CELULA
CELULA - este unitatea structurală și funcțională
de bază a organismelor vii. Poate exista singură
(organisme unicelulare) sau în grupuri (formează
țesuturi)
Forma celuleor
▪ Sferică – ovulul
▪ Cuboidă – celulele epiteliale renale
▪ Cilindrică – celulele mucoasei intestinale
▪ Stelată – neuronul
▪ Fusiformă – fibra musculară netedă
▪ Disc biconcav – hematiile (globulele roșii)
->forma depinde de funcția pe care o are celula.
Structura celulei
o membrana celulară
o citoplasma
o nucleu
MEMBRANA CELULARĂ este o structură de natură lipoproteică, având o
compoziție complexă ce include lipide, proteine și carbohidrați. Aceasta învelește celula,
separând-o de mediul extern și reglează schimburile de substanțe între interiorul și exteriorul
celulei.
Compoziția structurală
Membrana celulară prezintă o structură laminată, alcătuită din trei straturi:
▪ Stratul intern: format dintr-o monocapă lipidică.
▪ Stratul mijlociu: constă din colesterol, care conferă fluiditate și stabilitate membranei.
▪ Stratul extern: constă dintr-o monocapă lipidică.
Această structură permite membranei să fie semipermeabilă, controlând ce substanțe pot
pătrunde în celulă și ce substanțe pot ieși.
Funcțiile membranei
Protecție: izolează celula de mediul extern, protejând-o de agenți patogeni și substanțe toxice.
Transport selectiv: permite trecerea selectivă a substanțelor, prin canale și transport activ.
Semnalizare celulară: conține receptori care permit celulei să răspundă la stimuli externi.
Adezivitate: ajută la formarea țesuturilor prin legătura între celule.
CITOPLASMA este substanță vâscoasă care umple interiorul celulei, între membrana
celulară și nucleu. Ea oferă mediul necesar pentru desfășurarea tuturor reacțiilor biochimice
și conține organitele celulare, fiecare având roluri specifice.
Organite generale (se găsesc în toate celulele):
1. Reticulul endoplasmatic (RE) ~> este o rețea de canale care transportă substanțe în
interiorul celulei.
a) Neted: fără ribozomi, implicat în sinteza lipidelor și detoxifiere.
b) Rugos: acoperit cu ribozomi, participă la sinteza proteinelor.
2. Ribozomii ~> sunt mici structuri fără membrană, unde se sintetizează proteinele celulei.
3. Aparatul Golgi ~> preia, modifică și ambalează proteinele produse de reticulul
endoplasmatic rugos și le trimite către alte părți ale celulei sau spre exterior.
4. Mitocondriile ~> „uzinele energetice” ale celulei, unde are loc producția de energie sub
formă de ATP, necesară tuturor proceselor celulare.
5. Lizozomii ~> conțin enzime digestive care descompun resturile celulare, substanțele
străine și organitele degradate.
6. Fagocitoza ~> este procesul prin care celula „înghite” particule solide, cum ar fi bacterii
sau resturi celulare, pentru a le distruge.
7. Centrozomul ~> participă la organizarea microtubulilor și la diviziunea celulară, fiind
esențial pentru împărțirea corectă a cromozomilor.
Organite specifice (apăr numai în anumite tipuri de celule):
o Microfibrile – găsite în celulele musculare, contribuie la contracție
o Neurofibrile – găsite în neuroni, formează scheletul intern al axonilor și dendritelor.
o Corpusculul Nissl – prezente în soma neuronilor, implicate în sinteza proteinelor
neuronale.
NUCLEU este centrul de control al celulei, responsabil cu reglarea tuturor activităților
sale. Unele celule nu au nucleu și se numesc anucleate (de exemplu, hematiile mature din
sânge). Este învelit de membrana nucleară, care îl separă de citoplasmă, dar permite
schimbul de substanțe prin pori.
În interiorul nucleului se găsește:
❖ ADN-ul, care conține informația genetică necesară pentru funcționarea și reproducerea
celulei.
❖ Nucleolii, unde se sintetizează ARN, care, împreună cu reticulul endoplasmatic rugos,
participă la sinteza proteinelor.
Astfel, nucleul coordonează viața celulei și asigură transmiterea informației genetice la
celulele fiice în timpul diviziunii.