0% au considerat acest document util (0 voturi)

4 vizualizări74 pagini

Aplicatii Practice

Lucrarea 'Analiza rapoartelor financiare' de Viorica Chiriac este un ghid practic destinat învățământului profesional tehnic, axat pe metodologia analizei financiare. Aceasta include opt unități de învățare care acoperă aspecte precum analiza profitului, rentabilității, situației patrimoniale și fluxurilor de numerar, fiecare având conținut teoretic și aplicații practice. Scopul lucrării este de a ajuta elevii să dobândească abilități analitice și să ia decizii informate în gestionarea activităților economice.

Încărcat de

danlidiaii

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

0% au considerat acest document util (0 voturi)

4 vizualizări74 pagini

Aplicatii Practice

Încărcat de

danlidiaii

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

DIN MOLDOVA
COLEGIUL NAȚIONAL DE COMERȚ AL ASEM

Viorica CHIRIAC

ANALIZA RAPOARTELOR FINANCIARE

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC

APLICAȚII PRACTICE

CHIȘINĂU - 2023
CZU 657:377(075.32)
C 43

Aplicațiile practice au fost examinate, aprobate şi recomandate pentru publicare în

cadrul ședinței Consiliul metodico-științific al Colegiului Național de Comerț al ASEM
din 07 decembrie 2022 (proces-verbal nr.3).

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Chiriac, Viorica.
Analiza rapoartelor financiare : pentru învățământul profesional tehnic : Aplicații practice /
Viorica Chiriac ; Academia de Studii Economice din Moldova, Colegiului Național de Comerț al
ASEM. – Chişinău : SEP ASEM, 2023. – 73 p. : tab.
Bibliogr.: p. 73 (15 tit.). – 50 ex.
ISBN 978-9975-147-91-0.
657:377(075.32)
C 43

ISBN 978-9975-147-91-0.

© Autor: CHIRIAC Viorica,

profesoară de discipline economice,
grad didactic superior

© 2023. Autorul lucrării. Toate drepturile rezervate. Reproducerea integrală sau parțială a textului,
prin orice mijloace, fără acordul autorului și al SEP al ASEM, este interzisă și se pedepsește conform
legii.

Autorul își asumă întreaga responsabilitate pentru ideile exprimate, originalitatea materialului și
pentru sursele bibliografice menționate.
CUPRINS
1. Analiza profitului 4
1.1 NOȚIUNEA DE PROFIT, INDICATORII DE PROFIT ȘI METODA DE CALCUL A ACESTORA.
IMPORTANȚA ANALIZEI PROFITULUI 5
1.2 ANALIZA DINAMICII ȘI STRUCTURII PROFITULUI (PIERDERII) PÂNĂ LA IMPOZITARE 5
1.3 ANALIZA FACTORIALĂ A PROFITULUI (PIERDERII) DIN ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ 7
1.4 ANALIZA PROFITULUI BRUT (PIERDERII BRUTE) 8

2. Analiza rentabilității 13
2.1 NOȚIUNEA DE RENTABILITATE, INDICATORII RENTABILITĂȚII ȘI METODA DE CALCUL A LOR 13
2.2 ANALIZA INDICATORILOR RENTABILITĂȚII PRODUCȚIEI 13
2.3 ANALIZA INDICATORILOR RENTABILITĂȚII ACTIVELOR 19

3. Analiza situației patrimoniale 32

3.1 ÎNSEMNĂTATEA, SARCINILE ȘI SURSELE INFORMAȚIONALE ALE ANALIZEI SITUAȚIEI
PATRIMONIALE A ENTITĂȚII 32
3.2 APRECIEREA GENERALĂ A MĂRIMII ȘI EVOLUȚIEI PATRIMONIULUI ENTITĂȚII LA VALOAREA REALĂ 32
3.3 ANALIZA STRUCTURALĂ A PATRIMONIULUI 33
3.4 CALCULUL ȘI ANALIZA PATRIMONIULUI NET 37
3.5 ANALIZA RATELOR DE ROTAȚIE A ACTIVELOR 38
3.6 EFECTUL ECONOMIC ȘI CĂILE DE ACCELERARE A ROTAȚIEI ACTIVELOR 42

4. Analiza surselor de finanțare a activelor 45

4.1 CONȚINUTUL ECONOMIC ȘI NECESITATEA ANALIZEI SURSELOR DE FINANȚARE A ACTIVELOR 45
4.2 APRECIEREA GENERALĂ A SURSELOR DE FINANȚARE A ACTIVELOR 45
4.3 ANALIZA CAPITALULUI PROPRIU 47
4.4 ANALIZA NIVELULUI DE ÎNDATORARE A ENTITĂȚII 50

5. Analiza creanțelor și datoriilor curente 54

5.1 CONȚINUTUL ECONOMIC ȘI IMPORTANȚA ANALIZEI CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE 54
5.2 APRECIEREA GENERALĂ A CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE 54
5.3 ANALIZA STRUCTURII CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE DUPĂ TIPUL ACESTORA, CONȚINUTUL
ECONOMIC ȘI CARACTERUL DE ACHITARE 55
5.4 ANALIZA ROTAȚIEI CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE 57

6. Analiza fondului de rulment net 59

6.1 NOȚIUNEA FONDULUI DE RULMENT NET ȘI NECESITATEA ANALIZEI ACESTUIA 59
6.2 CALCULUL ȘI APRECIEREA DINAMICII MĂRIMII REALE A FONDULUI DE RULMENT NET 59
6.3 ANALIZA FACTORIALĂ A FONDULUI DE RULMENT NET 60

7. Analiza lichidității 62
7.1 CONȚINUTUL ECONOMIC ȘI IMPORTANȚA ANALIZEI LICHIDITĂȚII 62
7.2 CLASAREA ACTIVELOR ȘI SURSELOR DE FORMARE A ACESTORA PENTRU ANALIZA LICHIDITĂȚII 62
7.3 ANALIZA EXPRESĂ A LICHIDITĂȚII 63
7.4 ANALIZA FACTORIALĂ A LICHIDITĂȚII 65

8. Analiza fluxurilor de numerar 67

8.1 ESENȚA FLUXURILOR DE NUMERAR. APRECIEREA GENERALĂ A FLUXULUI DE NUMERAR 67
8.2 ANALIZA STRUCTURALĂ A FLUXURILOR DE NUMERAR 68
8.3 ANALIZA FACTORIALĂ A FLUXURILOR DE NUMERAR 70
8.4 ANALIZA CONCORDANȚEI DINTRE REZULTATELE FINANCIARE ȘI FLUXURILE DE NUMERAR 71

Bibliografie 73

3
PREFAȚĂ

Prezenta Aplicații Practice la unitatea de curs Analiza Rapoartelor Financiare este conceput ca
un caiet de lucru practic și aplicativ în domeniul analizei rapoartelor financiare și este destinat
profesorilor și elevilor de la instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și postsecundar
nonterțiar cu profil economic.
Prin conținutul său, Aplicațiile Practice vor contribui la însușirea profundă de către elevi a
metodologiei de analiză și acumularea experienței, la formarea deprinderilor de luare a deciziilor
rezonabile pentru gestionarea eficientă a activității entității.
Lucrarea dată este structurată în opt unități de învățare consecutiv corelate, ce corespund
Curricumului modular Analiza Rapoartelor Financiare. Fiecare unitate de învățare cuprinde conținuturi
teoretice și aplicații practice.
Conținuturile teoretice reflectă studierea și aprecierea rezultatelor financiare, a rentabilității,
situației patrimoniale, surselor de finanțare a activelor, nivelului de îndatorare, lichidității și fluxurilor
de numerar ale entității. Aplicațiile practice conțin indicații metodice și posibilitatea de completare a
formulelor de calcul, dependențelor factoriale, tabelelor analitice necesare pentru acumularea
informației inițiale, utilizând datele din Situațiile Financiare, cuantificarea corectă a influenței
factorilor asupra devierii indicatorilor analizați precum și formularea concluziilor textuale la fiecare
situație analizată în parte.
Îmbinând elementele teoretice și metodologice în domeniul analizei rapoartelor financiare cu
aplicațiile practice, în elaborarea fiecărei probleme din cadrul lucrărilor aplicative propuse, elevii
urmează să respecte următoarele etape ale procesului de analiză: identificarea obiectului de analiză, a
modelului și metodei de analiză, calcularea influenței factorilor asupra modificării indicatorului
rezultativ, formularea concluziilor, elaborarea propunerilor privind mobilizarea rezervelor interne pe
viitor.
Considerăm că lucrarea Aplicațiile Practice la unitatea de curs Analiza Rapoartelor Financiar
este perfectibilă, orice sugestie și observație din partea utilizatorilor este benefică și va contribui la
îmbunătățirea acestei ediții.

4
1. ANALIZA PROFITULUI

1.1 Noțiunea de profit, indicatorii de profit și metoda de calcul a acestora. Importanța

analizei profitului
Rezultatul financiar al activității entității se caracterizează prin suma profitului (pierderilor) și a
nivelului rentabilității obținute. Profitul reprezinți depășirea veniturilor câștigate de entitate asupra
consumurilor și cheltuielilor suportate de aceasta din activitatea de întreprinzător. Cantitativ, profitul
(pierderea) se determină astfel:
Profitul (pierderea) = Venituri - Cheltuieli
Cu cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărime; profitului, și invers,
creșterea valorii consumurilor și/sau cheltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului.
În practica contabilă și analitică autohtonă, în conformitate cu prevederile Standardului
Național de Contabilitate sunt utilizate următoarele noțiuni ale profitului:
Profitul brut (pierderea)- reprezintă profitul (pierderea) obținut din vânzarea produselor,
mărfurilor și serviciilor prestate și se determină ca diferența dintre veniturile din vânzări și costul
vânzărilor.
Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere) - reprezintă diferența dintre veniturile
și cheltuielile obținute de entitate din activitatea operațională din perioada de gestiune.
Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)- se determină ca diferența dintre veniturile și
cheltuielile obținute de entitate din alte activități.
Profitul (pierderea) până la impozitare- indică rezultatul financiar până la impozitare și se
determină ca suma dintre rezultatul din activitatea operațională și rezultatul din alte activități.
Profitul net (pierderea netă) - profitul (pierderea) care rămâne la dispoziția entității după
calcularea cheltuielilor privind impozitul pe venit și se determină ca diferența dintre profitul
(pierderea) până la impozitare și cheltuielile privind impozitul pe venit.
Analiza profitului oferă posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:
- mărimea, structura și evoluția indicatorilor profitului (pierderii)
- cauzele principale, care au condiționat schimbări ale indicatorilor profitului
- surse principale de majorare a profitului
Rezultatele analizei profitului sunt necesare atât pentru elaborarea strategiei de dezvoltare și
organizare a activității curente a entității, cât și pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor.

1.2 Analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare

Analiza începe cu aprecierea în dinamică a structurii profitului (pierderii) până la impozitare,
care poate fi exprimat prin relația:
În spațiul rezervat înscriați formula de calcul a profitului (pierderii) până la impozitare și a
rezultatului din alte activități

PPI =

RAA =

5
Analiza în dinamică a profitului (pierderii) până la impozitare permite evaluarea mărimii
acestuia în comparație cu realizările anilor precedenți și/sau cu datele stabilite în Planul de afaceri și
studierea modificărilor survenite în mărimea profitului (pierderii) contabil în ultimii ani.
Analiza structurală a profitului (pierderii) până la impozitare permite aprecierea aportului
fiecărui tip de activitate în obținerea profitului contabil. Creșterea în dinamică a cotei profitului din
activitatea operațională în suma totală a profitului până la impozitare este apreciată pozitiv.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul, la analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii)
până la impozitare se determină abaterea absolută (față de perioada precedentă și/sau de plan), ritmul
creșterii, procentul îndeplinirii planului și ponderea rezultatului financiar obținut din fiecare tip de
activitate în suma totală a mărimii profitului (pierderii) până la impozitare.

Sarcină:
1. Selectați datele inițiale din Situația de profit și pierdere, în tabelul de mai jos,
pentru analiza dinamicii și structurii profitului (pierderii) până la impozitare;
2. Calculați ponderea fiecărui tip de activitate în profitul (pierderea) până la
impozitare în anul precedent și anul curent;
3. Analizați dinamica și structura profitului (pierderii) până la impozitare;
4. Pe baza datelor obținute, formulați concluziile de rigoare
Tabelul 1.1
Aprecierea dinamicii și structurii profitului (pierderii)
până la impozitare
Nr. Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
d/o Indicatori suma, ponderea, suma, ponderea, sumă, ponderea,
mii lei % mii lei % mii lei %
A 1 2= 3 4= 6= 7=
Rezultatul din
activitatea
1.
operațională: profit
(pierdere)
Rezultatul din
activitatea cu active
2.
imobilizate: profit
(pierdere)
Rezultatul din
activitatea
3.
financiară: profit
(pierdere)
Rezultatul
4. excepțional: profit
(pierdere)
Profitul (pierderea)
5. până la impozitare

1.3 Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională presupune stabilirea și
calculul influenței factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părților componente ale
profitului (pierderii) din activitatea operațională.
Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea) din activitatea operațională poate fi determinat
conform formulei:
În spațiul rezervat înscriați formula de calcul a profitului (pierderii) din activitatea operațională

Fiecare parte componentă a formulei factoriale influențează asupra profitului (pierderii) din
activitatea operațională a entității. Profitul brut (pierderea brută) și alte venituri operaționale au o
acțiune directă, iar cheltuielile perioadei – o acțiune inversă.
În calitate de sursă de informație pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea
operațională, servește Situația de profit și pierdere.
Având în vedere legătura aditivă dintre factorii influenței și indicatorul rezultativ, în calitate de
metodă pentru analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională se aplică metoda
bilanțieră.
Sarcină:

1. Selectați datele inițiale din Situația de profit și pierdere, în tabelul 1.2, pentru
analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operațională;
2. Calculați influența fiecărui factor asupra devierii profitul (pierderea) din
activitatea operațională în comparație cu datele anului precedent;
3. Pe baza datelor obținute, formulați concluziile de rigoare
Tabelul 1.2
Analiza factorială a profitului ( pierderii) din activitatea operațională ( lei)
Nr. d/o Anul Anul de Abaterea Rezultatul
Indicatori
precedent gestiune absolută influenței
A 1 2 3= 4
1. Profitul brut
2. Alte venituri din activitatea
operațională
3. Cheltuieli de distribuire

7
4. Cheltuieli administrative
5. Alte cheltuieli din
activitatea operațională
6. Profitul (pierderea ) din
activitatea operațională

Verificare

BIF=

Concluzii: __________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

1.4 Analiza profitului brut (pierderii brute)

Componenta cea mai importantă a profitului (pierderii) din activitatea operațională reprezintă
profitul brut (pierderea globală), de aceea în analiza formării profitului, studiului profitului brut i se
acordă o atenție deosebită.
Analiza începe cu aprecierea evoluției structurii profitului brut obținut pe tipuri de activitate
operațională. De regulă, mărimea profitului brut poate fi câștigată de entitate din vânzarea produselor
finite, comercializarea mărfurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor de construcție.

Sarcină:

1. Selectați datele inițiale utilizând datele din Situația de profit și pierdere și

balanța de verificare a conturilor (611,,Venituri din vânzări” și 711,,Costul
vânzărilor”), în tabelul 1.3, pentru analiza dinamicii și structurii profitului
brut;
2. Calculați ponderea fiecărui tip de activitate operațională în profitul brut în
anul precedent și anul curent;
3. Analizați dinamica și structura profitului brut;
4. Pe baza datelor obținute, formulați concluziile de rigoare

8
Tabelul 1.3
Aprecierea dinamicii și structurii profitului brut
pe tipuri de activitate operațională
Anul precedent Anul de gestiune Abaterea
Nr. Indicatori suma, ponderea, suma, ponderea, sumă, mii ponderea,
d/o mii lei % mii lei % lei %
1 2 3= 4 5= 6= 7=
Profitul
(pierderea) din
1.
vânzarea
produselor finite
Profitul
(pierderea) din
2.
comercializarea
mărfurilor
Profitul
(pierderea) din
3.
prestarea
serviciilor
Profitul brut
4.
(pierderea brută)

Pe lângă aprecierea evoluției și structurii, profitul brut poate fi analizat și din punct de vedere
factorial, examinând cauzele care au condiționat devierea mărimii acestuia.
Astfel, devierea mărimii profitului brut este cauzată de influența următorilor factori:

În spațiul rezervat enumeră factorii de influența asupra devierii profitului brut

1____________________________________________________________________________

2___________________________________________________________________________

3___________________________________________________________________________

4___________________________________________________________________________

9
În calitate de surse informaționale pentru efectuarea analizei factoriale a profitului brut
(pierderii globale) din vânzarea produselor (prestarea serviciilor) servesc:

În spațiul rezervat enumeră sursele informaționale utilizate la efectuarea analizei factoriale

a profitului( pierderii brute)

Recalcularea volumului și costului vânzărilor se efectuează prin evaluarea cantității produselor

(serviciilor) efectiv vândute în anul de gestiune cu prețurile și costurile unitare ale produselor vândute
(serviciilor prestate) în anul precedent.
Sarcină:
1. În tabelul 1.4, calculați valorile volumul vânzărilor și costul vânzărilor la
produsele A, B, C, în anul precedent, anul de gestiune și anul de gestiune
recalculat în condițiile anului precedent;
2. Calculați valorile totale a volumul vânzărilor și costul vânzărilor în anul
precedent, anul de gestiune și anul de gestiune recalculat în condițiile anului
precedent.

Tabelul 1.4
Modul de recalculare a volumului și costului produselor vândute
Cantitatea
produselor Volumul vânzărilor, lei Costul vânzărilor, lei
Prețul mediu de Costul pe unitatea de
vândute,
vânzare unitar, lei produs vândut, lei
unități Q*P Q*C
Tipuri de naturale
produse Anul de Anul de
gestiune gestiune
Anul Anul de Anul
Anul prece- Anul de Anul de Anul recalculat Anul de Anul recalculat în Anul de
prece- ges- prece-
dent gestiune gestiune precedent în condițiile gestiune precedent condițiile gestiune
dent tiune dent
anului anului pre-
precedent cedent
1 2 3 4 5 6 7 8=24 9=34 10 = 3  5 11 = 2  6 12 = 3  6 13 = 3  7

Produsul A 2500 2400 35.00 38.50 18.50 20.00

Produsul B 3100 3500 30.00 35.00 25.00 28.50
Produsul C 5200 5350 12.50 15.75 7.20 8.50
TOTAL
x x x x x x

Sarcină:
1. În tabelul 1.5, selectați rezultatele obținute în tabelul de mai sus, pe totalurile
volumul vânzărilor și costul vânzărilor, în anul precedent, anul de gestiune și
anul de gestiune recalculat în condițiile anului precedent;
2. Calculați valorile profitului brut (pierderii brute), în anul precedent, anul de
gestiune și anul de gestiune recalculat în condițiile anului precedent.

10
Tabelul 1.5
Date inițiale pentru analiza factorială a profitului brut
din vânzarea produselor finite
Anul de
Nr. Indicatori Anul precedent Recalculat
gestiune
d/o
1 2 3 4
1. Volumul vânzărilor produselor finite, lei
2. Costul vânzărilor produselor finite, lei
3. Profitul brut din vânzarea produselor finite,
lei
Sarcină:
1. Utilizați datele inițiale din tabelul de mai sus, pentru analiza factorială a
profitului brut;
2. Calculați influența fiecărui factor asupra modificării profitului brut;
3. Pentru calcularea influenței modificării volumului de vânzare al produselor,
calculați valoarea modificarea procentuală a volumului vânzărilor produselor
(serviciilor prestate);
4. Pe baza datelor obținute, formulați concluziile de rigoare.
Tabelul 1.6
Calculul influenței factorilor la abaterea profitului brut
din vânzarea produselor finite (în lei)
Factori Metoda de calcul Calculul influenței Rezultatul
Nr. factorilor influenței
d/o 1 2 3 4
1. Modificarea volumului de
vânzare al produselor
2. Modificarea structurii și
sortimentului produselor
vândute
3. Modificarea costurilor
unitare ale produselor
vândute
4. Modificarea prețurilor la
produsele vândute

În spațiul rezervat calculați modificarea procentuală a volumului vânzărilor

produselor (serviciilor prestate), în baza formulei
Verificare
BIF=

11
Concluzii:___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

12
2. ANALIZA RENTABILITĂȚII

2.1 Noțiunea de rentabilitate, indicatorii rentabilității și metoda de calcul a lor

Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienței care exprimă capacitatea întreprinderii de a
câștiga profit.
Înscrieți în spațiul rezervat formula generală de calcul al rentabilității.

Indicatorii rentabilității pot fi grupați în 3 grupe:

- indicatorii rentabilității producției (rentabilitate veniturilor din vânzări, rentabilitatea pe
produs)
- indicatorii rentabilității activelor (rentabilitatea activelor, rentabilitatea activelor cu
destinație de producție)
- indicatorii rentabilității capitalului (rentabilitatea capitalului propriu, rentabilitatea
capitalului permanent)

2.2 Analiza indicatorilor rentabilității producției

1. Analiza rentabilității veniturilor din vânzări
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă profitul obținut din comercializarea produselor
finite, mărfurilor și prestarea serviciilor, adică caracterizează cât profit obținem la un leu venituri din
vânzări.
Înscrieți în spațiul rezervat formula generală de calcul al rentabilității veniturilor din vânzări.

În dependență de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea nivelului

rentabilității pot fi calculați 4 indicatori ai rentabilității veniturilor din vânzări :
Înscrieți în spațiul rezervat formula de calul a rentabilității veniturilor din vânzări calculată în
baza profitului brut.

Înscrieți în spațiul rezervat formula de calul a rentabilității veniturilor din vânzări calculată în
baza profitului din activitatea operațională.

13
Înscrieți în spațiul rezervat formula de calul a rentabilității veniturilor din vânzări calculată în
baza profitului până la impozitare.

Înscrieți în spațiul rezervat formula de calul a rentabilității veniturilor din vânzări calculată în
baza profitului net.

În practica analitică în cele mai dese cazuri se analizează rentabilitatea veniturilor din vânzări
calculată în baza profitului brut, deoarece nivelul acestei rate reflectă cât de eficient entitatea
gestionează vânzările, costurile și prețurile de vânzare a produselor finite, mărfurilor și serviciilor
prestate. Analiza începe cu aprecierea generală a dinamicii nivelului rentabilității veniturilor din
vânzări.
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii indicatorilor rentabilității
veniturilor din vânzări din Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile acestor indicatori;
3. Examinați evoluția rentabilității veniturilor din vânzări în dinamică;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.1
Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vânzări
Anul Anul de
Indicatorii Abaterea absolută
precedent gestiune
1 2 3 4=3–2
[Link] din vânzări, lei
[Link] brut, lei
[Link] din activitatea operațională, lei
[Link] până la impozitare, lei
[Link] net (pierderea netă), lei
[Link] veniturilor din vânzări (%),
calculată în baza:
6.1. profitului brut
6.2. profitului din activitatea operațională
6.3. profitului până la impozitare
6.4. profitului net (pierderii nete)

La a doua etapa a analizei se determină factorii care au contribuit la modificarea rentabilității

veniturilor din vânzări. Acestea sunt:
1. modificarea structurii și sortimentului produselor vândute, mărfurilor, serviciilor prestate
2. modificarea costului pe unitate de produs vândut, marfă, serviciilor prestate
3. modificarea prețului de vânzare pe unitate de produs, marfă, serviciilor prestate

Structura și sortimentul poate avea o influență atât pozitivă, cât și negativă asupra rentabilității
veniturilor din vânzări. Odată cu majorarea ponderii produselor mai rentabile în suma totală a
volumului de vânzări crește și nivelul rentabilității veniturilor din vânzări și viceversa.

Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a influenței modificării structurii și sortimentului

asupra devierii rentabilității veniturilor din vânzări.

Costul pe unitate de produs vândut are o influență inversă asupra rentabilității veniturilor din
vânzări: creșterea costului de vânzare pe unitate de produs duce la micșorarea nivelului rentabilității
veniturilor din vânzări și invers.

Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a influenței modificării costului pe unitate de

produs asupra devierii rentabilității veniturilor din vânzări.

Prețului de vânzare pe unitate de produs influențează direct asupra nivelului rentabilității

veniturilor din vânzări: creșterea prețului de vânzare pe unitate de produs majorează nivelul
rentabilității venitului din vânzări și invers.

Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a influenței modificării prețului de vânzare pe

unitate de produs asupra devierii rentabilității veniturilor din vânzări

Calculul influenței factorilor se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț bazată pe

recalcularea indicatorilor.
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru analiza rentabilității veniturilor din vânzări
din tabelul 1.5 sau Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile recalculate a veniturilor din vânzarea produselor, a costului
vânzărilor produselor și a profitului brut prin metoda sintetică;
3. Calculați valorile rentabilității veniturilor din vânzări, în anul precedent și de
gestiune și recalculat.
15
Tabelul 2.2
Date inițiale pentru analiza rentabilității veniturilor din vânzări

Nr. Indicatorii Anul Anul de Anul de

d/o precedent gestiune gestiune
recalculat în
condițiile
anului
precedent
1 2 3 4
1. Venituri din vânzarea produselor, lei
2. Costul vânzărilor produselor, lei
3. Profitul brut din vânzarea produselor, lei
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, %

Notă: Datele din col. 3 pot fi calculate și prin metoda sintetică, care prevede corectarea
venitului din vânzări și a costului vânzărilor în baza unor coeficienți de recalculare.
1. Calculați ritmul de creștere a veniturilor din vânzări:

Ivv = =

2. Calculați ritmul de creștere a costului vânzărilor:

Icv = =

3. Calculați coeficientul de recalculare a veniturilor din vânzări:

[Link] = =

4. Calculați valoarea veniturilor din vânzări recalculate:

VVrec. = VV * [Link] =

În cazul când: [Link] >1, înmulțim cu VV0

[Link]< 1, înmulțim cu VVmax.
5. Calculați coeficientul de recalculare a costului vânzărilor:

[Link] = =

6. Calculați valoarea costului vânzărilor recalculate:

CVrec. = CV * [Link] =

În cazul când: [Link] >1, înmulțim cu CV0

[Link]< 1, înmulțim cu CVmax.
7. Calculați profitul brut recalculat:
PBrec. = VVrec – CVrec. =

16
Sarcină:
1. Utilizați datele din Tabelul 2.2, pentru calcularea influenței factorilor asupra
devierii rentabilității veniturilor din vânzări;
2. Calculați în spațiul rezervat, influența factorilor asupra devierii rentabilității
veniturilor din vânzări, utilizați formulele de calcul evidențiate mai sus;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Calculul influenței factorilor asupra devierii rentabilității veniturilor din vânzări

17
2. Analiza rentabilității pe produs
Rentabilitatea pe produs reflectă:
 profitul obținut la un leu vânzări, când rentabilitatea este calculată în funcție de preț de
vânzare.
Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității pe produs calculată în baza prețului
de vânzare

Sau
 profitul obținut la un leu costuri, când rentabilitatea este calculată în funcție de cost pe unitate
de produs.
Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității pe produs calculată în baza costului
pe unitate de produs

Enumeră factorii de influența asupra devierii rentabilității pe produs reieșind din formulele de
mai sus

1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________

Calculul influenței acestor factori se efectuează prin metoda substituțiilor în lanț bazată pe
recalcularea datelor. În calitate de sursă informațională servește calculația produsului.

Sarcină:

1. Calculați valorile rentabilității pe produs în baza datelor din tabelul 2.3;

2. Calculați influența factorilor asupra modificării rentabilității pe produs;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.3
Calculul influenții factorilor asupra modificării rentabilității pe produs
Prod Costul de vânzare Prețul de vânzare Rentabilitatea pe produse, Abater Inclusiv din
use unitar, lei unitar, lei % ea modificarea
Anul Anul Anul Anul Anul Recal- Anul absolut costului prețului de
precedent curent precedent cu- precede culat curent ă, p.p. de vânzare
rent nt vânzare
1 2 3 4 5 6= 7= 8= 9= 10= 11=
A
B
18
C
D

Concluzii:___________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________

2.3 Analiza indicatorilor rentabilității activelor

1. Analiza rentabilității activelor
Rentabilitatea activelor reflectă nivelul profitului obținut de fiecare leu al mijloacelor investite în
circulația entității indiferent de sursa de finanțare a acestora. În cazul când entitatea obține pierderi
contabile nivelul acestui indicator va fi negativ și v-a reflecta nivelul pierderilor obținute de la fiecare
leu al activelor entității.
Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității activelor

Analiza începe cu aprecierea evoluției în dinamică a nivelului rentabilității activelor.

Sarcină:

1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității activelor din

Bilanțul contabil și Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile acestor indicatori în anul precedent și în anul de gestiune;
3. Examinați evoluția rentabilității activelor în dinamică;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

19
Tabelul 2.4
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor
Nr. Anul Anul de Abaterea
Indicatori
d/o precedent gestiune absolută
1 2 3 4=
1. Profitul (pierderea) până la impozitare, lei
2. Valoarea medie a activelor, lei
3. Rentabilitatea activelor, %

Nivelul rentabilității activelor poate crește sau reduce fie prin majorarea sau micșorarea
rentabilității veniturilor din vânzări fie pe seama accelerării sau încetinirii rotației activelor.
De aici rezultă că rentabilitatea activelor depinde de influența următoarelor factori:

Enumeră factorii de influența asupra devierii rentabilității activelor

1.____________________________________________________________________________

2.____________________________________________________________________________
În spațiul rezervat înscrieți formula de calcul a rentabilității activelor și transformați formula de
calcul inițială în dependență factorială

Sarcină:

1. Selectați datele necesare pentru calculul influenței factorilor asupra devierii

nivelului rentabilității activelor din Bilanțul contabil și Situația de profit și
pierdere
2. Calculați valorile factorilor de influență în anul precedent și în anul de gestiune;
3. Calculați influența factorilor asupra devierii rentabilității activelor prin metoda
diferențelor absolute;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

20
Tabelul 2.5
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor
Nr. Inclusiv din
Anul Anul de Abaterea
d/o Indicatori modificarea
precedent gestiune absolută
Rvv,% Nr.A
1 2 3 4= 5 6
1. Venitul din vânzări, lei
2. Profit până la impozitare, lei
3. Valoarea medie a activelor, lei
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, %
5. Numărul de rotație a activelor, rotații
6. Rentabilitatea activelor, %

Verificare
BIF=

[Link] rentabilității activelor cu destinație de producție

Un caz particular al rentabilității activelor îl reprezintă rentabilitatea activelor cu destinație de
producție (rentabilitatea capitalului avansat sau ocupat). Acest indicator reflectă eficiența mijloacelor
investite în activitatea de bază a întreprinderii, adică cât profit se obține, în medie, de la fiecare leu
investit în mijloace fixe și active curente.

Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității activelor cu destinație de producție

Deoarece în procesul de producție nu participă toate activele curente, ci numai stocurile de

mărfuri și materiale, calculele vor fi mai exacte, dacă vom raporta profitul până la impozitare la suma
între valoarea medie a mijloacelor fixe și a stocurilor de mărfuri și materiale.

21
Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul mai exactă a rentabilității activelor cu destinație de
producție

În spațiul rezervat înscrieți formula de calcul a rentabilității activelor cu destinație de producție

și apoi transformați formula de calcul inițială în dependență factorială

Reieșind din formula de mai sus, enumeră factorii care influențează asupra modificării
nivelului rentabilității activelor cu destinație de producție
1. ___________________________________________________________________________
2. ___________________________________________________________________________
3. ___________________________________________________________________________
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității activelor cu
destinație de producție din Bilanțul contabil și Situația de profit și pierdere.
2. Calculați valorile indicatori necesari pentru analiza factorială a modificării
rentabilității activelor cu destinație de producție în anul precedent și în anul de
gestiune.
Tabelul 2.6
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității activelor cu destinație de producție

Nr. Anul Anul de Abaterea

Indicatori
d/o precedent gestiune absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, lei
2. Profitul până la impozitare, lei
3. Valoarea medie a mijloacelor fixe, lei
4. Valoarea medie a stocurilor de mărfuri
și materiale, lei
5. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu
mijloace fixe, lei
6. Înzestrarea veniturilor din vânzări cu
stocuri de mărfuri și materiale, lei
7. Rentabilitatea veniturilor din vânzări,
%
8. Rentabilitatea activelor cu destinație
de producție, %
22
Sarcină:

1. Selectați
1. datele necesar, pentru calculul influenței factorilor asupra devierii
nivelului
2. rentabilității activelor cu destinație de producție din Tabelul 6.
2. Calculați influența factorilor asupra devierii rentabilității activelor cu
destinație de producție prin metoda substituțiilor în lanț;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.7
Calculul influenței factorilor la devierea nivelului rentabilității activelor
cu destinație de producție
Factorii corelați
Rentabilita-
Înzestra-
tea activelor Rezultatul
Nr. cal- Sub- Înzestra-rea rea cu Rentabil. Calculul Denumirea
cu destinație influenței,
culului stituția cu MF, lei SMM , lei vânzărilor, % influenței factorilor
de producție, %
(MF / VV) (SMM / (PPI / VV)
%
VV)
1 2 3 4 5 6 7 8 9

Verificare
BIF
Concluzii:____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

2.4 Analiza indicatorilor rentabilității capitalului

[Link] capitalului propriu
Rentabilitatea capitalului propriu caracterizează eficiența utilizării capitalului propriu în procesul
activității economice ale întreprinderii, adică măsoară randamentul capitalului propriu, al
plasamentului financiar pe care acționarii le-au făcut prin cumpărarea acțiunilor întreprinderii. Înscrieți
în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității capitalului propriu
23
Analiza începe cu aprecierea în dinamică a rentabilității capitalului propriu.
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității capitalului
propriu din Bilanțul contabil și Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile acestor indicatori în anul precedent și în anul de gestiune;
3. Examinați evoluția rentabilității capitalului propriu în dinamică;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.8
Analiza dinamicii rentabilității capitalului propriu
Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea
d/o precedent gestiune absolută
1 2 3 4=
1. Profitul până la impozitare, lei

2. Profitul net, lei

3. Valoarea medie a capitalului propriu, lei

4. Rentabilitatea capitalului propriu,

calculată în baza profitului până la
impozitare , %
5. Rentabilitatea capitalului propriu,
calculată în baza profitului net,%

Concluzii:___________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

În procesul analizei de mai departe sunt examinați factorii care au contribuit la devierea nivelului
rentabilității capitalului propriu. Pentru înțelegerea sistemului factorial, vom transforma formula
inițială de calcul a rentabilității capitalului propriu, prin utilizarea metodei de transformare.
24
În spațiul rezervat înscrieți formula de calcul a rentabilității capitalului propriu și apoi
transformați formula de calcul inițială în dependență factorială

Reieșind din formula de mai sus, enumerați factorii care influențează asupra
modificării nivelului rentabilității capitalului propriu calculată în baza profitului până la
impozitare

1. ________________________________________________________________________

2. ________________________________________________________________________

Sarcină:
1. Selectați datele necesare, pentru calculul influenței factorilor asupra devierii
nivelului rentabilității capitalului propriu din tabelul 2.8
2. Calculați influența factorilor asupra devierii rentabilității capitalului propriu
prin metoda diferențelor absolute;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 2.9
Calculul influenței factorilor asupra modificării rentabilității capitalului propriu

Nr. inclusiv din

Anul Anul de Abaterea
d/o Indicatori modificarea
precedent gestiune absolută
Ra,% PF, coef.
Profitul până la x x
1.
impozitare, lei
2. Valoarea medie a x x
activelor, lei
3. Valoarea medie a x x
capitalului propriu,
lei
4. Rentabilitatea x x
activelor,%
5. Pârghia financiară, x x
coeficient
6. Rentabilitatea
capitalului propriu,
%

25
Verificare
BIF=

La ultima etapă de analiză se analizează rentabilitatea capitalului propriu calculată în baza

profitului net.

În spațiul rezervat înscrieți formula de calcul a rentabilității capitalului propriu calculată în

baza profitului net și apoi transformați formula de calcul inițială în dependență factorială

Reieșind din formula de mai sus, enumerați factorii care influențează asupra
modificării nivelului rentabilității capitalului propriu calculată în baza profitului net

1. ________________________________________________________________________

2. ________________________________________________________________________

3. ________________________________________________________________________

Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a ratei corelației dintre profitul net și profitul până
la impozitare

Mărimea acestui indicator depinde de cota impozitului pe venit și de diferențele temporare și

permanente care duc la modificarea venitului impozabil în comparație cu mărimea profitului până la
impozitare. Dacă impozitul pe venit crește atunci scade coeficientul corelației dintre profitul net și
profitul până la impozitare, cea ce duce la micșorarea rentabilității capitalului propriu și invers.

26
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității capitalului
propriu calculat în baza profitului net din Bilanțul contabil și Situația de profit
și pierdere
2. Calculați valorile acestor indicatori în anul precedent și în anul de gestiune.
Tabelul 2.10

Date inițiale pentru analiză factorială a rentabilității capitalului propriu

Nr. Indicatori Simbol Anul Anul curent

d/o precedent
1 2 3 4 5
1. Profitul până la impozitare, lei PPI
2. Profitul net, lei PN
3. Valoarea medie a activelor, lei A
4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei CP
5. Rentabilitatea activelor, % Ra
6. Pârghia financiară, coeficient PF
7. Rata corelației dintre PN și PPI, Rc
coeficient
8. Rentabilitatea capitalului propriu, % Rcp

Sarcină:
1. Selectați datele necesare, pentru calculul influenței factorilor asupra devierii
nivelului rentabilității capitalului propriu calculată în baza profitului net din
Tabelul 2.10;
2. Calculați influența factorilor asupra devierii rentabilității capitalului propriu
prin metoda substituțiilor în lanț;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.11
Calculul influenței factorilor la devierea rentabilității capitalului propriu

Nr. Nr. Factorii corelației Rcp, Calculul influenței Rezultatul Denu-

de de Ra, PF, Rc, % influenței mirea
cal sub % coef. coef. factorului

Verificare
BIF=

[Link] rentabilității capitalului permanent

Rentabilitatea capitalului permanent, ca și rentabilitatea capitalului propriu, este o caracteristică a
politicii de finanțare a întreprinderii.
Rentabilitatea capitalului permanent reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul
propriu și sursele atrase pe termen lung în vederea obținerii profitului net, adică caracterizează
mărimea profitului net obținut la fiecare leu capital permanent.
Rentabilitatea capitalului permanent exprimă legătura care există între rezultatul financiar net și
capitalul permanent.
Înscrieți în spațiul rezervat, formula de calul a rentabilității capitalului permanent

Valoarea medie a capitalului permanent se poate calcula în baza mediei aritmetice simple sau
mediei cronologice.
La prima etapă de analiză, se studiază nivelul și dinamica rentabilității capitalului permanent.

Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității capitalului
permanent din Bilanțul contabil și Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile acestor indicatori în anul precedent și în anul de gestiune;
3. Examinați evoluția rentabilității capitalului permanent în dinamică;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.12
Analiza dinamicii rentabilității capitalului permanent
Nr. Indicatori Anul Anul de Abaterea
d/o precedent gestiune absolută
1 2 3 4=
1. Profitul net, lei
2. Valoarea capitalului permanent la
începutul anului, lei
3. Valoarea capitalului permanent la finele
anului, lei
4. Valoarea medie a capitalului permanent,
lei
5. Rentabilitatea capitalului permanent, %
28
Concluzii:___________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Modificarea rentabilității capitalului permanent este supusă influenței următorilor factori:

• rentabilitatea activelor, (Ra);
• coraportul dintre valoarea activelor și valoarea capitalului permanent, (PF);
• rata corelației dintre profitul net și profitul până la impozitare (Rc).
Pentru a înțelege mai bine atât conținutul acestor factori, cât și analiza lor, se recomandă ca
formula de bază a rentabilității capitalului permanent să fie supusă unor transformări succinte.
În spațiul rezervat înscrieți formula de calcul a rentabilității capitalului permanent și apoi
transformați formula de calcul inițială în dependență factorială

În formula prezentată mai sus, coraportul dintre valoarea activelor și valoarea capitalului
permanent, reprezentând un caz particular al pârghiei financiare, care reflectă structura surselor de
finanțare a activelor.
La următoarea etapă de analiză, vom studia rentabilitatea capitalului permanent din punct de
vedere factorial.

Sarcină:

1. Selectați datele necesare pentru calculul mărimii rentabilității capitalului;

permanent din Bilanțul contabil și Situația de profit și pierdere;
2. Calculați valorile acestor indicatori în anul precedent și în anul de gestiune.

29
Tabelul 2.13
Date inițiale pentru analiza factorială a rentabilității capitalului permanent

Nr. Indicatori Simbol Anul Anul curent Abaterea

d/o precedent absolută
1 2 3 4 5
1. Profitul până la impozitare, lei PPI

2. Profitul net, lei PN

3. Valoarea medie a activelor, A
lei
4. Valoarea medie a capitalului CP
propriu, lei
5. Valoarea medie a capitalului CPer
permanent, lei
6. Rentabilitatea activelor, % Ra
7. Pârghia financiară, coeficient PF
8. Rata corelației dintre PN și Rc
PPI, coef.
9. Rentabilitatea capitalului Rcper
permanent, %

În baza datelor inițiale poate fi analizată influența factorilor asupra rentabilității capitalului
permanent prin metoda substituțiilor în lanț sau prin metoda diferențelor absolute.

Sarcină:
1. Selectați datele necesare, pentru calculul influenței factorilor asupra devierii
nivelului rentabilității capitalului permanent din tabelul 2.13;
2. Calculați influența factorilor asupra devierii rentabilității capitalului permanent
prin metoda diferențelor absolute;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 2.14
Calculul influenței factorilor asupra rentabilității capitalului permanent prin metoda
diferențelor absolute

Denumirea Metoda de Calculul influenței Rezultatul influenței

factorilor calcul factorilor

Verificare
BIF=

30
Concluzii:__________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

31
3. ANALIZA SITUAȚIEI PATRIMONIALE

3.1 Însemnătatea, sarcinile și sursele informaționale ale analizei situației patrimoniale a

entității
Pentru desfășurarea activității economico-financiare, entitatea își formează patrimoniul, care
reprezintă totalitatea resurselor economice. În Situațiile financiare pentru reflectarea acestui
patrimoniu aflat la dispoziția întreprinderii, se aplică noțiunea de „active".
Analiza situației patrimoniale presupune examinarea activelor controlate de entitate, indiferent
de sursele de finanțare a acestora.
Necesitatea analizei situației patrimoniale rezultă din importanța informației obținute în urma
analizei pentru elaborarea deciziilor de diferit gen din partea utilizatorilor numeroși ai Situațiilor
financiare.
Analiza situației patrimoniale oferă utilizatorilor Situațiilor financiare posibilitatea de a aprecia
următoarele aspecte:
- Mărimea totală a activelor controlate de întreprindere și dinamică patrimoniul aflat la dispoziția
entității;
- Componența patrimoniului întreprinderii;
- Durata de folosire a activelor în circuitul economic al entității;
- Destinația de folosire a activelor disponibile;
- Apariția activelor disponibile entității cu drept de proprietate;
- Mărimea gradului lichidității activelor, controlate de entitate;
- Venit obținut din gestionarea activele controlate de entitate.
În calitate de sursă principală de analiză a situației patrimoniale servește Bilanțul, în particular,
informațiile situate în activul acestuia. Baza informațională aplicată pentru efectuarea analizei situației
patrimoniale cuprinde, de asemenea, și date din Anexe la Bilanț.

3.2 Aprecierea generală a mărimii și evoluției patrimoniului entității la valoarea reală

Analiza activelor sau patrimoniului întreprinderii permite de a studia patrimoniul de care dispune
entitatea pentru desfășurarea activității sale. Analiza începe cu aprecierea generală a mărimii și
evoluției activelor întreprinderii reflectate în bilanțul contabil. La această etapă de analiză se
determină atât abaterea absolută, cât și ritmul de creștere sau de sporire a activelor. În mod normal în
urma desfășurării reușite a activității întreprinderii mărimea activelor crește.
La următoarea etapă a analizei activelor se apreciază evoluția acestora în comparație cu dinamica
volumului activității entității (venitul din vânzări sau veniturile din toate tipurile de activități). Această
analiză permite de a aprecia cât de eficient întreprinderea gestionează și utilizează patrimoniul său.
Pozitiv este apreciată situația în care ritmul de creștere a veniturilor depășește ritmul de creștere a
activelor.

Sarcină:

1. Selectați în tabelul 3.1, datele necesare pentru analiza pe orizontală a

patrimoniului entității, din Situați de profit și pierdere, Bilanțul contabil și
Balanța de verificare;
2. Calculați valoarea veniturilor din toate tipurile de activitate (suma venituri din
vânzări (contul 611), alte venituri din activitatea operațională (contul 612),
veniturilor din operațiuni cu active imobilizate (contul 621), venituri financiare
(contul 622), venituri excepționale (contul 623))
3. Examinați evoluția patrimoniului entității;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

32
Tabelul 3.1
Analiza mărimii și evoluției activelor întreprinderii

Nr. Anul Ritmul

Indicatorii Anul curent
d/o precedent creșterii, %
1 2 3 4=
1. Total active, lei
2. Venituri din vânzări, lei
3. Venituri din toate tipurile de
activității, lei

Concluzii _________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

3.3 Analiza structurală a patrimoniului

Analiza structurală a activelor poate fi efectuată prin aplicarea metodei de analiză pe verticală și
a metodei ratelor.
Analiza pe verticală presupune calculul ponderii fiecărui element patrimonial în suma totală a
activelor. În acest caz în calitate de criteriu de grupare a activelor servește conținutul economic al
elementelor patrimoniale. Analiza se efectuează în baza datelor Bilanțului.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 3.2, datele inițiale a părților componente a activului
Bilanțului contabil;
2. Calculați ponderea fiecărui capitol și subcapitol în suma totală a patrimoniului
entității;
3. Calculați abaterea survenită în dinamică pe fiecare capitol a activelor în lei si
în structura patrimoniului entității;
4. Formulați concluzii pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 3.2
Analiza structurii activelor entității (analiza pe orizontală și pe verticală)
Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea
suma, lei cota, suma, lei cota, suma, lei cota,
% % %
A 1 2 3 4 5 6
[Link] imobilizante
1.1 Imobilizări necorporale
1.2 Imobilizări corporale
1.3 Investiții financiare pe
termen lung
33
1.4 Creanțe pe termen lung
1.5 Alte active imobilizate
2. Active circulante
2.1 Stocuri
2.2 Creanțe curente și alte
active circulante
2.3 Investiții financiare curente
2.4 Numerar și documente
bănești
Valoarea reală a
patrimoniului entității

Analiza structurii activelor poate fi efectuată și în baza metodei ratelor, care presupune calculul
unor coeficienți cu ajutorul cărora se apreciază structura activelor după diferite criterii.
Astfel, în funcție de durata de funcționare utilă activele se divizează în: Active Imobilizate și
Active Circulante. Din acest punct de vedere pot fi calculate următoarele rate:

În spațiile rezervat înscriați formulele de calcul a ratelor ce caracterizează

structura patrimoniului entității

creșterea în dinamică a ratei imobilizărilor

în condițiile unui grad scăzut de utilizare a
capacităților existente reflectă o compoziție
Rata fragilă a utilizării patrimoniului
imobilizărilor = întreprinderii. Ponderea ridicată (mai mare
de 65%) a imobilizărilor poate crea
dificultăți privind achitarea datoriilor
curente

rata activelor circulante se află în

dependența opusă cu rata imobilizărilor.
Modificările structurale ale patrimoniului în
Rata favoarea activelor circulante se explică, de
activilor = obicei, prin depășirea ritmului creșterii
circulante activelor circulante asupra ritmului creșterii
activelor imobilizate

34
În loc de acestea două rate poate fi calculată rata corelației dintre activele circulante și activele
imobilizate

coeficientul dat caracterizează corelațiile

interne existente între elementele
patrimoniului reflectate în activul
Rata Bilanțului. Nivelul ridicat al acestui
corelației dintre = coeficient determină tendința spre
AC și AI accelerarea rotației patrimoniului
întreprinderii și contribuie la micșorarea
sumei mijloacelor economice, necesare
pentru menținerea volumului activității

După destinație activele se divizează în active cu destinației de producție și active care nu

participă direct în activitatea operațională. Din acest punct de vedere se calculează:

rata reflectă ponderea activelor care pot fi

direct utilizate în cadrul întreprinderii pentru
fabricarea producției, comercializarea
mărfurilor, prestarea serviciilor, executarea
Rata patrimoniului lucrărilor. Creșterea acestui indicator în
cu destinație = dinamică se apreciază pozitiv. Rata redusă
de producție (mai mică de 0,5) a patrimoniului cu
destinație de producție se consideră
periculoasă cu consecințe negative în ce
privește posibilitățile de a dezvolta activitatea
operațională

Pentru caracterizarea mai detaliată a activelor productive se apreciază:

în condițiile crizei economice și inflației

acest raport are tendința negativă de
Rata descreștere cauzată de:
compoziției = [Link] prețurilor pentru mărfurile și
tehnice materialele stocate
[Link] stocurilor de produse finite din
cauza reducerii cererii
[Link]ăderea gradului de reînnoire a MF din
cauza scumpirii și lipsei de finanțare.

După gradul de lichiditate activele se divizează în :

 perfect lichide
 ușor realizabile
 lent realizabile
 greu realizabile.

35
Din acest punct de vedere se calculează:

coeficientul reflectă cota activelor

întreprinderii care se află într-o formă
Rata absolut lichidă și pot fi imediat utilizate
activelor perfect = pentru achitarea datoriilor sau alte scopuri
lichide

Sarcină:
1. Selectați datele inițiale din Bilanțul contabil, pentru calcularea ratelor ce
caracterizează structura patrimoniului entității;
2. Calculați ratele ce caracterizează structura patrimoniului entității;
3. Analizați dinamica coeficienților de structură a activelor;
4. Pe baza datelor obținute, formulați concluziile de rigoare
Tabelul 3.3
Analiza coeficienților structurii activelor

Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea

d/o anului anului absolută
1 2 3 4=
1. Rata imobilizărilor

2. Rata activilor circulante

3. Rata corelațiilor dintre AC

și AI

4. Rata patrimoniului cu
destinație de producție

5. Rata compoziției tehnice

6. Rata activelor perfect

lichide

36
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

3.4 Calculul și analiza patrimoniului net

Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea contabilă, dar și la valoarea netă,
în acest caz se folosește noțiunea patrimoniului net (activelor nete). Patrimoniul net reflectă mărimea
activelor care sunt formate pe seama surselor proprii sau a capitalului permanent. În practica
internațională există două variante de calcul a patrimoniului net.

1. Patrimoniul Net = Total Active – Total Datorii (în acest caz PN = Capital Propriu)

2. Patrimoniul Net = Total Active – Datori Curente (în acest caz PN = Capital Permanent)

În practica autohtonă se utilizează și aplică prima variantă de calcul a patrimoniul net. Mărimea
patrimoniului net poate să crească în dinamică ca rezultat al desfășurării reușite a activității economice
și poate să scadă ca rezulta a unor aspecte dificile în dezvoltarea întreprinderii .
Apariția valorii negative a patrimoniului net confirmă o stare de criză, când întreprinderea nu
dispune de active formate pe seama capitalului propriu și activitatea întreprinderii pe deplin se
finanțează datorită surselor împrumutate.
În procesul analizei de mai departe sunt examinate cauzele care au determinat creșterea sau
scăderea patrimoniului net.

Sarcină:
1. Selectați datele inițiale din Bilanțul contabil, pentru calcularea valorii
patrimoniului net;
2. Calculați valoarea patrimoniului net la începutul și sfârșitul anului;
3. Calculați influența factorilor asupra modificării patrimoniului net în
dinamică;
4. Formulați concluziile în urma analizei efectuate
Tabelul 3.4
Calcul și analiza factorială a patrimoniului net

Nr. Indicatori La începutul La sfârșitul Abaterea Rezultatul

d/o perioadei perioadei absolută influenței
1 2 3 4= 5=
1. Total active, lei
2. Datorii pe termen
lung, lei
3. Datorii curente, lei
4. Patrimoniul net, lei

Verificare
BIF

Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
37
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
_
Valoarea patrimoniului net (activelor nete) se folosește la efectuarea multiplelor operațiuni
economice, ca de exemplu: la evaluarea patrimoniului întreprinderii în scopul acționării, privatizării,
vânzării, moștenirii, la depunerea întreprinderii în gaj (ipoteca de întreprinzător), asigurarea bunurilor
întreprinderii contra daunelor, reorganizarea întreprinderii (fuziunea, divizarea etc), la evaluarea
pachetelor de acțiuni (cotelor de participație) pentru răscumpărarea, depunerea în gaj și alte scopuri în
condițiile lipsei prețurilor de piață și altele.

3.5 Analiza ratelor de rotație a activelor

Pentru a-și desfășura normal activitatea orice entitate trebuie să dispună de mijloace bănești
necesare pentru procurarea resurselor, organizarea procesului de producție și comercializarea
produselor fabricate. De regulă, în urma comercializării produselor finite, entitatea trebuie să obțină o
sumă mai mare de mijloace bănești decât cea investită la începutul ciclului operațional cu mărimea
profitului realizat din afaceri.

În spațiul rezervat ilustrați schema componenței ciclului operațional

Reținerea mijloacelor la orice fază de circulație a activelor duce la încetinirea rotației acestora, la
atragerea suplimentară a mijloacelor în circuit, și, ca rezultat, la agravarea considerabilă a situației
financiare a întreprinderii.
Reducerea duratei ciclului de producție și a fazelor de circulație a activelor contribuie la
accelerarea rotației activelor, efectul căreia se exprimă prin majorarea volumului producerii și
vânzărilor fără atragerea suplimentară a resurselor financiare. Pe lângă aceasta, pe seama accelerării
rotației activelor, se majorează și profitul, deoarece, în mod normal, capitalul trebuie să revină în
forma sa inițială bănească cu o anumită creștere.
Pentru aprecierea utilizării intensive a activelor, sunt calculate și analizate ratele de rotație a
activelor. Esența calculului ratelor de rotație a activelor constă în compararea ritmului de modificare a
veniturilor din vânzări și valorii medii a activelor.
Ratele de rotație a activelor măsoară viteza de transformare a activelor întreprinderii în
lichidități. Viteza de rotație a activelor în diferite ramuri și întreprinderi este diversă: în unele sectoare
ale economiei, activele se rotesc mai repede, în altele - mai încet.
În teoria și practica economică sunt utilizate trei modalități de apreciere a ratelor de rotație a
activelor prin determinarea: 1. numărului de rotații a activelor;
2. ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu active;
3. duratei de rotație a activelor.

În spațiile rezervate înscrieți formulele de calcul a indicatorilor ce caracterizează ratele

de rotații a activelor

38
Numărul de rotații ale activelor (recuperabilitatea activelor) se determină astfel:

Caracterizează eficiența cu care entitatea

utilizează mijloacele de care dispune, sau de
câte ori vânzările au reînnoit activele într-o
Numărul de rotații ale activelor perioadă. Se recomandă, ca numărul de rotații
(recuperabilitatea activelor) = ale activelor la întreprinderile industriale să
fie mai mare de 2,5 ori. Un nivel mai mic
decât nivelul recomandat, semnifică faptul că
întreprinderea nu comercializează suficiente
produse față de activele pe care le utilizează.
Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, reprezintă mărimea inversă a numărului de
rotații:

Caracterizează de câte active are nevoie

Rata înzestrării întreprinderea pentru generarea veniturilor
veniturilor din vânzări = din vânzări în valoare de un leu
cu active

Durata (viteza) de rotație a activelor poate fi determinată ca:

Durata de Arată în câte zile are loc o rotație a activelor,

rotație = adică perioada de timp (numărul de zile) în
a activelor care veniturile din vânzări reînnoiesc activele
întreprinderii
Analiza indicatorilor generalizatori de rotație a activelor începe cu analiza dinamicii acestora. În
mod normal, numărul de rotații trebuie să crească, iar durata de rotație să se micșoreze.

Sarcină:
1. Selectați datele inițiale pentru analiza evoluției ratelor generalizatoare de
rotație a activelor, din Bilanțul contabil, Situațiile de profit și pierdere;
2. Calculați valorile ratelor generalizatoare de rotație a activelor, în anul
precedent și anul curent;
3. Apreciați evoluția ratelor generalizatoare de rotație a activelor în dinamică;
4. Formulați concluziile de rigoare.

Tabelul 3.5
Aprecierea generală a ratelor de rotație ale activelor totale

Nr. Indicatori La începutul La finele Abaterea

d/o perioadei perioadei absolută
A 1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări
2. Valoarea medie a activelor
3. Numărul de rotație a activelor

4. Rata înzestrării a VV cu Active

5. Durata de rotație a activelor

39
Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

La următoare etapă a analiză, sunt examinați factorii ce au cauzat modificarea duratei de rotație a
activelor totale.
Rotația activelor totale depinde, pe de o parte, de viteza de rotație a activelor imobilizate și
activelor circulante, iar pe de altă parte - de compoziția activelor (capitalului): cu cât este mai mare
cota activelor circulante în totalul activelor (care se rotesc mai repede), cu atât este mai mare numărul
de rotații și mai scurtă durata de rotație a activelor totale.

În spațiul rezervat efectuați transformarea formulei de calcul a numărului de rotații ale

activelor, în dependență factorială (înmulțiți și numitorul și numărătorul formulei inițiale cu valoarea
activelor circulante).

Sarcină:
1. Selectați datele inițiale pentru analiza factorială a modificării numărului de
rotații ale activelor totale în tabelul de mai jos;
2. Calculați valorile factorilor de influență la începutul și finele perioadei de
gestiune;
3. Calculați influența factorilor asupra modificării numărului de rotații ale
activelor totale;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute

Tabelul 3.6
Calculul influenței factorilor la modificarea numărului de rotație a activelor totale

Nr. Indicatorii Anul Anul Abatere Inclusiv sub

d/o preceden curent a influența
t absolută ∆ Cota ∆ [Link].
AC în TA AC
1 2 3 4= 5 6
1. Venituri din vânzări, lei
Valoarea medie a activelor,
2.
lei
3. Valoarea medie a activelor
40
circulante, lei
Cota activelor circulante în
4.
totalul activelor, %
Numărul de rotație ale
5.
activelor circulante
Numărul de rotație ale
6. activelor totale

Verificare
BIF=

Formula de calcul a duratei de rotație a activelor totale poate fi transformată în următoarea

corelație:

Din formula de mai sus, rezultă că modificarea duratei de rotație a activelor totale poate fi
cauzată de influența modificării a doi factori:
- cotei activelor curente în totalul activelor;
- duratei de rotație a activelor curente.
Durata de rotație a activelor curente are o influență directă asupra modificării vitezei de rotație
a activelor totale: o dată cu micșorarea perioadei de rotație a activelor curente se va micșora și durata
de rotație a activelor totale, și invers, iar cota activelor curente în totalul activelor are o influență
opusă: creșterea cotei activelor curente în totalul activelor duce la reducerea perioadei de rotație a
activelor totale, și invers.
Calculul influenței factorilor menționați mai sus la modificarea duratei de rotație a activelor
totale poate fi efectuat prin metoda substituțiilor în lanț.
Sarcină:
1. Selectați datele inițiale pentru analiza factorială a duratei de rotație a
activelor totale în tabelul de mai jos, din Bilanțul contabil și Situațiile de
profit și pierdere;
2. Calculați valorile factorilor de influență asupra modificării duratei de
rotație a activelor totale, în anul precedent și curent.
Tabelul 3.7
Date inițiale pentru analiza factorială a duratei de rotație a activelor totale
Nr. Indicatorii Anul Anul Abaterea
d/o precedent curent absolută
1 2 3 4=
1. Venituri din vânzări, lei
2. Valoarea medie a activelor, lei
41
3. Valoarea medie a activelor circulante, lei
4. Cota activelor circulante în totalul activelor, %
5. Durata de rotație a activelor circulante, zile
6. Durata de rotație a activelor totale, zile
Calculul influenței factorilor respectivi asupra devierii duratei de rotație a activelor totale îl vom
prezenta în tabelul 3.8.

Tabelul 3.8
Calculul influenței factorilor la modificarea duratei de rotație a activelor totale

Nr. Nr. Factorii de influență Durata de Calculul influenței Rezultatul Denu

cal de Cota AC Durata de rotație a factorilor influenței mirea
sub în TA, % rotația a activelor factorilor factori
AC, zile totale, zile lor

Verificare
BIF=

3.6 Efectul economic și căile de accelerare a rotației activelor

Scopul oricărei întreprinderi constă în utilizarea cât mai eficientă a activelor, în accelerarea
rotației acestora.
Accelerarea rotației activelor duce la sustragerea (eliberarea) activelor din circuitul economic, iar
încetinirea - la atragerea (imobilizarea) suplimentară a acestora în circuit. Deosebim sustragerea
(atragerea) absolută și relativă a activelor din circuit.
Sustragerea (atragerea) absolută a activelor se determină ca diferența între stocurile medii ale
activelor din perioada de gestiune și cele de bază (din anul precedent sau prevăzute în Planul de
afaceri).
Sustragerea (atragerea) relativă se calculează prin compararea stocurilor medii ale activelor din
perioada de gestiune cu suma activelor necesare întreprinderii, în cazul în care durata de rotație a
acestora ar fi fost ca în perioada de bază.
42
Suma activelor, necesare întreprinderii, în cazul în care durata de rotație a activelor ar fi fost ca
în perioada de bază, se determină ca produsul dintre vânzările perioadei de gestiune pe o zi cu durata
de rotație din perioada de bază.
Suma stocurilor medii din perioada de gestiune poate fi prezentată ca produsul dintre vânzările
perioadei de gestiune pe o zi cu durata de rotație din perioada de gestiune. Astfel, obținem că efectul
din modificarea rotației activelor, adică sustragerea (-E) sau atragerea (+E) relativă a activelor se
calculează astfel:

Din formula dată, rezultă că suma mijloacelor sustrase din circuit în rezultatul accelerării rotației
activelor (- E) sau atrase suplimentar în circuit (+ E) în cazul încetinirii rotației activelor se determină
prin înmulțirea abaterii absolute a duratei de rotație a activelor cu vânzările curente pe o zi.

Sarcină:
1. În spațiul rezervat determinați suma mijloacelor sustrase sau atrase în
circuit în urma modificării rotației activelor circulante, utilizând datele din
Bilanțul contabil și Situațiile de profit și pierdere a entității analizate;
2. Formulați concluzii pe baza rezultatelor obținute.

La ultima etapă a analizei se stabilesc căile principale de accelerare a rotației activelor circulante
și se elaborează măsurile concrete pentru fiecare fază de circulație a acestora.

Faza de Căile și măsurile de accelerare a rotației activelor circulante

circulație a
activelor
Faza de • îmbunătățirea aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale prin încheierea
aprovizionare la timp a contractelor de aprovizionare cu furnizorii, în care să fie prevăzute
termenele concrete de primire a materialelor;
43
• îmbunătățirea condițiilor de depozitare și de păstrare a materialelor
• evidență clară și la zi a materiei prime și a materialelor, ce va permite a
• evidenția existența stocurilor excedente sau lipsa acestora pentru producere etc
Faza de • reducerea duratei ciclului de producere prin utilizarea noilor procese
producere tehnologice; mecanizarea și automatizarea procesului de producere;
• majorarea productivității muncii;
• utilizarea maximal posibilă a capacității de producere, a resurselor materiale și
de muncă etc.
Faza de • accelerarea procesului de comercializare a produselor finite prin lărgirea
desfacere piețelor de desfacere, încheierea din timp a contractelor de desfacere a
produselor;
• controlul operativ al modului în care sunt respectate clauzele contractuale atât
de către producător, cât și de cumpărător;
• accelerarea ritmului de întocmire a documentelor de decontare prin ținerea
unei evidențe clare și la zi a documentelor de decontare;
• micșorarea perioadei de încasare a mijloacelor din vânzarea produselor, de
exemplu, prin acordarea reducerii de prețuri etc.

44
4. ANALIZA SURSELOR DE FINANȚARE A ACTIVELOR

4.1 Conținutul economic și necesitatea analizei surselor de finanțare a activelor

Formarea patrimoniului necesar pentru desfășurarea activității economico-financiare a
întreprinderii se efectuează pe seama diferitelor surse de finanțare.
Din punct de vedere al conținutului economic, sursele de finanțare (formare) a activelor
reprezintă totalitatea drepturilor proprietarilor și obligațiilor agentului economic. În Bilanțul contabil
acestea se reflectă în interiorul pasivului și de aceea pentru desemnarea lor în practica economică se
aplică des denumirea „pasive".
Componența surselor de finanțare a activelor, predominarea anumitor componente asupra altora,
evoluția structurii pasivelor în mod direct determină stabilitatea și independența financiară a
întreprinderii. De aici rezultă necesitatea analizei pasivelor atât din partea conducerii entității pentru
stabilirea strategiei de dezvoltare și dirijarea activității curente, cât și din partea utilizatorilor externi ai
Situațiilor financiare pentru elaborarea deciziilor de diferit tip.
Analiza surselor de finanțare a activelor oferă utilizatorilor Situațiilor financiare următoarea
informație:
- Proveniența activele controlate de entitate;
- Surse de finanțare, care, prevalează la formarea patrimoniului entității (proprii sau
împrumutate);
- Mărimea și structura surselor proprii de finanțare;
- Suficiența mărimea capitalului statutar în comparație cu cerințele legislației;
- Nivelul de achitare și gradul de retragere a capitalului statutar;
- Corelează mărimea capitalului statutar cu valoarea activelor nete.
- Clasificarea capitalul statutar după clase de acțiuni emise și după deținătorii cotelor;
- Concentrarea cotelor din capitalul statutar;
- Cauze (factori) care au provocat creșterea sau descreșterea capitalului propriu;
- Capacitatea de manevrare a capitalului propriu;
- Caracterizarea datoriilor entității după termenul de atragere, origine, condiții de garantare și
alte criterii (aspecte) de apreciere;
- Stabilitatea sursele de finanțare a activității entității;
- Dependentă entității de sursele împrumutate pe termen lung;
- Capacitatea entității de a plăti dobânda și de a rambursa suma principală a datoriilor.

Importanța aprecierii aspectelor nominalizate mai sus pentru procesul decizional dictează
examinarea profundă și multilaterală a surselor de finanțare în cadrul analizei situației financiare a
întreprinderii.

4.2 Aprecierea generală a surselor de finanțare a activelor

Analiza surselor de formare a activelor întreprinderii pornește de la aprecierea generală a
structurii pasivelor. În acest scop se calculează și se interpretează un șir de indicatori.
Acești coeficienți reprezintă o totalitate de rate, care din punct de vedere al tehnicii de calcul se
determină ca raportul dintre diferite părți componente ale formulei:

Activele entității = Surse de finanțare a activelor =

= Capital propriu + Datorii pe termen lung și Datorii curente

Coeficientul de autonomie este unul din cei mai frecvent folosit coeficient ai structurii surselor
de finanțare. Acest indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii
credibilității clientului.

45
În spațiile de mai jos înscrieți formulele de calcul a ratelor ce caracterizează
structura surselor de finanțare a activelor entității

Reflectă, cota capitalului propriu în suma

totală a surselor de finanțare, și ponderea
Coeficientul de autonomie = patrimoniului format pe seama mijloacelor
proprii în suma totală a activelor entității.
Nivelul de siguranță al acestui coeficient,
alcătuiește cel puțin 0,5.

Coeficientul de atragere a surselor împrumutate caracterizează structura surselor de finanțare

a activelor din punctul de vedere al cotei surselor împrumutate.

Acest coeficient dimensionează nivelul de

Coeficientul de îndatorare (solvabilitate) a întreprinderii și,
atragere a surselor = în mod normal, oscilează în limitele 0-0,5.
împrumutate

Coeficientul corelației dintre sursele împrumutate și proprii

Reflectă suma mijloacelor atrase revenită la

1 leu capital propriu. Cu cât mărimea acestui
Coeficientul corelației coeficient este mai mare, cu atât mai riscantă
între surselor = este situația financiară a întreprinderii.
împrumutate și proprii Punctul critic la aprecierea coeficientului de
corelație este 1.

Rata solvabilității generale

Exprimă gradul de acoperire a surselor

împrumutate cu activele totale de care
Rata dispune întreprinderea,
solvabilității = nivelul acestui coeficient trebuie să nu fie
generale mai mic de 2.

Rata generală de acoperire a capitalului propriu (rata pârghiei financiare), se calculează prin
înlocuirea datoriilor totale în raportul de mai sus cu valoarea capitalului propriu

Fiind calculat în procente, acest raport arată

că, la primele 100 %, activele întreprinderii se
Rata general finanțează pe seama surselor proprii, iar la
de acoperire a = celelalte procente - prin atragerea mijloacelor
capitalului propriu împrumutate. Sporirea acestui coeficient peste
200 % reflectă situația dificilă a întreprinderii
privind independența financiară.

46
Sarcină:
1. Selectați datele inițiale pentru calcularea coeficienților structurii surselor de
finanțare a activelor, din Bilanțul contabil (pasiv);
2. Calculați valorile ratelor ce caracterizează structura surselor de finanțare a
activelor la începutul și șfârșitul perioadei de gestiune;
3. Formulați concluziile de rigoare.

Tabelul 4.1
Analiza coeficienților structurii surselor de finanțare a activelor

Nr. Denumirea coeficientului La începutul anului La sfârșitul anului

d/o 1 2 3
1. Capitalul propriu, lei
2. Datorii pe termen lung, lei
3. Datorii curente, lei
4. Total pasive (active)

1. Coeficientul de autonomie

2. Coeficientul de atragere a surselor

împrumutate

3. Coeficientul corelației dintre sursele

împrumutate și proprii

4. Rata solvabilității generale

5. Rata generală de acoperire a capitalului

propriu

4.3 Analiza capitalului propriu

Deoarece sursa inițială de finanțare a patrimoniului întreprinderii o constituie capital propriu, în
continuare se efectuează analiza mai profundă a acestuia. Capitalul propriu reprezintă mărimea rămasă
în activele entității după scăderea datoriilor. Ca obiect al analizei, capitalul propriu se studiază din mai
multe puncte de vedere prin efectuarea următoarelor etape.
47
1. La prima etapă de analiză se examinează mărimea absolută și evoluția capitalului propriu în
dinamică.

Sarcină:
1. În tabelul 4.2, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil (pasiv);
2. Examinați evoluția capitalului propriu în dinamică;
3. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.

Tabelul 4.2
Analiza mărimii și evoluției capitalului propriu

Nr. Indicatorii La începutul La sfârșitul Ritmul

d/o anului anului creșterii, %
1 2 3 4=
1. Capital propriu, lei
2. Total datorii, lei
3. Total pasiv, lei

Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

2. La a doua etapă de analiză se structura capitalului propriu.

Sarcină:

1. În tabelul 4.3, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil (pasiv);

2. Analizați structura capitalului propriu în dinamică;
3. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.
Tabelul 4.3
Analiza structurii capitalului propriu

Nr. Elementele componente La începutul perioadei La sfârșitul perioadei

d/o suma, lei cota, % suma, lei cota, %
1 2 3= 4 5=
1. Capital social și
neînregistrat
2. Prime de capital
3. Rezerve
48
4. Profit (pierdere)
5. Rezerve de reevaluare
6. Alte elemente de capital
propriu
Total capital propriu

3. La următoarea etapă de analiză se calculează corelația dintre activele nete și capitalul social.
Valoarea activelor nete ale societății pe acțiuni nu poate fi mai mică decât mărimea capitalului ei social
(statutar). În acest context se determină și se apreciază rata corelației dintre activele nete și capitalul
social. Nivelul supraunitar al raportului nominalizat indică respectarea cerințelor legislative. Dacă
coeficientul în cauză este subunitar, societatea pe acțiuni nu are dreptul să plătească dividende, să
emită hârtii de valoare.

În spațiul rezervat înscriați formulele de calcul

Rata corelației
dintre activele nete =
și capitalul social

Active nete =

Sarcină:
1. În tabelul 4.4, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil;
2. Calculați rata corelației dintre activele nete și capitalul statutar;
3. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.
Tabelul 4.4
Calculul ratei de corelație dintre activele nete și capitalul social

Nr. Indicatorii La începutul La sfârșitul

d/o perioadei perioadei
1 2 3
1. Capitalul social
2. Total active
3. Datorii pe termen lung
4. Datorii curente
5. Active nete
49
6. Rata corelației dintre activele nete și
capitalul statutar, coeficient
Concluzii:__________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

4.4 Analiza nivelului de îndatorare a entității

În procesul activității economico-financiare întreprinderea, pe lângă folosirea capitalului propriu,
apelează și la surse împrumutate de finanțare. Deci se formează totalitatea datoriilor întreprinderii.
Mărimea, componența și evoluția datoriilor determină în mod direct stabilitatea situației
financiare și dependența entității de partenerii de afaceri. Pentru studierea multilaterală a datoriilor se
efectuează următoarele etape analitice.

1. La primă etapă se studiază mărimea absolută și evoluția datoriilor entității, reflectate în

pasivul Bilanțului contabil. În acest scop se folosește analiza pe orizontală care implică calculul
indicatorilor relativi de modificare a datoriilor față de perioada precedentă în comparație cu
modificarea volumului vânzărilor și totalului surselor de finanțare.

Sarcină:
1. Î[Link] 4.5, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil și Situația de profit
și pierdere;
3.
2. Calculați
4. ritmul creșterii a indicatorilor selectați;
3. Analizați
5. mărimea și evoluția datoriilor entității;
4. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.
Tabelul 4.5
Analiza mărimii și evoluției datoriilor entității
Nr. d/o Indicatorii La începutul La sfârșitul Ritmul
perioadei perioadei creșterii, %
1 2 3 4=
1. Total datorii
2. Total surse de finanțare
3. Venituri de vânzări

50
În continuare se examinează structura datoriilor entității în dependență de natura, adică
conținutul economic al componentelor surselor împrumutate de finanțare reflectate pe posturile
distincte din pasiv al Bilanțului contabil. Cea mai ușoară metodă pentru efectuarea acestei etape de
analiză este analiza pe verticală.

Sarcină:
1. În tabelul 4.6, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil( pasiv);
6.
2. Analizați mărimea și evoluția structurii datoriilor entității;
3. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.
Tabelul 4.6
Aprecierea structurii datoriilor întreprinderii
prin metoda de analiza pe verticală
Nr. d/o La începutul La sfârșitul
Abaterea
Grupe (catigorii) de datorii perioadei perioadei
suma, lei cota, % suma, lei cota,% suma, lei cota, %
A 1 2= 3 4= 5= 6=
1. Credite bancare pe termen lung
2. Datorii comerciale pe termen
lung
3. Venituri anticipate pe termen
lung
4. Alte datorii pe termen lung
5. Credite bancare pe termen scurt
6. Împrumuturi pe termen scurt
7. Datorii comerciale curente
8. Avansuri primite curente
9. Datorii față de personal
10. Datorii privind asigurările
sociale și medicale
11. Datorii față de buget
12. Datorii față de proprietari
13. Venituri anticipate curente
14. Alte datorii curente
Total datorii

51
Analiza structurală poate fi efectuată și prin metoda ratelor, care presupune clasificarea calitativă
a datoriilor după numeroase criterii.
 Analiza structurală a datoriilor pe termenul de atragere. În acest context se calculează:

În spațiul rezervat înscriați formulele de calcul a următoarelor rate

Reflectă cota împrumuturilor cu durata mai mare de

Rata un an în suma totală a datoriilor entității. Entitatea
datoriilor pe = cu rata ridicată de atragere pe termen lung a
termen lung mijloacelor împrumutate are posibilități mai mari
pentru efectuarea investițiilor capitale.

Rata Reflectă cota împrumuturilor cu durata mai mică de

datoriilor = un an în suma totală a datoriilor entității
curente

 Analiza structurală a datoriilor în dependență de origine (proveniență). La aplicarea

acestui criteriu de analiză datoriile, indiferent de termenul acestora, se unesc în grupe în dependență de
categoria partenerilor de afaceri cui entitatea este datoare. În așa mod se formează grupa datoriilor față
de bănci comerciale (credite bancare pe termen lung și scurt), față de buget, față de furnizori, personal
etc. Din punctul de vedere al riscului de a nimeri sub influența externă sau riscului de faliment, cele
mai periculoase sunt datoriile față de bănci comerciale și buget.

În spațiul rezervat înscriați formulele de calcul a următoarelor rate

Rata Reflectă cota creditelor bancare în suma

creditelor = totală a datoriilor.
bancare
Rata Reflectă cota datoriilor față de buget și
datoriilor față = capacitatea de a achita obligațiile curente
de buget privind impozitele calculate. Pozitiv se
apreciază diminuarea în dinamică.
 Analiza stabilității surselor de finanțare. În aceste scopuri se aplică rata stabilității
financiare (altfel se numește rata stabilității surselor de finanțare, rata capitalului permanent sau rata
capitalizării):

În spațiul rezervat înscriați formulele de calcul a ratei stabilității financiare

Reflectă cota surselor de finanțare care

Rata entitatea poate să utilizeze pentru finanțarea
stabilității = activității economice într-o perioadă
financiare îndelungată. Pozitiv se apreciază creșterea în
dinamică.

Analiza ratelor menționate se efectuează în dinamică.

52
Sarcină:
1. În tabelul 4.7, selectați datele inițiale din Bilanțul contabil;
2. Calculați ratele care caracterizează structura datoriilor entității;
3. Analizați mărimea și modificarea ratelor ce caracterizează structura
datoriilor în dinamică;
4. Formulați concluzii în baza rezultatelor obținute.
Tabelul 4.7
Analiza structurii datoriilor entității prin metoda ratelor
Nr. Denumirea ratei La începutul perioadei La sfârșitul perioadei
d/o 1 2 3
1. Rata datoriilor pe termen lung
2. Rata datoriilor curente
3. Rata creditelor bancare
4. Rata datoriilor față de buget
5. Rata stabilității financiare

53
5. ANALIZA CREANȚELOR ȘI DATORIILOR CURENTE

5.1 Conținutul economic și importanța analizei creanțelor și datoriilor curente

În procesul activității economico-financiare a oricărei entități apare necesitatea efectuării
decontărilor cu cumpărătorii, furnizorii, bugetul, personalul etc. Deoarece momentul achitării datoriilor
nu coincide, de obicei, cu momentul apariției acestora (la livrarea mărfurilor, prestarea serviciilor,
calcularea salariului ș. a.), întreprinderea generează atât creanțe, care reprezintă mijloacele extrase din
circuitul întreprinderii și se reflectă în Bilanț în componența activelor, cât și datorii, care reprezintă
mijloacele atrase și se reflectă în Bilanț în componența pasivelor. Mărimea, componența, structura și
viteza de rotație a creanțelor și datoriilor determină necesitățile entității în fondul de rulment, un șir de
indicatori financiari și, în final, profitul entității. Întrucât entitatea poate modifica modul de efectuare a
decontărilor și condițiile contractelor, o importanță deosebită are controlul permanent al stării
creanțelor și datoriilor și gestionarea acestora.
Analiza și gestionarea creanțelor sunt necesare pentru prevenirea creșterii excesive a acestora,
care duce la micșorarea încasărilor și apariția creanțelor dubioase, ce pot contrabalansa în întregime
profitul entității.
Problema comparabilității creanțelor și datoriilor rămâne a fi actuală. În practica analitică
mondială contrapunerea creanțelor și datoriilor întreprinderii este un procedeu obișnuit și destul de
răspândit. În particular, analiza lichidității Bilanțului contabil și solvabilității entității cu aplicarea unor
coeficienți speciali este efectuată integral în baza unei asemenea comparații.

5.2 Aprecierea generală a creanțelor și datoriilor curente

Creanțele întreprinderii reprezintă sustragerea surselor proprii din circulație și folosirea lor de
către alte unități economice.
Datoriile curente reprezintă atragerea surselor altor unități economice în circuitul economic dat.
Analiza începe cu determinarea abaterii absolute a creanțelor și datoriilor curente, care se
determină ca diferența dintre mărimea lor la sfârșitul și începutul perioadei analizate. Apoi se
apreciază ritmul de creștere sau scădere a creanțelor și datoriilor curente ca raportul între mărimea
acestora la finele anului curent și anului precedent. Deseori ritmul creșterii creanțelor și datoriilor
curente se compară cu ritmul creșterii al veniturilor din vânzări. În mod normal ritmul de creștere a
veniturilor din vânzări trebuie că depășească ritmul de creștere a creanțelor și datoriilor curente.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 5.1, datele inițiale pentru analiza generală a creanțelor și
datoriilor curente în dinamică, din Bilanțul contabil și Situația de profit și
pierdere;
2. Apreciați schimbările care au intervenit în dinamica creanțelor și datoriilor
curente în unități valorice și relative;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 5.1
Evoluția generală a dinamicii creanțelor și datoriilor curente (lei)

Nr. Indicatorii Anul Anul Abaterea Ritmul de

d/o precedent curent absolută creștere,%
1 2 3 4= 5=
1 Creanțe curente
2 Datorii curente
3 Venituri din vânzări
54
Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

5.3 Analiza structurii creanțelor și datoriilor curente după tipul acestora, conținutul
economic și caracterul de achitare
La următoarea etapă se determină ponderea creanțelor și datoriilor curente în activele și pasivele
entității. În cadrul acestei analize se determină cota creanțelor curente în suma totală a activelor și
activelor circulante, și ponderea datoriilor curente în suma totală a surselor de finanțare și datoriilor
totale.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 5.2, datele inițiale pentru analiza ponderii creanțelor și
datoriilor curente în activele și pasivele entității în dinamică, din Bilanțul
contabil;
2. Calculați ponderea creanțelor și datoriilor curente în suma totală a activelor și
pasivelor, și în suma activelor circulante și datoriilor totale, la începutul ți
finele perioadei de gestiune;
3. Apreciați schimbările care au intervenit în dinamică la indicatorii calculați;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 5.2
Analiza ponderii creanțelor și datoriilor curente în activele și pasivele entității
Nr. Indicatorii Anul Anul curent Abaterea
d/o precedent absolută
1 2 3 4=
1 Creanțe curente
2 Active circulante
3 Datorii curente
4 Datorii totale
5 Total active (pasive)
6 Ponderea creanțelor curente în
suma activelor circulante, %
7 Ponderea creanțelor curente în
suma activelor totale, %
8 Ponderea datoriilor curente în
suma datoriilor totale, %
9 Ponderea datoriilor curente în
suma surselor de finanțare
totale, %
10 Corelația dintre creanțele și
datoriile curente, %
55
Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

În continuare se analizează structura creanțelor și datoriilor curente pe părți componente. Inițial

se calculează ponderea fiecărui tip de creanțe și datorii curente în valoarea totală a acestora la
începutul și finele perioadei de gestiune, iar apoi se determină modificarea fiecărei părți componente în
dinamică.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 5.3, datele necasate pentru analiza structurii creanțelor și
datoriilor curente pe tipuri în dinamică, din Bilanțul contabil;
2. Calculați cota partea fiecărui tip de creanțe și datorii curente în valoarea
totală a creanțelor curente și respectiv în valoarea totală a datoriilor curente
în anul precedent și curent;
3. Apreciați schimbările care au intervenit în dinamică pe fiecare tip de creanțe
și datorii curente în unități valorice și relative;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 5.3
Analiza structurii creanțelor și datoriilor curente pe tipuri
Nr. Tipul creanțelor/ Anul precedent Anul curent Abaterea
d/o datoriilor curente suma, lei cota, % suma, lei cota,% lei %
1 2 3= 4 5= 6= 7=
1 Creanțe comerciale
2 Creanțe ale părților
afiliate
3 Avansuri acordate
curente
4 Creanțe ale
bugetului
5 Creanțe ale
personalului
6 Alte creanțe curente
Total creanțe 100 100 -
curente
7 Datorii financiare
curente
8 Datorii comerciale
curente
9 Datorii calculate
56
curente
10 Alte datorii curente
Total datorii 100 100 -
curente

5.4 Analiza rotației creanțelor și datoriilor curente

La următoarea etapă de analiză a creanțelor și datoriilor curente se apreciază evoluția următorilor
indicatori:

În spațiile rezervat înscriați formulele de calcul a indicatorilor care

caracterizează durata de rotație a creanțelor și datoriilor curente.

Formula de calcul Caracteristica

Caracterizează accelerarea sau încetinirea
Numărul de rotației creanțelor curente, viteza de
rotații a creanțelor = transformare a datoriilor debitoare în numerar.
curente Accelerarea rotației creanțelor curente se
apreciază pozitiv.
Numărul de Caracterizează viteza de plată a datoriilor
rotație a datoriilor = curente a entității față de terți. Pozitiv se
curente apreciază accelerarea rotației datoriilor curente.
Durata de Perioada medie de încasare (durata de rotație)
rotație a creanțelor = exprimată în zile.
curente
Durata de Rotația datoriilor în zile sau perioada medie de
rotație a datoriilor = regularizare a conturilor spre plată.
curente
Cunoașterea acestor indicatori este necesară pentru previziunea necesarului de surse pentru
activitatea operațională pe viitor.

57
Sarcină:
1. Selectați în tabelul 5.4, datele inițiale pentru analiza duratei de rotație a
creanțelor și datoriilor curente în dinamică, din Bilanțul contabil și Situația de
profit și pierdere;
2. Calculați valorile indicatorilor ce caracterizează durata de rotație a creanțelor
și datoriilor curente, la începutul și finele perioadei de gestiune;
3. Apreciați schimbările care au intervenit în dinamică la indicatorii calculați;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 5.4
Analiza duratei de rotație a creanțelor și datoriilor curente

Nr. Indicatorii Anul precedent Anul curent Abaterea

absolută
A 1 2 3=
1 Venitul din vânzări, lei
2 Creanțele curente, lei
3 Datorii curente, lei
4 Numărul de rotație a creanțelor
curente
5 Durata de rotație a creanțelor
curente, zile
6 Numărul de rotație a datoriilor
curente
7 Durata de rotație a datoriilor
curente, zile

Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

58
6. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT NET

6.1 Noțiunea fondului de rulment net și necesitatea analizei acestuia

Una din condițiile fundamentale ale activității reușite a întreprinderii o constituie atingerea și
menținerea echilibrului financiar dintre patrimoniul și sursele de finanțare a activelor. Asigurarea
echilibrului financiar are o mulțime de aspecte, dintre care cel mai important presupune concordanța
dintre activele curente și sursele de acoperire a lor.
Regula «bunului ton» a gestiunii financiare (managementului financiar) cere ca activele pe
termen lung să fie finanțate pe seama surselor stabile, adică pe seama capitalului permanent
(capitalului propriu și datoriilor pe termen lung). Pornind de la această premisă, regula echilibrului
financiar minim poate fi prezentată sub formă a două egalități:
Active pe termen lung = Capital permanent
Active curente = Datorii pe termen scurt
Respectarea regulii echilibrului financiar minim adesea nu este suficientă, deoarece stocurile pot
să se devalorizeze (să deterioreze, să-și piardă prețul, să fie răpite ș.a.), iar o parte a creanțelor să nu fie
achitate (din cauza falimentului debitorului, satisfacerii reclamațiilor debitorilor, returnării mărfii
livrate ș. a.). Deci, este necesară o oarecare «marjă de siguranță», adică trebuie ca mărimea activelor
curente să depășească mărimea datoriilor pe termen scurt. Această „marjă de siguranță” reprezintă, în
sine, fondul de rulment net, care în literatură de specialitate și — n activitatea practică este cunoscut,
de asemenea, sub astfel de denumiri: active curente nete, capital circulant net, mijloace circulante
proprii, capital circulant propriu etc.

6.2 Calculul și aprecierea dinamicii mărimii reale a fondului de rulment net

O parte componentă a patrimoniului net al întreprinderii reprezintă activele circulante nete sau
fondul de rulment net, mijloacele circulare proprii. În baza datelor bilanțului contabil fondul de
rulment net pot fi determinat prin două metode:
 depășirea activelor circulante peste datoriile curente ( diferența dintre activele circulante totale
și datoriilor curente)

În spațiul rezervat înscrie formula de calcul a fondului de rulment net

 o parte a capitalului permanent folosită pentru finanțarea activele circulante ( diferența dintre
capitalul permanent și activele imobilizante totale)

În spațiul rezervat înscrie formula de calcul a fondului de rulment net

Indiferent de metoda de calcul aplicată, obținem unul și același rezultat.

Analiza fondului de rulment net începe cu calcularea mărimii reale a fondului de rulment net
prin aplicarea ambelor formule de calcul a lui.

59
Sarcină:
1. Selectați în tabelul 6.1, datele necesare pentru calcularea mărimii fondului de
rulment net din Bilanțul contabil;
2. Calculați valoarea fondului de rulment la începutul și sfârșitul anului de
gestiune, utilizați prima și a doua metodă de calcul;
3. Formulați concluzii pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 6.1
Calculul fondului de rulment net (lei)
Nr. d/o Indicatori La începutul perioadei de La sfârșitul perioadei
gestiune de gestiune
A 1 2
Prima variantă de calcul
1. Active circulante
2. Datorii curente
3. Fondul de rulment net
A doua variantă de calcul
1. Capital propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Capital permanent
4. Active imobilizate
5. Fondul de rulment net

De regulă, în urma desfășurării activității economice eficiente, entitatea reușește să majoreze

mărimea reală a fondului de rulment net. Scăderea bruscă a mărimii acestui indicator sau apariția
valorii negative reflectă situația financiară nestabilă a entității în vederea capacității de plată într-o
perioadă scurtă de timp.

6.3 Analiza factorială a fondului de rulment net

Analiza factorială a fondului de rulment net începe cu aprecierea modificărilor survenite în
valoarea lui în dinamică. Pentru aceasta, mărimea fondul de rulment net din anul de gestiune se
compară cu datele anului precedent și se determină cauzele, care au determinat devierea fondul de
rulment net în dinamică. Pentru analiza factorială vom utilizată cea de-a doua variantă de calculare a
fondului de rulment net:
Fondul de rulment net = (Capital propriu + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

De aici rezultă că fiecare parte componentă a fondul de rulment net influențează asupra
modificării acestuia. Calculul influenței factorilor se efectuează prin metoda balanțieră.

60
Sarcină:
1. Selectați datele inițiale în tabelul 6.2, utilizând datele din Bilanțul contabil,
pentru calcularea valorii fondului de rulment net;
2. Calculați valoarea fondului de rulment net la începutul și sfârșitul perioadei
de gestiune;
3. Calculați influența factorilor de gradul I asupra modificării fondului de
Tabelul 6.2 rulment net în dinamică;
4. Formulați concluziile în urma analizei efectuate.

Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de rulment net (lei)

Nr. Indicatori La La sfârșitul Abaterea Rezultatul

d/o începutul perioadei de absolută influenței
perioadei de gestiune factorilor
gestiune
A 1 2 3 4
1. Capitalul propriu
2. Datorii pe termen lung
3. Active imobilizate
Fondul de rulment net

Verificare
BIF=

Concluzii:_________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Pentru o analiză mai aprofundată cu privire la evoluția fondului de rulment net, la următoarea
etapă de analiză poate fi examinată influența factorilor detaliați. În cadrul analizei se efectuează
descompunerea factorilor generali de gradul I, în părțile sale componente (factori de gradul II).

61
7. ANALIZA LICHIDITĂȚII

7.1 Conținutul economic și importanța analizei lichidității

Analiza lichidității ocupă un loc esențial în aprecierea situației financiare a entității. Calcularea și
interpretarea coeficienților lichidității în mod obligatoriu sunt incluse practic în orice materiale
analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Situațiile financiare; raportul conducerii entității către
adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activității în perioada raportată; proiectul de
investiții; documentele de lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii
de credit etc.
Importanța deosebită a lichidității decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiții de existență a entității pe piață - posibilitatea de a-și onora obligațiile de plată la
termenele scadente.
Din punct de vedere al conținutului economic problematica lichidității, solvabilității și capacității
de plată este suficient de complexă, fiind tratată în mod diferit în lucrări științifice de specialitate și
metodici practice. Noțiunile menționate sunt foarte apropiate și, de aceea, deseori se confundă în
cadrul analizei Rapoartelor financiare.

7.2 Clasarea activelor și surselor de formare a acestora pentru analiza lichidității

Analiza lichidității începe cu gruparea tuturor activelor deținute de entitate în funcție de
capacitatea acestora de a se transforma în mijloace bănești. În practica economică se aplică mai multe
abordări în privința clasării activelor disponibile după acest criteriu. Activele pot fi grupate astfel:
A1 - active perfect lichide, precum sunt numerarul și documentele de numerar.
Uneori în această grupă se includ și investițiile curente care nu întotdeauna este acceptabil în
condițiile pieței insuficient dezvoltate de valori mobiliare;
A2 - active ușor realizabile: produse și mărfuri, investiții și creanțe curente;
A3 -active lent realizabile, precum sunt stocurile, alte active circulante. În această grupă deseori
se includ și investițiile pe termen lung;
A4 - active greu realizabile, la care se referă activele imobilizante.
Concomitent cu gruparea activelor disponibile, analiza lichidității implică clasarea surselor de
finanțare reflectate în pasivul Bilanțului contabil. Pasivele pot fi grupate în dependență de termenul
achitării astfel:
P1 - datorii urgente, adică cele scadente cu termenul de plată expirat;
P2 - datorii curente cu termenul de plată neexpirat;
P3 - datorii pe termen lung;
P4 - capital propriu.
Bilanțul contabil se consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relații:
A1 ≥ P1; A2 ≥ P2; A3 ≥ P3.
În urma menținerii acestor inegalități se ivește încă o relație: A4 ≤ P4. Îndeplinirea acestei
condiții semnifică faptul că la întreprindere există fondul de rulment net pozitiv.

Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru clasificarea activelor în funcție de
capacitatea de a se transforma în lichidități și a surselor de finanțare în
dependență de necesitatea achitării din Bilanțul contabil;
2. Clasificați activele și pasivele entității;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

62
Tabelul 7.1
Clasificarea activelor în funcție de gradul de lichiditate și a pasivelor după scadență

Grupe de active și pasive Începutul Sfârșitul

perioadei de perioadei de
gestiune gestiune
A1 – numerar și alte elemente de numerar
A2 – investiții și creanțe curent
A3 – stocuri, alte active curente
A4 – active imobilizate
TOTAL ACTIVE
P1 – datorii urgente (cu termen expirat)
P2 – datorii curente (cu termen neexpirat)
P3 – datorii pe termen lung
P4 – capital propriu
TOTAL PASIVE

Concluzii:____________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7.3 Analiza expresă a lichidității

O restricție importantă ce condiționează realizarea echilibrului financiar o reprezintă asigurarea
lichidității și a solvabilității entității. În practica economică sunt utilizate următoarele noțiuni:
Capacitatea de plată – capacitatea întreprinderii de a-și achita toate datoriile (pe termen lung și
cele curente) la termenele scadente.
Lichiditatea activelor – exprimă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în
numerar cu cheltuieli mai mici și într-un termen mai scurt.
Solvabilitatea pe termen lung – exprimă capacitatea întreprinderii de a-și achita toate datoriile
într-o perioadă mai îndelungată de timp.
Lichiditatea bilanțului contabil – capacitatea entității de ași achita datoriile curente la o anumită
dată.
Reieșind din definiția lichidității bilanțului contabil formula generală de calcul a acestui
coeficient poate fi redată astfel:

Lichiditatea =
Există câteva modalități de calcul și analiză a lichidității bilanțului contabil.
63
Prima metodă este utilizată în cadrul analizei expres a situației financiare a entității. În funcție de
mijloacele de plată luate în calcul, se deosebesc următoarele rate de lichiditate: absolută, intermediară
și curentă.

În tabelul 7.2 vom completa spațiile libere cu formulele de calcul a coeficienților lichidității.

Tabelul 7.2
Calculul coeficienților de lichiditate în cadrul analizei exprese

Denumirea Modul de calcul Semnificația coeficientului Intervalul

coeficientului optim
1 2 3 4
Lichiditatea reflectă capacitatea entității de 0,2-0,25
absolută rambursare rapidă a datoriilor
mobilizând numerarul și
documentele bănești
Lichiditatea capacitatea entității dea-și achita 0,7-0,8
intermediară datoriile curente mobilizând
numerarul și documentele bănești,
investițiile financiare curente și
creanțele curente totale
Lichiditatea capacitatea entității dea-și achita 2,0-2,5
curentă datoriile curente mobilizând
activele circulante disponibile
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru calculul coeficienților lichidității din Bilanț
2. Calculați valorile acestor coeficienți prin metoda expresă;
3. Examinați evoluția coeficienților lichidității în dinamică;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 7.3
Analiza ratelor lichidității în cadrul analizei exprese

Denumirea Calculul coeficientului Abaterea

coeficientului la începutul perioadei de gestiune la sfârșitul perioadei de absolută
gestiune
1 2 3 4
Lichiditatea
absolută

Lichiditatea
intermediară

Lichiditatea
curentă

64
Concluzii:______________________________________________________________
____________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

7.4 Analiza factorială a lichidității

Necorespunderea coeficienților de lichiditate parametrilor recomandați, existența tendințelor
negative în evoluția acestor coeficienți impune depistarea cauzelor ce au condiționat modificarea
lichidității. În acest scop se efectuează analiza factorială, a acestor coeficienți de lichiditate. Vom
examina metodica corespunzătoare în baza coeficientului lichidității curente.
Modificarea lichidității curente poate fi influențată de creșterea sau reducerea atât a activelor
circulante cât și a datoriilor curente. În acest sens, lichiditatea curentă, ca indicator rezultativ, depinde
de doi factori generalizatori:

- Modificarea activelor circulante totale (∆ AC)

- Modificarea datoriilor curente totale (∆ DC)

La determinarea influenței factorilor, asupra modificării lichidității curente se aplică metoda

substituților în lanț.
Sarcină:
1. Selectați datele necesare pentru analiza factorială a lichidității curente din Bilanțul
contabil și completați Tabelul 7.4;
2. Calculați influența factorilor asupra modificării lichidității curente;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

Tabelul 7.4
Calculul influenței factorilor generali asupra modificării lichidității curente

Nr. Nr. Factorii de influență, lei Lichiditatea Calculul Rezultatul

de de Active circulante Datorii curente curentă influenței factorilor influenței
cal. sub. factorilor

Verificare
65
BIF=

66
8. ANALIZA FLUXURILOR DE NUMERAR

8.1 Esența fluxurilor de numerar. Aprecierea generală a fluxului de numerar

Desfășurarea activității economice a entității generează permanent mișcarea mijloacelor
bănești. În Situațiile financiare pentru reflectarea acestei mișcări se aplică noțiunea de „fluxul de
numerar". În literatura de specialitate și practica economică se mai utilizează și alte denumiri, ce
desemnează același fenomen: fluxul de disponibilități, de lichidități, de mijloace bănești, de trezorerie
etc.
Fluxurile de numerar reprezintă încasările și plățile de numerar, efectuate în cursul perioadei de
gestiune. Diferența dintre suma încasărilor și plăților constituie fluxul net de numerar.
La etapa inițială a analizei se studiază modificările survenite în mărimile absolute și relative ale
fluxurilor de numerar în comparație cu perioada precedentă și nivelul prognozat.
La efectuarea acestei direcții de analiză, pe lângă informația din Situația fluxurilor de numerar,
se aplică datele din Planul de afaceri.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mărimii și evoluției fluxurilor de numerar
pot fi determinate: abaterea absolută a acestora, ritmul creșterii, sporul creșterii, procentul îndeplinirii
planului și procentul abaterii de la plan.
Aprecierea informațiilor obținute se efectuează pornind de la următoarele considerente:

Considerentele respectate Nerespectarea condițiilor

1. Desfășurarea reușită a activității operaționale Provoacă scăderea soldului numerarului și

trebuie să genereze fluxul net pozitiv insolvabilitatea întreprinderii

2. Menținerea și dezvoltarea potențialului Determină reducerea potențialului întreprinderii în

economic al întreprinderii condiționează fluxul perspectivă
net negativ din activitatea de investiții

3. Fluxurile pozitive din activitatea operațională și Provoacă scăderea soldului numerarului și

cea financiară (în caz de necesitate) trebuie să insolvabilitatea întreprinderii
compenseze fluxul negativ din activitatea de
investiții

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 8.1, datele necasate pentru analiza generală a fluxului net
de numerar în dinamică, din Situația fluxurilor de numerar;
2. Calculați valoarea fluxului net de numerar în anul precedent și curent;
3. Apreciați schimbările care au intervenit în dinamică pe fiecare tip de
activitate a entității și a fluxului net de numerar in dinamică în unități
valorice și relative;
4. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

67
Tabelul 8.1
Aprecierea generală a evoluției fluxului net de numerar în dinamică

Nr. Tipul de activitate Anul Anul curent Abaterea Ritmul

d/o precedent absolută creșterii, %
1 2 3 4= 5=
1. Activitatea operațională
2. Activitatea investițională
3. Activitatea financiară
Fluxul net de numerar total

8.2 Analiza structurală a fluxurilor de numerar

Analiza structurală oferă informații detaliate cu privire la proveniența încasărilor și utilizarea
numerarului încasat. În cadrul analizei se examinează corelația dintre diferite canale de încasare și
direcții de plată a numerarului. Analiza structurală permite aprecierea contribuției fiecărui element
component al plăților și încasărilor la formarea fluxului net de numerar.
În teoria și practica economică se aplică două modalități tehnice de efectuare a analizei
structurale a fluxului de numerar (analiza separată a structurii fluxului de numerar și analiza îmbinată
a structurii fluxului de numerar). Esența primei modalități constă în analiza separată a structurii
încasărilor și plăților cu calcularea ponderii fiecărui element component în suma totală a încasărilor
sau respectiv a plăților.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 8.2, datele necasate pentru analiza structurii separate a
fluxurilor de numerar, din Situația fluxurilor de numerar;
2. Separat înscriați toate încasările de numerar și plățile de numerar din toate
tipurile de activitate;
3. Calculați ponderea fiecărui element de încasări de numerar în suma totală
de încasări și ponderea fiecărui element de plăți de numerar din suma totală
a plăților;
4. Apreciați schimbările care au intervenit în structura încasărilor și plăților de
numerar in dinamică;
5. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

68
Tabelul 8.2
Analiza separată a structurii încasărilor și plăților mijloacelor bănești

Nr. Fluxurile de numerar Anul precedent Anul curent

d/o suma, lei cota, % suma, lei cota, %
1 2 3= 4 5=
Încasări de numerar
1 Încasări din vânzări
2 Alte încasări
operaționale
3 Încasări din vânzarea
activelor imobilizante
4 Dobânzi încasate
5 Dividente încasate
6 Alte încasări
investiționale
7 Încasări sub formă de
credite și împrumuturi
8 Încasări din operațiuni
de capital
9 Alte încasări financiare
10 Total încasări de 100 100
numerar
Plăți de numerar
1 Plăți pentru stocuri și
servicii procurate
2 Plăți către angajați și
organe de asigurare
socială
3 Dobânzi plătite
4 Plata impozitului pe
venit
5 Alte plăți operaționale
6 Plăți aferente intrărilor
de active imobilizate
7 Alte plăți investiționale
8 Plăți aferente
rambursării creditelor și
împrumuturilor
9 Dividente plătite
10 Alte plăți financiare
11 Total plăți de numerar 100 100

8.3 Analiza factorială a fluxurilor de numerar

Scopul acestei etape constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări
esențiale în fluxurile de numerar. Pentru atingerea acestui obiectiv se folosește metoda balanțieră,
întrucât există legătura aditivă dintre indicatorul rezultativ (fluxul net total de mijloace bănești) și
factorii influenți (încasările și plățile bănești).

În spațiile rezervat înscriați formula dependenței factoriale a fluxului net total de numerar de
factorii de influență

După cum se observă din formula, la aplicarea acestei metode pentru simplificarea calculelor în
cadrul fiecărui tip de activitate fluxurile de numerar se unesc în două grupe: încasări și plăți. Influența
modificării încasărilor asupra fluxului net total este egală cu abaterea absolută a încasărilor față de
perioada de comparație.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 8.3, datele necasate pentru analiza factorială a fluxului net
de numerar, din Situația fluxurilor de numerar;
2. Calculați influența factorilor asupra devierii fluxului net de numerar in
dinamică;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.
Tabelul 8.3
Calculul influenței factorilor asupra fluxului net de numerar

Nr. Fluxurile de numerar pe tipuri Anul Anul Abaterea Influența

d/o de activități precedent curent absolută asupra
fluxului
net
1 2 3 4= 5=
Activitatea operațională
1 Încasări din vânzări
2 Alte încasări operaționale
3 Plăți pentru stocuri și servicii
procurate
4 Plăți către angajați și organe de
asigurare socială și medicală
5 Plata impozitului pe venit
6 Alte plăți operaționale
Fluxul net de numerar din activitatea
operațională

70
Activitatea de investiții
7 Încasări din vânzarea activelor
imobilizate
8 Plăți aferente intrărilor de active
imobilizate
Fluxul net de numerar din activitatea
de investiții
Activitatea financiară
9 Încasări sub formă de credite și
împrumuturi
10 Plăți aferente rambursării
creditelor și împrumuturilor
11 Plata dividendelor
12 Alte încasări (plăți)
Fluxul net de numerar din activitatea
financiară
Fluxul net de numerar total

8.4 Analiza concordanței dintre rezultatele financiare și fluxurile de numerar

La etapa finală se examinează conexiunea dintre rezultatele financiare obținute și fluxurile
mijloacelor bănești generate în cadrul activității economice a întreprinderii.
Pentru studierea acestui aspect al activității întreprinderii pot fi calculate abaterile absolute
și/sau relative (evaluate în procente) ale fluxurilor de numerar de la rezultatele financiare. Aprecierea
rezultatelor obținute se efectuează în comparație cu situația optimă: O dată cu creșterea stabilă a
profitului trebuie să aibă loc și o nu mai puțin intensă creștere afluxului net pozitiv.

Sarcină:
1. Selectați în tabelul 8.4, datele necasate pentru analiza corelației dintre
rezultatele financiare și fluxurile de numerar pe tipuri de activități, din
Situația de profit și pierdere și Situația fluxurilor de numerar;
2. Calculați abaterile apărute in dinamică, dintre rezultatul financiar și fluxul
net de numerar pe fiecare tip de activitate;
3. Formulați concluziile pe baza rezultatelor obținute.

71
Tabelul 8.4
Analiza corelației dintre rezultatele financiare și fluxul de numerar

Nr. Tipuri de Anul precedent Anul curent Abaterea fluxului net

d/o activități față de rezultatul
financiar
Rezultatul Fluxul Rezultatul Fluxul Anul Anul
financiar net financiar net precedent curent
1 2 3 4 5 6= 7=
1 Activitatea
operațională
2 Activitatea de
investiții
3 Activitatea
financiară
Total

Existenta devierilor considerabile dintre dinamica rezultatelor financiare obținute și evoluția

fluxurilor de numerar poate fi efectul diverselor cauze cu caracter obiectiv și subiectiv. Pentru
depistarea acestor cauze se aplică metodologia întocmirii Situației fluxurilor de numerar potrivit
metodei indirecte.

72
BIBLIOGRAFIE

1. [Link], P., BOȘTINARU, A., PRĂJIȘTEANU, B. Diagnostic financiar: instrumente

de analiză financiară. București: Ed. Economică, 2003. -528 p.
2. BUȘE, L. Analiza economico-financiară. București: Ed. Economică, 2005. - 423 p.
3. GHEORGHIU, A. Analiza economico-financiară la nivel microeconomic. București: Ed.
Economică, 2004. - 320 p.
4. GORTOLOMEI, V. Bazele analizei activității economice (Curs universitar). Chișinău: ASEM,
2006. - 173p.
5. IȘFANESCU A., STĂNESCU C., BĂICUȘI A. Analiza economico — financiară. București,
Editura Economică, 1996, - 320 p.
6. MĂRGULESCU, D. Analiza economico-financiară a întreprinderii. București: Ed. Fundației
România de Mâine, 1999. - 394 p.
7. MĂRGULESCU D., MITRAN D., VASILE E. Analiza economico-financiară în industrie –
comerț - turism și probleme în orizontul dezvoltării. București: BREN, 2011. -360 p.
8. NICULESCU, M. Diagnostic [Link].I. București: [Link]ă, 2003.- 312 p.
9. ROBU, V., ANGHEL, I., ȘERBAN, E. Analiza economico-financiară a firmei. București: Ed.
Economică, 2014.- 510 p.
10. SÂRBU V., STRATU O. Analiza economico-financiară. Chișinău: ,,Valinex” SRL, 2016.- 287 p.
11. TCACI, N., TCACI, A. Diagnostic financiar. Note de curs. Chișinău: CEP USM, 2020. -213 p.
12. ȚIRIULNICOVA, N., PALADI, V., GAVRILIUC, L. și alții. Analiza
rapoartelor financiare. Instrumente,metode, procedee și tehnici de aplicare a informației
contabil-financiare în procesul decisional. Ed.a II-a, rev. Chișinău: ACAP RM, 2011, 400p.
13. 13.VÂLCEANU, G., ROBU, V., GEORGESCU, N. Analiza economico - financiară. Ed.a II-a.
București: Ed. Economică, 2005. - 447 p
14. КОВАЛЕВ В. Финансовый анализ: методы и процедуры. Москва: Финансы и статистика,
2001. - 396 p.
15. САВИЦКАЯ Г.В., Анализ хозяйственной деятельности предприятия. Минск: Новое
знание, 2002. - 667 р.

73
În redacția autorului

Semnat pentru tipar 27.04.2023

Coli editoriale 3,5. Coli de autor 3,8. Coli de tipar 8,55.
Tirajul 50 ex. Comanda 29.
______________________________________________________

Tipografia Serviciului Editorial-Poligrafic al ASEM

Chișinău, str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 59, MD 2005
Telefon: (022) 402-936, 402-910

S-ar putea să vă placă și

Analiza Rapoartelor Financiare
100% (3)
Analiza Rapoartelor Financiare
103 pagini
Analiza Rapoartelor Financiare Carte
100% (4)
Analiza Rapoartelor Financiare Carte
255 pagini
Analiza Rapoartelor Manual
Încă nu există evaluări
Analiza Rapoartelor Manual
257 pagini
At 1
Încă nu există evaluări
At 1
11 pagini
Manual Analiza Rapoartelor Financiare Tiriulinicova Conspecte MD
100% (1)
Manual Analiza Rapoartelor Financiare Tiriulinicova Conspecte MD
91 pagini
Analiza Formării Profitului
0% (1)
Analiza Formării Profitului
17 pagini
Analiza
100% (17)
Analiza
251 pagini
Tema 5. Analiza Perform - Fin.
Încă nu există evaluări
Tema 5. Analiza Perform - Fin.
10 pagini
Tema 2. Analiza Formării Profitului
100% (1)
Tema 2. Analiza Formării Profitului
25 pagini
2021 Tema 4. Analiza Performantelor Financiare Entittatii Econimicw
Încă nu există evaluări
2021 Tema 4. Analiza Performantelor Financiare Entittatii Econimicw
5 pagini
Profitul
Încă nu există evaluări
Profitul
13 pagini
Tema 5 PDF
Încă nu există evaluări
Tema 5 PDF
8 pagini
ANALIZA RATIO TATA MOTORS (1) (4) Raport Final Lajdlfjhdgsk
Încă nu există evaluări
ANALIZA RATIO TATA MOTORS (1) (4) Raport Final Lajdlfjhdgsk
30 pagini
Diagnostic Financiar
Încă nu există evaluări
Diagnostic Financiar
11 pagini
Analiza Performantelor Financiare in Baza Situatilor Financiare Anuale
100% (1)
Analiza Performantelor Financiare in Baza Situatilor Financiare Anuale
21 pagini
Analiza Viorica Cosmetic
100% (3)
Analiza Viorica Cosmetic
20 pagini
Practika 1
Încă nu există evaluări
Practika 1
33 pagini
Referat La Analiza Si Diagnostic Financiar
Încă nu există evaluări
Referat La Analiza Si Diagnostic Financiar
29 pagini
Lucrare Analiza Corelatiei Rentabilitate Pozitia Financiara Studiu de Caz
Încă nu există evaluări
Lucrare Analiza Corelatiei Rentabilitate Pozitia Financiara Studiu de Caz
56 pagini
FMA (Proiect Comparativ Pe Instrumentul de Analiză A Raporturilor Manageriale)
Încă nu există evaluări
FMA (Proiect Comparativ Pe Instrumentul de Analiză A Raporturilor Manageriale)
13 pagini
Analiza Și Interpretarea Situațiilor Financiare
Încă nu există evaluări
Analiza Și Interpretarea Situațiilor Financiare
5 pagini
Un Studiu Privind Analiza Performanței Financiare Cu Referire La Kesoram Cement
Încă nu există evaluări
Un Studiu Privind Analiza Performanței Financiare Cu Referire La Kesoram Cement
81 pagini
Analiza Viorica Cosmetic
100% (1)
Analiza Viorica Cosmetic
20 pagini
Declarațiile Financiare Sunt Produsele Finale Ale Contabilității Financiare.
Încă nu există evaluări
Declarațiile Financiare Sunt Produsele Finale Ale Contabilității Financiare.
20 pagini
Analiza Formarii Profitului
Încă nu există evaluări
Analiza Formarii Profitului
16 pagini
Curs - 2 - Raportare Financiara
Încă nu există evaluări
Curs - 2 - Raportare Financiara
9 pagini
Analiza Profitului p.3
100% (7)
Analiza Profitului p.3
7 pagini
Analiza Rentabilității - Ultratech Cements
Încă nu există evaluări
Analiza Rentabilității - Ultratech Cements
61 pagini
Proiect de Management Financiar BBA
Încă nu există evaluări
Proiect de Management Financiar BBA
54 pagini
Analiza Financiară A MRF
Încă nu există evaluări
Analiza Financiară A MRF
69 pagini
Analiza Rapoartelor Financiare PDF
Încă nu există evaluări
Analiza Rapoartelor Financiare PDF
15 pagini
Planificarea Proiectului Bordian T.
Încă nu există evaluări
Planificarea Proiectului Bordian T.
20 pagini
Tema 11
Încă nu există evaluări
Tema 11
20 pagini
Analiza Economica Financiara II
Încă nu există evaluări
Analiza Economica Financiara II
145 pagini
Silvia Petrescu Analiza Si Diagnostic Financiar Contabil PDF
100% (2)
Silvia Petrescu Analiza Si Diagnostic Financiar Contabil PDF
202 pagini
TR1 - Contabilitate Financiară
Încă nu există evaluări
TR1 - Contabilitate Financiară
7 pagini
Analiza Echilibrului Economico-Financiar Al Unei Firme
Încă nu există evaluări
Analiza Echilibrului Economico-Financiar Al Unei Firme
72 pagini
Decizii Financiare08.09
Încă nu există evaluări
Decizii Financiare08.09
50 pagini
10.razoanele Financiare - o Introducere
Încă nu există evaluări
10.razoanele Financiare - o Introducere
8 pagini
Analiza Si Diagnostic Ghid Aplicativ 2008, PDFTK
100% (2)
Analiza Si Diagnostic Ghid Aplicativ 2008, PDFTK
403 pagini
Curs de Analiză Financiară
Încă nu există evaluări
Curs de Analiză Financiară
5 pagini
Sesiunea Nr. 5 - Analiza Verticală Și Orizontală
Încă nu există evaluări
Sesiunea Nr. 5 - Analiza Verticală Și Orizontală
45 pagini
Lucrare de Licenta
50% (2)
Lucrare de Licenta
47 pagini
Examen de Stat Contabilitate
Încă nu există evaluări
Examen de Stat Contabilitate
12 pagini
Analiza Diagnostic A Profitului Brut
Încă nu există evaluări
Analiza Diagnostic A Profitului Brut
10 pagini
Tema 21
Încă nu există evaluări
Tema 21
14 pagini
FM Ch2
Încă nu există evaluări
FM Ch2
13 pagini
Rolul Şi Conţinutul Analizei Financiare A Întreprinderii
100% (2)
Rolul Şi Conţinutul Analizei Financiare A Întreprinderii
33 pagini
Raportul Stagiului Practicii de Producţie Ii: În Baza Materialelor Î.I. MORARI TATIANA"
Încă nu există evaluări
Raportul Stagiului Practicii de Producţie Ii: În Baza Materialelor Î.I. MORARI TATIANA"
17 pagini
Contabilitate Financiara
Încă nu există evaluări
Contabilitate Financiara
6 pagini
Sohal
Încă nu există evaluări
Sohal
81 pagini
Studiu de Caz
Încă nu există evaluări
Studiu de Caz
4 pagini
Lucru Individual Finantele Intreprinderii
Încă nu există evaluări
Lucru Individual Finantele Intreprinderii
6 pagini
Analiza Si Diagnostic Ghid Aplicativ 2008
100% (4)
Analiza Si Diagnostic Ghid Aplicativ 2008
404 pagini
TEMA. Analiza Rezultatelor Financiare Si Rentabilitatii
Încă nu există evaluări
TEMA. Analiza Rezultatelor Financiare Si Rentabilitatii
7 pagini
C Analiza Pe Problematici
Încă nu există evaluări
C Analiza Pe Problematici
17 pagini
Analiza Economico Finanicara
Încă nu există evaluări
Analiza Economico Finanicara
115 pagini
Exercițiu Practic
Încă nu există evaluări
Exercițiu Practic
6 pagini
Analiza Economico Financiara
Încă nu există evaluări
Analiza Economico Financiara
198 pagini