SENECA
Tradus de
ScribdTranslationsSENECA
Tradus de
ScribdTranslationsSÊNECA
Lúcius Anechiu Seneca
4 î.Hr (Corduba)–65 (Roma)
Unul dintre avocaț i, scriitori ș i intelectuali ai Imperiului Roman.
Cunoscut ca Tânărul, Filozoful sau Tânărul (deoarece tatăl său era cunoscut ca
Sêneca, cel Vechi
A fost în acelaș i timp un dramaturg de succes, una dintre cele mai bogate persoane din Roma,
statist celebru ș i consilier al împăratului.
ESTADISTA: în defini ț ia deHouaisseste o persoană versată în principiile sau în arta de
guvernare, implicată activ în conducerea afacerilor unuiguvernîn moldarea sapoliticătu
încă o persoană care exercitălideranț ăpolitică cu înț elepciune ș i fără limitepartidare.
Opera sa literară ș i filozofică, considerată modelul gânditorului stoic în timpul
Renasterea.
ESTOICISM: Stoicism a fost o ș coală defilozofia elenisticăfondată înAtenaporZenon de
Cítiola începutul secolului III î.Hr. ș i dezvoltată de mai multe generaț ii de filosofi, care se caracterizează prin
o etică în care imperturbabilitatea, extirparea pasiunilor ș i acceptarea resemnată a destinului sunt
marcile fundamentale ale omului înț elept, singurul capabil să experimenteze adevărata fericire [Stoicismul]
exercit o influenț ă profundă asupra eticii creș tine.
S-a născut în Corduba, dar a mers la Roma la vârsta de trei ani pentru a studia oratoria ș i
filozofia. Din cauza sănătăț ii slăbite din cauza rigorii studiilor, a plecat în Egipt să se
cuidar e voltou no anul 31, începându-ș i cariera ca orator ș i avocat, în curând
ajungând la Senat. În '41, a fost acuzat deMessalina, esoț ia împăratuluiCláudio,
de ter comisadulteriucu Júlia Livila, nepoata împăratului. Ca urmare,
a fost exilat pentru aCórsica.În exil, în mijlocul unor mari privări materiale, Seneca
s-a dedicat studiilor ș i a redactat mai multe dintre cele mai importante tratate filosofice ale sale. Între
ei, cei trei intitulaț i Consolationes („Consolări”), în care expune idealurile stoice
clasicii renunț ării la bunurile materiale în căutarea liniș tii sufleteș ti prin
cunoaș terea ș i contemplarea.
Din cauza influenț eiAgripina, tânăra, nepoatado imperador e una delle donne con
cine s-a căsătorit, Seneca s-a întors la Roma în 49. Agripina l-a făcutpreceptorde seu
fiul, tânărulNero,[3]e elevou-o apretorem 50. Séneca s-a căsătorit
comPompeia Paulinaa organizat un grup puternic de prieteni.
La scurt timp după moartea lui Cláudio, care a avut loc în54,
oscriitorul s-a răzbunat cu un scris care
a fost consideratcapodoperădassatireromanas, Apocolocyntosis divi
Claudii("Transformare îndovleacdo divino Cláudio).[4] În această lucrare, Seneca critică
oautoritarismdespre împărat ș i povesteș te cum este refuzat de zei.
Când Nero, la ș aptesprezece ani, a devenit împărat, Seneca a continuat să fie alături de el,
însă nu mai mult ca pedagog, ci ca principalul său consilier. Seneca a căutat
orizontare pentru o politică echitabilă ș iumanitară.Îndolea lui Nero a fost mitigată, corectată,
freada. Mai târziu, însă, răutatea lui Nero a avut predominanț ă. Seneca, în timpul
o anumit timp, a exercitat o influenț ă benefică asupra tânărului, dar, treptat, a fost forț at să
a adopta atitudini de complianț ă.
FILOSOFIA
Lucius Annaeus Seneca distinge corpul de suflet, corpul este ceea ce leagă sufletul ș i
sufletul este locul unde se află adevăratul om. Pentru ca sufletul să devină pur, el trebuie să se
libertar corpul care este o greutate ce prinde sufletul în lucrurile materiale. Sufletul are
o parte raț ională ș i alta iraț ională. Partea iraț ională este împărț ită în două, una dintre
pasiuni care este irascibilă ș i ambiț ioasă ș i alta umilă care este blândă ș i care caută plăcerea.
În filosofia lui Seneca, conș tiinț a este capacitatea de cunoaș tere pe care o
omul trebuie să facă distincț ia între bine ș i rău. Oamenii nu se pot elibera de asta
capacitate, nu se pot ascunde de ea pentru că oamenii nu se pot ascunde
de sine. Criminalul poate evita pedeapsa legii, dar nu poate evita pedeapsa propriilor sale
conș tiinț a care este un judecător care nu iartă pe nimeni.
Păcatul este în structura ș i fundamentarea omului. Pentru a fi oameni
Trebuie să păcătuim, dacă cineva nu păcătuieș te niciodată, nu este om, chiar ș i înț eleptul este un păcătos.
Există un contrast constant între ceea ce este omul ș i ceea ce este omul
ar trebui să fie. Această ezitare între a fi un lucru sau altul, în a alege între bine ș i rău
Răul este ceva exclusiv al ființ elor umane.
Seneca era împotriva sclaviei ș i împotriva diferen ț ierilor sociale între
oameni. Ceea ce poate oferi valoare ș i nobleț e unei persoane este doar virtutea ș i aceasta este a tuturor
putem avea. În societate, ceea ce defineș te dacă cineva va fi sclav sau un nobil este doar
soarta naș terii. În originea sa, toț i oamenii erau egali. Nobilimea este o
construcț ia fiecărui om în dezvoltarea spiritului său.
Trebuie să ne comportăm cu inferiorii noș tri aș a cum ne-am dori să se comporte cu noi cei superiori.
superiorii ar trebui să se comporte cu noi. Dragostea ș i fraternitatea sunt cele care ar trebui să fundamentze
relaț ia dintre oameni. Pentru el, filosofia are un scop practic. Omul are
să cunoș ti natura ș i fenomenele ei pentru a pierde teama de lume. Credea
na predestinaț ia oamenilor care pot accepta sau respinge destinul lor, dacă îl acceptă,
putem trăi în libertate, dacă resping, nu vor avea o viaț ă liberă.
Scrisori[editaț i| editaț i codul sursă
Epistulae morales ad Lucilium
„Scrisori ale unui Stoic” - colecț ie de 124 de scrisori care tratează probleme morale. Versiune
completa în noua traducere în românăs[9]
Dialoguri[edita]| editaț i codul sursă
(40)Ad Marciam, Despre consolare
(41)De IraDespre Ira - Studiu despre consecinț e ș i despre control
daira.[10]
(42)Ad Helviam matrem, De consolationeConsolare mama mea Hélvia
Scrisoare pentru mama ta, întărind-o în absenț a ta în timpulexil[11]
(44)De Consolatione ad Polybium
(49)Despre Scurtatea Vieț iiDespre brevitatea vieț ii - principii stoice despre
natura atempoe seu desperdício perseguind obiective fără valoare sau simț fa.12
55Despre Constanț a Înț eleptuluiA constância do sábio
(56)Despre Clemenț ăDa Clemência / Tratado despre Clemencia
aNerodesprevirtuteda Clemência într-un imperador[13].
(58)Despre Viaț a FericităCăutarea fericirii este căutarea raț iunii.
Destinat fratelui tău mai mare,Gálio.[14]
(62)De Otio(Despre timp liber)
(63)De Tranquillitate Animi Despre liniș tea sufletului
(64)Despre Providenț ăDespre Providenț ă
Tragedii[edita]| editaț i codul sursă
Hercule furios(Hercule furios)
Troade(Ca Troiane)
Fenice(Ca Fenicieni)
Medea(Medea)
Phaedra(Fedra)
OedipEdip
Agamemnon
Thyestes(Tiestes)
Hercule Oetaeus(Hercule în Eta)
FRASES
Chiar dacă doar eu ș tiu ce fac, voi acț iona de parcă toț i ar fi înț eles.
vând.
Talentul forț at răspunde prost. Dacă natura este reticentă, munca este inutilă.
Ne urmăm pe noi în ș ine ș i nu reu ș im niciodată să ne descotorosim de noi în ș ine.
propria companie. Astfel, trebuie să ș tim că răul împotriva căruia lucrăm nu
venim din locuri, dar nu din noi înș ine.