CMN(201) secț iunea-1
Care este diferenț a dintre ascultarea empatică ș i cea critică
ascultând?
Ascultarea empatică este o ascultare ș i o întrebare structurată
tehnica care ne permite să dezvoltăm ș i să îmbunătăț im relaț iile cu
o înț elegere mai profundă a ceea ce se transmite, atât
intelectual ș i emoț ional. Astfel, necesită ascultare activă
tehnici la un nou nivel. Ș i ascultarea critică este un proces pentru
înț elegerea a ceea ce se spune ș i evaluarea, judecarea ș i formarea unei
opinia noastră despre ceea ce auzim. Ascultătorul evaluează punctele forte ș i
slăbiciunile conț inutului, este de acord sau nu este de acord cu
informaț ii ș i analizează ș i sintetizează material. Ambele sunt
diferite tipuri de ascultare, dar parte din ascultare. Diferenț a este
că ascultarea empatică se concentrează pe a acorda atenț ie la ceea ce
alț ii spun, iar ascultarea critică se concentrează pe analiza a ceea ce spun
pentru o mai bună înț elegere.
De exemplu, dacă există o alegere viitoare ș i cineva trebuie să
decide cine să voteze, probabil folosesc o formă de gândire critică
ascultând când urmăresc un dezbatere televizată. Ei ascultă, apoi
evaluează. Ș i, pe de altă parte, când o persoană arată simpatie
către vorbitor ș i îi ascultă fără a pune întrebări
întrebare care este ascultarea empatică, care este diferenț a între
ascultare empatică ș i ascultare critică.
ce vrei să spui prin "comunicarea începe cu sinele."
Înț elegerea perspectivei tale poate oferi o viziune asupra conș tientizării tale, abilitatea de a
fii conș tient de evenimente ș i stimuli. Conș tientizarea determină la ce acorzi atenț ie
cum îț i duci la îndeplinire intenț iile ș i ce îț i aminteș ti despre activităț ile tale
ș i experienț e în fiecare zi. Conș tientizarea este un domeniu complicat ș i fascinant de
studiu. Modul în care preluăm informaț ii, le ordonăm ș i le atribuim un sens a
cercetătorii interesaț i de mult timp din discipline incluzând sociologia, antropologia ș i
psihologie.
Credinț ele sunt idei bazate pe experienț ele ș i convingerile noastre anterioare ș i s-ar putea să nu
necesar să fie bazate pe logică sau fapt. Nu ai îndoială că ai convingeri despre politică,
probleme economice ș i religioase. Aceste credinț e ar putea să nu fi fost formate prin
studiu riguros, dar totuș i le consideri aspecte importante ale sinelui.
Credinț ele servesc adesea ca un cadru de referinț ă prin care interpretăm lumea noastră.
Deș i pot fi schimbate, adesea durează timp sau dovezi solide pentru a convinge
cineva să schimbe o credinț ă.