UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Inginerie Electrică

Referatla lucrarea de laborator Nr.1 MS

MASURAREA TENSIUNILOR SI CURENTILOR ELECTRICI

Student: [Link]-231
Liviu Ceban

A verificat: Corneliu Ghertescu

Chişinău, 2025
 Lucrarea de laborator nr. 1

MASURAREA TENSIUNILOR SI CURENTILOR ELECTRICI

1. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are urmatoarele scopuri:

 alegerea corecta a unui aparat (voltmetru sau ampermetru) corespunzator unei aplicatii date;
 utilizarea voltmetrelor si ampermetrelor analogice si digitale;
 cunoasterea influentei aparatelor asupra marimilor de masurat;
 prezentarea rezultatului unei masurari.

2. APARATE ANALOGICE SI DIGITALE

Masurarea tensiunii si a curentului electric se face, folosind aparate, care indica direct valoarea marimii
respective:
 voltmetre (sau, dupa multiplii si submultiplii voltului: kilovoltmetre, milivoltmetre etc.) pentru masurarea
tensiunii;
 ampermetre (sau, dupa multiplii si submultiplii amperului: kiloampermetre, miliampermetre etc. ) pentru
masurarea curentului.
Ambele functii (masurarea tensiunii si a curentului) pot fi realizate cu un singur aparat, numit multimetru.

Aparatele de masurare pot fi:

 analogice (cu ac indicator);
 digitale (cu afisare numerica a rezultatului pe panou).
Aparatele analogice pot fi:
 electromecanice (magnetoelectrice, feromagnetice, electrostatice etc.);
 electronice.

În ANEXA 1 se prezinta simbolurile marcate pe cadranele aparatelor analogice, în ANEXA 2 sunt precizate
caracteristicile metrologice ale voltmetrelor analogice si digitale iar în ANEXA 3 este prezentata modalitatea de calcul a
erorii de baza (intrinseci) a multimetrului digital ? 4313.

2.1. CRITERII DE SELECTIE A APARATELOR

Criteriile de selectie sunt aceleasi pentru ambele tipuri de aparate. În consecinta, sunt prezentate într-un caz
general, folosind termenul de marime fie pentru tensiune, fie pentru curent.

2.1.1. FORMA MARIMII DE MASURAT

Marimile de masurat pot fi:
 marimi continue;
 marimi variabile.

[Link]. MARIMI VARIABILE

Pentru marimile variabile se definesc:

 Valoarea instantanee: valoarea, pe care o marime variabila o are într-un moment oarecare, t; se noteaza cu
litera mica a simbolului marimii respective.

NOTA: În exemplele ce urmeaza se va folosi simbolul “u” al tensiunii, desi proprietatile exemplificate pot fi ale
oricarei alte marimi.
O marime variabila u(t) este periodica daca se repeta identic, în timp, dupa intervale egale:
u(t) u(t kT)
(2.1)
unde k = 1, 2, ..., iar T este perioada marimii.
Pentru o marime periodica, se definesc:
  Valoarea de vârf este cea mai mare valoare instantanee atinsa de o marime periodica în cursul unei perioade;
daca valoarea instantanee este u(t) sau u, valoarea de vârf se noteaza cu u‸ .
 Valoarea efectiva (sau eficace): radacina patrata a mediei patratelor valorilor instantanee ale unei marimi
periodice, în timp de o perioada:
t1 T
1 2
U 
dt 0
u (t) (2.2)
T t1

unde t1 este un moment de timp oarecare.

 Valoarea medie: media aritmetica a valorilor instantanee pe un interval de timp egal cu o perioada T:

u~ 1

t1 T

u(t ) dt (2.3)
T t
1

Aceasta valoare nu depinde de valoarea initiala t1 a intervalului.

O marime periodica a carei valoare medie, în decursul unei perioade T este nula, se numeste marime
alternativa.

[Link]. MARIMI SINUSOIDALE

Se numeste marime sinusoidala o marime alternativa, a carei expresie ca functiune de timp, poate fi scrisa sub
forma “în sinus”:
u U m sin t  (2.4)

în care Um> 0, > 0 si > 0 sau < 0, sunt parametrii constanti, caracteristici marimii: amplitudinea, pulsatia si
faza initiala.

Observatii:
 Pentru o marime sinusoidala, între valoarea maxima si valoarea efectiva , exista relatiile:
U
U m
;
U m U 2 (2.5)
2
 Valoarea medie a unei marimi sinusoidale este nula si de aceea nu poate fi utilizata pentru caracterizarea
acesteia.

[Link]. MARIMI PERIODICE NESINUSOIDALE

O marime periodica nesinusoidala se dezvolta în serie Fourier de forma:
 

u(t) U 0  2Un sinnt n U 0

(2.6)
  u n t 
n 1 n 1

Marimea are o componenta continua si o componenta alternativa.

Valoarea efectiva este:
0
2
  n
2
c
2
a
2
U U  U  U U (2.7)
n 1

Valoarea efectiva a unei marimi periodice este radacina patrata a sumei patratului componentei continue U0 U c si a

patratelor valorilor efective ale armonicilor (patratul valorii efective a componentei alternative - U 2 2
U ).
n a
Pentru marimi periodice alternative se definesc: n 1

 Coeficientul de vârf:

k U (2.8)
 m
 Coeficientul de forma: 
U
 kf U
2 t0 
T (2.9)
2

T u
t0
dt

unde t0 este momentul în care u trece prin zero cu valori crescatoare.

Pentru marimi sinusoidale, rezulta:

k  2
sin
v
k  (2.10)
 1,1
1
f sin
2 2

2.1.2. ALEGEREA APARATELOR ANALOGICE SI DIGITALE ÎN FUNCTIE DE FORMA SI FRECVENTA MARIMII

DE MASURAT

 Pentru masurarea unei marimi continue, se pot folosi: aparate analogice1 de tip magnetoelectric,
electrodinamic, feromagnetic, electrostatic etc. si aparate digitale.
 În cazul unei marimi variabile în timp, trebuie facuta urmatoarea observatie:

Din cauza inertiei dispozitivului mobil, aparatele analogice nu pot urmari variatiile instantanee ale marimilor periodice
masurate. De aceea, ele indica:
 de obicei, valori efective (când au momentul cuplului activ instantaneu proportional cu patratul marimii
de masurat), de exemplu: aparate electrodinamice, feromagnetice, ferodinamice, electrostatice;
 valori medii (când au momentul cuplului activ instantaneu proportional cu marimea de masurat), de
exemplu: aparat magnetoelectric cu redresoare.

Indiferent de valoarea masurata (efectiva sau medie) aparatele analogice au scara gradata în valori efective ale
marimii sinusoidale.
La masurarea unei marimi periodice nesinusoidale, se poate considera ca:
 aparatele analogice de tip electrodinamic, ferodinamic, electrostatic etc. indica valoarea efectiva a marimii de
masurat (tensiune, curent), indiferent de forma (daca frecventa acestei marimi este în intervalul de frecventa al
aparatului);
 aparatele magnetoelectrice cu redresoare masoara corect valoarea medie a marimii, dar indicatia sa este
afectata de o eroare (deoarece scara este gradata în valori efective ale unei marimi sinusoidale). Eroarea de
determinare a valorii efective la masurarea unei marimi periodice nesinusoidale folosind un aparat
magnetoelectric cu redresoare este:
 kf 
 kf 
%1   100 100 (2.11)
 1  %
 k f sin   1,11

 aparatele digitale masoara valoarea efectiva.

Pentru o marime nesinusoidala, aparatele digitale masoara valoarea efectiva numai daca sunt echipate cu
convertoare de valoare efectiva, marcate “true r.m.s.” - true root mean square -.
Daca la intrarea unui aparat digital este un condensator de decuplare, componenta continua va fi eliminata si
aparatul digital va masura numai valoarea efectiva a componentei alternative.
Marimile periodice au diferite frecvente. Un aparat masoara corect numai pentru un interval de frecventa, care
este specificat pe cadranul sau (pentru aparate analogice) sau în cartea tehnica (pentru aparate digitale).

2.1.3. CONECTAREA ÎN CIRCUIT. INFLUENTA APARATULUI ASUPRA MARIMII MASURATE

Ampermetrul se conecteaza în serie în circuitul, prin care circula curentul de masurat sau înseriat cu
elementul, al carui consum de curent se determina.
Voltmetrul se conecteaza într-un circuit:

1
Pentru recunoasterea acestor tipuri de aparate electromecanice, cautati simbolurile lor în ANEXA 1
  între doua puncte, între care se determina valoarea tensiunii electrice (definita ca diferenta de potential
între cele doua puncte);
 voltmetrul se monteaza în paralel cu elementul, la bornele caruia se determina tensiunea.
Considerând masurarea curentului si a tensiunii pentru un receptor (figura 1), ampermetrul se conecteaza în
serie, iar voltmetrul se conecteaza în paralel cu receptorul.
Observatie:
Se foloseste o sursa de tensiune având rezistenta interna mult mai mica decât rezistenta totala a circuitului, conectat
la bornele ei. Astfel, conectarea ampermetrului sau a voltmetrului în circuit, prin consumul suplimentar al
aparatelor, nu modifica valoarea tensiunii sursei.

Figura 1 Conectarea ampermetrului si a voltmetrului

Deoarece fiecare aparat de masurare are o rezistenta interna finita (ideal RA=0, RV=), conectarea sa în circuit
va conduce la perturbarea circuitului respectiv si la aparitia unei erori de retroactiune.
 La masurarea curentului, eroarea de retroactiune este:
I I
%
R  mas
100 
A
100%  (2.12)

I RA R
unde: Imas este curentul masurat;
I - curentul real, în lipsa ampermetrului.

 La masurarea tensiunii, eroarea de retroactiune este:

U U R*
% m
100  100% (2.13)
*
U R R
R
*
unde:
R R 
V
(2.14)

R RV
Ca aceasta eroare de retroactiune sa fie cât mai mica, este necesar ca rezistentele interne ale aparatelor sa fie cât
mai apropiate de valorile ideale RA  0 ; RV   .
Deci, acesta este unul dintre criteriile de alegere a unui aparat de masurare pentru o aplicatie data.
Un alt indicator al afectarii, de catre aparatul de masurare, a marimii de masurat, este consumul propriu al
aparatului , care depinde de rezistenta sa interna:
P R I 2
(2.15)
A A

2
U (2.16)
PV 
RV
2.1.4. GAMA DE MASURARE

NOTA: În cele ce urmeaza, se va folosi pentru exemplificare, cazul masurarii tensiunii.

Un voltmetru analogic poate avea una sau mai multe game de masurare si una sau mai multe scari gradate.
Pentru masurarea unei tensiuni, o singura gama si o singura scara sunt optime, deoarece asigura erori minime de
masurare.
Se adopta gama de masurare pentru care indicatia este cel mai aproape de sfârsitul scarii aparatului. În
acest caz, eroarea relativa de masurare este minima.
 Pentru un aparat analogic, valoarea masurata Ux este:
Ux c  (2.17)

unde: c = Umax / max este constanta aparatului;

 este numarul de diviziuni indicat de acul indicator;
max este numarul de diviziuni al scarii;
Umax este valoarea maxima a scalei.

EXEMPLU: Un voltmetru este conectat pe gama de 10 V (Umax = 10 V), are scara gradata cu 50 diviziuni (max = 50)
si se citeste = 41,5 diviziuni. Atunci tensiunea masurata, Ux, va fi:
U 10
U  max   41,8
(2.18)
8,36
x V
max 50

 Pentru un aparat digital, valoarea masurata se citeste direct pe panoul de afisaj; aceste aparate au posibilitatea de
selectie automata a gamei de masurare.
Eroarea de masurare Ux este:

U x U xi (2.19)
Uxs
unde: Ux este eroarea de baza (intrinseca) a aparatului . Aceasta se manifesta când masurarea se face în anumite
conditii de referinta. Exista mai multi factori ce determina aceste conditii, dar cel care ne va interesa este
temperatura.

Pentru aparate analogice cu clasa de exactitate c 0,5 (clasa de exactitate a unui aparat este notata pe cadran - vezi
ANEXA 1), intervalul de referinta de temperatura este 20 ± 1°C, iar daca c 1, acest interval este 20 ± 2 °C.

Deci , daca un voltmetru are c = 0,2 si masurarea cu el se face la 19°C, atunci Ux = Uxi.
Uxs reprezinta erori suplimentare, care apar atunci când aparatul nu mai este utilizat în conditii de referinta.
Referindu-ne tot numai la temperatura, daca aceasta este în afara intervalului de referinta, însa în intervalul de
utilizare (se va considera ca intervalul de utilizare al aparatelor analogice este 20±10°C), atunci se va lua 
Ux=2Uxi.
Eroarea de baza (intrinseca) pentru un aparat analogic este:

U xi c (2.20)
U
 max
100
unde c este indicele clasei de exactitate (vezi ANEXA 1).

Pentru un aparat digital , indiferent de gama pe care este folosit, rezultatul masurarii se citeste direct pe afisaj.
Pentru astfel de aparate (digitale), eroarea intrinseca este:
1
U  c U
c (2.21)
U

 2 max
xi 1 x
100
unde c1 si c2 au valori specificate în cartea tehnica a aparatului.
Modalitatea de calcul a erorii intrinseci a multimetrului digital ? 4313 (utilizat în masuratorile din lucrarea data)
este prezentat în ANEXA 3.
Rezolutia reprezinta valoarea digitului celui mai putin semnificativ (cea mai mica variatie a marimii de masurat,
sesizabila pe o anumita gama).
Eroarea relativa (sau incertitudinea relativa de masurare) X , pentru ambele tipuri de aparate, este:
U x
X  100, (in %) (2.22)
Ux

NOTA: x se rotunjeste la doua zecimale.

Rezultatul masurarii se prezinta sub forma:
U x Ux si U x (V) X (2.23)
(%)
3. CHESTIUNI DE STUDIAT
1. Masurari de tensiuni continue cu aparate analogice si digitale;
2. Masurari de tensiuni alternative sinusoidale cu aparate analogice si digitale;
3. Masurari de curenti continui cu aparate analogice si digitale;
4. Masurari de curenti alternative sinusoidale cu aparate analogice si digitale;

4. MODUL DE EXPERIMENTARE

4.1. SCHEME SI APARATE FOLOSITE

Se folosesc urmatoarele scheme :

Figura 2 Schema pentru masurarea: (a) tensiunilor continui; (b) tensiunilor alternative.

Figura 3 Schema pentru masurarea: (a) curentilor continui; (b) curentilor alternativi.

Lista aparatelor utilizate:

U - sursa reglabila de tensiune continua, 0.....50 V;
R1, R2, R - rezistoare sau reostate;
V1 - voltmetru analogic de c.c. (magnetoelectric - multimetrul 43101) ;
V2, A2, V4, A4 - multimetru digital (? 4313);
A1 - ampermetru analogic de c.c./c.a. (electrodinamic);
AT - autotransformator reglabil 220 / 0......250 V;
V3 - voltmetru analogic de c.a. (feromagnetic).

4.2. DESFASURAREA LUCRARII

 Se folosesc montajele din figura 2 a si b.
Utilizând o sursa de tensiune continua, apoi o sursa de tensiune alternativa se vor face urmatoarele masuratori:
 se alege o gama si se masoara doua tensiuni ;
 o aceeasi tensiune se masoara folosind doua game, cu un voltmetru analogic si cu un voltmetru (multimetru)
digital. Datele si rezultatele masurarilor se înscriu în tabelul 1.
 Tabelul 1

Mărimea măsurată Aparat Gama Ux ∆Ux εx Ux ± ∆Ux

V V V %
analogic 300 232 1,5 0,64 232±1,5
150 51 0,75 94 51±0,75
Tensiune
analogic 120 100 4,8 4,8 100±4,8
continuă
600 120 24 20 120±24
digital 100 70,6 1,1 1,55 70,6±1,1
1000 282 10 3,54 282±10
analogic 300 222 1,5 0,67 222±1,5
75 54 0,375 0,69 222±1,5

Tensiune analogic 600 236 24 10,16 236±24

alternativă
30 26,1 4,59 17,58 26,1±4,59

digital 200 53,4 0,52 0,97 53,4±0,52

700 222 13,4 6,03 222±13,4

NOTA: Ux se rotunjeste la atâtea zecimale câte are Ux .

x se rotunjeste la doua zecimale.
 Se folosesc montajele din figura 3 a si b.

ATENTIE: Înainte de a alimenta, se pun reostatele pe pozitiile cu rezistenta maxima si se estimeaza curentul ce apare
în circuit, corespunzator unei anumite tensiuni de alimentare: astfel stim pe ce gama sa conectam A1 si A2.
Cu fiecare ampermetru se vor face urmatoarele masurari:
 se alege o gama si se masoara doi curenti ;
 un acelasi curent se masoara folosind doua game.
NOTA : Se va tine seama ca un ampermetru este analogic si altul digital (Ix se citeste altfel, Ix se exprima altfel).
Datele si rezultatele masurarilor se înscriu în tabelul 2.
 Tabelul 2

Mărimea măsurată Aparat Gama Ix ∆Ix εx Ix ± ∆Ix

V V V %
analogic 5 2,35 0,025 1,06 2,35±0,025
2,5 2,17 0,0125 3,2 2,17±0,0125
Tensiune
analogic 0,3 0,23 0,012 5,21 0,23±0,012
continuă
0,75 0,412 0,03 7,28 0,412±0,03
digital 0,2 0,174 0,0025 1,4 0,174±0,0025
20 2,34 0,45 1,8 2,34±0,45
analogic 5 2,6 0,025 0,96 2,6±0,025
2,5 2,1 0,0125 0,59 2,1±0,0125

Tensiune analogic 5 2,43 0,075 3,08 2,43±0,075

alternativă
5 1,7 0,075 4,41 1,7±0,075

digital 20 2,31 0,67 2,9 2,31±0,67

0,2 0,196 0,0039 1,98 0,196±0,0039

Concluzie

În urma efectuării lucrării de laborator privind măsurarea tensiunilor și curenților electrici, am

dobândit o înțelegere mai profundă a principiilor fundamentale ale electricității și a utilizării aparatelor
de măsură. Prin aplicarea legilor lui Ohm și Kirchhoff, am reușit să determinăm valorile tensiunilor și
curenților din diferite configurații de circuite electrice.

Experimentele realizate au evidențiat importanța conexiunilor corecte și a preciziei în măsurători,

demonstrând că orice eroare în montaj sau în citirea valorilor poate influența rezultatele finale. De
asemenea, am constatat că instrumentele de măsură, cum ar fi voltmetrul și ampermetrul, trebuie
utilizate adecvat pentru a evita distorsionarea valorilor măsurate.

În concluzie, această lucrare de laborator ne-a oferit oportunitatea de a ne îmbunătăți abilitățile practice
și de a înțelege mai bine relația dintre tensiune, curent și rezistență, ceea ce este esențial pentru studiul
circuitelor electrice și aplicarea acestora în practică.