DECLARAȚIA PROBLEMEI

Acest studiu are ca scop să cunoască impactul asupra performanț ei studenț ilor de la Southville

Liceul Naț ional 8C foloseș te engleza ș i filippineza ca mediu de instrucț ie în

Tehnologie ș i Educaț ie pentru Viaț ă (TLE), Anul Academic 2019-2020.

1. De ce unii profesori TLE folosesc limba filipineză ca limbă de instruire în loc de

al limbii engleze?

2. Ce limbă este eficientă între engleză ș i filipineză ca mediu de

instrucț iuni în subiectul TLE?

3. Care este impactul asupra performan ț ei elevilor dacă profesorii de TLE sunt

folosind limba engleză ca mijloc de instruire?

4. Care este impactul asupra performan ț ei studen ț ilor dacă profesorii TLE sunt

folosind limba filipineză în instrucț iuni?

5. Există o diferen ț ă semnificativă între engleză ș i filipineză ca mediu de

instrucț iuni pentru performanț a elevului?

IPOTEZĂ:

Nu există nicio diferen ț ă semnificativă între engleză ș i filipineză ca mediu.

de instrucț iune pentru performanț a elevului.

Teoria schemelor învăț ării

R.C. Anderson, un psiholog educaț ional respectat, este exponentul

Teoria schemei în învăț are, expusă de R.C. Anderson, un educaț ionist respectat

psihologul, vede cunoș tinț ele organizate ca o reț ea elaborată de concepte mentale abstracte

structuri care reprezintă modul în care cineva în ț elege lumea. Această teorie

subliniază importanț a învăț ării cunoș tinț elor generale ș i a conceptelor generice

învăț ăceii. Sugerează că multe dintre dificultăț ile învăț ăceilor pot fi atribuite la

lipsa de cunoș tinț e generale adecvate, în special în situaț ii interculturale. Profesorii

ar trebui să ajute elevii să construiască scheme ș i să facă conexiuni între idei.

Conform acestei teorii, este esenț ial să ai cunoș tinț e anterioare pentru înț elegerea

cunoș tinț e noi. Înainte de a introduce concepte noi elevilor, 62 de profesori ar trebui să

ajută-i să-ș i construiască cunoș tinț ele de bază ș i aminteș te-le despre ceea ce

deja ș tiu. Cercetările teoreticienilor schemelor indică faptul că conceptele abstracte sunt cele mai bine

înț eles după o fundaț ie de beton, informaț iile relevante au fost stabilite

(Schallert1982:26). În cazul studenț ilor minoritari, această cunoș tinț ă prealabilă poate fi obț inută.

din propria lor cultură dacă curriculumul este adecvat din punct de vedere cultural. Dar în cele mai multe cazuri,

curriculum-ul reflectă cultura majoritară sau dominantă a limbii, ș i minoritatea

elevii sunt lăsaț i fără opț iuni pentru a stabili o bază solidă de cunoș tinț e în

baza lucrurilor pe care le cunosc cultural. Dar în MTB-MLE, cuno ș tinț ele despre

background-ul studenț ilor în ceea ce priveș te cultura, tradiț ia, mediul înconjurător

ș i atmosfera socială joacă un rol esenț ial în toate aspectele. Aș a cum s-a discutat în
capitolul anterior, toate materialele produse pentru program sunt realizate cultural

potrivit pentru copii. În plus, deoarece profesorii programului sunt de asemenea

din comunitate, devine convenabil pentru profesori să permită elevilor să

vedeț i conexiunea între cunoș tinț ele anterioare ș i noile cunoș tinț e care sunt

împărtăș it. Acest lucru le permite învăț ăceilor să construiască un schemă semnificativă care este ulterior

îmbogăț it prin adăugarea de noi cunoș tinț e la baza de cunoș tinț e deja existentă a

învăț ăceii.

Teoriile cognitive ale bilingvismului „Teoria echilibrului”

Această teorie susț ine că, în cazul vorbitorilor bilingvi, cele două limbi

există împreună în echilibru în creierul individului. Vizualizează teoria în

forma unei imagini cu cântare, cu o a doua limbă crescând în detrimentul

al primei limbi. O teorie alternativă naivă a imaginii asociată cu începutul

cercetarea este aceea a două baloane lingvistice în interiorul capului. Propune că un

un vorbitor monolingv va avea o balon bine umplut, iar un vorbitor bilingv va avea două

baloane mai puț in umflate sau umflate pe jumătate. Pe măsură ce balonul de a doua limbă devine mai mare, primul

balonul de limbă se micș orează în dimensiune.

Abordarea interacț ionistă (teoria socioculturală)

Combină idei din sociologie ș i biologie pentru a explica modul în care limbajul este

dezvoltate. Conform acestei teorii, copiii înva ț ă limba dintr-o dorin ț ă de a

comunice cu lumea din jurul lor. Limba apare din, ș i depinde

privind interacț iunea socială. Abordarea interacț ionistă susț ine că dacă limbajul nostru

abilitatea se dezvoltă din dorinț a de a comunica, aș adar limba depinde de

va afecta puternic cât de bine ș i cât de repede înveț i să vorbeș ti. De exemplu, sugarii

fiind crescuț i doar de mama lor sunt mai predispuș i să înveț e cuvântul „mama” ș i mai puț in

probabil să dezvolte „ dada”. Între primele cuvinte pe care le învă ț ăm sunt modalită ț i de a cere

atenț ie sau mâncare. Dacă ai încercat vreodată să înveț i o limbă nouă, s-ar putea să recunoș ti asta

influen ț a teoriei. Cursurile de limbă înva ț ă adesea vocabularul folosit frecvent ș i

fraze întâi, apoi concentrează-te pe construirea de conversa ț ii mai degrabă decât pe simpla memorizare

memorizare. Chiar ș i atunci când ne extindem vocabularul în limba noastră maternă, noi

aminteș te-ț i cuvintele pe care le folosim cel mai mult.

Teorii despre dobândirea unei a doua limbi

Teoriile achizi ț iei unei a doua limbi ne permit să dezvoltam o în ț elegere mai profundă

înț elegerea modului în care copiii învaț ă o a doua limbă. Având în vedere aceste teorii

ș i experienț ele noastre personale ca elevi ș i profesori ne ajută să gândim critic

examinează practica noastră pentru a determina tipurile de sarcini ș i activităț i care se potrivesc

nevoile elevilor noș tri L2.

Teoria pragurilor

Această teorie rezumă par ț ial rela ț ia dintre cogni ț ie ș i

gradul de bilingvism. Această teorie a fost postulară prima dată de Toukomaa ș i Skutnabb-

Kangas (1977) ș i de Cummins (1976). Conform acestei teorii, relaț ia

între cogni ț ie ș i bilingvism poate fi explicat cel mai bine prin ideea a două

praguri. Fiecare prag este un nivel de competenț ă lingvistică care are consecinț e

pentru un copil. Primul prag este un nivel pe care un copil trebuie să-l atingă pentru a evita negativitatea
consecinț ele bilingvismului. Al doilea prag este un nivel necesar pentru a experimenta

beneficiile posibile pozitive ale bilingvismului. Această teorie poate fi vizualizată în termeni

a unei case cu trei etaje. Cele două scări amplasate pe laturile casei reprezintă

the two languages that a child will learn. All those whose competence in both

limbajele nu sunt suficient de dezvoltate aș a cum era de aș teptat pentru grupa lor de vârstă, vor rămâne la bază

podeaua casei. Aceste copii nu sunt capabili să facă faț ă situaț iei din clasă ș i

poate avea un efect negativ asupra dezvoltării lor cognitive. La nivel mediu sau la

etajul al doilea al casei va fi ocupat de acei copii cu competenț e adecvate vârstei.

una dintre limbile lor, dar nu în ambele. În vârful casei vor fi cei cu

balanced bilingual capacities. These children will have age- appropriate competence

în ambele limbi. Drept urmare, ei vor fi capabili să facă faț ă curriculumului

materiale în ambele limbi. Această teorie explică de ce copiii din minorităț i sunt învăț aț i

printr-o a doua limbă, majoritatea timpului nu reuș esc să dezvolte o competenț ă suficientă în

a doua limbă. Acest lucru se datorează faptului că nu li se permite să dezvolte competenț ă

în limba lor maternă. Prin urmare, această ipoteză sugerează că limba unui copil

competen ț a în a doua limbă depinde par ț ial de nivelul de competen ț ă

deja realizat în prima limbă. Cu cât prima limbă este mai dezvoltată, cu atât

va fi mai uș or să dezvoltăm a doua limbă. Cu cât prima limbă este într-o

stadiu scăzut de evoluț ie, cu atât mai dificil va fi atingerea bilingvismului.

teoria abordează de asemenea problema distincț iei între fluenț a de suprafaț ă ș i

abilită ț ile lingvistice mai exigente din punct de vedere academic. Cummins (1979) a descoperit că

limbajul conversaț ional de zi cu zi ar putea fi dobândit în doi ani, în timp ce mai mult
abilităț i lingvistice complexe necesare pentru a face faț ă curriculumului ar putea dura între cinci ș i ș apte

sau mai mulț i ani pentru a dezvolta.

Modelul de competenț ă comună de bază

Modelul de Competentă Comună de Bază (Cummins, 1980a, 1981a, citat

în Baker, 2011) a fost adesea descris modelul celor două iceberguri ș i a fost

reprezentat de graficul prezentat mai jos. Ideea principală din spatele acestei teorii este că

când elevii înva ț ă o limbă, ei dobândesc un set de abilită ț i ș i implicit

cuno ș tinț e metalingvistice la care pot apela atunci când înva ț ă ulterior

Această Abilitate Comună Fundamentală oferă suportul lingvistic de bază.

pentru atât prima limbă a studentului, cât ș i a doua limbă. Orice

ceea ce este învăț at în oricare limbă ar deveni apoi parte din această bancă pentru a fi extras

când este nevoie în diferite limbi. Această teorie a fost folosită de asemenea pentru a explica de ce

devine mai uș or să înveț i o a treia sau a patra limbă.