Barocul vs

Rococo

3FEBRUARIE

Universitatea Autonomă din Santo Domingo

Creat de: Loren Nicole Arias
Universitatea Autonomă din Santo Domingo

Facultatea de Inginerie ș i Arhitectură

Ș coala de Arhitectură

Sustentante

Loren Nicole Arias Pascasio

Matricula

100368474

Materie

Istoria arhitecturii III

Secț iune

-04

Maestra

Francis Bussi Inoa

Tema

Arhitectura Barocă vs Arhitectura Rococo

Fecha

03/02/2020

2
Indice

• Introducere-------------------------------------------------------------------------------------------------Pagina 3
• De la arhitectura barocă la rococo --------------------------------------------------------------- Pagina 4
• Barocul
• Context istoric ș i caracteristici ------------------------------------------------------------------Pagina 6
• Rococo
• Contextul istoric ș i caracteristicile ------------------------------------------------------------------ Pagina 8
• La arhitectura Barocă
• La arhitectura Rococo ---------------------------------------------------------------------------------Pagina 10
• Exemple de arhitectură Barocă --------------------------------------------------------------- Pagina11
• Exemple de arhitectură Rococo ----------------------------------------------------------------Pagina 12
• Escultura Barocă ---------------------------------------------------------------------------------------- Pagina 13
• Escultura Rococo -----------------------------------------------------------------------------------------Pagina 13
• Exemple de sculptură barocă --------------------------------------------------------------------Pagina14
• Exemple de sculptură Rococo -------------------------------------------------------------------- Pagina 15
• Pictura Barocă
• Pictura Rococo -------------------------------------------------------------------------------------------Pagina 16
• Exemple de pictură Barocă ----------------------------------------------------------------------Pagina 17
• Exemple de pictură rococo -----------------------------------------------------------------------Pagina 18
• Concluzie -------------------------------------------------------------------------------------------------Pagina 19

3
Introducere

{"text":"Ce este Barocul sau Rococo? Ce relaț ie sau diferenț e au? Ș i care a fost al său"}
influenta asupra arhitecturii? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care intenț ionăm să le adresăm
a răspunde despre aceste perioade istorice.

Vom aborda fiecare dintre diferenț ele acestor stiluri atât în arhitectură, cât ș i
sculptura ș i pictura. În plus faț ă de a prezenta contextul istoric în care se
au dezvoltat fiecare pentru a înț elege originea ș i influenț a sa în artă.

4
 De la arhitectura barocă la rococo

Linia care separă arhitectura Barocă ș i Rococo este foarte fină în

în ceea ce priveș te idealurile estetice care le inspiră, totuș i, se poate
observa o mare schimbare în formele construc ț iilor ș i ale acesteia
ornamenta ț ie, această transformare răspunde încercării de a
arhitecț ii de a suprima puț inele influenț e religioase care încă mai influenț au în
arta Barocă. Astfel, arhitectura Rococo caută să fie o expresie pură
al omului.

5
Barocul

Arhitectura barocă este o perioadă din istoria arhitecturii care a venit precedată de
Renaș terea ș i manierismul. Este un stil artistic care a dominat arhitectura, pictura, literatura
ș i muzica în Europa în secolul XVII.

Termenul baroc, derivat din portughezul barocco, 'perlă de formă diferită sau neregulată', a fost utilizat în
un prim moment într-o formă dispreț uitoare pentru a indica lipsa de regularitate ș i ordine a noului stil.
Pe de altă parte, baroc se desemnează de asemenea ceea ce este excesiv de încărcat sau ornamentat.

Barocul a apărut la sfâr ș itul Rena ș terii ș i s-a manifestat prin utilizarea detaliilor de mare
ostentaț ie ș i extravaganț ă între grupurile beneficiare de bogăț iile colonizării.
Caracteristica principal a arhitecturii baroce a fost utilizarea compoziț iilor bazate pe
puncte, curbe, elipse ș i spirale, precum ș i figuri polimetrice complexe compuse din motive care
se intersectau unii cu alț ii. Arhitectura s-a folosit de pictură, sculptură ș i stucaturi pentru
crea ansambluri teatrale artistice ș i exuberante care să slujească pentru a înălț a monarhii care îi
fuseseră însărcinaț i.

6
Context istoric

Inchiziț ia, care a fost înființ ată în Spania începând cu 1480, ameninț a libertatea de gândire.
Prin urmare, clima era de austeritate ș i represiune.
A fost în acea perioadă când s-a dezvoltat miș carea artistică numită baroc, într-o artă
eclesiastic care dorea să propovăduiască credinț a catolică.

În nicio epocă, ca în epoca barocă, nu s-a construit un număr atât de mare de biserici ș i capele.
statui de sfinț i ș i monumente funebre.
Biserica era asociată, în multe locuri, cu Statul. În acest fel, arhitectura barocă, care
în trecut era doar religioasă, a apărut de asemenea în construcț ia palatelor cu scopul de a provoca
admiraț ie ș i a transmite putere.

Caracteristici generale ale Barocului

Principalele caracteristici care au marcat perioada barocă au fost:

Arte care expune gustul pentru elegant, extravagant ș i excesul de ornament.

Valorizarea detaliului, exces de ornamentaț ie
Căutarea spiritualităț ii, a senzaț iilor ș i pasiunilor interioare.
Dualism ș i contradicț ie.
Contraste între lumini ș i umbre.
Simț ul miș cării.
Întuneric, complexitate ș i senzualitate.

În literatură, cultism ș i conceptism.

7
Rococo

Rococo este o miș care artistică născută în Franț a, care se dezvoltă progresiv între
anii 1730 ș i 1760 aproximativ.
Rococo este definit ca un artă individualistă, anti-formalistă ș i de curte, de către artistul Ronald Rizzo.
Se caracterizează prin plăcerea pentru culorile luminoase, moi ș i clare. Predomină formele inspirate
în natură, mitologie, reprezentarea corpurilor goale, arta orientală ș i în special
temele galante ș i iubitoare. Este o artă în esenț ă pământească, fără influenț e religioase, care se ocupă de
teme ale vieț ii de zi cu zi ș i ale relaț iilor umane, un stil care caută să reflecte ceea ce este plăcut, rafinat,
exotic ș i senzual.

Context istoric

Precedentul său se situează la începutul secolului XVIII, coincizând cu regentatul lui Filip de Orleans,
când au început schimbările timide care anunț au sfârș itul stilului tardo-baroc ș i evoluț ia sa
spre exprimarea unui gust mai contemporan, independent ș i hedonist, în contrast cu arta
oficial, inflexibil ș i ostentativ al domniei lui Ludovic al XIV-lea. Tranziț ia de la Rococo, cunoscut ș i sub numele de
stilul „Luis XV”, noi forme ș i expresii artistice a început în jurul anului 1720.

8
Acest stil, numit în vremea sa „de gust modern”, a fost dispreț uit de criticii ș i detractorii săi.
neoclasicisti cu cuvântul rococo, care este o compunere din „rocaille” (piatră) ș i „coquille”
(concha marina), având în vedere că în primele modele ale noului stil apăreau forme neregulate
inspirate din roci marine, alge ș i scoici.

Deș i rococo a fost un stil artistic convenț ional ș i de curte, este un exemplu de cum arta este
expresia vieț ii sociale ș i modul în care un stil poate fi îndreptat către indivizi din cadrul acesteia
societate ș i nu monarhilor sau zeilor lor.
Stilul se exprimă mai ales în pictură, decor, mobilier, modă ș i în design.
producț ia de obiecte. Prezenț a sa în arhitectură ș i sculptură este mai mică, deoarece domeniul său
fundamentale sunt interioarele ș i, într-o măsură mai mică, compoziț iile monumentale.

Caracteristici ale Rococo

În arhitectură, clădirile păstrează un contur extern simplu, totuș i, în interior,

decorează se revărsă. Rococoul impune acumularea elementelor decorative bazate pe linii
ondulante ș i în asimetrie. Gustul chinezesc, care a intrat în Europa cu o mare difuzare,
piesele de porț elan, ț esături sau lacuri, ș i care va decora saloanele occidentale cu temele sale cele mai
reprezentative.

În pictură, temele cele mai abundente sunt petrecerile galante ș i de la ț ară, poveș tile pastorale,
aventuri amorase ș i de curte. Compoziț iile sunt senzuale, vesele ș i proaspete, predomină
culori pastel, blânde ș i deschise. Femeia devine punctul de inspiraț ie, deoarece este figura
frumoasă ș i senzuală.

9
Arhitectura Barocă

În ea se adoptă liniile curbe în locul celor drepte pentru a genera un plus de dinamism ș i
expresivitate.
Fasadele dobândesc cea mai mare importanț ă, deoarece în ele se concentrează de obicei cele mai mari eforturi.
decorative prin numeroase corniș e ș i coloane greceș ti, romane ș i salomonice. Prin predominanț a
dintre elementele decorative faț ă de cele constructive, se poate afirma că stilul baroc mai mult decât un
stilul de arhitectură este o formă de decorare arhitecturală.
Plantele templelor tind, de asemenea, să se îndepărteze de formele clasice bazate pe linia dreaptă,
cuadratul ș i crucea ș i în multe ocazii se adoptă plante circulare, eliptice sau mixtilinii. Aceasta
libertatea în planurile arhitectonice permite o mai bună adaptare la locul în care va fi ridicat
clădire.
Una dintre preocupările Barocului sunt marile spaț ii publice urbane. Este frecvent ca în
oraș ele cele mai importante au pieț e centrale de o suprafaț ă enormă ș i suntuozitate. În Spania
avem exemplele emblematice ale Pieț ei Mari din Salamanca ș i cea din Madrid.

Arhitectura Rococo

Arhitectura rococo este cea care a apărut ș i s-a dezvoltat în secolul al XVIII-lea la Paris, între
decadele dintre 1730 ș i 1760, ca reacț ie împotriva măreț iei, simetriei ș i reglementărilor stricte
del Barroco.
Rococoul este un stil independent care apare ca o reacț ie la barocul clasic impus de curte
de Luis XIV ș i, spre deosebire de baroc, se caracterizează prin opulenț ă, eleganț ă, senzualitate,
gălăgie ș i prin utilizarea culorilor vii, care contrastează cu clar-obscurul baroc. Este un stil
aristocratic, dezvăluie gustul pentru elegant, rafinat, intim ș i delicat. Înfăț iș ează o viaț ă
neglijentă ș i plăcută pe care societatea o doreș te ș i se dezvinculează de problemele religioase. Este o artă
mundan, fără legătură cu religia, care abordează teme ale vieț ii de zi cu zi, nu simbolizează nimic social nici
spiritual, doar superficialitate. Din cauza tuturor acestor lucruri, pictura Rococo este considerată o pictură frivolă,
exclusivă de la aristocraț ie.

Utiliza tonuri deschise, curbe ș i înveliș uri din aur, dând naș tere unui stil mai elegant
ș i mai complex decât barocul.

Mai mult decât un stil artistic, rococo este o specie de modă, deoarece nu se diferenț iază excesiv de
baroc, la care îi urmează în multe privinț e, punând accent exclusiv pe chestiunile
legate de decorare, fie că este aceasta arhitecturală, sculpturală sau picturală. Aș adar,
vom găsi rococo, mai frecvent, în interiorul clădirilor decât în exterior, unde
structurile continuă să fie concepute în stil baroc.

10
Exemple de arhitectură barocă

Capodopera Arhitecturii Baroce

Palatul Versailles, sau Castelul Versailles este

o clădire care a îndeplinit funcț iile unei
reș edinț a regală în secolele trecute. Palatul este
situat în municipiul Versalles, aproape de
Paris, în regiunea Île-de-France

Biserica San Carlo alle Quattro Fontane

Concepută de unul dintre principalii arhitecț i
baroc Francesco Borromini, este unul dintre
cei mai buni exemple de arhitectură barocă.
Această biserică catolică a fost construită între 1638 ș i
1646, când a fost consacrat, în timp ce
faț ada a fost finalizată în decada 1670
nepotul lui Borromini; Bernardo.

Plaza San Pedro, Vatican, Roma. De Gian

Lorenzo Bernini (aproximativ 1656-1667).

Situată la marginea centrului istoric de

Roma, pia ț a face parte din Ora ș ul
Vaticanul ș i este limitat de graniț a cu
Statul italian. Exemplu notabil de
arhitectura barocă ș i planificare urbană

2
Exemple de arhitectură Rococo

Palatul Ecaterina este reș edinț a de vară

rococo-ul ț arilor din Rusia, situat în
oraș ul Tsárskoye Seló (Puș kin)-

Împărăteasa Isabel a considerat că reș edinț a

de la mama ei era demodată ș i era
incomodă ș i în mai anul 1752 a cerut la
arhitect de curte, Bartolomeo Rastrelli care
demolarea vechii structuri ș i înlocuirea acesteia
cu o clădire mult mai mare într-un
stil rococo atrăgător.

Palatul Marly sau Chateau Marly sau Castelul

de Marly a fost un palat construit de Jules
Hardouin-Mansart din 1679 pentru activităț i
de ocio al regelui Franț ei Ludovic al XIV-lea ș i familiei sale.

Palatul Sanssouci: Palatul a fost opera unui

arhitectul Georg Wenzeslaus von Knobelsdorff,
ș i a fost construit între 1745 ș i 1747 ca
re ș edinț a privată a regelui Federico, unde
pudiera să se relaxeze departe de pompa ș i
ceremonia de la curte din Berlin.

1
Sculptură Barocă

Scultura barocă a fost ramura artistică care s-a extins cel mai mult.
În contraparte la ordinea pe care o prezintă sculpturile ș i, în general, lucrările renascentiste, barocul
lucrează cu compoziț ii mai puț in organizate fără atât de multă ordine.

Există un expresionism înalt al feț elor statuilor încercând să redea sentimente prin
prin gesturi, coafuri, tensiuni...
Scultorii baroc sunt obsedati de a reusi sa imprime miscare operelor lor, de aceea se
evită simetriile ș i se multiplică plierile, se foloseș te opusul ca tehnică pentru a dotă
miș care în figuri ș i se caută obț inerea contrastelor luminoase.
Tematica obiș nuită este religia, îngerii, martirii, sfinț ii sunt de obicei reprezentaț i. În
sculpturi păgâne, eroi ș i zei păgâni apar de obicei.

Scultura Rococo

Sculptura rococo este o definiț ie tehnică folosită de istorici ai artei care nu implică
necesar un schimb profund de la baroc.
Se poate vorbi, totuș i, despre calităț ile stilului rococo într-o lucrare de sculptură, datorită
caracteristicile informalităț ii, bucuriei, grijii pentru problemele inimii ș i o evitarea
conș tiente de seriozitate.
Comparat cu barocul, sculptura rococo tinde să fie mai moale ș i elegantă, dominând
forme curbe ș i culori palide.

1
Exemple de Sculpturi Baroce

Extazul Sfintei Teresa, de asemenea cunoscut

cum este Transverberarea Sfintei Tereza
un grup sculptural din marmură realizat de
sculptor ș i pictor Gian Lorenzo Bernini, de stil
baroc

El Milón de Crotona este una dintre sculpturile

cele mai importante din perioada barocă în Paris, a sa
autor este Pierre Puget ș i această lucrare a fost una dintre
pocas al căror aviz favorabil al Curț ii de la Paris a făcut
care au fost expuse în grădina de la Versailles.

1
Exemple de Sculpturi Rococo

Amor amenin ț ător

Luvru

Această lucrare realizată din porț elan, un material

foarte pe placul artei Rococo, a fost realizată de
artista francez Etienne Maurice Falconet în
anul 1758, ș i în prezent face parte din
fondurile Colec ț iei Wallace cu sediul în
Londra.

În sculptura Cupido îș i fabrică arcul cu măciuca

de Hercules a fost realizată de Edmé Bouchardon în
1750, în Franț a. Actualmente se află în
muzeul Louvre din Paris.

Bouchardon l-a reprezentat pe Cupidon cioplindu- ș i

arc cu ciocanul lui Hércules, un simbol
excelent din stilul Rococó.

1
Pictura Barocă
Pictura barocă a reflectat importanț a religiei în ț ările catolice, la fel ca ș i gustul
burghez în protestanț i, ș i s-a caracterizat prin realism, bogăț ia ș i intensitatea culorilor, astfel
ca un contrast puternic între lumini ș i umbre.
S-a caracterizat prin căutarea realismului prin intermediul efectului (trampantojele sunt comune) ș i de
una cierta teatralidad.
Luminile ș i culorile au devenit mari protagoniste, responsabile pentru a produce adâncimea ș i
perspectiva, mai mult decât linia ș i trasa.
Formele au fost deosebit de abundente (asa cum s-a intamplat in toate artele barocului) si formele
picturile s-au umplut de volum ș i de detaliu, în ceea ce pentru mulț i a constituit dominaț ia totală a
tehnici picturale, atât cu ulei, cât ș i în frescă.

Pictura Rococo
Pictura rococo a avut un sentiment predominant ș i o funcț ie decorativă. În ea, aspectul pictural predomină.
despre linie ș i desen, având o mare spontaneitate a pensulei, aș a cum se verifică în
bocete ș i modele ale marilor fresce ș i tablouri de altar.
La gran apogeu al picturii în frescă ș i ulei, moș teniri ale Barocului, se va uni în epoca Rococoului.
noi tehnici picturale precum pastelul sau acuarela.
Compoziț iile ș i figurile se vor caracteriza prin graț ie, delicateț e ș i artificiozitate ca exponenț i.
de un arte pentru aristocraț ie ș i înalta burghezie. Culorile pe care le folosesc pictorii rococo în
paleta va fi moale, luminoasă ș i delicată, predominând tonurile pastelate (galben deschis, roz,
verzi palizi, albastre cerului, gri perlă, combinate cu alb.
În Spania, pictura rococo va atinge cea mai mare expresie ș i calitate în frescele de pe bolț i ș i
cupolele Realei Situri (Palatul Regal din Madrid, El Pardo, La Granja, Aranjuez), cu
reprezentări alegoric-mitologice care exaltează monarhia spaniolă. De asemenea, vor fi decorate
bóvedele bisericilor (El Pilar din Zaragoza, Salesas Reales din Madrid), cu cicluri mariane ș i alegorice -
religioș i, ș i se vor realiza mari tablouri de altar ș i tablouri devocionale sau de oratoriu, în care
scenelor evanghelice sau hagiografice le vor arăta credinciosului o viziune mai blândă ș i mai sentimentală a sacru
că pictura din Seiscientos.
Portretul, mai umanizat ș i cu mai puț ină solemnitate decât barocul, va prezenta exemple remarcabile.
Scenele galante se vor bucura de un prestigiu mai mic decât în Franț a, dar în cadrul tematicii de
genul în Curte va evidenț ia producț ia extrem de importantă de cartoane vesele pentru tapiserii cu care
ornamentarea camerelor palatelor regale.

1
Exemple de pictură barocă

Caravaggio: tenebrisimul

Tenebrismul, constând în exagerarea

contraste luminoase prin utilizarea
chiaroscuro profitând toate lasă
posibilităț ile expressive ale luminii, au fost initiaț i
pentru el.

+Baco: Lucrarea care prezintă o paletă foarte clară,

încă departe de tenebrositatea care îl va caracteriza.

+Vocaț ia Sfântului Matei: Lucrarea cea mai

clar clar tenebrist al pictorului, lumina traversează
sejur într-o diagonală care iluminează
figuri teatrale; în plus, în ea se
apreciază restul caracteristicilor sale
compositive.

+Răstignirea Sf. Petru: Ca ș i precedentul

pictură pentru capela Ceras de Santa María
del Popolo; sunt lucrări dominate de o
intensă acț iune dramatică, foarte studiată din
punctul de vedere compozitional.

2
Exemple de pictură rococo
Leagănul, cunoscut ș i sub numele de Cei fericiț i
azares del columpio, este o lucrare de stil
rococo realizat în ulei pe pânză de către
artistul francez Jean Honoré Fragonard (1732-
1806).

Este o scenă galantă care reprezintă

divertismentele vremii, reprezentându-le pe
perfecț iunea viaț a nobilimii franceze care
rezida la curtea monarhului Ludovic al XVI-lea.

Nicolás Lancret: Pământul, c. 1730.

Acest tablou a făcut parte dintr-o serie dedicată la

celelalte patru elemente, seturi care au fost
populare în secolul XVIII ș i care, în
ocazii, au fost interpretate cu figuri
atareadas în activităț i acordate mediului. Aceasta
seria de Lancret a fost comandată de markiz
de Béringhen, pentru a decora o sală a hotelului său
parizian

Îmbarcare pentru insula Citera (c. 1718) de

Antoine Watteau, ulei pe pânză ș i pictură
caracteristica a Rococoului în Franț a.
Actualmente la Schloss Charlottenburg.

1
Concluzie

Barocul ș i Rococoul, două miș cări artistice similare în anumite aspecte, dar de asemenea foarte
diferite unul de altul. Cu toate că Rococo-ul apare din Baroc, scopul său este
total diferit. În timp ce Barocul este în slujba monarhiei ș i a puterii absolute,
Rococo se apropie mai mult de burghezie. Barocul se inspiră din teme religioase ș i mitologice în timp ce
că Rococo-ul dă o întorsătură radicală ș i caută senzualitatea ș i bucuria. Barocul ne prezintă faț ade
minunate, la fel ca numeroase detalii ș i ornamentaț ie, mai ales că Rococoul pune aproape totul la dispoziț ie.
interes în decorarea interioară ș i detalii. Barocul ne-a lăsat grandioase ș i numeroase
sculpturi, Rococo, deș i într-o măsură mai mică, de asemenea, a făcut-o în felul său, folosind mai mult
porț elanul ș i formele moi, chiar ș i în pictură putem vedea mari diferenț e, în special
în utilizarea culorilor. În timp ce Barocul joacă cu clar-obscur, Rococo-ul utilizează culori
smooth and clear. Each artistic period that we know is different to a greater or lesser extent, it is
este necesar să îi cunoaș tem ș i să îi studiem în timp ce ne proiectăm ș i îmbogăț im propria noastră perioadă
artistic, aducând idei diferite care să rupă cu ceea ce este stabilit, deș i rămâne ceea ce
fundamental.