Departamentul de Ș tiinț e Fizice ș i Matematică

Colegiul de Arte ș i Ș tiinț e

Universitatea din Filipine Manila

Ș TIINȚĂ, TEHNOLOGIE Ș I SOCIETATE

Curs
(Plan de învăț ământ adoptat de Programul Ș tiinț ă ș i Societate, CS, U.P. Diliman)
Credit 3.0 unită ț i
Analiza din perspective istorice ș i futuriste a naturii ș i rolului ș tiinț ei
şi tehnologia în societate şi a factorilor socio-culturali şi politico-economici
Course Description
afectând dezvoltarea ș tiinț ei ș i tehnologiei cu accent pe Filipine
setare.
La sfârș itul cursului, studentul ar trebui să fie capabil să:
1. În ț elegeț i caracterul ș i func ț iile ș tiinț ei ș i tehnologiei ș i inter-
relaț iile cu societatea dintr-o perspectivă istorică;
2. Anticipa ț i ș i în ț elegeț i impactul, implica ț iile ș i limitele noului
Obiectivele cursului dezvoltări în ș tiinț ă ș i tehnologie;
3. Să se familiarizeze cu aspectele sociologice, culturale, etice, de mediu,
aspectele economice, ideologice, politice ș i de gen ale ș tiinț ei ș i tehnologiei; ș i
4. Apreciază rolul cheie al ș tiinț ei ș i tehnologiei în dezvoltarea na ț ională ș i
probleme de politică importante implicate în dezvoltarea ș tiinț ifică ș i tehnologică a
Filipine.
2 Examene lungi 40%
Raportare, Alte Activităț i 30%
Curs
Studii de caz/Proiect 25%
Cerinț e
Attendance 5%
TOTAL 100%
Prima Examinare Lungă
A doua Examinare Lungă
Începerea raportului oral
Date Importante Depunerea Studiilor de Caz
Ultima zi pentru retragere
Ultima zi pentru depunerea LOA
Ultima zi de cursuri
Orar de cursuri Clasroom

Instructor Consultation Hours

Sala de Facultate DPSM, RH 102 E-mail

ÎN GUIDELINIILE CURSULUI:

1. Prezen ț a la cursuri

Următoarea regulă a universităț ii privind frecventarea cursurilor (Articolul 346 din Codul Universităț ii) va
va fi aplicat cu stricteț e pe parcursul cursului:

Când numărul de ore pierdute din cauza absenț ei unui student ajunge la 20 la sută din
ore de recitare, prelegeri, laborator sau orice altă muncă programată într-un singur subiect el va
să fie eliminat din materie; Cu condiț ia ca un cadru didactic să poată prescrie o frecvenț ă mai lungă
cerinț ă de a răspunde nevoilor lor speciale. Dacă majoritatea absenț elor sunt justificate, atunci
studentul nu va primi o notă de "5" în urma acestei excluderi; dar dacă majoritatea
 absenț ele nu sunt justificate, el va primi o notă de „5” în urma acestei excluzii.
Timpul pierdut din cauza întârzierei la înscriere va fi considerat timp pierdut din cauza absenț ei.

2. Examinări în curs

Vor fi două (2) examene în curs. Un student care nu se prezintă la niciunul

examenul va primi un scor de „0%” pentru acel examen, cu excepț ia cazului în care are o scuză validă (de exemplu,
boală [ necesită prezentarea unui certificat medical ]). Un student care nu reuș eș te să participe la oricare două (2)
examinările vor fi fie eliminate din curs, fie vor primi o notă de „5,0”, indiferent de
dacă absenț ele au fost justificate sau nu. Nu va exista un examen final în curs.

POLITICI ALE CURSULUI: De discutat cu instructorul cursului

GRADING SYSTEM:

Media ponderată finală a studentului va avea următoarele echivalente de note:

90 - 100% ------------------------------ 1.0 60 - 64% ----------------------------- 2.5

85 - 89% ----------------------------- 1.25 55 - 59% ----------------------------- 2.75
80 - 84% ----------------------------- 1.5 50 - 54% ----------------------------- 3.0
75 - 79% ----------------------------- 1.75 45 - 49% ----------------------------- 4.0
70 - 74% ----------------------------- 2.0 0 - 44% ----------------------------- 5.0
65 - 69% ----------------------------- 2.25

PLANUL CURSULUI Ș I CITIRILE:

1. INTERAC ȚIUNEA DINTRE Ș TIINȚĂ, TEHNOLOGIE Ș I SOCIETATE

Subiect Citiri Observaț ii

1.1 Ș tiinț ă, Tehnologie,(a) R.J. Forbes, “Tehnologia ș i Societatea în Epoca Pietrei”
ș i societatea în antichitate (b) R.J. Forbes, "Tehnologia ș i societatea în perioada bronzului"
Timpi (c) J.D. Bernal, " Ș tiinț ă, tehnologie ș i societate în epoca fierului"
1.2 Ș tiinț ă, Tehnologie,(a) J.D. Bernal, “ Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Societate în Evul Mediu
ș i Societate din Epoci
Evul Mediu până la (b) Lynn White, Jr., “Tehnologia în Evul Mediu”
Revoluț ia Ș tiinț ifică (c) J. D. Bernal, „ Revoluț ia Ș tiinț ifică”
1.3 Ș tiinț ă ș i Susantha Goonatilake, " Ș tiinț a ș i tehnologia pre-colonială în
Tehnologia în Pre- lumea a treia
Societăț i asiatice coloniale (b) Joseph Needham, „Sărăcia ș i triumfurile ș tiinț ei chineze
ș i Tehnologie
(c) Donald R. Hill, „ Inginerie mecanică în Evul Mediu“
Est
1.4 Ș tiinț ă, Tehnologie, (a) J.D. Bernal, „ Ș tiinț a ș i Revolu ț ia Industrială”
ș i Industrial (b) Melvin Kranzberg, “Prerequisites for Industrialization”
Revoluț ie (c) Ian Inkster, „ Ș tiinț a ș i Tehnologia în Industria Britanică
Revoluț ie
1.5 Ș tiinț ă, Tehnologie, (a) G.N. von Tunzelmann, "Industrializarea Europei"
ș i industrializare în (b) G.N. von Tunzelmann, „ Industrializarea SUA”
19thSecol (c) G.N. von Tunzelmann, “Industrializarea Japoniei”

2
1.6 Imperialistul George Basalla, „ Răspândirea ș tiinț ei occidentale”
Difuzarea Ș tiinț ei (b) Ian Inkster, „ Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Imperialism: Cazul
ș i Tehnologie India
(c) Ian Inkster, " Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Imperialism: China ș i
Dincolo
1.7 Ș tiinț ă, Tehnologie,(a) Peter Drucker, "Tehnologia ș i societatea în anii 20 thSecol

ș i Societatea în anii 20th (b) G.N. von Tunzelmann, „ Industrializarea în Vest: anii 1930
Secol anii 1970
(c) Alvin Toffler, „ De la a doua val la a treia val”

2. TEHNOLOGII ÎNALTE: APLICA ȚIILE Ș I IMPLICA ȚIILE SOCIALE

Subiect Lecturi Observaț ii

2.1 Energie Avansată (a) Richard Brennan, "Alternatives energetice"
Tehnologii (b) Michael Zey, “Perspectivele Viitoare în Energie”
(c)Scientific American, „ Utilizări eficiente ale energiei”
(d) Charles Harper, “Energie ș i societate”
(e) H. Ramos, "Perspectivele energiei de fuziune"

2.2 Microelectronică ș i(a) Richard Golob ș i Eric Brus, „ Tehnologia microelectronică"

Fotonica (b) Juan P. Rada, “Microelectronică dintr-o ț ară în dezvoltare
Perspective
(c) Allen A. Boraiko, "Lasere ș i Microlasere"
(d) Les C. Gunderson ș i Donald B. Keck, „ Fibra optică
Tehnologie
2.3 Automatizare, (a) Peter Marsh, „ De la mecanizare la automatizare”
Robotică ș i altele (b) Peter Scott, “Introducere în robotică”
Avansat (c) Paul Kennedy, „ Robotică, Automatizare ș i o Nouă Industrie
Fabricare Revoluț ie
Tehnologii (d) Oliver Morton, „Tehnologia Avansată de Fabrica ț ie”
2.4 Materiale Avansate, (a) Thomas Canby, „ Reformarea Vie ț ilor Noastre: Materiale Avansate”
Micromecanisme, ș i (b) Scientific American, „ Nanotehnologia, Ș tiinț a celor Mici”
Nanotehnologie Se Apucă De Treabă
2.5 Ingineria Genetică (a) Richard Brennan, „ Introducere în Biotehnologie ș i
ș i Biotehnologie Inginerie Genetică
(b) Edward Yoxen, „ Biotehnologia ș i industria vie ț ii”
(c) Oliver Morton, „ O analiză a biotehnologiei ș i geneticii”
(d) Articole despre „ Proiectul Genomului Uman” în Nature
(Februarie 2001) ș i Science (Februarie 2001).
2.6 Progrese în Medicină (a) Richard Brennan, „ Medicina de înaltă tehnologie”
ș i Agricol (b) Alexandra Wyke, „ Viitorul medicinei”
Tehnologii (c) Michael Zey, “Câmpuri de Abunden ț ă pentru Viitor”
(d) Paul Kennedy, „ Agricultură Biotehnologică”
2.7 Progrese în (a) Michael Zey, „ Perspective de viitor în construc ț ii ș i
Construcț ie Transport
Transportul, ș i (b) Richard Brennan, „Tehnologii avansate de transport”
Tehnologii Spaț iale (c) Michael Zey, „ Viitorul nostru în spa ț iu”

3. ASPECTELE ŞI IMPACTURILE SOCIALE ALE ŞTIINŢEI ŞI TEHNOLOGIEI

3
 Subiect Lecturi Aprecieri
3.1 Sociologic (a) J. Mulkay, "Sociologia comunită ț ii de cercetare ș tiinț ifică"
Aspecte ale ș tiinț ei ș i (b) James Adams, „ Complexitatea ingineriei”
Tehnologie (c) James Adams, „ Design ș i Inven ț ie”
(d) Sanford Lakoff, „ Oameni de ș tiinț ă, tehnologi ș i politică
Putere
3.2 Dinamica (a) Gernot Bohme, „ Modele pentru dezvoltarea ș tiinț ei”
Ș tiinț ific ș i (b) Susantha Goonatilake, „ Contextul social al ș tiinț ei”
Schimbări tehnologice (c) Nawaz Sharif, „ Schimbarea tehnologică”
(d) Everett M. Rogers, „ Generaț ia inova ț iilor”
3.3 Economia (a) Christopher Freeman, „ Economia R&D ș i
Aspecte ale ș tiinț ei ș i Schimbarea tehnologică
Tehnologie (b) G.N. von Tunzelmann, „ Teorii clasice ale economiei
Creș tere ș i structură
(c) Norman Clark, "Viziuni Moderne asupra Schimbării Tehnologice"
(d) G.N. von Tunzelmann, “Analize moderne ale cre ș terii ș i
Schimbare structurală
3.4 Aspectele de afaceri (a) Joseph P. Cory, „ O arhitectură de afaceri pentru tehnologie
de Ș tiinț ă ș i Management
Tehnologie (b) Theodore W. Schlie, „ Contribuț ia tehnologiei la
Avantaj Competitiv
(c) William G. Howard, Jr. ș i Bruce R. Guile, „ Profitând de
Inovaț ie
(d) Michael Hobday, „ Învăț area tehnologică în întârziat”
Întreprinderi
3.5 Impactul Ș tiinț ei (a) Richard Brennan, „ Penalităț ile de mediu ale înăl ț imii
ș i Tehnologie pe Tehnologie
Mediu (b) Charles Harper, “Viitoruri Alternative: Sustenabilitate ș i
Schimbare socială
(c) Paul Smith, „ Industrializarea ș i mediu”
(d)Scientific American, „ Spre un mediu prietenos
Tehnologii
3.6 Impactul Ș tiinț ei (a) Jean Ladriere, „ Impactul ș tiinț ei ș i tehnologiei asupra
ș i Tehnologie pe Estetică
Arte (b) O.B. Hardison, Jr., „ Computere ș i Arte”
(c) O.B. Hardison, Jr., „ Muzica pe calculator”
(d) O.B. Hardison, Jr., „ Calculatoare ș i arte literare”
3.7 Impactul Ș tiinț ei (a) Harvey Sapolsky, „ Ș tiinț ă, Tehnologie ș i Politica Militară”
ș i Tehnologie pe (b) Alvin Toffler, „ Războiul primei valuri ș i războiul celei de-a doua valuri”
Război (c) Alvin Toffler, „ Războiul valului trei”
(d) Alvin Toffler, „ Războaiele futuriste”

3.8 Aspecte etice ale (a) Robert Cohen, “Etica ș i ș tiinț a”

Ș tiinț ă ș i (b) Enzo Russo ș i David Cove, „ Ș tiinț a, Tehnologia ș i
Tehnologie Etica
(c) Charles E. Harris, Jr. et al., „ Introducere în inginerie
Etica
(d) Charles E. Harris, Jr. ș i colab., „ Despre devenirea unei persoane responsabile
Inginer

4
3.9 Aspecte Ideologice John Ziman, “ Ș tiinț a ș i Manifestările Sale”
de Ș tiinț ă ș i (b) Helen Longino, „ Ș tiinț a ș i Ideologia”
Tehnologie (c) David Dickson, „ Cazul împotriva contemporanului
Tehnologie
(d) Andrew Feenberg. „Teoria critică a tehnologiei“

4. ROLUL Ș TIINȚEI Ș I TEHNOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA NA ȚIONALĂ

Subiect Citiri Observaț ii

4.1 Interna ț ionalul (a) Chris Farrands, „ Interpretările Difuziei ș i
Economia politică a Absorbț ia tehnologiei
Stiinț ă ș i (b) Robert Gilpin, „ Dependenta si Dezvoltarea Economica”
Tehnologie (c) Ross Singleton, „ Economia politică interna ț ională a
Cunoș tinț e ș i Tehnologie
Margaret Sharp, „Tehnologie, Globalizare ș i Industrializare”
Politica
4.2 Ș tiinț ă ș i (a) Francisco Sagasti, „ Subdezvoltare, Ș tiinț ă, ș i
Politicile tehnologice ale Tehnologie
Dezvoltare Naț ională (b) Normal Clark, „ Ştiinţă, Tehnologie şi Dezvoltare”
(c) Roger Posadas, „ Cadru pentru Ș tiinț ă ș i Tehnologie
Politici
(d) Francisco Sagasti, "Politici de Tehnologie"
4.3 Na ț ional (a) Nawaz Sharif, „ Transferul de tehnologie ș i adecvată
Probleme de dezvoltare în Tehnologii
Selecț ia ș i (b) David Dickson, „Tehnologia intermediara si a treia
Achiziț ia de Lume
Tehnologii (c) Tom Hewitt ș i David Wield, “Tehnologia ș i
Industrializare
Alvin Toffler, "Gandhi cu Satelit" ș i "Rapid ș i Furios"
Încet
4.4 Na ț ional (a) David Mowery ș i Nathan Rosenberg, „ Naț ionalul S.U.A.
Sistemele de Inovare ale Sistem de Inovare
Trei Avansate (b) Hiroyuki Odagiri ș i Akira Goto, „ Sistemul japonez de
Industrializat Inovaț ie
Countries: the U.S.A., (c) Otto Keck, „ Sistemul na ț ional pentru inova ț ie tehnică în
Japonia ș i Germania Germania
(d) Lester Thurow, “Fa ț ă în fa ț ă: Un nou joc economic”
4.5 Na ț ional (a) G.N. von Tunzelmann, „ Ț ările care se industrializează recent”
Sistemele de inovaț ie ale (b) Michael Hobday, „ Inovaț ia în Republica Coreea:
Două NIC-uri din Asia de Est: Recuperarea în corporaț ii mari
Coreea de Sud ș i (c) Chi-Ming Hou ș i San Gee, „ Inovaț ia Na ț ională
Taiwan. Sistemul Taiwan
4.6 Ș tiinț a Na ț ională(a) Poh-Kam Wong, „ Strategia Tehnologică a Singapore-ului”
ș i Technologii (b) Hamzah Kassim, „ Construirea unei infrastructuri func ț ionale în S&T
Sisteme ș i Strategii Malazia
al Țărilor ASEAN (c) Chatri Sripaipan, „ Îmbunătăț irea Tehnologică în Thailanda: A
Perspectivă strategică
(d) Dipo Alam, „ Construirea unui sistem puternic de ș tiinț ă ș i tehnologie în Indonezia”

5
4.7 Ș tiinț ă ș i (a) Celso Roque ș i Roger Posadas, "Tehnologia Filipineză"
Tehnologia în Dependenț ă ș i Înapoiere
Filipine: Prezent Olivia C. Caoili, "Istoria Ș tiinț ei ș i Tehnologiei în"
Condiț ii ș i Viitor Filipine
Opț iuni (c) Roger Posadas, „ Salt tehnologic ca o strategie
Opț iunea pentru Filipine
(d) William Padolina, „ Pregătirea terenului pentru sustenabilitate
Dezvoltarea în ș tiinț ă ș i tehnologie
(e) Henry J. Ramos, " Ș tiinț a ș i Tehnologia din Filipine în compara ț ie cu"
NIC-urile ș i HDC-urile