Canadian

Matematică
Competitie
O activitate a Centrului pentru Educaț ie
în Matematică ș i Informatică,
Universitatea din Waterloo, Waterloo, Ontario

Concursul Pascal 2006

(Clasa a 9-a)

Wednesday, February 22, 2006

Soluț ii

c
Fundaț ia de Matematică Waterloo 2005
Soluț ii pentru Concursul Pascal 2006 Page 2
550 + 50 600 600
1. Calculând mai întâi fiecare dintre numărător ș i numitor, = = = 20.
5 +5
2 25 + 5 30
Răspuns:(E)
√ 36 + 64−25−16
2. Calculând mai întâi sub fiecare rădăcină pătrată, √ √ = 10−3
= 100−9 √ = 7.
Răspuns: (B)

3. Numerele întregi pozitive care împart exact 18 sunt 1, 2, 3, 6, 9, 18, dintre care există
sunt 6.
(D)

4. Deoarece A+B= 5, atunci B−3 +A= (A+B)−3 = 5−3 = 2.

(A)

5. Volumul solidului rectangular este 2×4×8 = 64.

Dacă lungimea fiecărei muchii a cubului este s, atunci volumul cubului este s.3 , care trebuie să fie
egal cu 64. Deoarece3= 64, atunci s = 4, deci lungimea fiecărei laturi a cubului este 4.
Answer:(B)
2
6. De când Ravindra a mâncat din
5 pizza ș i Hongshu a mâncat jumătate cât Ravindra, atunci Hongshu
1 2 1
mâncarea
2 5
pizza.
5
2
After these two had eaten, there was 1− −= of
5
the15 pizza
2
5
left.
2
Ca procentaj, este echivalent
5 cu 40%, aș adar a mai rămas 40% din pizza originală.
(C)

7. Deoarece 1 triunghi echilibrează 2 pătrate, atunci 2 triunghiuri echilibrează 4 pătrate.

Deoarece 2 triunghiuri echilibrează 3 cercuri, atunci 3 cercuri echilibrează 4 pătrate.
(E)

8. Deoarece ariile celor trei pătrate sunt 16, 49 ș i 169, lungimile laturilor lor sunt 16 = 4,√
√ 49 = 7 ș i 169
√ = 13, respectiv.
4 + 7 + 13
Astfel, media lungimilor laturilor lor este = 8.
3
(A)

9. Deoarece dreptunghiul are lă ț imea w, lungimea 8 ș i perimetrul 24, atunci 2w + 2(8) = 24 sau 2w + 16 = 24
sau 2w= 8 sauw= 4.
Prin urmare, raportul dintre lăț ime ș i lungime este 4 : 8 = 1 : 2.
(C)

[Link] ț ia 1
Privind la numere în termeni de cifre, atunci M4−3N= 16 sau M4 = 3N + 16.
Pentru a obț ine un cifra unităț ii de 4 din 3N + 16, atunci N trebuie să fie 8.
Aș adar, M4 = 38 + 16 = 54.
Prin urmare, cifra M este 5, ș i astfel M+N= 5 + 8 = 13.

Soluț ia 2
Privind la numere în funcț ie de cifrele lor, atunci M4−3N= 16.
Pentru a obț ine un cifra unităț ii de 6 din M4−3N, atunci N trebuie să fie 8.
Astfel, M4−38 = 16 sau M4 = 36 + 16 = 54.
Prin urmare, cifra M este 5, iar M+N= 5 + 8 = 13.
Answer:(D)
Soluț ii ale Concursului Pascal 2006 Page 3

11. Evaluarea fiecărei op ț iuni date cu x = 9,

√ 9 1 40 4 92 81
9=3 =4 9−5 = 4 =49 = =4 1
2 2 9 20 20 20
1 4 1 x
Deoarece
2
este mai mare 9
decât20 sau , atunci cea mai mare dintre posibilită ț i când x = 9 este
2
(B)

12. Deoarece perimetrul triunghiului este 36, atunci 7 + (x + 4) + (2x + 1) = 36 sau 3x + 12 = 36 sau
3x = 24 sau x = 8.
Astfel, lungimile celor trei laturi ale triunghiului sunt 7, 8+4 = 12 ș i 2(8)+1 = 17, dintre care
cel mai lung este 17.
Answer:(C)

[Link] ț ia 1
Din informaț iile date, P+Q= 16 ș i P−Q= 4.
Adunând aceste două ecuaț ii, obț inem P+Q+P−Q= 16 + 4 sau 2P= 20 sau P= 10.

Soluț ia 2
Valoarea lui P s-a crescut cu Q pentru a da 16 ș i a fost redusă cu Q pentru a da 4.
Astfel, diferenț a de 12 între aceste două răspunsuri este de două ori valoarea lui Q, aș a că 2Q = 12 de unde
Q= 6.
Deoarece P+Q= 16, avem P+ 6 = 16 sau P= 10.
Răspuns:(D)

6 8 9 n 24 23 +n 24
14. Folosind un numitor comun de 12, avem + + + = sau = .
12 12 12 12 12 12 12
Comparând numitorii, obț inem 23 + n = 24 sau n = 1.
Answer:(E)

[Link] ț ia 1
Deoarece Jim conduce de la 7:45 p.m. la 9:30 p.m., atunci Jim conduce timp de 1 oră ș i 45 de minute.
or143ore sau ore. 74
84 4
Deoarece Jim parcurge 84 km în74ore cu o viteză constantă, atunci această viteză este 7 = 84×= 48 km/h.
4
7
Soluț ia 2
Deoarece Jim conduce de la 19:45 la 21:30, atunci Jim conduce timp de 1 oră ș i 45 de minute, ceea ce
este la fel ca 7 sferturi de oră.
Deoarece el conduce 84 km în 7 sferturi de oră, el conduce 12 km în 1 sfert de oră, sau
48 km într-o oră, aș a că viteza sa este de 48 km/h.
(E)

16. Facem un grafic pentru a determina suma fiecărei combina ț ii posibile de fe ț e superioare. În grafic,
numerele de sus sunt numerele de pe primul zar, iar numerele de pe lateral
sunt numerele de pe al doilea zar. De exemplu, numărul din a patra coloană ș i al cincilea
rândul este suma celui de-al patrulea rezultat posibil de la prima zar ș i al cincilea rezultat posibil de la
al doilea zar, sau 3 + 5 = 8.
Soluț ii pentru Concursul Pascal 2006 Page 4
2 2 3 3 5 8
2 4 4 5 5 7 10
2 4 4 5 5 7 10
3 5 5 6 6 8 11
3 5 5 6 6 8 11
5 7 7 8 8 10 13
8 10 10 11 11 13 16

Deci posibilităț ile sunt 4, 5, 6, 7, 8, 10, 11, 13, 16 sau nouă posibilităț i în total.
(Am fi putut să reducem dimensiunea mesei noastre, deoarece nu a trebuit să includem atât 2-urile cât ș i
ambele 3-uri fie pe orizontală, fie pe verticală. De asemenea, am fi putut calcula doar
numerele de pe diagonală ș i deasupra, deoarece graficul este simetric.)
(D)

17. Deoarece 4ADEis este isoscel, atunci ∠ AED=∠EAD= 70◦ .

Deoarece unghiurile din 4ADE se adună la 180◦ , atunci∠ADE= 180◦ -2(70◦ ) = 40◦ .
Deoarece ∠DEC = 2(∠ADE), atunci ∠DEC = 2(40◦ ) = 80◦ .
Since AEB este o linie dreaptă, atunci ∠CEB = 180◦ -80◦ -70◦ = 30◦ .
Deoarece 4EBC este isoscel, atunci ∠ECB = ∠EBC.
Astfel, în4EBC, 30◦ + 2(∠EBC) = 180◦ sau 2(∠EBC) = 150◦ ∠EBC = 75◦ .
(A)

[Link] ț ia 1
Aria întregului grilaj din diagramă este 38. (Putem obț ine acest lucru fie prin numărarea)
pătrate individuale, sau prin împărț irea grilei într-un dreptunghi de 2 pe 3, un dreptunghi de 3 pe 4 ș i un 4
de 5 dreptunghiuri.)

4
2

12

Suprafaț a regiunii umbrite este egală cu suprafaț a întregii grile minus suprafaț a neumbrită
un triunghi, care este dreptunghic cu o bază de 12 ș i o înălț ime de 4.
1
Prin urmare, aria zonei umbrite este 38−(12)(4) = 38−24
2
= 14.

Solutia 2
În primul rând, „completăm dreptunghiul” adăugând mai multe pătrate neocolorate pentru a ob ț ine un 4 pe 12.
un dreptunghi al cărui are 4(12) = 48.

12
Soluț ii la Concursul Pascal 2006 Page 5
Reț ineț i că am adăugat 10 pătrate neocolorate (al căror arie combinată este 10).
Zona triunghiului de sub linie este jumătate din aria întregului dreptunghi, adică (48) = 1224.
Astfel, aria regiunii umbrite este aria întregului dreptunghi minus aria de
regiunea neacoperită, sau 48−24−10 = 14.
Răspuns:(C)

[Link] ț ia 1
Să fie cele zece întregi ben,n+ 1,n+ 2,n+ 3,n+ 4,n+ 5,n+ 6,n+ 7,n+ 8 ș i n+ 9.
Prin urmare, S=n+(n+1)+(n+2)+(n+3)+(n+4)+(n+5)+(n+6)+(n+7)+(n+8)+(n+9)
orS= 10n+ 45 ș i T= 10n.
Astfel, S−T= (10n+ 45)−10n= 45.

Soluț ia 2
Deoarece întrebarea implică că valoarea lui S−T trebuie să fie aceeaș i indiferent de ce 10 întregi
încercăm, apoi calculăm S−T pentru numerele întregi de la 1 la 10.
În acest caz, S = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7 + 8 + 9 + 10 = 55 ș i T = 10(1) = 10 sau S − T = 45.
(A)

20. Fie w lă ț imea fiecărui dintre dreptunghiurile identice.

Deoarece PQ = 3w, RS = 2x ș i PQ = RS (deoarece PQRS este un dreptunghi), atunci 2x = 3w, sau
w=x. 23
2 2
Prin urmare, aria fiecăruia dintre cele cinci dreptunghiuri identice este x x = x2 . 3 3
Deoarece aria PQRS este 4000 ș i este formată din cinci dintre aceste dreptunghiuri mici identice,
atunci 5 x223= 4000 sau x2= 4000
10
3
orx2= 1200 orx≈34.6, care, dintre posibilele răspunsuri,
este cel mai aproape de 35.
Answer:(A)

[Link] ț ia 1
Privind a treia rândă a tabelului, (m + 8) + (4 + n) = 6 sau m + n + 12 = 6 sau m + n = -6.
Suma celor nouă numere din tabel este
m+ 4 +m+ 4 + 8 +n+ 8 +n+m+ 8 + 4 +n+ 6 = 3(m+n) + 42 = 3(−6) + 42 = 24

Soluț ia 2
Încercaț i să setaț i m = 0.

0 4 4
Atunci masa devine 8 n 8 +n.
8 4 +n 6
Din a treia linie, 8 + (4 + n) = 6 ori n + 12 = 6 ori n = -6.
0 4 4
Astfel, masa devine 8−6 2.
8−2 6
The sum of the nine numbers in the table is 0 + 4 + 4 + 8 + (−6) + 2 + 8 + (−2) + 6 = 24.
(E)

22. Conecta ț i centrul fiecărui cerc cu centrul celorlalte două.

Deoarece fiecare cerc atinge fiecare dintre celelalte două, atunci aceste segmente de linie trec prin punctele
unde cercurile se ating, ș i fiecare are aceeaș i lungime (adică, este egal cu de două ori lungimea
raza uneia dintre cercuri).
Soluț ii la Concursul Pascal 2006 Page 6

Din moment ce fiecare dintre aceste segmente de linie au lungimi egale, triunghiul pe care îl formează este echilateral.
lateral, ș i astfel fiecare dintre unghiurile sale este egal cu 60◦ .
Acum, perimetrul regiunii umbrite este egal cu suma lungimilor celor trei cercuri
arcuri care îl înconjoară. Fiecare dintre aceste arcuri este arc al unuia dintre cercurile dintre punctele
unde acest cerc atinge celelalte două cercuri.
Astfel, fiecare arc este un 60◦ arcul uneia dintre cercuri (deoarece razele care unesc fiecare capăt al fiecărui arc cu
60◦ 1
centrul cercului formează un unghi de 60◦ ), aș a că este din circumferin ț a totală a
1
360◦ 6
cerc, deci are lungimea
6 (36) = 6.
Prin urmare, perimetrul zonei umbrite este 3(6) = 18.
(A)

[Link] ț ia 1
Fie A numărul de CD-uri pe care Anna le are ș i fie B numărul de CD-uri pe care Ben le are.
Dacă Anna îi dă lui Ben 6 CD-uri, atunci Anna ar avea A−6 CD-uri ș i Ben ar avea B+6 CD-uri.
deci din informaț iile date, B + 6 = 2(A - 6).
Dacă Anna ia 6 CD-uri de la Ben, atunci Anna ar avea A + 6 CD-uri, iar Ben ar avea B − 6.
CD-uri, aș a că din informaț iile date, A + 6 = B - 6.
Din prima ecuaț ie, B = 2A - 18; din a doua ecuaț ie, B = A + 12.
Prin urmare, 2A−18 =A+ 12 sau A= 30, ș i astfel B=A+ 12 = 42.
Astfel, numărul total de CD-uri pe care le au Ben ș i Anna este 30 + 42 = 72.

Soluț ia 2
LetAbe the number of CDs that Anna has.
Dacă Anna primeș te 6 CD-uri de la Ben, atunci amândouă ar avea acelaș i număr de CD-uri.
Acest lucru ne spune că Ben are cu 12 CD-uri mai mult decât Anne, sau că Ben are A+ 12 CD-uri.
Dacă Anna îi dă lui Ben 6 CD-uri, atunci Anna ar avea A−6 CD-uri, iar Ben ar avea A+18.
CD-uri.
Din informaț iile date, A + 18 = 2(A - 6) sau A + 18 = 2A - 12 sau A = 30.
Prin urmare, Anna are 30 CD-uri, iar Ben are 30 + 12 = 42 CD-uri, deci au împreună 30 + 42 = 72 CD-uri
în total.
(C)

[Link] ț ia 1
Presupuneț i că Igor a scos niș te bile din sac, iar bilele rămase nu satisfac
condiț ia necesară. Care este numărul maxim de bile care pot rămâne? Pentru a
Soluț ii la Concursul Pascal 2006 Page 7

nu satisfac condiț ia necesară, fie că nu există 4 bile de nici o culoare (aș a că maximul
numărul este 9 bile, adică 3 din fiecare culoare) sau există cel puț in 4 bile de o culoare, dar există
nu 3 din niciuna dintre celelalte culori.
In this second case, we could have 2 balls of each of two colours, and as many as possible of
al treilea color. Numărul maxim de bile de orice culoare care pot fi în sac este 8 (
numărul de bile galbene cu care Igor începe). Aș adar, numărul maxim de bile rămase în
sac în acest caz este 12.
Prin urmare, dacă Igor scoate 8 sau mai multe bile, atunci bilele rămase s-ar putea să nu satisfacă cerinț ele.
condiț ie necesară.
Cu toate acestea, dacă Igor scoate 7 sau mai puț ine mingi, atunci mingile rămase vor satisface cerinț ele.
condiț ie, deoarece numărul maxim de mingi în orice caz care nu îndeplineș te condiț ia
este 12.
Prin urmare, valoarea maximă posibilă a lui N este 7.

Soluț ia 2
Since we want to determine the maximum possible value ofN, we start with the largest of the
răspunsuri ș i excludere răspunsuri până ajungem la răspunsul corect.
Dacă Igor a scos 10 bile, ar putea scoate 5 bile roș ii ș i 5 bile negre, lăsând 8 bile galbene, 2 bile roș ii,
ș i 0 bile negre, ceea ce nu îndeplineș te condiț ia necesară.
Aș adar, 10 nu este răspunsul.
Dacă Igor a îndepărtat 9 bile, ar putea îndepărta 5 bile roș ii ș i 4 bile negre, lăsând 8 bile galbene,
2 bile roș ii ș i 1 bilă neagră, care nu îndeplineș te condiț ia necesară.
Aș adar, 9 nu este răspunsul.
Dacă Igor a scos 8 bile, ar putea scoate 5 bile roș ii ș i 3 bile negre, lăsând 8 bile galbene, 2 bile roș ii,
si 2 bile negre, ceea ce nu îndeplineș te condiț ia necesară.
Aș adar, 8 nu este răspunsul.

Este 7 răspunsul?
Sunt 8 + 7 + 5 = 20 bile la început. Dacă se iau 7, rămân 13 bile.
Deoarece au mai rămas 13 bile, nu este posibil să avem 4 sau mai puț ine bile din fiecare dintre
trei culori (altminteri ar fi cel mult 12 bile). Astfel, există cel puț in 5 bile
de o culoare.
Ar putea exista 2 sau mai puț ine bile de fiecare dintre celelalte două culori? Dacă da, atunci, deoarece există
13 bile în total, trebuie să fie cel puț in 9 bile de prima culoare. Dar nu pot fi 9 sau
mai multe bile de orice culoare, deoarece iniț ial erau maximum 8 din fiecare culoare. Prin urmare,
trebuie să existe cel puț in 3 din una dintre celelalte două culori de bile.
Acest lucru ne spune că, dacă se îndepărtează 7 bile, există cel puț in 5 bile de o culoare ș i 3 de
another colour, so choosingN= 7 marbles guarantees us the required condition.
Prin urmare, 7 este valoarea maximă posibilă a lui N.
(B)

25. Ne vom referi la cifrele fiecărui număr al lui John ș i Judith din stânga. Astfel, "the
„prima cifră” va fi cifra din stânga.

Dacă prima cifră a numărului lui John este 1, atunci numărul lui Judith va începe cu 112.
Dacă prima cifră a numărului lui John este 2, atunci numărul Judith va începe cu 111.
În ambele cazuri, numărul lui Judith începe cu 1.
Deoarece primele 2187 de cifre sunt aceleaș i, atunci numărul lui John începe cu un 1.
Soluț ii la Concursul Pascal 2006 Page 8
Deoarece numărul lui John începe cu 1, atunci numărul lui Judith începe cu 112, aș a că numărul lui John începe cu 112.
Deoarece numărul lui John începe cu 112, atunci cel al lui Judith începe cu 112112111, aș a că cel al lui John începe cu 112112111.

De fiecare dată când repetăm acest proces, lungimea ș irului pe care ș tim că va fi multiplicată
de 3.
Continuăm acest proces pentru a construi 2187 = 37cifrele numărului lui John.

Facem o tabelă pentru a urmări aceste informaț ii. Observăm că dacă la un pas, ș irul
se termină cu un 1, atunci la pasul următor se va termina cu un 2, deoarece 1 devine 112. În mod similar, dacă la
o pas, ș irul se termină cu un 2, apoi la următorul pas, se termină cu un 1, deoarece 2 devine 111.
De asemenea, deoarece fiecare 1 devine 112 ș i fiecare 2 devine 111, atunci numărul de 2-uri într-un anumit pas
va fi egal cu numărul de 1-uri de la pasul anterior. În mod similar, numărul de 1-uri la un dat
pasul este egal cu 2 ori numărul de 1-uri de la pasul anterior plus 3 ori numărul de 2-uri la
pasul anterior. (Alternativ, am putea determina numărul total de 1 prin scăderea
numărul de 2-uri din lungimea ș irului.)

Step # Length # of 1’s # of 2’s Ends in

0 1 1 0 1
1 3 2 1 2
2 9 7 2 1
3 27 20 7 2
4 81 61 20 1
5 243 182 61 2
6 729 547 182 1
7 2187 1640 547 2

Cum pot fi produse cinci 1 consecutive (adică, 11111) în acest pas 7?

Nu pot exista niciodată două 2 consecutive la un anumit pas, deoarece fiecare 2 este sfârș itul uneia dintre
blocuri ș i, prin urmare, trebuie să fie urmate de un 1.
Astfel, nu pot exista niciodată două 2 consecutive care să producă 111111.
Acest lucru ne spune că 11111 poate fi produs doar de 21 în pasul anterior.
Aș adar, numărul de apariț ii ale 11111 la pasul 7 este egal cu numărul de apariț ii ale 21 la
pasul 6. Dar fiecare 2 de la pasul 6 este urmat de un 1 (deoarece ș irul de la pasul 6 nu se termină cu un
2), deci acesta este egal cu numărul de 2 la pasul 6.
Prin urmare, există 182 de apariț ii ale lui 11111 în cele 2187 de cifre ale numărului lui John.
Răspuns:(A)