Scara de evaluare perceptivă a sursei glotice: RASAT

Dra. Sílvia Rebelo Pinho

Directoarea INVOZ - Institutul Vocii
Ș eful Departamentului de Voce al CEFAC–Centrul de Specializare în
Fonoaudiologie Clinică

Dr. Paulo Pontes

Director al INLAR - Institutul Laringelui
Profesor Titular de ORL de la UNIFESP - Universitatea Federală din São Paulo

Au fost prezentate mai multe propuneri de evaluare vocală perceptivă în

literatura mondială. Accentul principal al acestor propuneri constă în analizarea
vocea în două sectoare:
1) Sursa (semnal laríngean): este atunci când evaluarea perceptivă a vocii este
realizată având în vedere modificările vibraț iei mucoasei
coarde vocale. În acest caz, analiza se limitează la sunetul produs în
sursa glotică, rela ț ionând frecven ț a fundamentale cu armonicele.
Exemplu: carcinoma glotic, noduli vocali, edeme de coardă vocală, etc.

2) Filtro (semnal de ieș ire): este atunci când evaluarea vocală perceptivă se realizează
considerându-se trecerea harmonicelor produse de sursa glotică la
prin tractul vocal (efectul de filtrare a sunetului). În această situaț ie, analiza
este mai amplu ș i include aspectele vocale legate de articulare ș i
rezonanț a.

Scările de evaluare vocală perceptivă cele mai răspândite sunt: „GRBAS”,

creată de Comitetul pentru Teste de Funcț ie Fonatorie al Societăț ii Japoneze
de Logopedie ș i Foniatrie (SJLF) în 1969, cu scopul de a evalua vocea la nivel
glotic; ș i „Modelul Fonetic de Descriere a Calită ț ii Vocale - Sursă ș i
Filtro” (Laver, 1980) a fost realizat pentru evaluarea globală a vocii.

Scala GRBAS, pentru evaluarea vocală perceptivă la nivel glotic a fost

considerată de Hirano (1981) scară de răguș eală, unde G - Grad, înseamnă
în dicț ionarul limbii portugheze, Grad; R - Aspru, Groasă; B -
Breath, Soploso; A -Asthenic, Astenico; S -Strain, Tenso.

Pentru trierea vocală efectuată în populaț ia braziliană în timpul Campaniei

Na ț ionala Vocii din 2001, organizată de Societatea Braziliană de
Laringologie ș i Vocile (SBLV), alegem utilizarea scalei GRBAS.
Motivul pentru o astfel de selecț ie s-a justificat, dat fiind că abordarea Campaniei a fost
carcinomul glotic ș i scala GRBAS se prezintă ca un instrument eficace
în identificarea perceptivă a tulburărilor vocale legate de
irregularitate vibratorie a corzilor vocale - sursă glotică-. Pe lângă ceea ce
procedura menț ionată anterior este o metodă de aplicare rapidă, având în vedere că
un număr mare de persoane care urmează să fie evaluate.
 2

în general este utilizat pentru a caracteriza neregularitatea vibra ț iei,

fiind, prin urmare, imprecis în distincț ia între aspectele perceptuale ale
la ronquera ș i asprimea. Analizând banda de cazuri clinice ilustrative de
în scala GRBAS din videoclipul original, realizat de SJLF, observăm că
probe vocale intens neregulate au fost considerate aspre
indiferent dacă componenta aspră sau rână predomina. În noi
opinie, termenii Hoarse pentru roncare ș i Harsh pentru asprime ar fi mai
precise.

Para Isshiki (1980) laronquera, se justifica por la irregularidad vibratoria de

la mucoasă a corzilor vocale în timpul fonării din cauza: prezenț ei
aislada de hendidura glotică mai mare sau egală cu 0,5 mm2(valoare aproximativă,
bazat pe cercetări experimentale desfăș urate de autor pe laringe
extirparea umană); prezenț ă izolată de incapacitate organică în mucoasă
vibratoare, o; fisură de orice dimensiune asociată cu prezenț a de
alterarea organică a mucoasei vibratoare. Un exemplu caracteristic de
ronquera apare pe nodulii vocali, hiperemii ș i edeme. Această situaț ie
generează zgomote la frecvenț e joase (Hirano et al, 1990; Hammarberg, Gauffin,
1995; Hammarberg, 2000), enmascându-se în desenul spectrografic al
armonice inferioare. Vocea se prezintă neregulată, producând un zgomot similar
al sunetul unei steag fluturând în faț a unui vânt puternic.

Aspectul perceptiv, mai specific, referitor la asprime, se leagă de

rigiditatea mucoasei, care cauzează de asemenea o anumită neregularitate vibratoare
în funcț ie de prezenț a sau absenț a hendiț ei glotice ș i de asocierea cu
alte modificări laringeene, cum ar fi, de exemplu, edem. Între timp, în cazurile
unde factorul de rigiditate predomină, calitatea vocală este bine caracteristică,
cuja impresie este a unei voci uscate ș i fără proiecț ie. În analiza acustică,
aceste voci sunt caracterizate prin prezenț a zgomotelor de frecvenț ă înaltă
(Hirano et al, 1990; Hammarberg, Gauffin, 1995; Hammarberg, 2000). Acest lucru,
posibil se datorează marelui deș eu de aer în timpul emiterii vocale, care
este necesară pentru a declanș a vibrarea mucoasei rigide, favorizând
vizualizarea armonicelor inferioare. Un exemplu clasic de voce aspră prin
rigiditatea mucoasei este găsită în cazurile de sulcus vocal. Chisturile,
puț uri ș i pungi, prezintă de obicei o voce aspră asociată cu o răguș eală
mai intensă, din cauza edemului, care îi însoț eș te frecvent.

Sprijiniț i pe aceste date ș i, de asemenea, având în vedere definiț ia răguș elii

obț inută prin experimentele lui Isshiki (1980), adaptăm scala
GRBASy trecem la utilizarea ei cu adevărat ca o scară de evaluare a
ronchită, conform sugerează Hirano (1981) în cartea sa, deoarece toț i
aspecte ale scalei pot fi legate de irregularitatea vibraț ională.
În consecinț ă, trecem la considerarea Gradului, care a fost iniț ial
tratată de SJLF, ca grad general de deviere a vocii; ca grad de
ronquera; ș i celelalte aspecte, le folosim, în termenii corespunzători,
o traducere exactă din engleză în limba portugheză. În opinia noastră,
utilizareaGrade ca grad general de deviaț ie a vocii nu ar fi convenabilă, deja
că alterările vocale pot apărea ș i din cauza necorelărilor altor
3

Aducaț i-vă aminte că, în mod excepț ional, putem întâlni surescitare în cazuri de
extremă rigiditate a mucoasei în absenț a fantei glottice.

Laastenia, corelată cu hipofuncț ia corzilor vocale ș i puț in

energia în emisie, aș a cum s-a observat în cazuri neurologice, de exemplu,
miastenia gravis.

Tensiunea, asociată cu efortul vocal prin cre ș terea aduc ț iei glotice
(hiperfunc ț ie), în general asociată cu cre ș terea activită ț ii de
musculatura extrinsecă a laringei, provocând elevarea acesteia. Exemplu: disfonie
espasmotică de aducț ie, sindroame vocale tensionale, etc.

De asemenea, am utilizat graduarea propusă ini ț ial pentru scară

GRBAS în fiecare dintre subiectele sale conform angajamentului vocal,
în 4 niveluri: normal (0), uș or (1), moderat (2) ș i intens (3). Considerăm:
Normal (0) când nicio alterare vocală nu este percepută de către ascultător; Uș or
(1) pentru alterările vocale discrete sau în caz de îndoială, adică, dacă
alterarea este prezentă sau nu; Moderat (2) când alterarea este evidentă,
Intenso (3) pentru alterări vocale extreme. De asemenea, considerăm că
posibilitatea de absolvire de 1 pentru 2 ș i 2 pentru 3, ca viabile pentru a determina
tulburări intermediare.

Emisiile utilizate pentru a judeca perceptiv vocea sunt: vocală /a/

prolongată (vocală mai deschisă), vocală /e/ (deoarece este utilizată în examen)
laringologic) si mostra de vorbire incadrata.

Specialistul în domeniul vocii trebuie să aibă abilită ț i pentru a integra

dimensiunile perceptive, acustice, fiziologice ș i psihologice ale vocii
în timpul evaluării sale. Astfel, judecata sa perceptivă trebuie să fie considerată ca fiind
hipoteză diagnostică. Alterări vocale relative la scala GRBAS în
momentul emiterii implică, în mod necesar, descoperiri laringoscopice
să le justifice. În aceste cazuri, dacă examenul laringologic convenț ional nu
identifica nici o alterare organică, devine imperios necesară realizarea
de o evaluare mai detaliată prin laringoestroboscopie.

Piccirillo ș i colab. (1998) au considerat important să anexeze la scala GRBAS subiectul

de inestabilitate (instability) caracterizând scala astfel, GRBASI. Fără
embargou, discrepăm de această propunere, deoarece considerăm că instabilitatea
vocal frecvent corespunde tremurului structurilor tractului vocal,
departe de obiectivul primordial care este evaluarea exclusivă a
alterări vocale provenite din sursa glotică.

Pentru a facilita procedura de triere vocal perceptiv la nivelul glotic, în

ț ara noastră, ș i îndepărtându-ne de chestiuni controversate, relative la scară
GRBAS, este că sugerăm adoptarea unei noi sigle: "RASAT", unde
Rcorespunde la laronqueră; A, aspritate; S, suflă; A, astenie ș i T,
tensiune. Graduaț ia de la 0 la 3 ș i intermediarele sale vor fi menț inute în fiecare
tópico evaluat.
 4

Comitet pentru teste de funcț ie fonatorie al Societăț ii Japoneze de Logopedie ș i

Foniatrie - Cinta video ilustrativă a „GRBAS”, 1969.

Hammarberg B, Gauffin J - Caracteristicile perceptuale ș i acustice ale calităț ii

diferen ț ele în vocile patologice în rela ț ie cu aspectele fiziologice. În:
Fujimura O, Hirano, M–Fiziologia corzilor vocale. San Diego, Singular
Publishing Group Inc., 1995. p. 283-303. 1995.

Hammarberg B–Cercetarea vocii ș i nevoile clinice. Folia Phoniat. Loop., 52:

93-102, 2000

Hirano M.- Examinarea clinică a vocii. - Viena, Springer-Verlag, 1981,

100p.

Hirano M, Yoshida T; Tanaka S, Hibi S - Sulcus vocalis: aspecte funcț ionale.

Ann. Otol. Rhinol. Laryngol.; 99:679-83, 1990.

Isshiki N - Progrese recente în fonochirurgie. Folia Phoniatr. (Basel), 32:119-

54, 1980.

Laver J. - Descrierea fonoetică a calită ț ii vocii. Universitatea Cambridge

Editura Press, Cambridge, 1980.

Pinho SMR, Pontes PAL - Video explicativ al scalei GRBAS destinat către
coordonatorii Campaniei Naț ionale a Vocii - São Paulo - 2001.

Piccirillo JF, Painter C, Fuller D, Haiduk A, Fredrickson JM–Evaluarea de

două indicii ale funcț iei vocale obiective. Ann. Otol. Rhinol. Laryngol.; 107 (5Pt1):
396-400, 1998.