform legii

• Deciziile ilegale pot fi anulate motivat de procurorul ierarhic superior

🔹 Remedii pentru persoanele afectate:

• Acțiunile, inacțiunile sau actele procurorului pot fi contestate la superiorul

ierarhic
• Hotărârea acestuia poate fi atacată în instanță

Articolul 34 – Inviolabilitatea procurorului

Inviolabilitatea procurorului este o garanție instituțională menită să protejeze

independența funcțională și personală:

🔹 Protecție juridică:

• Procurorul este protejat împotriva imixtiunilor externe în activitatea sa.

• Măsuri intruzive (percheziții, interceptări, ridicări de obiecte sau documente)
pot fi aplicate doar în condițiile legii.

🔹 Libertate de exprimare profesională:

• Procurorul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru declarații făcute cu

respectarea eticii profesionale.

🔹 Urmărirea penală:

• Poate fi pornită doar de Procurorul General.

• Concomitent, se sesizează Consiliul Superior al Procurorilor pentru inițierea
procedurii disciplinare.
• În cazul Procurorului General, urmărirea penală poate fi pornită doar de un
procuror desemnat cu votul majorității membrilor Consiliului, care trebuie să
aibă:• Minimum 7 ani experiență
• Fără sancțiuni disciplinare

🏅 Capitolul VII – Măsuri de încurajare și răspundere

Secțiunea 1 – Măsuri de încurajare

Articolul 35 – Recunoașterea meritelor

Procurorii pot fi încurajați pentru activitate remarcabilă sau comportament

exemplar:

🔹 Forme de încurajare:

• Mulțumiri oficiale
• Cadouri simbolice
• Premii
• Distincții ale Procuraturii (aprobate de Consiliul Superior)

🔹 Procedură:

• Aplicarea se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului

Superior, conform unui regulament aprobat.

🔹 Distincții de stat:

• Procurorii cu merite deosebite pot fi propuși pentru decorare oficială, prin

Consiliul Superior.

🔹 Excluderi:

• Nu pot beneficia de încurajări procurorii:• Cu proceduri disciplinare în curs

• Cu sancțiuni disciplinare nestinse

Secțiunea 2 – Răspunderea disciplinară

Articolul 36 – Aplicabilitate și condiții

Răspunderea disciplinară este un mecanism de control al conduitei profesionale:

🔹 Aplicabilitate:

• Se aplică procurorilor în funcție și celor care și-au încetat raporturile de

serviciu.

🔹 Condiții:

• Sancțiunile se aplică doar pentru abateri disciplinare (art. 38), comise:• Cu

intenție
• Sau cu neglijență gravă, conform art. 381
Articolul 37 – Principiile procedurii disciplinare

Procedura disciplinară aplicabilă procurorilor se fundamentează pe cinci principii

esențiale:

• Legalitate – respectarea strictă a normelor juridice în toate etapele procedurii.

• Respectarea independenței decizionale – garantarea autonomiei procurorului în
luarea deciziilor, fără presiuni externe.
• Echitate – tratament corect și imparțial în evaluarea conduitei.
• Proporționalitate – sancțiunea trebuie să reflecte gravitatea abaterii comise.
• Transparență – desfășurarea procedurii într-un cadru clar, accesibil și
verificabil.

Articolul 38 – Abaterile disciplinare

Constituie abateri disciplinare faptele care afectează grav conduita profesională,

integritatea sau prestigiul instituției:

🔹 Tipuri de abateri:

• a) Îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor de serviciu (art. 6 alin. (3))

• b) Întârzierea nejustificată sau nerespectarea termenelor legale în acțiunile de
procedură
• c) Imixtiunea ilegală în activitatea altui procuror sau influențarea
autorităților pentru interese personale sau foloase necuvenite
• d) Împiedicarea intenționată a activității Inspecției procurorilor
• e1) Încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale prin acțiuni sau
inacțiuni comise cu intenție sau neglijență gravă
• f) Atitudine nedemnă, comportament sau mod de viață care afectează onoarea,
integritatea și prestigiul Procuraturii
• f1) Încălcarea Codului de etică al procurorilor
• g) Încălcarea obligației de integritate prevăzute la art. 7 alin. (2) lit. a) din
Legea nr. 325/2013 privind evaluarea integrității instituționale

(Litera e) a fost abrogată și nu mai produce efecte juridice.)

Articolul 38(1)Noțiunile de intenție și de neglijență

Pentru aplicarea sancțiunilor disciplinare, este esențială calificarea conduitei

procurorului:

🔹 Abatere săvârșită cu intenție:

• Procurorul încalcă conștient norme de drept material sau procesual.

• Este conștient de consecințele prejudiciabile și le urmărește sau le acceptă.
• Include și faptele de la art. 38 lit. f) (comportament nedemn, afectarea
prestigiului etc.).

🔹 Abatere săvârșită cu neglijență gravă:

• Procurorul nu anticipează consecințele, deși putea și trebuia să o facă.

• Consideră neîntemeiat că nu se va produce prejudiciul.
• Lipsa de previziune trebuie să fie inexplicabilă pentru un profesionist în drept
și nejustificabilă în contextul situației concrete.

Articolul 39 – Sancțiunile disciplinare

Sancțiunile se aplică în funcție de gravitatea abaterii, prin hotărârea Colegiului
de disciplină și etică, subordonat Consiliului Superior al Procurorilor.

🔹 Tipuri de sancțiuni:

1. Avertisment – atenționare scrisă și recomandare de conformare legală

2. Mustrare – critică scrisă privind faptele comise
3. Reducerea salariului – între 15% și 30%, pe o durată de 3–12 luni, aplicată din
luna următoare rămânerii irevocabile a hotărârii
4. Retrogradare din funcție – transfer din funcție de conducere într-o funcție
inferioară, prin ordinul Procurorului General
5. Eliberare din funcție – încetarea atribuțiilor ca urmare a abaterii, prin
ordinul Procurorului General

🔹 Efect imediat:

• După pronunțarea hotărârii de eliberare din funcție, procurorul este înlăturat de

drept de la exercitarea atribuțiilor.

Articolul 40 – Termenele procedurii disciplinare

🔹 Termene de tragere la răspundere:

• General: 2 ani de la comiterea abaterii

• Activitate procesuală: 5 ani
• Abateri grave privind drepturile fundamentale (art. 38 lit. e1):• 1 an de la
hotărârea irevocabilă a instanței
• Dar nu mai târziu de 5 ani de la comiterea faptei

🔹 Derularea procedurii:

• Termen standard: 6 luni de la sesizare (nu este termen de prescripție)

• În caz de urmărire penală (art. 34 alin. 4): 30 zile de la pornirea urmăririi
• În caz de demisie:• Dacă procedura e în curs: se finalizează în 30 zile de la
cererea de demisie
• Dacă sesizarea e depusă înainte de demisie: se finalizează în 30 zile de la
sesizare
• Cererea de demisie se suspendă până la finalizarea procedurii

🔹 Excluderi din calcul:

• Perioada de concediu de odihnă sau medical nu se include în termenele procedurii

Articolul 41 – Condiții și consecințe ale sancțiunilor disciplinare

🔹 Aplicabilitate:

• Sancțiunile se aplică doar procurorilor în funcție

🔹 Principii de aplicare:

• Proporționalitate cu gravitatea faptei

• Se ține cont de:• Natura faptei
• Consecințele produse asupra persoanelor și asupra imaginii Procuraturii

🔹 Efecte:

• Durata sancțiunii: 1 an de la aplicare

• Dacă se comite o nouă abatere în acest interval → circumstanță agravantă
• În acest an, procurorul:• Nu poate fi promovat
• Nu poate beneficia de măsuri de încurajare

Articolul 42 – Etapele procedurii disciplinare

Procedura disciplinară începe automat la sesizare și cuprinde patru etape:

1. Depunerea sesizării privind fapta

2. Verificarea sesizării de către Inspecția procurorilor
3. Examinarea cauzei de către Colegiul de disciplină și etică
4. Adoptarea hotărârii pe cauza disciplinară

Articolul 43 – Cine poate sesiza și în ce condiții

Sesizarea privind o posibilă abatere disciplinară a unui procuror poate fi

formulată de:

• Orice persoană interesată

• Membrii Consiliului Superior al Procurorilor
• Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor (art. 31 alin. 5)
• Procurorul General și adjuncții săi
• Inspecția procurorilor
• Ministerul Justiției (la notificarea Agentului guvernamental, pentru faptele ce
încalcă drepturi fundamentale – art. 38 lit. e1)

🔹 Surse de informare:

• Sesizarea poate fi formulată pe baza:• atribuțiilor funcționale

• informațiilor din mass-media sau alte surse publice

🔹 Reguli speciale:

• Sesizările multiple privind aceeași faptă și același procuror se conexează

• Revocarea sesizării nu oprește procedura disciplinară

📄 Articolul 44 – Condiții de formă și conținut

🔹 Cerințe:

• Sesizarea trebuie să fie scrisă

• Reglementarea formei și conținutului se face prin regulament aprobat de Consiliul
Superior al Procurorilor

🔹 Excluderi:

• Sesizările anonime nu se examinează

• Se consideră vădit neîntemeiată sesizarea care:• Nu vizează abateri disciplinare
• Este depusă după expirarea termenului de prescripție (art. 40)
• Este repetată fără probe noi

🔹 Excepție:

• Sesizarea Ministerului Justiției (art. 43 lit. e) nu poate fi considerată

neîntemeiată chiar dacă termenul de prescripție a expirat

Articolul 45 – Înregistrarea și repartizarea sesizărilor

🔹 Procedură:

• Sesizarea se depune la secretariatul Consiliului Superior al Procurorilor

• Se înregistrează și se transmite la Inspecția procurorilor în maximum 3 zile
lucrătoare

🔹 Verificare preliminară:

• Dacă sesizarea nu respectă cerințele de formă/conținut, inspectorul o restituie

în termen de 5 zile lucrătoare
• Decizia de restituire este definitivă, dar autorul poate depune o nouă sesizare
corectată

🔍 Articolul 46 – Verificarea sesizării

🔹 Scopul verificării:

• Stabilirea faptelor imputate și a consecințelor

• Clarificarea circumstanțelor și colectarea informațiilor relevante

🔹 Obligațiile inspectorului:

• Verifică faptele și existența elementelor abaterii

• Solicită opinia scrisă a procurorului vizat, cu informarea conducătorului
acestuia
• Întocmește dosarul cauzei disciplinare, cu toate materialele relevante

🔹 Drepturile inspectorului:

• Poate face copii de pe documente relevante

• Poate solicita informații de la conducători, autorități, persoane fizice sau
juridice
• Poate cere explicații suplimentare de la autorul sesizării
• Poate întreprinde orice alte măsuri necesare pentru verificare

Articolul 47 – Termenele de verificare a sesizării

Verificarea sesizării este etapă preliminară esențială în procedura disciplinară:

• Termen general: maximum 30 zile de la recepționarea sesizării de către Inspecția

procurorilor
• Prelungire justificată: până la 10 zile lucrătoare, cu informarea autorului
sesizării
• Cazuri speciale (art. 40 alin. 4 și 5): verificarea se face în maximum 10 zile

Articolul 48 – Drepturile și obligațiile procurorului vizat

🔹 Drepturi:

• Acces la conținutul sesizării

• Posibilitatea de a prezenta explicații scrise și verbale
• Dreptul de a aduce probe relevante
• Asistență juridică (avocat sau reprezentant)
• Participare la examinarea cauzei disciplinare

🔹 Obligații:

• Să nu obstrucționeze verificarea
• Să nu contacteze autorul sesizării decât în prezența inspectorului

Articolul 49 – Rezultatele verificării sesizării

După verificare, inspectorul emite o decizie motivată:

🔹 Variante:

• a) Încetarea procedurii disciplinare (dacă nu există temei)

• b) Transmiterea dosarului la Colegiul de disciplină și etică (dacă există temei)

🔹 Proceduri:

• În cazul sesizării Ministerului Justiției → decizia se transmite în 3 zile

• În cazul transmiterii către Colegiu → dosarul complet + raportul se trimit în 3
zile lucrătoare și se comunică autorului sesizării
• Modelul raportului este aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor

🔹 Contestare:

• Decizia de încetare poate fi contestată de autorul sesizării în 10 zile

lucrătoare

Articolul 50 – Examinarea cauzei disciplinare

🔹 Participanți citați obligatoriu:

• Procurorul vizat
• Inspectorul care a verificat sesizarea
• Persoana care a depus sesizarea

🔹 Reprezentare:

• Atât procurorul cât și autorul sesizării pot fi asistați de avocat sau alt
reprezentant
🔹 Neprezentarea:

• Dacă părțile sau reprezentanții nu se prezintă fără motiv întemeiat, cauza se

examinează în lipsă

🔹 Procedură:

• Inspecția procurorilor trebuie să fie reprezentată obligatoriu

• Se pot audia martori sau alte persoane relevante
• Decizia se adoptă de regulă în 2 luni de la primirea dosarului
• Procedura este reglementată prin regulament aprobat de Consiliul Superior
• Membrii Colegiului implicați direct (ca autor sau vizat) nu pot participa la
examinare

Articolul 51 – Hotărârea privind cauza disciplinară

După examinarea cauzei, Colegiul de disciplină și etică adoptă una dintre

următoarele hotărâri:

🔹 Tipuri de hotărâri:

• a) Constatarea abaterii și aplicarea unei sancțiuni

• b) Constatarea abaterii, dar sistarea procedurii (termen expirat)
• c) Constatarea abaterii, dar sistarea procedurii (procurorul a părăsit funcția)
• d) Încetarea procedurii (nu s-a comis abatere)

🔹 Dispoziții speciale:

• Dacă procedura a fost inițiată în temeiul art. 40 alin. (4) (urmărire penală),
hotărârea include și propunerea de suspendare din funcție.
• Membrii Colegiului pot formula opinie separată, anexată la dosar.
• Hotărârile sunt semnate de președintele ședinței și membrii participanți.
• Se publică online în termen de 3 zile lucrătoare.
• Se expediază participanților și se anexează la dosarul personal al procurorului.

🔹 Recomandări suplimentare:

• Colegiul poate propune evaluarea extraordinară a performanțelor procurorului

vizat.

🔹 Procedura de aplicare:

• Hotărârile privind retrogradarea sau eliberarea din funcție se transmit

Consiliului Superior al Procurorilor, care le înaintează Procurorului General după
expirarea termenului de contestare.
• Hotărârea are o structură formală: introducere, descriere, motivare, dispozitiv,
reglementată prin regulament aprobat de Consiliu.

Articolul 52(1)– Răspunderea disciplinară a Procurorului General

🔹 Aplicabilitate:

• Procurorul General poate fi sancționat disciplinar conform legii, cu

particularități specifice.
• Se aplică corespunzător dispozițiile art. 36, 37, 38 și 381.
🔹 Sancțiuni posibile:

• Avertisment
• Mustrare
• Eliberare din funcție (prin hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor)

🔹 Inițierea procedurii:

• De către:• 3 membri ai Consiliului Superior

• Președintele Republicii
• Comisia de evaluare a performanțelor (art. 311 alin. 9)

• Se aplică regulile de sesizare din art. 44 alin. (1) și (3)

🔹 Verificarea:

• Realizată de o comisie de disciplină ad-hoc, formată din 5 membri:• Președintele

Republicii
• Ministerul Justiției
• Consiliul Superior al Magistraturii
• Consiliul Superior al Procurorilor
• Procurorul General

• Comisia se constituie în 10 zile și este validă dacă sunt membri din cel puțin 3
subiecți.
• Cel puțin 2 membri trebuie să aibă minimum 7 ani experiență ca procuror.

🔹 Procedura:

• Comisia funcționează ca inspecție disciplinară

• Se aplică regulile din art. 46–48
• Poate decide:• Încetarea procedurii
• Transmiterea dosarului la Consiliul Superior al Procurorilor

🔹 Examinarea și decizia:

• Cauza se examinează de Consiliul Superior al Procurorilor, conform art. 50 și 51

• Hotărârea de eliberare din funcție se transmite Președintelui Republicii

Secțiunea a 3-a
Răspunderea patrimonială

Articolul 53 – Răspunderea patrimonială

🔹 Răspunderea statului:

• Statul, prin Ministerul Justiției, răspunde pentru prejudiciile cauzate de

procurori în exercițiul funcției.
• Regimul juridic este reglementat de Legea nr. 1545-XIII/1998 privind repararea
prejudiciului cauzat de organele de urmărire penală, procuratură și instanțe.
🔹 Răspunderea personală a procurorului:

• Procurorul răspunde patrimonial personal doar dacă:• Este condamnat penal pentru
fapte ilicite
• Sau, în cadrul unei proceduri disciplinare, se constată intenție sau neglijență
gravă care a dus la prejudicii grave (art. 2007 alin. (1) lit. c) Cod civil)

🔹 Termen de prescripție:

• Dreptul la acțiune se prescrie în 3 ani de la apariția prejudiciului, dacă legea

nu prevede alt termen.

⚖️Capitolul VIII
TRANSFERUL,PROMOVAREA,DELEGAREA, DETAȘAREA,SUSPENDAREA ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A
PROCURORULUI

Articolul 54 – Transferul, promovarea, delegarea și detașarea

🔹 Transferul:

• Se face prin concurs, pentru funcții de același nivel sau inferioare (cu excepția
funcțiilor de conducere).
• Reglementat prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor.

🔹 Promovarea:

• Se face prin concurs, pentru:• Funcții superioare în Procuratura Generală

• Procuraturi specializate
• Funcții de procuror-șef sau adjunct

🔹 Delegarea:

• Procurorii pot fi delegati fără acordul lor pentru maximum 1 lună/an sau cu acord
scris pentru maximum 12 luni.
• În cazuri speciale (ex. urmărire penală), delegarea poate dura până la 6 luni
fără acord.
• Delegarea se face ținând cont de:• specializarea
• volumul de muncă
• funcțiile vacante
• condițiile de eligibilitate pentru funcția vizată

🔹 Detașarea:

• Se face cu consimțământul procurorului, pentru activitate în:• Consiliul Superior

al Procurorilor
• Institutul Național al Justiției
• Funcții internaționale, europene, guvernamentale sau în proiecte externe

• Durata: până la 4 ani

• Statutul se păstrează, iar cheltuielile se compensează
• Dacă funcția detașată este remunerată, salariul de bază nu se mai achită

🔹 Alte dispoziții:

• Dacă salariul funcției detașate/delegate este inferior, se păstrează salariul

anterior.
• Perioada de detașare se include în vechimea în muncă.
• La finalul detașării, procurorul revine în funcția anterioară (cu excepția
funcției de procuror-șef).
• Dacă funcția nu mai există, i se oferă o funcție echivalentă, cu acordul său.
• Decizia de detașare se ia de Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului
Superior al Procurorilor.

⛔ Articolul 55 – Suspendarea din funcție a procurorului

Suspendarea este o măsură temporară care poate fi aplicată în diverse situații:

🔹 Suspendare în caz de urmărire penală:

• Se dispune de Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al

Procurorilor.
• În situații urgente, suspendarea poate fi dispusă fără acord, dar trebuie
validată la următoarea ședință a Consiliului.

🔹 Regim juridic în timpul suspendării:

• Procurorul nu este supus interdicțiilor privind activitatea în sectorul privat

(art. 15 alin. (2) lit. f) și i), art. 14 alin. (1)).
• Perioada nu se consideră vechime în funcția de procuror.

🔹 Suspendare în cazuri sociale:

• Se aplică fără implicarea Consiliului, prin ordin al Procurorului General:•

Concediu de maternitate
• Concediu pentru îngrijirea copilului (până la 6 ani)

• Alte cazuri prevăzute de lege → cu propunerea Consiliului Superior

🔹 Garanții și revenire:

• Suspendarea nu anulează garanțiile sociale

• Dacă procurorul este achitat sau reabilitat, este restabilit în toate drepturile
• La expirarea suspendării, revine în funcția anterioară sau, cu acordul său, într-
o funcție echivalentă
• Procurorul poate contesta suspendarea în instanță

---

⚖️ Articolul 551 – Suspendarea Procurorului General

🔹 Suspendare automată:

• Dacă se pornește urmărire penală conform art. 270 alin. (7) CPP, Procurorul
General este suspendat de drept pentru 3 zile.
🔹 Decizie asupra menținerii:

• Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă în ședință extraordinară și

decide:• Menținerea sau încetarea suspendării
• Se aplică corespunzător art. 55 alin. (4)

🔹 În caz de imposibilitate:

• Președintele Consiliului poate decide provizoriu

• Decizia trebuie validată în ședință oficială în maximum 15 zile

---

📄 Articolul 56 – Încetarea raporturilor de serviciu

Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în două situații:

• a) În circumstanțe independente de voința părților (ex. deces, incapacitate)

• b) Prin eliberarea din funcție, conform procedurilor legale

Articolul 57 – Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de

voința părților

Raporturile de serviciu ale procurorului încetează de drept, fără consimțământul

părților, în următoarele cazuri:

🔹 Situații obiective:

• Pierderea cetățeniei Republicii Moldova

• Atingerea vârstei de 65 de ani
• Expirarea mandatului, cu refuzul de a fi numit într-o altă funcție
• Condamnarea definitivă pentru infracțiune
• Interdicția definitivă de a ocupa funcții publice
• Declararea ca dispărut, decesul sau declararea decesului prin hotărâre
judecătorească
• Instituirea unei măsuri de ocrotire judiciară
• Constatarea ulterioară a unui motiv de incompatibilitate cu funcția

🔹 Procedură:

• Încetarea se face prin ordin al Procurorului General, în maximum 5 zile

lucrătoare de la constatarea cazului.
• În cazul Procurorului General, încetarea mandatului se face prin decret
prezidențial, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor.

---

⚖️ Articolul 58 – Eliberarea din funcție

Eliberarea din funcție este o măsură administrativă ce poate fi voluntară sau

impusă:
🔹 Cazuri de eliberare:

• a) Demisie
• b) Refuzul de transfer în caz de reorganizare
• c) Refuzul de a accepta retrogradarea disciplinară
• d) Aplicarea sancțiunii de eliberare (hotărâre irevocabilă)
• e) Două evaluări consecutive „insuficient” sau eșuarea evaluării
• f) Neprezentarea nejustificată la evaluare (de două ori consecutiv)
• g) Candidatura politică în alegeri
• h) Incompatibilitate sau încălcarea interdicțiilor (act definitiv)
• i) Inaptitudine medicală
• j) Refuzul de verificare conform Legii nr. 271/2008
• k) Numirea într-o funcție incompatibilă
• l) Conflict de interese nesoluționat (act definitiv)
• m) Nedepunerea sau refuzul de a depune declarația de avere și interese
• n) Confiscarea averii nejustificate (hotărâre irevocabilă)

🔹 Procedură:

• În cazurile lit. a), b), c) → eliberarea se face prin ordin al Procurorului

General, în baza cererii/refuzului scris
• În celelalte cazuri → ordinul se emite în maximum 5 zile lucrătoare de la
constatarea situației și se comunică procurorului înainte de data eliberării

🔹 Drepturi și remedii:

• Ordinul poate fi contestat în instanță

• Dacă ordinul este anulat, procurorul este repus în toate drepturile, inclusiv
cele bănești

🔹 Eliberarea Procurorului General:

• Se face de către Președintele Republicii, în cazurile lit. a), d), g), h), i),
j), l), m), n)
• În cazul lit. h), eliberarea se face pe baza unei hotărâri irevocabile sau a unei
hotărâri a Consiliului Superior
• Poate fi eliberat și:• Dacă obține calificativul „nesatisfăcător” la evaluarea
performanțelor (art. 311)
• Dacă se aplică sancțiunea disciplinară de eliberare din funcție, prin hotărâre a
Consiliului

🌍 Capitolul VIII¹ – Statutul procurorului de legătură la Eurojust

⚖️ Articolul 581 – Procurorul de legătură la Eurojust

Procurorul de legătură este reprezentantul oficial al Republicii Moldova la

Eurojust, în cadrul cooperării judiciare internaționale în materie penală.

🔹 Numire și mandat:

• Se detașează în baza Acordului de cooperare Moldova–Eurojust, ratificat prin

Legea nr. 113/2015.
• Numirea se face prin ordinul Procurorului General, la propunerea Consiliului
Superior al Procurorilor, în urma unui concurs public.
• Condiții de eligibilitate:• Minimum 7 ani experiență ca procuror
• Cunoașterea avansată a limbii engleze
• Mandatul este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată.
• Revocarea înainte de termen se face doar cu informarea prealabilă a Eurojust și
motivarea deciziei.

🔹 Subordonare și atribuții:

• Se subordonează direct Procurorului General sau adjunctului acestuia.

• Reprezintă Procuratura Generală în cooperarea internațională prin Eurojust.
• Elaborează raport anual de activitate, prezentat până la sfârșitul lunii
ianuarie.

🔹 Statut internațional:

• În statul de reședință al Eurojust, beneficiază de privilegii, imunități și

facilități conform tratatelor internaționale.
• Primește pașaport diplomatic.

---

📌 Articolul 582 – Atribuțiile procurorului de legătură

🔹 Funcții principale:

• Facilitează și sprijină emiterea și executarea cererilor de:• Asistență juridică

reciprocă
• Recunoaștere reciprocă

• Cererile pot fi formulate de:• Autoritățile moldovenești

• Statele membre UE
• Organe și agenții ale Uniunii Europene

🔹 Acces și comunicare:

• Are acces la cazierul judiciar și alte registre, în aceleași condiții ca un

procuror.
• Poate contacta direct autorități moldovenești, europene și internaționale.
• Poate face schimb de informații în conformitate cu angajamentele internaționale.

🔹 Confidențialitate:

• Informațiile primite și transmise sunt confidențiale:• Pe durata mandatului

• Și după încetarea activității

• Nu pot fi utilizate în proceduri disciplinare, administrative sau penale fără

aprobarea Colegiului Eurojust.

⚖️Capitolul IX
PROTECȚIA DE STAT A PROCURORULUI.
ASIGURAREA MATERIALĂ ȘI SOCIALĂ A
PROCURORULUI

Articolul 59 – Protecția de stat a procurorului și a familiei

🔹 Garanții de securitate:

• Procurorul, familia sa și averea lor beneficiază de protecție din partea

statului.
• La cerere motivată, dacă există pericol pentru viață, sănătate sau bunuri,
organele de afaceri interne sunt obligate să intervină.

🔹 Răspundere penală:

• Se sancționează penal:• Atentatele la viața/sănătatea procurorului

• Amenințările cu omor, violență sau distrugerea bunurilor
• Atentatele asupra rudelor apropiate (soț/soție, părinți, copii) în legătură cu
exercitarea funcției

🔹 Drepturi financiare:

• Procurorul are dreptul la compensarea cheltuielilor efectuate în interes de

serviciu

🌴 Articolul 61 – Concediul și zilele de odihnă

🔹 Concediu anual:

• 35 de zile calendaristice plătite

• Se acordă prin ordinul Procurorului General, conform programului anual

🔹 Mărirea concediului:

• +3 zile → după 5 ani vechime

• +5 zile → după 10 ani
• +7 zile → după 15 ani

🔹 Activitate în zile nelucrătoare:

• Se compensează cu maximum 14 zile de odihnă suplimentară

• Nu se acordă remunerație suplimentară
• Regimul este stabilit prin Regulamentul Procuraturii

🔹 Interdicție:

• Este interzisă neacordarea concediului anual plătit

🚗 Articolul 61(1) – Compensarea cheltuielilor de transport și locuință

🔹 Dreptul la compensare:

• Procurorii care activează în altă localitate decât domiciliul (distanță ≥ 20 km)

pot solicita:• Compensarea transportului tur-retur
• Sau compensarea chiriei
🔹 Reglementare:

• Guvernul stabilește condițiile și metodologia de calcul

• Consiliul Superior al Procurorilor reglementează procedura de acordare

🔹 Aplicabilitate:

• Se aplică și procurorilor membri ai Consiliului Superior și ai organelor

subordonate (art. 82)
• Excepție: nu se aplică procurorilor care activează în municipiul Chișinău

Articolul 62 – Alte garanții sociale

Procurorii beneficiază de un regim extins de protecție socială, atât în timpul

exercitării funcției, cât și după încetarea raporturilor de serviciu.

🔹 Asistență medicală:

• Procurorii activi sunt asigurați medical conform Legii nr. 1585/1998 privind
asigurarea obligatorie de asistență medicală.

🔹 Indemnizație unică de concediere:

• Se acordă procurorilor cu peste 10 ani vechime, în caz de:• pensionare (art. 57

lit. b, c)
• demisie sau refuz de transfer (art. 58 lit. a, b)

• Condiție: încetarea raporturilor să nu afecteze prestigiul Procuraturii

• Valoare: 50% × ultimul salariu lunar × ani lucrați
• Se ia în calcul și vechimea anterioară în caz de revenire în funcție

🔹 Asigurare de stat:

• Viața și bunurile procurorului sunt asigurate obligatoriu din bugetul

Procuraturii

🔹 Cazuri acoperite:

• a) Deces în legătură cu funcția → indemnizație unică pentru succesorii legali

(minim 15 salarii)
• b) Vătămare gravă → compensație lunară egală cu salariul de funcție
• c) Deces → indemnizație lunară pentru membrii de familie inapți de muncă,
acoperind diferența dintre salariul și pensia de întreținere

🔹 Suspendare a plății:

• Dacă există o urmărire penală sau procedură contravențională la data eliberării →

plata indemnizației se suspendă
• Dacă se constată vinovăția → indemnizația nu se acordă
🔹 Alte garanții:

• Procurorii beneficiază de drepturi sociale suplimentare conform legislației

muncii, în măsura în care nu contravin prezentei legi
• Prejudiciile materiale provocate în legătură cu activitatea de serviciu se repară
integral din bugetul Procuraturii

👵 Articolul 63 – Asigurarea cu pensie

Procurorii au dreptul la pensie conform Legii nr. 156-XIV/1998 privind pensiile de

asigurări sociale de stat.

🪪 Articolul 64 – Legitimația de procuror

🔹 Emitere:

• La numirea în funcție, procurorul primește o legitimație oficială, aprobată de

Consiliul Superior al Procurorilor
• Legitimația este emisă de Procurorul General și confirmă identitatea și funcția

🔹 Retragere:

• Legitimația se retrage:• La încetarea raporturilor de serviciu

• În perioada suspendării (art. 55 alin. 1)
• În cazul înlocuirii temporare din funcție

TITLUL III
ORGANELE DE AUTOADMINISTRARE DIN
CADRUL PROCURATURII

Articolul 65 – Autoadministrarea Procuraturii

Autoadministrarea este expresia autonomiei instituționale a Procuraturii, garantând

independența sa organizațională și funcțională.

🔹 Definiție și scop:

• Autonomia Procuraturii presupune capacitatea reală de a-și gestiona problemele

funcționale în mod autonom și responsabil.
• Se manifestă prin independență organizațională și funcțională, fără ingerințe
externe.

🔹 Principii de guvernare internă:

• Reprezentativitate – organele de conducere reflectă voința corpului profesional

• Eligibilitate – membrii organelor de autoadministrare sunt aleși în mod legitim
• Răspundere – pentru exercitarea corectă a funcțiilor delegate

🔹 Organele de autoadministrare:

1. Adunarea Generală a Procurorilor – forumul deliberativ suprem

2. Consiliul Superior al Procurorilor – autoritatea centrală de autoadministrare
3. Colegiile subordonate Consiliului:• Colegiul pentru selecția și evaluarea
procurorilor
• Colegiul de disciplină și etică

Capitolul X
ADUNAREA GENERALĂ A PROCURORILOR

Articolul 66 – Adunarea Generală a Procurorilor

Adunarea Generală este organul colectiv de autoadministrare care exprimă voința

corpului profesional al procurorilor.

🔹 Componență și convocare:

• Formată din toți procurorii în exercițiu

• Se convoacă anual de către Consiliul Superior al Procurorilor
• În caz de imposibilitate (mandat expirat, lipsă cvorum, stare de urgență):•
Convocarea se face de președintele Consiliului, de membrul desemnat sau, în ultimă
instanță, de Procurorul General

🔹 Convocare extraordinară:

• Posibilă la inițiativa:• Procurorului General

• Consiliului Superior
• 1/3 dintre procurori

• Scop: examinarea chestiunilor de importanță majoră

🔹 Organizare:

• Data ședinței se anunță cu cel puțin 2 luni înainte

• Se distribuie proiectul agendei și materialele aferente
• Ședința este deschisă de președintele Consiliului, care cedează conducerea
președintelui ales de Adunare
• Președintele și secretarul se aleg cu vot deschis, cu majoritate simplă

🔹 Cvorum și participare:

• Adunarea este deliberativă dacă participă majoritatea simplă a procurorilor

• Participarea se face fizic și/sau prin teleconferință, conform regulamentului
• Dacă nu se întrunește cvorumul → ședință repetată în maximum 2 săptămâni,
deliberativă cu peste 1/3 din procurori

🔹 Adoptarea hotărârilor:

• Se adoptă cu majoritate simplă a celor prezenți

• Se semnează de președinte și secretar
• Alegerea membrilor în organele de autoadministrare se face prin vot secret
• Alte hotărâri pot fi adoptate prin vot secret, la decizia Adunării

🔹 Alegeri și publicare:

• Alegerile sunt organizate de comisii speciale, desemnate de Adunare

• Procesele-verbale sunt semnate de comisie și publicate
• Hotărârile se publică în aceeași zi pe paginile web oficiale ale Procuraturii
Generale și Consiliului Superior
• Sunt executorii pentru toate organele de autoadministrare și pentru procurori

Articolul 67 – Competența Adunării Generale a Procurorilor

Adunarea Generală este organul deliberativ suprem al corpului procurorilor, cu

atribuții strategice și funcționale:

🔹 Atribuții principale:

• a) Alegerea membrilor și supleanților în:• Consiliul Superior al Procurorilor

• Colegiul de selecție și evaluare
• Colegiul de disciplină și etică

• b) Audierea rapoartelor:• Activitatea Procuraturii (Procurorul General)

• Activitatea Consiliului Superior (președintele Consiliului)

• c) Dezbaterea priorităților pentru anul următor

• d) Aprobarea și modificarea Codului de etică
• e) Adoptarea sau modificarea Regulamentului Adunării Generale
• f) Examinarea altor chestiuni relevante pentru activitatea Procuraturii

🔹 Procedură post-ședință:

• În 20 zile lucrătoare, entitățile vizate trebuie să examineze propunerile și să

publice deciziile pe paginile web oficiale

⚖️ Capitolul XI – Consiliul Superior al Procurorilor

Articolul 68 – Dispoziții generale

Consiliul este organul central de autoadministrare al Procuraturii:

• Are statut de persoană juridică

• Este independent
• Este garantul independenței și imparțialității procurorilor

👥 Articolul 69 – Componența Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Structură:

• 10 membri în total
• Președintele CSM este membru de drept (inclusiv interimar)
• Reformă progresivă:• Din 2024: Avocatul Poporului și Procurorul General nu mai
sunt membri de drept
• Din 2026: Ministrul Justiției nu mai este membru de drept

🔹 Alegerea procurorilor:

• 5 membri aleși de Adunarea Generală:• 1 din Procuratura Generală

• 4 din procuraturile teritoriale și specializate
• Condiții de eligibilitate:• Minimum 3 ani vechime
• Fără sancțiuni disciplinare active
• Evaluare de integritate promovată

• Dosarul de candidatură:• CV
• Scrisoare de motivare
• Platforma de obiective
• Decizia Comisiei de integritate

🔹 Procedura electorală:

• Dosarele se depun cu minimum 30 zile înainte de Adunare

• Se publică în ziua lucrătoare următoare expirării termenului
• Candidații pot desfășura campanie de promovare• Procurorii-șefi facilitează
întâlnirile
• Se poate reduce cu 50% sarcina de muncă

🔹 Membri din societatea civilă:

• 4 membri aleși prin concurs:• 1 de Președintele Republicii

• 1 de Parlament
• 1 de Guvern
• 1 de Academia de Științe

• Condiții:• Studii juridice

• Minimum 3 ani experiență
• Evaluare de integritate promovată
• Vârsta maximă: 65 ani

🔹 Alte dispoziții:

• Se consideră aleși cei cu cele mai multe voturi

• Următorii candidați devin supleanți
• Membrii trebuie să aibă reputație ireproșabilă
• Ineligibili: cei cu sancțiuni disciplinare active, condamnări penale sau evaluare
de integritate eșuată
• Procurorii aleși se detașează din funcție pe durata mandatului
• Membrii (cu excepția celor de drept) nu pot avea alte activități remunerate, cu
excepția celor didactice, științifice, creative, sportive sau în ONG-uri

⚖️ Articolul 70 – Competența Consiliului Superior al Procurorilor

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) este autoritatea centrală de

autoadministrare care garantează independența sistemului procuraturii și
gestionează cariera procurorilor.

🔹 Atribuții normative și organizatorice:

• Elaborează și aprobă:• Regulamentele proprii și ale colegiilor sale

• Regulamentele privind selecția și cariera procurorilor
• Proiectul regulamentului Adunării Generale
• Proiectul Codului de etică al procurorilor (pentru aprobare de către Adunare)
🔹 Atribuții funcționale:

• Dispune o singură dată evaluarea repetată a performanțelor procurorilor și

conducătorilor
• Organizează:• Concursul pentru funcția de Procuror General (propus Președintelui
Republicii)
• Concursuri pentru membrii colegiilor din societatea civilă

• Examinează contestațiile împotriva hotărârilor colegiilor

• Deleagă membri și inspectori la evenimente profesionale

🔹 Atribuții privind cariera procurorilor:

• Face propuneri Procurorului General privind:• Numirea, transferul, promovarea,

detașarea, suspendarea și eliberarea din funcție

• Participă la depunerea jurământului

• Stabilește numărul de procurori în fiecare procuratură

🔹 Atribuții în formare profesională:

• Desemnează procurori în Consiliul INJ

• Aprobă strategia de formare inițială și continuă
• Avizează:• Regulamentele și planurile didactice ale INJ
• Componența comisiilor de admitere și absolvire

• Stabilește numărul de locuri la concursul de admitere în INJ

🔹 Atribuții administrative și bugetare:

• Examinează adresările cetățenilor și procurorilor

• Aprobă:• Bugetul propriu (transmis Ministerului Finanțelor)
• Structura aparatului propriu

• Participă la elaborarea și avizarea:• Bugetului Procuraturii

• Planurilor strategice
• Priorităților anuale propuse de Procurorul General

🔹 Dispoziții finale:

• Regulamentele CSP se publică în Monitorul Oficial și pe pagina web oficială

👤 Articolul 71 – Președintele Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Alegere și mandat:

• Este ales dintre membrii procurori ai Consiliului

• Prin vot secret, cu majoritate simplă
• Mandatul este de 2 ani
🔹 Înlocuire temporară:

• În absența președintelui, atribuțiile sunt preluate de un membru desemnat de

Consiliu

🔹 Salarizare:

• Se stabilește conform legislației bugetare aplicabile funcțiilor publice

👤 Articolul 72 – Atribuțiile președintelui Consiliului Superior al Procurorilor

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) este figura centrală în

conducerea și reprezentarea instituției, având atribuții executive, administrative
și de reprezentare.

🔹 Funcții de conducere:

• Coordonează activitatea generală a Consiliului

• Prezidează ședințele CSP, asigurând ordinea și eficiența deliberărilor

🔹 Funcții de reprezentare:

• Reprezintă CSP în:• Relațiile interne (cu procurori, instituții naționale)

• Relațiile internaționale (cu parteneri externi, organizații internaționale)

🔹 Funcții administrative:

• Semnează toate actele emise de Consiliu

• Prezintă raportul anual de activitate în fața Adunării Generale a Procurorilor

🔹 Funcții de gestiune a aparatului:

• Are competența de a:• Numi, promova, transfera și elibera angajații aparatului

CSP
• Aplica măsuri de încurajare și sancțiuni disciplinare acestora

🔹 Funcții suplimentare:

• Exercită orice alte atribuții prevăzute de lege, în concordanță cu rolul său de

lider instituțional
Secțiunea a 2-a
Statutul de membru al Consiliului
Superior al Procurorilor

⏳ Articolul 73 – Durata mandatului de membru al Consiliului Superior al

Procurorilor

🔹 Mandat și limitări:

• Mandatul membrilor aleși este de 6 ani

• Interdicție de reînnoire: aceeași persoană nu poate deține două mandate
consecutive
• Regula se aplică retroactiv pentru toți membrii în funcție la 04.08.2023 (Legea
nr. 200/2023)

🔹 Alte dispoziții:

• Mandatul se exercită până la alegerea noilor membri

• Perioada în Consiliu se include în stagiul profesional de procuror

---

✅ Articolul 74 – Drepturile membrilor Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Drepturi funcționale:

• Acces la materialele examinate

• Dreptul de a:• Formula demersuri și argumente
• Propune subiecte pentru ședință
• Participa prin vot și exprima opinie separată
• Desfășura alte acțiuni legale

🔹 Drepturi salariale:

• Membrii procurori → salarizați conform sistemului bugetar

• Membrii din societatea civilă → indemnizație lunară egală cu salariul mediu al
membrilor procurori

---

📌 Articolul 75 – Obligații și restricții

🔹 Obligații:

• Protejarea drepturilor, onoarei și demnității procurorilor

• Promovarea independenței procurorului
• Respectarea confidențialității și a regimului datelor cu caracter personal
• Vot obligatoriu pro sau contra în ședințe

🔹 Restricții:

• Pe durata mandatului și 6 luni după, membrii nu pot participa la concursuri

pentru funcții de procuror, inclusiv Procuror General

---

❌ Articolul 76 – Încetarea calității de membru

🔹 Cazuri de încetare:

• a) Cerere de renunțare
• b) Expirarea mandatului
• c) Obținerea calității de membru într-un colegiu subordonat
• d) Suspendare/eliberare din funcția de procuror
• e) Incompatibilitate constatată definitiv
• f) Conflict de interese confirmat definitiv
• g) Condamnare penală definitivă
• h) Imposibilitate de exercitare a atribuțiilor > 4 luni
• i) Constatarea ulterioară a unui impediment legal
• i1) Atingerea vârstei de 65 ani
• j) Deces
• k) Absențe nemotivate:• 3 ședințe consecutive
• 5 ședințe într-un an

• l) Confiscarea averii nejustificate (hotărâre irevocabilă)

• m) Nedepunerea/refuzul de a depune declarația de avere și interese

🔹 Dispoziții speciale:

• Membrii nu pot fi revocați → mandatul încetează de drept

• La încetare (lit. a–c, e, h), procurorul detașat revine în funcția anterioară
dacă este vacantă sau, cu acordul său, într-o funcție echivalentă (cu excepția
funcției de procuror-șef)

Secțiunea a 3-a
Organizarea activității Consiliului
Superior al Procurorilor

Articolul 77 – Ședințele Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Frecvență și convocare:

• Consiliul se întrunește ori de câte ori este necesar, dar cel puțin o dată pe
lună
• Prima ședință se convoacă de Procurorul General în maximum 10 zile lucrătoare de
la Adunarea Generală

🔹 Publicitate și cvorum:

• Ședințele sunt publice, cu excepția cazurilor ce implică informații confidențiale

(art. 75 alin. (1) lit. c)
• Sunt deliberative dacă participă minimum 2/3 din membri
• În caz de suspendare sau absență motivată >2 luni, mandatul poate fi exercitat
temporar de membrul supleant

🔹 Procedură:

• Agenda se publică cu minimum 2 zile lucrătoare înainte

• Hotărârile se adoptă cu vot deschis al majorității membrilor prezenți
• Hotărârile sunt:• Motivate
• Semnate olograf sau electronic
• Publicate în 10 zile lucrătoare pe pagina web oficială

🔹 Documentare:
• Ședințele sunt înregistrate audio/video
• Înregistrarea se anexează la procesul-verbal
• Procesul-verbal se întocmește în 3 zile lucrătoare, semnat de președinte și
secretar, și se publică online

---

⚖️ Articolul 78 – Recuzarea și abținerea

🔹 Regim de imparțialitate:

• Membrii nu pot participa la examinarea unui subiect dacă există:• Conflict de

interese
• Suspiciuni de lipsă de obiectivitate

• În astfel de cazuri:• Se face declarație de abținere

• Se poate formula cerere de recuzare

• Cererea și declarația trebuie să fie motivate

• Membrul vizat nu participă la examinarea propriei recuzări/abțineri

---

⚖️ Articolul 79 – Contestarea hotărârilor Consiliului

🔹 Dreptul la contestație:

• Hotărârile CSP pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție

• Termen: 10 zile lucrătoare de la comunicarea hotărârii

🔹 Procedură:

• Contestațiile sunt examinate de completul specializat care judecă și hotărârile

CSM

---

💰 Articolul 80 – Bugetul Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Finanțare:

• CSP este finanțat din bugetul de stat, conform legii bugetare anuale

🔹 Administrare:

• Bugetul se gestionează conform:• Legislației privind finanțele publice

• Principiilor de responsabilitate bugetar-fiscală

• Președintele CSP:• Organizează controlul intern managerial

• Poartă răspundere pentru administrarea bugetului și patrimoniului

🔹 Salarizare:
• Se face din bugetul CSP pentru:• Președinte și membri detașați
• Reprezentanți ai societății civile
• Personalul aparatului CSP

🏢 Articolul 81 – Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor

Aparatul Consiliului este structura administrativă care susține funcționarea

eficientă a Consiliului, a colegiilor sale și a Inspecției procurorilor.

🔹 Rol instituțional:

• Asigură suportul tehnic și administrativ pentru:• Consiliul Superior al

Procurorilor
• Colegiile specializate (selecție, evaluare, disciplină)
• Inspecția procurorilor

🔹 Componență:

• Format din:• Funcționari publici – supuși regimului Legii nr. 158/2008 privind
funcția publică
• Personal tehnic – reglementat de Codul muncii

• Toți angajații sunt salarizați conform legii

🔹 Reglementare:

• Structura, statul de personal și activitatea aparatului sunt stabilite printr-un

regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor

Secțiunea a 4-a
Organele Consiliului Superior al Procurorilor

🧩 Articolul 82 – Organele subordonate Consiliului Superior al Procurorilor

În subordinea Consiliului funcționează trei structuri specializate:

• a) Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor

• c) Colegiul de disciplină și etică
• d) Inspecția procurorilor

Litera b) a fost abrogată.

---

👥 Articolul 83 – Componența colegiilor

🔹 Structură:

• Fiecare colegiu are 7 membri:• 2 procurori aleși de Adunarea Generală

• 5 membri aleși de CSP prin concurs public:• 3 din societatea civilă
• 2 procurori
🔹 Excluderi:

• Nu pot fi membri:• Procurorul General

• Adjuncții Procurorului General
• Procurorii-șefi ai procuraturilor specializate

🔹 Alegere și supleanți:

• Se consideră aleși primii 2 procurori cu cele mai multe voturi

• Următorii devin supleanți, în ordinea voturilor
• CSP desemnează și supleanți din societatea civilă

🔹 Eligibilitate:

• Candidații trebuie să îndeplinească condițiile de reputație și integritate

prevăzute la art. 69 alin. (6) și (7)

🔹 Mandat:

• Durata: 4 ani
• Mandatul se poate prelungi maximum 1 an până la alegerea noilor membri
• Procurorii membri sunt detașați pe durata mandatului

🔹 Încetarea mandatului:

• Se aplică dispozițiile art. 76

• Mandatul încetează și la numirea într-o funcție interzisă (ex. Procuror General)
• În caz de încetare anticipată → supleantul preia mandatul

🔹 Organizare internă:

• Președintele colegiului este ales prin vot secret la prima ședință

• Recuzarea și abținerea se aplică conform art. 78
• Membrii nu participă la examinarea cauzelor care îi vizează personal

🔹 Indemnizații:

• Membrii din societatea civilă primesc 50% din salariul mediu al membrilor
procurori din CSP

🔹 Funcționare:

• Activitatea este reglementată prin:• Legea Procuraturii

• Regulamentele aprobate de CSP

• Dosarele (evaluare, disciplină) se repartizează aleatoriu

🔹 Acces la informații:
• Colegiile pot solicita acte și informații de la:• Procurori
• Autorități publice
• Persoane juridice de drept public

• Acestea au obligația de transmitere în termenul stabilit

• Colegiile trebuie să respecte regimul de confidențialitate

🔹 Raportare:

• Fiecare colegiu prezintă anual un raport de activitate către CSP

• Raportul se publică pe pagina web oficială a Consiliului

⚖️ Articolul 84 – Ședințele colegiilor

🔹 Organizare:

• Colegiile se întrunesc ori de câte ori este nevoie

• Prima ședință este convocată de președintele CSP
• Ulterior, președintele colegiului stabilește timpul și locul, după consultarea
membrilor

🔹 Conducere și cvorum:

• Ședințele sunt prezidate de președintele colegiului sau, în absență, de un membru

ales ad-hoc
• Sunt deliberative cu minimum 2/3 din membri

🔹 Documentare:

• Ședințele sunt înregistrate audio/video

• Înregistrarea se anexează la procesul-verbal
• Procesul-verbal se întocmește în 3 zile lucrătoare, semnat de președinte și
secretar, și publicat pe pagina web a CSP

---

📜 Articolul 85 – Hotărârile colegiilor

🔹 Emitere și publicare:

• Hotărârile sunt:• Scrise

• Motivate
• Semnate olograf sau electronic
• Publicate în 10 zile lucrătoare pe pagina web oficială

🔹 Adoptare:

• Se adoptă cu vot deschis al majorității membrilor aleși

• Excepții: dacă legea prevede alt regim de vot

🔹 Comunicări și contestații:
• Hotărârile Colegiului de selecție se transmit:• A doua zi prin e-mail către CSP
și persoana vizată
• CSP poate dispune o singură evaluare repetată

• Contestațiile se depun în 15 zile lucrătoare, prin colegiu, de:• Persoana vizată

• Petentul disciplinar
• Inspecția procurorilor

• Hotărârile Colegiului de disciplină se transmit la aparatul CSP după expirarea

termenului de contestație

---

⚖️ Articolul 86 – Examinarea contestațiilor

🔹 Termene și notificări:

• Contestațiile se examinează în maximum o lună de la înregistrare

• Data, ora și locul ședinței se comunică cu minimum 3 zile lucrătoare înainte
către:• Procurorul vizat
• Candidatul petent
• Inspectorul
• Alte persoane relevante

🔹 Soluții:

• CSP poate decide:• Menținerea hotărârii

• Casarea și adoptarea unei noi hotărâri

---

🧮 Articolul 87 – Competențele Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor

🔹 Selecție:

• Examinează dosarele candidaților la funcția de procuror

• Analizează cererile de promovare sau numire în funcții de conducere
• Organizează interviuri și acordă punctaje

🔹 Evaluare:

• Stabilește programul de evaluare

• Examinează dosarele procurorilor supuși evaluării
• Poate efectua evaluare repetată la solicitarea CSP
• Organizează interviuri și adoptă hotărâri motivate

🔹 Termene:

• Dosarele transmise de secretariat se examinează în maximum 3 luni

🔹 Acces la informații:

• Colegiul are acces:• Gratuit și în timp real la sistemele informaționale

relevante
• La surse deschise
• Poate solicita informații de la instituții publice și private, inclusiv
financiare

🔹 Obligații și sancțiuni:

• Neprezentarea informațiilor solicitate se sancționează conform legii

Articolul 89 – Competențele Colegiului de disciplină și etică

Colegiul de disciplină și etică este organul specializat în examinarea conduitei

procurorilor.

🔹 Atribuții principale:

• Examinarea cauzelor disciplinare inițiate de Inspecția procurorilor

• Aplicarea sancțiunilor disciplinare, dacă este cazul
• Adoptarea de recomandări privind:• Prevenirea abaterilor disciplinare
• Respectarea eticii profesionale în cadrul Procuraturii

---

Articolul 891 – Inspecția procurorilor

Inspecția procurorilor este organul autonom de control și disciplină, subordonat

Consiliului Superior al Procurorilor.

🔹 Structură și statut:

• Constituită din 9 inspectori

• Are autonomie funcțională
• Inspectorii beneficiază de garanții de independență și inviolabilitate similare
procurorilor

🔹 Mandat și eligibilitate:

• Mandatul: 6 ani, fără posibilitate de reînnoire

• Condiții pentru numire:• Diplomă în drept
• Minimum 10 ani vechime juridică
• Fără condamnări penale
• Reputație ireproșabilă (art. 20 alin. (2))

• Procurorii în funcție nu pot fi inspectori

🔹 Numire și conducere:

• Inspectorii sunt aleși prin concurs public organizat de CSP

• Inspectorul-șef este numit tot prin concurs
• În lipsa sa, CSP desemnează un interimar
🔹 Atribuții ale Inspecției:

• Verifică:• Activitatea procurorilor

• Organizarea procuraturilor

• Examinează și se autosesizează privind abateri disciplinare

• Prezintă dosarele disciplinare:• Colegiului de disciplină și etică
• CSP
• Instanțelor de judecată

• Verifică, la solicitarea CSP:• Independența și reputația procurorilor

• Analizează motivele de respingere a candidaturii pentru Procuror General

• Prezintă raport anual (până la 31 martie), publicat online

🔹 Atribuții ale inspectorului-șef:

• Coordonează activitatea inspecției

• Repartizează aleatoriu sesizările
• Examinează sesizările și cererile de recuzare/abținere
• Propune planul de verificare
• Reprezintă inspecția în relații interne și internaționale

🔹 Evaluare și responsabilitate:

• Evaluare:• Ordinară (la fiecare 2 ani)

• Extraordinară (în caz de procedură disciplinară)

• Prima evaluare: după 1 an de activitate

• Evaluarea negativă → eliberare din funcție prin hotărâre CSP

🔹 Resurse și salarizare:

• Salarizarea se face conform legislației bugetare

• Asigurarea tehnico-materială este realizată de CSP
• Inspectorii beneficiază de instruire continuă gratuită

Articolul 892 – Răspunderea inspectorului din Inspecția procurorilor

Inspectorii din cadrul Inspecției procurorilor sunt supuși unui regim disciplinar
riguros, adaptat statutului lor de demnitate publică.

🔹 Regim de răspundere:

• Inspectorul răspunde pentru acțiunile sau inacțiunile comise în exercitarea

mandatului
• Se aplică prevederile art. 23 din Legea nr. 199/2010
• Termen de tragere la răspundere: 2 ani de la comiterea abaterii

🔹 Inițierea procedurii disciplinare:

• Poate fi declanșată prin sesizarea:• Inspectorului-șef

• Membrului CSP
• Membrului Colegiului de disciplină și etică
• Unui procuror
• Asociației profesionale a procurorilor

• Sesizarea trebuie respectă cerințele de formă și conținut prevăzute la art. 44

🔹 Abateri disciplinare:

• a) Imixtiune în activitatea procurorilor sau intervenții nelegitime

• b) Activități cu caracter politic
• c) Încălcarea termenelor sau normelor legale în examinarea petițiilor
• d) Nerespectarea obligației de a depune declarația de avere și interese
• e) Refuz nejustificat de a îndeplini atribuții
• f) Absențe nemotivate care afectează activitatea Inspecției
• g) Atitudine nedemnă față de participanții în procedura disciplinară

🔹 Sancțiuni disciplinare:

• Avertisment
• Mustrare
• Eliberare din funcție

🔹 Drepturi și procedură:

• Inspectorul are dreptul să prezinte explicații

• Sancțiunea se aplică prin hotărâre a CSP
• Hotărârea poate fi contestată conform art. 79
• Procedura și examinarea se stabilesc prin regulament aprobat de CSP

TITLUL IV
PERSONALUL PROCURATURII.
BUGETUL PROCURATURII
Capitolul XII
PERSONALUL PROCURATURII

Articolul 90 – Personalul Procuraturii

Procuratura este susținută de o structură administrativă diversă, formată din patru

categorii de personal, fiecare cu regim juridic distinct.

🔹 Componență:

1. Procurori – titularii funcției de autoritate judiciară

2. Funcționari publici – personal administrativ reglementat de Legea nr. 158/2008
3. Funcționari publici cu statut special – cu atribuții specifice, reglementați tot
de Legea nr. 158/2008
4. Personal tehnic – responsabil cu deservirea tehnică, reglementat de legislația
muncii

🔹 Statutul consultantului procurorului:

• Este funcționar public conform Legii nr. 158/2008

• Atribuțiile sunt reglementate de Codul de procedură penală
🔹 Organizare internă:

• Subdiviziunile formate din funcționari publici, funcționari cu statut special și

personal tehnic sunt organizate prin regulament aprobat de Procurorul General
• Regulamentul stabilește:• Structura
• Funcționarea
• Atribuțiile personalului

Capitolul XIII
BUGETUL PROCURATURII.
ASIGURAREA ORGANIZATORICĂ ȘI
TEHNICO-MATERIALĂ A PROCURATURII

💰 Articolul 91 – Bugetul Procuraturii

🔹 Finanțare:

• Procuratura este finanțată din bugetul de stat, conform legii bugetare anuale
• Bugetul este unic, administrat de Procuratura Generală

🔹 Bugete specializate:

• Procuraturile specializate au bugete reflectate separat, administrate de

procurorii-șefi

🔹 Elaborare și avizare:

• Proiectul de buget este elaborat de Procuratura Generală

• Necesită avizul Consiliului Superior al Procurorilor

🔹 Regim juridic:

• Se aplică principiile și regulile din legislația privind finanțele publice și

responsabilitatea bugetar-fiscală

---

🏢 Articolul 92 – Asigurarea activității Procuraturii

🔹 Infrastructură:

• Autoritățile publice centrale și locale sunt obligate să asigure spații de

serviciu pentru procuraturi

🔹 Dotări:

• Procuratura Generală asigură:• Tehnică criminalistică

• Telecomunicații și calculatoare
• Transport auto de serviciu
• Condiții de muncă adecvate, care protejează sănătatea și integritatea
procurorilor
🔹 Suport administrativ:

• Activitățile economico-financiare, de secretariat și arhivă sunt gestionate de

subdiviziuni specializate ale Procuraturii Generale
• Atribuțiile acestora sunt stabilite prin regulament aprobat de Procurorul General

---

📊 Articolul 93 – Informația statistică

• Procuratura Generală colectează și analizează date statistice privind:• Starea

criminalității
• Activitatea instituțională

• Publicarea se face periodic, prin tehnologii informaționale

🌍 Articolul 94 – Relațiile internaționale

• Procuratura poate întreține relații directe cu instituții similare din

străinătate
• Poate încheia contracte și acorduri internaționale, în limitele legii

🪪 Articolul 95 – Sigiliul

• Fiecare procuratură deține un sigiliu oficial cu:• Stema de Stat

• Denumirea instituției

Articolul 96 – Paza

🔹 Securitate instituțională:

• Paza sediilor, bunurilor, personalului și ordinea publică sunt asigurate din

bugetul de stat

🔹 Protecție personală:

• Procurorul General beneficiază de pază de stat, conform legii

TITLUL V
DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII
📘 Articolul 97 – Completarea legislației

Dispozițiile legii se completează cu:

• legislația muncii,
• reglementările civile, contravenționale și penale, → doar în măsura în care
acestea nu contravin regimului special aplicabil procurorilor.

---
📅 Articolul 98 – Intrarea în vigoare și dispoziții tranzitorii

🔹 Intrare în vigoare:

• Legea intră în vigoare la 1 august 2016

• Excepții:• Art. 17 alin. (10)–(12) privind numirea Procurorului General → intră
în vigoare după modificarea Constituției
• Art. 5 lit. d) → valabil până la instituirea Registrului R1

🔹 Dispoziții tranzitorii:

• Mandatele în curs ale Procurorului General și adjuncților → se continuă

• Interdicțiile privind numărul de mandate → se aplică retroactiv
• Procurorii cu mandat nedeterminat:• <5 ani → continuă până la 5 ani
• ≥5 ani → mandatul se consideră încheiat, funcția se scoate la concurs

• Procurorii-șefi vizați → își continuă atribuțiile până la numirea succesorilor

• Procedurile disciplinare pendinte → se examinează conform noii legi
• Actele încheiate conform legii vechi → rămân valabile
• Inspecția procurorilor trebuie constituită înainte de intrarea în vigoare
• Procurorul General are 6 luni pentru aprobarea actelor normative
• CSP:• își continuă activitatea în componența actuală
• adoptă și armonizează actele normative
• constituie colegiile specializate

• Colegiile vechi (de calificare și disciplinar) → se dizolvă de drept

---

🏢 Articolul 99 – Reorganizarea instituțională

🔹 Desființări:

• Se desființează:• Procuraturile de nivelul curții de apel

• Procuraturile militare
• Procuratura de transport

🔹 Transferuri:

• Procurorii și procurorii-șefi → pot fi transferați cu acordul lor, fără concurs,

în funcții vacante (cu excepția funcțiilor de procuror-șef)
• Personalul administrativ → transferat conform legislației muncii și funcției
publice

🔹 Gestionare:

• Bunurile și arhivele → preluate de Procuratura Generală

• Dosarele în lucru → redistribuite de Procurorul General în 10 zile, conform
competenței

🔹 Noi structuri:
• Se creează:• Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze
Speciale
• Procuratura municipiului Chișinău (prin fuziunea procuraturilor de sector)
• Procuratura UTA Găgăuzia (prin fuziunea procuraturilor din Ceadîr-Lunga, Comrat
și Vulcănești)

🔹 Continuitate:

• Procurorii fuzionați → își continuă activitatea în noile structuri

• Procurorii-șefi → devin adjuncți ai noilor procurori-șefi
• Procurorii-șefi afectați de reorganizare → pot opta pentru funcții vacante de
procuror, fără concurs

🔹 Concursuri:

• Funcțiile de procuror-șef și adjunct → se ocupă prin concurs

• Structura, circumscripțiile și statele de personal → se aprobă înainte de
intrarea în vigoare

---

Articolul 100 – Armonizarea legislativă

🔹 Obligații ale Guvernului:

• În termen de 3 luni:• Propune modificări legislative pentru armonizare

• Aduce actele normative proprii în concordanță cu legea

• Legile speciale privind procuraturile specializate → prezentate Parlamentului

până la 1 mai 2016

🔹 Abrogări și aplicabilitate:

• Legea nr. 294/2008 privind Procuratura → abrogată, cu excepția prevăzută la art.

98 alin. (1)
• Actele legislative și normative existente → se aplică doar dacă nu contravin noii
legi