LIMBA Ș I LITERATURA

ÎNVAȚĂTURI Ș I CONȚINUTE

CLASA I CLASA A II-A

În situaț iile în care

Ascultare ș i producț ie de naraț iuni de experienț ă
implică diversitate de
personale, fapte din mediul său, anecdotă
practici de oralitate cu
familiare.
diverse scopuri.
Participare la schimburi orale pentru Ascultare comprehensivă și producție de narațiuni de
planificarea activităț ilor, realizând contribuț ii experienț e personale, fapte din mediul său,
pertinente cu privire la conținut și la scopul anecdote de familie, încorporând dialoguri,
comunicare. descrieri, comentarii ș i aprecieri
personale, fapte din mediul său, anecdotă
familiare.
Înțelegerea și executarea unor instrucțiuni simple,
ORALITATE cotidiene, în care să aibă scopuri definite.
Înțelegerea și executarea diverselor tipuri de instrucțiuni
instrucț iuni.

Improvizaț ie de dialoguri despre situaț ii

cotidiene sau ca recreaț ie a ceea ce a fost observat,
citit sau ascultat.

Expresia contribuțiilor personale cu diferite

propósitos comunicativos: solicitar aclaraciones e Expresia contribuțiilor personale cu scopuri diferite
informaț ii complementare; a povesti, a descrie, a cere, comunicative: a solicita clarificări ș i informaț ii
a-ș i manifesta neliniș tile ș i interesele personale. complementară; a relata, a descrie, a cere, a manifesta
neliniști și interese personale; a exprima opinia și
justifică-o.
Recunoaș terea funcț iilor sociale ale
Recunoașterea funcțiilor sociale, utilizările și
lectura ș i scriere (în situaț ii variate ș i frecvente)
contextul limbii scrise în comunitatea sa
de citire și scriere).
situații variate și frecvente de citire și scriere.

Explorarea posibilităț ilor de reprezentare ș i Toma de conștiență progresivă acerca delas

1
 comunicare pe care oferă limba scrisă. posibilităț i de reprezentare ș i comunicare care
oferă la limba scrisă.

Participarea în situații de lectură cu voce tare de Participare la situații de lectură cu voce tare de
În situaț ii care
texte literare (note de enciclopedie, note texte non literare (note de enciclopedie, note
implică să continui lectura
ș tiri scurte, ș tiri, curiozităț i, responsabilitate știri scurte, noutăți, curiozități, povești despre
de cine citeste cu voce tare viaț a, de descoperiri ș i inventii) în sarcina cadrului didactic
al docentului și altor studenți.
scopuri diferite.
și alți adulți

LECTURA Ș I SCRIS
Participare în situații de lectură în grup Participarea în situații de grup și individuale de
exploratoria de texte non literare (note de lectura exploratorie de texte non literare (note de
În situaț ii de lectură
enciclopedie, note jurnalistice scurte, ș tiri, enciclopedia, note periodice scurte, știri,
care implică, explorare
curiozități, cu scopuri diferite de citire curiozităț i, poveș ti de viaț ă, descoperiri ș i
cercetare organizaț ie ș i
(a verifica o informație, a localiza un datum, a urmări o inventos con diferentes propósitos de lectura (averiguar
selecț ia informaț iilor
instrucțiune). o informație, a localiza un lucru, a urma o instrucțiune
investiga pentru a scrie38).

Frequentare și explorare constantă cu diverse

În situaț ii în care materiale scrise, în diferite scenarii și circuite de
implică ascultarea, citirea,
lectura (Biblioteci de clasă, școlare și populare,
a partaja ș i a comenta pe biblioteci, târguri de carte) Cu diferite scopuri și
diversitate de texte
apropiere progresivă a modurilor de organizare de
literare. materiale scrise, având în vedere purtătorii și
suporturi textuale (ziare, reviste, cărți,
enciclopedii, manuale

Interacțiune cu textele scrise explorând indicii și

formulând anticipații

Localizare și selecție de texte pe baza purtătorului său și

Participare în situații de lectură, comentariu și
câteva caracteristici distincte cu diferite
2
 intercambio de interpretări de opere –din ce în ce mai mult scopuri de citire (a obț ine o informaț ie,
complexe de a se distra, a cunoaște mai multe despre un fapt de actualitate
autori și genuri diferite (povestiri, fabule, legende, a învăța să faci).
novele, poezii, copluri, ghicitori) cu perechi și
LITERATURA adulți.

Ascultare atentă și urmărirea lecturii cu voce tare Ascultare atentă a citirii cu voce tare (efectuată de către
În situaț ii care (realizată de învățător sau alt adult): *ținându-l pe maestru sau alt adult): *ținând firul argumentativ;
implică extinderea fir narativ; *inferând schimbare –nu explicit– devocii ai
a aprofunda ș i a conserva *identificând vocile personajelor. persoane ș i scenarii.
cunoș tinț e cu
scopuri diferite.

Expresia relațiilor dintre textele literare și a lor Expresia relațiilor între textele literare și a lor
experiencia personal. experiență personală și comunitară.

Manifestarea de judecăți spontane de apreciere Expresia judecăț ilor personale de apreciere a

personal de la literatura în valoarea sa creativă ș i ludică. literatura fundamentată pe cunoaș terea progresivă a acestora
particularităț i ș i producț ie de recomandări pentru
alți cititori.

Scrierea asiduă de naraț iuni ficț ionale, inclusiv

formule de început ș i de încheiere (în colaborare cu formule de început și de încheiere și descrierea personajelor
profesori și colegii lor). colaborare cu profesorul și colegii săi).
Explorarea formelor ș i posibilităț ilor de Reflecț ie asupra formelor ș i posibilităț ilor de
reprezentare ș i comunicare proprii limbii reprezentare ș i comunicare specifice limbii
scrisă. scrisă.
În situaț ii care Reflecție asupra sensului schimburilor de turnuri
implică planificarea a ceea ce
în folosirea cuvântului în decursul Reflecție (în situații de lectură realizate de profesor sau
se va scrie, scrie ș i conversații, în situații care facilitează dialoguri în grupuri de colegi și situații de scriere delegată sau
revizuiț i ceea ce a fost scris reale, în care se confruntă idei. colectiva) despre:- relațiile dintre utilizarea limbajului și
scopuri de citire ș i scriere. - moduri de adresare
Consulta de acte familiale și de încredere ca a destinatari. - moduri de organizare a
3
 referințe – numele propriu și cel al altora, mărci, informaț ie.
cuvinte cunoscute, etc. – pentru „a ști cum se scrie”
„pentru a îmbunătăți ceea ce a fost scris.”
Reflecț ie (în situaț ii de lectură responsabile de profesor ș i
Reflecție – în cadrul situațiilor de citire și
situaț ii de scriere delegată 46) despre: -relaț ii între
scriere - despre anumite criterii de organizare
utilizarea limbajului ș i scopurile lecturii ș i scrierii.
estructural de narraciones (situaț ia iniț ială - problemă -
modalităț i de a se adresa destinatarilor. - moduri de
rezolvare) ș i descrieri (temă, părț i, calităț i).
organizarea informaț iei.
Evaluarea propriei scrieri - în colaborare cu profesorul și colegii - pentru: identificarea omisiunilor
(„ceea ce lipsește de scris ‖). - formularea propunerilor de modificare.
Utilizarea bibliotecii ș colare ca mijloc pentru a obț ine
Expresia relațiilor între textele literare și sua
informaț ii conț inute în diferite suporturi.
experiență personală.

Manifestarea judecăților spontane de apreciere

personal de la literatura în valoarea sa creativă ș i ludică.
Scrierea asiduă de naraț iuni fictive, inclusiv Scrierea asiduă de naraț iuni fictive, inclusiv
formula de început ș i încheiere (în colaborare cu formule de început și închidere și descriere de personaje
cadre didactice și colegii lor. colaborare cu profesorul și colegii săi).

Reflecție asupra sensului schimburilor de tururi

în utilizarea cuvântului pe parcursul Reflecție (în situații de lectură în care este implicat cadru didactic sau
conversații, în situații care posibilizează dialoguri în grup de colegi și situații de scriere delegată sau
reale, în care se confruntă idei. colectiva) despre:- relațiile între utilizarea limbajului și
EL propósitos de lectura ș i scriere. - moduri de adresare
LIMBAJ, LIMBA, Consulta de scrisori familiale și de încredere cum ar fi a destinatarilor. - moduri de organizare a
TEXTELE referente – numele propriu și cel al altora, mărci, informaț ie.
Ș I CONTEXTELE: UTILIZARE cuvinte cunoscute, etc. – pentru „a ști cum se scrie”
pentru a îmbunătăți ceea ce a fost scris.
Y REFLEXIÓN

Evaluarea propriului scris - în colaborare cu Aproprierea progresivă a mai multor și mai bune strategii pentru
docente și colegii - , pentru: -identificarea de evaluarea propriei scrieri, în ceea ce priveș te:-
omisii („ceea ce lipsește de scris”). - formularea de identificarea omisiunilor (―ceea ce lipsește de scris)‖ și
propuneri de modificare. repetiț ii.- formularea propunerilor de modificare.

Avans progresiv către forme de scriere

4
convențional pentru a asigura înțelegerea din partea
de altele.

Recunoașterea rețelei semantice a textelor citite

și ascultate:
- cuvinte și expresii pentru a numi,
-cuvinte și fraze pentru a califica, a atribui
caracteristici.

Explorarea relaț iilor de asemănare-opunere Reflexie asupra relaț iilor de sinonimie ș i antonimie
de semnificaț ie între cuvinte. între cuvinte în situaț ii de interpretare de
textos49.
Explorarea utilizării sinonimiei pentru a evita
repetiț ii.
Formarea familiilor de cuvinte (în colaborare) Formarea famililor de cuvinte (în colaborare cu...
cu profesorul și în jocuri orale colective). docente și în activități orale și scrise colective
individuale).
Reflecție – în situații de scriere delegată la Apropierea progresivă a criteriilor pentru a realiza
maestru - despre chestiuni legate de segmentare lexicală (separarea cuvintelor în
segmentarea lexicală (separarea cuvintelor în rugație).
rugăciune).

Folosirea semnelor de punctuație pentru citire și scriere

punctul pentru a separa propozițiile și a indica
finalul textului.
Folosesc majuscule la început ș i după punct.
Descoperire, recunoaștere și respect progresiv al
convenț ii ortografice proprii sistemului: bl, br
mp, que – qui, gue – gui, i-y

5
 MATEMATICĂ
ÎNVĂȚĂRI Ș I CONȚINUTURI

PRIMUL AL DOILEA
NUMĂRUL Ș I Utilizarea numerelor naturale de două sau mai multe cifre la Folosesc numere naturale de trei sau mai multe cifre prin intermediul
OPERAȚIUNI prin intermediul desemnării sale verbale ș i reprezentării de la designaț ie orală ș i reprezentare scrisă, la
scrisă, în determinarea și compararea cantităților și comparați cantitățile și numerele (inclusiv numerele pentru
poziții. exprima măsuri).
Analiza scrierii numerelor care au unu ș i două
cifre când numerele se referă la cantitatea de obiecte ș i
când nu se referă la cantități de obiecte
Analiza scrierii numerelor care au un ș i
două cifre când numerele se referă la cantitate de
obiecte.
Recunoașterea și utilizarea regulilor în serie Recunoașterea și utilizarea regularităților în seria numerică
numerica oral si scrisa pentru a citi, a scrie si a ordona oral și scris pentru a citi, a scrie și a ordona numerele până la
numere până la 100 sau 150. sau 1000 sau 1500.
Utilizarea de escalade ascendente ș i descendentă de 2 în Utilizarea descalărilor ascendende ș i descendente de 10 în 10,
2, de 5 în 5 ș i de 10 în 10, analiză a de 20 în 20, de 50 în 50 ș i de 100 în 100, analiză a
regularităț i care se descoperă. regularităț i care se descoperă.
Construcț ie decompoziț ii ș i descompuneri Construcț ia decompoziț iilor ș i descompunerilor
aditivii numerelor de două cifre pentru a scrie aditivas ale numerelor de două ș i trei cifre pentru a scrie
numere. numere.
Producția de scrieri aditive de numere în Producția de scrieri adiționale de numere în probleme
probleme care implică analiza scrierilor care implică analiza scrierilor numerice în
numerice în contextul banului folosind bancnote de contextul banilor folosind bancnote de 100 $, 10 $ și monede
$10 și monede de $1. de 1 $.
Uso și analiză a variatelor proceduri de adunare și scădere
Construirea unor proceduri variate bazate pentru a rezolva probleme atunci când numerele o cer
în descompuneri aditive, centrate pe (proceduri intermediare între calculele orizontale și
calcularea orizontală a sumelor ș i scăderilor cu diferite la cuenta convențională).
proceduri.

6
Folosesc diferite reprezentări ale unui număr
(inclusă la aditiv) conform necesităț ii că
impune problema.
Recunoașterea și utilizarea sumei în probleme unde
trebuie adăugate elemente la o colecție care deja se
are, adună elemente din două colecții (reunire-uniți) și
avansarea pozițiilor într-o serie -în special aditivă-.
Recunoașterea și utilizarea restului în probleme unde Recunoaș terea ș i utilizarea laturii în probleme unde există
trebuie să eliminăm elemente la ce va elimina elementele a
o colecț ie, separaț i elementele dintr-o colecț ie ș i o colecț ie, a separa elementele dintr-o colecț ie
retroceda poziții într-o serie. retroceda poziții într-o serie și probleme de
complement ș i diferenț ă.

Utilizarea strategiilor de numărare ș i adunare repetată (sume) producț ia de diverse proceduri pentru a rezolva
de sumandos egale) pentru a rezolva probleme simple care implică simțurile de
care se repetă. multiplicarea ca proporț ionalitate - unde se dă
cum se dă valoarea unitară - și organizații dreptunghiulare
de los elementos (filas y columnas).
Elaboración de diferentesprocedimientos-conteo, de
reparto unul câte unul și/sau prin sume sau scăderi succesive - pentru
rezolvarea problemelor de repartizare echitabilă ș i inechitabilă
analiza condițiilor problemei (dacă rămân elemente
o nu, și dacă aceste lucruri pot fi împărțite sau nu).

Construirea și utilizarea unui repertoriu memorat de Folosirea progresivă a rezultatelor calculilor memorizați
rezultatele adunărilor ș i scăderilor (adunări de orice (suma de „redondos” egale și de numere „ușoare”
numărul plus unu și iguale din două cifre;
restul oricărui număr minus unu; suma de sume și scăderi de numere „rotunde”; sume de
sume egale de o cifră; adunări și scăderi care dau ―sute‖ mai ―zece‖; sume de ―sute‖ mai ―unu‖;
10; suma de „dieces” mai multe numere de o cifră; calculuri care adună sau scad 10 și 100 la un număr
calcule care adună sau scad 10 la un număr oarecare orice număr de una, două sau trei cifre; adunări și scăderi de
de una sau două cifre; sume de numere terminate în 0 multipli de 5; duble si jumătăți) și de proprietățile de
care dau 100) pentru a rezolva alte calcule. adunarea-comutativă și asociativă - pentru a rezolva altele
7
 calculuri.

Construirea și utilizarea unui repertoriu de calcule Construirea și utilizarea unui repertoriu de calcule cunoscute
cunoscuț i pentru a realiza compoziț ii ș i de sume și scăderi care permit realizarea compozițiilor și
descompuneri aditive ale numerelor de una ș i descompuneri aditive ș i multiplicative ale
două cifre pentru a rezolva calcule mentale scrise numere de două și trei cifre pentru a rezolva calcule
pentru adunare și scădere. mentale scrisuri orizontale pentru adunare ș i scădere
Analiza enunț urilor, întrebărilor, datelor ș i a
cantitatea de soluț ii ale problemelor pentru a identifica
datele necesare pentru a răspunde la o întrebare și explorare
de la relația dintre întrebări și calcule.

Recunoaș terea caracteristicilor figurilor Recunoașterea caracteristicilor figurilor plane

planas-ca prezenț ă a marginilor curbe sau drepte ș i, dacă -cum apare prezența marginilor curbe sau drepte și, dacă sunt drepte,
sunt dreptunghiuri, numărul de laturi sau vârfuri-. număr de vârfuri sau laturi de la copiere, construcție
o reprezentare a unui model dat.

GEOMETRIA Ș I MĂSURĂ

Reconocimiento deposiciones de objetosy Interpretarea ș i descrierea poziț iilor de

comunicarea informaț iei sub formă orală sau grafică. obiecte ș i persoane în spaț iu (tridimensional sau
bidimensional), începând cu formularea de întrebări sau de
registre scrise pentru a verifica locul în care se află
a situat.

Interpretarea unui traseu prezentat prin intermediul Construirea de trasee (inclusiv noț iunile de
o consigna oral sau o reprezentare. traiectorie și itinerariu) pe baza unor informații orale sau
scrise.

Recunoaș terea caracteristicilor figurilor Recunoaș terea caracteristicilor figurilor plane

planuri - ca prezenț ă a marginilor curbe sau drepte ș i, dacă -ca prezență a margini curbe sau drepte și, dacă sunt drepte,
son rectangulare, numărul de laturi sau vârfuri -. numărul de vârfuri sau laturi începând cu copiatul,
construcț ia sau reprezentarea unui model dat.

8
 Recunoaș terea caracteristicilor corpurilor - cum ar fi forma ș i numărul feț elor - pe baza construcț iei,
copiat sau reprezentare conform unui model dat.

Folosirea unităț ilor neconvenț ionale pentru măsurare Recunoaș terea ș i utilizarea unităț ilor neconvenț ionale
efectiv longimi. convenț ionale cele mai obiș nuite (metru, centimetru,
litru, kilogramul ș i gramul), care sunt utilizate pentru a măsura
longitudini, greutăți și capacități.

Folosirea riglei ca instrument de măsurare

longitudini în probleme specifice de matematică și
în afara matematicii.
Determinarea deducerilor de timp utilizând Determinarea duratelor de timp utilizând
calendario(luna curentă ș i zi a săptămânii), pentru calendariul (luni, săptămâni ș i zile), pentru a rezolva
rezolvarea problemelor în care probleme în mări
este necesar să se semnaleze date semnificative pentru grup
a determina zilele care mai rămân până la un eveniment stabili zilele care rămân până la un event marcat, etc.
stabilit, etc.

Ș TIINȚE SOCIALE
ÎNVĂȚĂMINTE Ș I CONȚINUTE

1ER. GRADO 2DO. GRADO

Spaț ii apropiate ș i îndepărtate Espacios urbanos y rurales
EJE: SOCIETĂȚILE Ș I Recunoașterea diverselor elemente - naturale și Recunoaștere, în spațiile geografice, elementele
SPATIILE construite de societate - în spaț ii geografice naturale ș i construite de om ș i relaț ia lor cu
GEOGRAFICE seleccionați 82, stabilind relații între acestea resurse naturale.
elemente.

Observación depaisajescercanos y lejanos. Observație și comparație a peisajelor urbane și rurale.

9
 Recunoașterea principalelor probleme Recunoașterea principalelor probleme
ambientale. ambientale și relația sa cu modurile de viață ale
societate.

Inițierea practicilor de reprezentare a spațiului local

în formă grafică prin desene și schițe pe baza
observații.

Recunoașterea relațiilor care se stabilesc între Înțelegerea proceselor de producție a unui bun
societatea și natura prin intermediul producției de secundar, identificând actori sociali ș i tehnologie
algún bine primar, identificând actori sociali și angajată.
tehnologie utilizată.

Cunoș tinț e despre produsele ș i serviciile Cunoștințe despre caracteristicile specifice ale spațiului
caracteristicile spațiilor urbane. urban, analizând în special modul în care se oferă
timp personal, timp social, timp ciclic ș i timp liniar, vreun serviciu public.84

Recunoașterea condițiilor de viață diferite

grupuri sociale în contexte urbane și rurale.

Observarea și diferențierea diverselor forme de

reprezentare cartografică (crochiuri, planuri ș i hărț i).
Cunoștințe despre viața de zi cu zi (organizarea familiei,
roluri de bărbați, femei și copii, forme de creștere,
Reprezentarea spațiului local (urban sau rural) sub formă
educație, muncă, etc.) de familie din diferite grupuri
grafică prin schițe și planuri folosind coduri de
sociale din trecut, în contrast cu societatea
referinț e convenț ionale.
prezent

Viaț a cotidiană în diferite societăț i Viaț a cotidiană în diferite grupuri care convieț uiesc într-o
EJE : SOCIETĂȚILE societate
ÎN DECURSUL TIMPULUI
Identificarea schimbărilor ș i continuităț ilor în viaț ă
Înț elegerea istoriei personale ș i familiale pentru el cotidiană în contextele urbane și rurale.
dezvoltarea temporalității.
Cunoștințe despre viața cotidiană a diferitelor grupuri
sociale în diverse societăți din trecut, cu accent pe
10
 conflictele cele mai caracteristice ale societăț ilor
studiate.
Identificarea urmelor materiale ale trecutului în prezent: obiecte din viața cotidiană, artistice, tehnologice,
construcții, mobilier, printre altele

Cunoștințe și aprecierea bunurilor patrimoniale lăsate de diverse societăți din trecut.

Aproprierea legăturilor între timp personal
timp social, timp cíclic ș i timp linear.

Aproximare la utilizarea diferitelor tipuri de surse de Căutare și înregistrare a informațiilor conținute în diverse
informaț ie. surse.

Organizarea vieț ii sociale în diferite contexte Organizarea vieț ii sociale în contexte diferite

Identificarea grupurilor sociale imediate (familia - Cunoaș terea faptului că în lumea actuală convieț uiesc grupuri
pareți) și de comunitate (religioase, vecinale, socialescondiversascostumbres, interese ș i origini.
culturale), distingând roluri și relații între acestea
membri.
EJE: ACTIVITĂ ȚILE
UMANE Ș I Recunoaș terea unor nevoi individuale ș i Identificarea diverselor repere culturale-valori,
colectivas(alimento, vivienda, salud, vestimenta, credințe și obiceiuri - ale diverselor grupuri sociale în
ORGANIZATIE SOCIALĂ
educație) în viața în societate. diferite contexte.

Identificarea diverselor meserii și profesii Recunoașterea diverselor tipuri și condiții de muncă

caracterizând uneltele și instrumentele în diverse contexte.
tehnologii utilizate.

Evaluarea dialogului ca formă de cunoaștere și Valorificarea dialogului ca formă de cunoștință și legătură

legătură cu alții. cu altele.
Identificarea diverselor instituții care oferă diferit Căutare și înregistrare de informații despre elemente de
tipul de răspuns la nevoile, dorințele, alegerile și diversele culturi care coexistă în societatea noastră, în
interesele vieții în comun. mărturii orale, imagini, povești, cântece
tradiționale, etc.

Cunoștințe despre faptul că în lumea actuală conviețuiesc grupuri

sociale, diverse obiceiuri, interese ș i origini.

11
 Identificarea unor drepturi și obligații care
susțin exercitarea cetățeniei.

Recunoașterea funcției pe care o îndeplinesc normele Recunoașterea și evaluarea unor norme care reglementează
reglementarea relațiilor între persoane și în viață în comun, cu o atenție deosebită asupra normelor de
funcționarea instituțiilor. convieț uirea în sălile de clasă ș i în instituț ie ș i cele de tranziț ie
măsuri de securitate în spaț ii urbane ș i rurale.

Ș TIINȚE ALE NATURII

ÎNVĂȚĂRI Ș I CONȚINUTURI

1ER. GRADO 2DO. GRADO

EJE: LUMEA DE Recunoaș terea caracteristicilor ființ elor
FIINȚELE VIULUI vivosa prin observare ș i explorare de Recunoaș terea criteriilor de clasificare a animalelor ș i
animale și plante. plante în funcție de mediul lor: terestru, aero-terestru, acvatic.

Identificarea unor criterii de clasificare a Identificarea relațiilor dintre nevoi

ființ ele vii – animale ș i plante – prin intermediul lor vitale ale plantelor ș i mediul în care trăiesc ș i
caracteristici externe comune. structuri care intervin.

Interpretarea unităț ii ș i diversităț ii ființ elor vii în

relaț ia cu mediul în care trăiesc.
Identificarea părț ilor principale ale plantelor: Identificarea relațiilor între nevoile vitale de
rădăcină, tulpină, frunză, floare, și fructe. plantele cu mediul în care trăiesc ș i structurile pe care
intervin.
Recunoaș terea plantelor care îș i construiesc hrana în interiorul propriului corp

Identificarea principalelor caracteristici externe Identificarea relațiilor între caracteristici și

12
 de la animale: structură, formă, alimentaț ie necesităț ile vitale ale animalelor ș i mediul în care
reproducere și acoperirea corpului. viven.
c
Identificarea și localizarea unor sisteme și organe ale
organisme umane care intervin în valorificarea
materialele care se încorporează în organism: stomacul
care participă la transformarea alimentelor; inima care
impulsul la sângele care circulă prin tot corpul transportând
substanțele necesare pentru a trăi.

Recunoaș terea caracteristicilor organismelor Recunoașterea structurilor legate de

umani care permit includerea lor în grupul celor locomoț ia organismului uman, în mediu
animale, deși cu atribute proprii, care le aeroterestre, care le permit să rezolve nevoile de bază:
disting de restul. postura erguida.
Identificarea schimbărilor care se produc în corp
humanocomo rezultat al creșterii: greutate, înălțime, dentiție

Apropierea obiceiurilor de îngrijire personală: în ceea ce priveș te

igienă și alimentație

EJE: LUMEA DE Recunoaștere -prin intermediul simțurilor- a anumitor Comparația mișcării diferitelor corpuri în medii
FENOMENELE caracteristici ale materialelor prezente în obiecte de aeriene și acvatice, și pe suprafețe netede și rugoase,
FIZICO-CHIMICE curent electric. identificând forța de frecare.

.
Recunoașterea obiectelor translucid, transparente și
opacitatea asocierii acestor caracteristici cu posibilitatea
de a vedea prin ei și cu ușurința cu care îi străbate
lumină.
Identificarea diverselor medii care permit a lua, a ține,
Recunoașterea că efectele pe care le produc contenere, fixa sau muta materiale si cele care servesc pentru
acț iunile mecanice depind de materialele care modifică-i
constituie obiectele.

Recunoașterea relațiilor între Diferențierea unora dintre tipurile de mișcare ale

13
 proprietăț ile materialelor ș i utilizările lor. corpurile, în ceea ce privește traiectoria pe care o descriu și viteza.
Recunoașterea modului în care se organizează unele Recunoaș terea proprietăț ilor optice ale materialelor ș i
procese tehnologice, secvenț iere ordonată posibilele utilizări ale obiectelor fabricate cu ele.
operațiile tehnice.
Aproximare la noțiunea de lumină ca fenomen natural

Recunoașterea propagării rectilinii a luminii.

Identificarea și clasificarea surselor de lumină

naturale și artificiale

Reconnașterea propagării rectilinii a luminii.

Aproximare la explicația formării umbrelor
diferențierea sa cu absența luminii.
EJE: PĂMÂNTUL, EL Recunoaș terea componentelor peisajului Descrierea geoformelor pe baza unor peisaje diferite.
UNIVERSUL Ș I EI terestru ș i ceresc.
SCHIMBĂRI Conceptualizarea zilei ș i a nopț ii ca fiind dependente de
esenta ș i absenț a SOARELUI.

Recunoaș terea diversităț ii formelor pe care le ia

suprafața pământului în peisaje: geoforme.
Descrierea geoformaț iei pe baza diferitelor peisaje.

Identificarea schimbărilor care prezintă diferite Identificarea în diferite peisaje a acțiunii apei și aerului
peisaje din cauza activităț ii umane ca agenț i de eroziune asupra suprafeț ei terestre ș i cei
schimbări care produc

14