AVO Modeling Guide PDF
AVO Modeling Guide PDF
Introducere
Geovieweste programul de la Hampson-Russell pe care îl poț i folosi pentru a evalua ș i modela
Anomalii de amplitudine faț ă de offset. Pentru aceasta veț i avea nevoie de:
Analiza AVO poate fi împărț ită în două părț i: modelare sintetică ș i analiză a datelor seismice. Aceasta
tutorialul te ghidează prin faza de modelare sintetică a unui proiect AVO. Pentru datele seismice
fase de analiză, consultaț i tutorialul intitulat Ghid pentru analiza AVO.
iunie 2011
2 Ghid pentru Modelarea AVO
Începerea Geoview
Geovieweste programul de pornire pentru toate aplicaț iile din suita Hampson-Russell, inclusiv
Modelarea AVO.
Pentru a începe acest tutorial, mai întâi începeț iGeoviewprogram. Pe un workstation Unix, merge ț i la un comandă
fereastră ș i tastează:
geoview
Pe un PC, faceț i clic pe butonul Start ș i selectaț iGeoviewopț iune pe programe > HRS
meniulaplicaț iilor.
Când lanseziGeoview, fereastra iniț ială pe care o vezi conț ine o listă cu orice proiecte
deschis anterior înGeoviewDe exemplu, figura de mai jos arată un singur proiect anterior,
care ar putea fi deschis acum. Lista ta va fi goală dacă aceasta este prima dată când rulezi.
Geoview.
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 3
Pentru acest tutorial, vom începe un nou proiect. Înainte de a face asta, va fi util să setăm toate
calea datelor pentru a indica locaț ia în care aț i stocat datele tutorialului. Pentru a face acest lucru, faceț i clic pe
Settings ș iCaletabs:
Acum poț i vedea o serie de locaț ii implicite pentruDirector de date, Director de proiect, ș i
Directorul bazei de dateNe-ar plăcea să schimbăm toate acestea pentru a face referire la directorul unde
datele tutorialului sunt stocate.
Pentru a schimba toate directoarele într-o singură locaț ie, faceț i clic pe opț iuneSetaț i toate valorile implicite
directoareș i apoi faceț i clic pe butonul din dreapta:
Apoi, înDialog de selecț ie a fiș ierelorselectaț i folderul care conț ine datele tutorialului:
După ce aț i setat cele trei căi,Geoviewfereastra va arăta acum directoarele selectate (observaț i
că al tău poate fi diferit):
Iunie 2011
4 Ghid pentru modelarea AVO
Acum faceț i clic peProiectetab ș i alege opț iunea de a crea unProiect Nou:
Apare un dialog, în care setăm numele proiectului. Îl vom numi Ghidul de Modelare AVO, aș a cum
afişat. Introduceţi numele proiectului şi faceţi clicOKpe acel meniu:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 5
Acum apare un dialog, cerându-ț i numele bazei de date de utilizat pentru acest proiect:
Baza de date este folosită pentru a stoca toate puț urile utilizate în acest proiect. Implicit,Geoviewcreează un
o nouă bază de date, cu acelaș i nume ca proiectul ș i situată în aceeaș i direcț ie. De exemplu,
acest proiect se numeș te AVO Modeling [Link], aș a că baza de date implicită se va numi AVO
Ghid de [Link]. Acest lucru este de dorit deoarece începem un proiect nou, având intenț ia de a citi în
jurnale de sondaj din fiș iere externe. Ocazional, s-ar putea să vrem să folosim o bază de date existentă, care are
sondele deja stocate. Apoi am face clic pe opț iuneaSpecify database. Pentru acest tutorial,
clicBinesă acceptaț i numele de bază de date implicit.
Iunie 2011
6 Ghid pentru Modelarea AVO
O parte dinGeoviewfereastră (numităManager de proiect) arată toate datele proiectului de până acum.
Tab-urile de pe partea stângă selectează tipul de date ale proiectului. În prezent, Binetabul este selectat.
este gol, deoarece nu am încărcat niciun fel de date
Pentru a încărca un puț , faceț i clic pe [Link]ă bine, aș a cum este arătat mai jos, ș i selectaț iJurnale, Verificări foto,
Topuri, …:
Trebuie să selectaț i fiș ierul fileavo_well.las. Subliniaț i numele fiș ierului din lista fiș ierelor disponibile.
stânga ș i apoi faceț i clic peSelectaț ioptiune, după cum se arată mai jos:
Reț ineț i căGeoviewpresupune că acest fiș ier are un format LAS din cauza extensiei numelui:
Iunie 2011
Guide to AVO Modeling 7
Dacă aceasta este incorect pentru fiș ierul dumneavoastră de jurnal, puteț i alege una dintre celelalte opț iuni. Acum faceț i clicBinela
încarcă acest fiș ier în format LAS:
Astfel, programul a deschis ș i afiș at în mod implicit toate curbele de jurnal ș i vârfurile disponibile în
fiș ierul avo_well.las. Acesta include logul sonică P, logul de densitate, logul de raze gamma, logul de rezistivitate
jurnal ș i jurnal SP, precum ș i vârfurile Top_Gas ș i Base_Gas. Reț ineț i că afiș ajul implicit în
partea dreaptă a feronamentului este controlată deFântânitab la partea de sus a ferestrei, care era
activat automat atunci când jurnalele au fost citite.
iunie 2011
8 Ghid pentru modelarea AVO
O parte a feronerie (numităManager de Proiect) arată toate datele proiectului de până acum. Tab-urile
în partea stângă, selectaț i tipul de date ale proiectului. În acest moment, Binetab-ul este selectat ș i putem
vedeț i fantana (AVO_WELL) care a fost încărcată în proiect. Faceț i clic pe semnul „+” de lângă
bine, nume pentru a vedea o listă de curbe în acel puț :
Pentru a vedea mai multe detalii despre puț uri, faceț i clic peExplorator de datetab la dreapta:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 9
Faceț i clic pe săgeata de lângă numele puț ului pentru a obț ine mai multe informaț ii despre curbele din acel puț :
Reț ineț i că toate log-urile de sondare pe care le-am văzut în afiș are sunt listate, precum ș i log-ul Depth-time_P-wave,
care a fost creat din jurnalul sonor ș i va fi folosit pentru conversia adâncime-timp.
Iunie 2011
10 Ghid pentru modelarea AVO
Reț ineț i că putem edita elementele din acest tabel. De exemplu, dacă unităț ile de densitate ar fi fost greș ite, am putea
schimbă-le aici. De asemenea, putem face clic pe săgeata de lângă oricare dintre numele curbelor pentru a vedea
valori numerice în acea curbă:
Faceț i clic pe săgeata care indică spre stânga pentru a reveni la meniul anterior, deoarece nu vom mai
făcând modificări în valorile densităț ii în acest tutorial.
În partea dreaptă a spaț iului de lucru, putem vedea o hartă de bază, care arată amplasarea unei puț uri:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 11
Sub harta de bază se află o serie de tab-uri. Facând clic peAfiș aj cu puț unictab
iunie 2011
12 Ghid pentru modelarea AVO
În cele din urmă, pentru a vedea cea mai completă vedere a curbelor de log în interiorul unui puț , faceț i dublu clic pe pictograma pentru
asta bine în cadrulDatele proiectuluifereastra, aș a cum este arătat mai jos:
Aceasta creează un nou tab în cadrul principalGeoviewfereastră, numităFântânitab, care afiș ează
curbele puț ului selectate:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 13
Puteț i ajusta parametrii de plotare a puț urilor făcând clic pe pictograma "ochi", pentru a deschide o fereastră de dialog
pentru acest scop:
De asemenea, puteț i aplica diferite opț iuni de procesare a jurnalelor, cum ar fiEditarea jurnalului, mergând laProcese
list:
Iunie 2011
14 Ghid pentru modelarea AVO
Am încărcat acum sonde care vor fi folosite în procesul de modelare AVO. Pasul următor este
to load the seismic volume, which we will compare with the calculated synthetic.
Fereastra din dreapta acestui tab arată toate datele seismice încărcate până acum. Aceasta este goală. Mergi la
partea de jos a feronerie ș i faceț i clic peImport Seismicbutton:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 15
Fiș ierul selectat apare în dreapta meniului, aș a cum este arătat. Faceț i clicNext la baza
dialog:
Pe a treia pagină, spunem programului ce informaț ii poate folosi din anteturile de urmărire.
De fapt, în acest set de date, nu există coordonate X ș i Y. De aceea răspundem Nu la aceasta.
question:
iunie 2011
16 Ghid pentru modelarea AVO
După ce aț i modificat acel articol, aș a cum este arătat, faceț i clicUrmătorula vedeaFormat SEG-Ypage:
Imediat, această pagină presupune că datele seismice sunt un fiș ier SEG-Y cu toate valorile din antet completate
conform convenț iei standard SEG-Y. De exemplu, se aș teaptă să găsească Inline ș i Xline
numerele la locaț iile byte-urilor arătate mai sus. Dacă nu eș ti sigur că este adevărat, poț i face clicAntet
Editorpentru a vedea ce este în anteturile de urmărire.
În cazul nostru, credem că informaț iile de format sunt corecte, aș a că faceț i clicUrmătorulpentru a trece la pagina următoare.
Acum următorul mesaj de avertizare apare deoarece programul urmează să scaneze întregul
Fiș ier SEG-Y:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 17
Pentru că nu am citit informaț iile X-Y din antete, programul presupune că acesta este un
linie dreaptă simplă, care este corectă. Faceț i clicOKDupă construirea fi ș ierelor de geometrie, un nou
fereastra apare, arătând cum este mapaț i binele în acest volum seismic:
În acest caz, maparea nu este corectă deoarece nu am furnizat locaț ia X-Y a puț ului.
ș i nu existau coordonate X-Y în antetele semnalului seismici. Putem localiza manual
Iunie 2011
18 Ghid pentru Modelarea AVO
bine la locaț ia CDP cunoscută (330). Introduceț i acel număr în locaț ia afiș ată (observaț i că dvs.
s-ar putea să fie necesar să faceț i dublu clic în fereastră pentru a fi permis să editaț i valoarea):
Apoi, faceț i clicBinepentru a accepta noile locaț ii afiș ate în această fereastră.
The workspace currently shows the single line, positioned at the left, from this dataset. To see
alte părț i ale liniei, glisaț i bara de derulare de la baza ecranului
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 19
Pentru a vedea afişajul situat la locaţia sondajului, du-te la pictograma Sondaj şi fă clic pe săgeata în jos
aș a cum este arătat mai jos:
TheParametrii Viziunii Seismicefereastra conț ine o serie de pagini care controlează diferite aspecte
pentru grafic. Pentru a vedea parametrii pentru un element specific, selectaț i acel element din lista din stânga
lateral. De exemplu, aici am selectatFântâni inserateitem:
Iunie 2011
Ghid de 20 pentru modelarea AVO
Să inserăm (temporar) jurnalul de densitate selectând acel element aș a cum este arătat din lista derulantă
alCurba inseratăoption:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 21
Vom continua tutorialul cu jurnalul sonic inserat. Pentru a face acest lucru, faceț i clicReset PageandOK
peVizualizaț i parametriifereastră. Aceasta redimensioneazăGeoviewfereastra ca înainte:
Acum că am citit toate datele necesare pentru modelarea AVO, suntem pregătiț i să începem
proces
În primul rând, uită-te la tab-urile din stângaGeoviewfereastra. Vei observa că una dintre aceste file este
apelatProceseFace ț i clic pe acel tab pentru a vedea o listă cu toate opera ț iunile disponibile în
Geoview. Fiecare dintre procese poate fi extins. De exemplu, dacă dai clic pe ambeleJurnal
Procesareș iModelarea AVOopț iuni, lista extinsă de mai jos este văzută:
Aș a cum putem vedea, lista include opț iuni de procesare a log-urilor, opț iuni de procesare seismică, AVO
Instrumente de modelare ș i analiză, opț iuni de inversare etc. O modalitate de a face modelarea ar fi să
aplica fiecare dintre opț iunile dorite pe rând. Aceasta ar fi abordarea tradiț ională.
iunie 2011
22 Ghid pentru Modelarea AVO
Vom folosi o procedură alternativă în acest tutorial. Vom folosi definiț ia predefinită.Fluxuri de lucru.
Faceț i clic peFluxuri de lucrutab. Fereastra se schimbă astfel:
Fiecare dintre elementele de pe această fereastră conț ine un flux de lucru complet pentru procesul specificat. Faceti clic
pe articolul numitModelarea AVOFereastra se schimbă astfel:
Acum vedem seria de paș i sugeraț i care trebuie urmaț i pentru modelarea AVO. Paș ii sunt
colorat în roș u pentru a indica faptul că parametrii nu au fost încă furnizaț i. Acestea sunt „implicit”
paș i, dar lista poate fi editată ș i personalizată, aș a cum vom vedea mai târziu.
iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 23
Faceț i dublu clic pe primul elementSelectaț i bineO săgeată va apărea în fa ț a elementului, a ș a cum este arătat
aici:
Acum apare un dialog în dreapta cu o listă a tuturor puț urilor din proiect:
Din moment ce am încărcat doar un singur puț , acel puț este selectat. Reț ineț i că în colț ul din dreapta jos al
în dialog, există un buton pentru importarea mai multor sonde:
Iunie 2011
24 Ghid pentru modelarea AVO
Dialogul din dreapta arată că pentru modelarea AVO, avem nevoie de trei curbe logaritmice:
Două dintre ele, viteza undei P (log sonic) ș i curbele de densitate sunt disponibile în sondă.
Viteza de undă S, a treia, nu este prezentă în sondă ș i va fi calculată în următorul pas. Dacă
am făcut editare de loguri, ar putea exista mai multe versiuni ale fiecărei dintre aceste curbe. De exemplu,
ar putea exista două unde P dacă au fost realizate editări sau neteziri. În acest caz, dialogul ar
implicit să selecteze cea mai recentă versiune, dar ai putea selecta o versiune anterioară dacă doreș ti.
ClickSelectaț ipe acest meniu pentru a utiliza cele mai recente curbe pentru calcul:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 25
Acum faceț i dublu clic pe al treilea pas din fluxul de lucru,Estimarea undelor de tăiere:
Această etapă este necesară deoarece este necesar un jurnal de viteză a undelor de tăiere pentru a efectua modelarea offset-ului AVO.
Cu toate acestea, ca multe fântâni, această fântână nu include un jurnal de unde de tăiere măsurat. Prin urmare, noi
trebuie să o calculeze acum din logurile existente de sonie ș i densitate. Dacă puț ul ar fi conț inut o
log de undă de tăiere măsurată, am putea să sărim peste acest pas în fluxul de lucru.
Dialogul din dreapta arată o serie de file, care trebuie completate în ordine:
iunie 2011
26 Ghid pentru modelarea AVO
Această pagină este necesară deoarece există două tipuri de ecuaț ii folosite, în funcț ie de dacă noi
se află în zona hidrocarburilor sau în afara acesteia, în fundalul umed. Această pagină specifică
Rezervor sau zonă de hidrocarburi. Ecuaț iile actuale sunt descrise pe pagina următoare. A
o modalitate convenabilă de a specifica zona este să foloseș ti vârfurile de formare, care au fost importate
din fiș ierul LAS. Aceste vârfuri au fost numite TOP_GAS ș i BASE_GAS pentru acest sonde.
Alternativ, am putea specifica direct intervalul de adâncime.
iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 27
Ca înainte, dialogul este setat să folosească cea mai recentă înregistrare P-wave din sonde, dar ai putea alege un
unul diferit, dacă este disponibil.
Pentru viteza undei S, se vor folosi două calcule, unul pentru mostrele din rezervoar,
ș i celălalt pentru probele din afara rezervorului:
Această filă apare deoarece densitatea ș i porozitatea rezervorului sunt legate de volum.
Ecuaț ia medie:
ρsat= ρm(1−φ) + ρw S wφ + ρhc(1− S w)φ .
Iunie 2011
28 Ghid pentru modelarea AVO
Pe această pagină, specificăm proprietăț ile fluidului din rezervor. Primul lucru pe care îl specificăm este
concentraț iile relative ale fluidului:
În acest caz, am spus programului că rezervorul este 50% salină ș i 50% gaz. Aceasta este
presupus cunoscut despre rezervor. Alternativ, am putea folosi un log de saturaț ie a apei, dacă
disponibil. Schimba ț i satura ț iile a ș a cum este arătat mai sus.
Mai jos pe pagina de meniu avem parametrii pentru densitatea ș i modulul volumic al fluidelor:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 29
dar pentru acest tutorial, vom sări peste acest calcul, aș a că debifaț i acea casetă de selectare:
Iunie 2011
30 Ghid pentru Modelarea AVO
Această pagină specifică proprietăț ile matricei din rezervor. Partea de sus este gri – adică,
disabilitat – deoarece am ales să folosim ecuaț iile Greenberg-Castagna în cadrul
rezervor. Aceste ecua ț ii necesită un amestec de minerale, pe care le specificăm mai jos:
Reț ineț i că, deoarece nu avem loguri volumetrice în sondă, singura noastră opț iune este să specificăm
procente constante pentru întreaga zonă a rezervorului. În mod implicit, specificaț ia este de 100% nisip pentru
rezervorul, pe care îl vom accepta pentru acest tutorial.
Aici specificăm numele curbei de viteză S-Wave de ieș ire, pe care o vom crea. De asemenea, putem
faceț i clic peAfiș aj QCbuton pentru a vedea unele dintre calculele interne din rezervor:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 31
Iunie 2011
32 Ghid pentru modelarea AVO
Acum, faceț i dublu clic pe al patrulea pas din fluxul de lucru,Selectaț i Seismic:
Avem nevoie de date seismice pentru aceș ti paș i în fluxul de lucru al modelării AVO:
Pe dialogul din dreapta, vedem o listă a volumelor seismice care au fost încărcate în
proiect. Deoarece există doar un singur volum, acesta a fost selectat:
În partea de jos a dialogului vedem ș i un buton pentru importarea altor volume seismice, dacă este dorit.
ClickSelectaț ia accepta volumetele
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 33
Următorul pas este să aplici procesulExtractaț i Wavelet Statistic, făcând dublu clic pe acesta
option:
Există două metode de bază pentru extragerea wavelet-ului. O metodă foloseș te sondele ș i poate
oferiț i o estimare bună atât a spectrului de amplitudine, cât ș i a spectrului de fază al waveletului. Totuș i, acea metodă
nu poate fi folosit până când puț ul nu este corelat, adică până când relaț ia corectă adâncime-timp a fost
determinată.
Iunie 2011
34 Ghid pentru modelarea AVO
A doua metodă - numită „statistică” - utilizează doar datele seismice pentru a extrage unda.
Această metodă va estima spectrul de amplitudine din datele seismice, dar trebuie să facem un
presupunere cu privire la fază - de obicei presupunem că datele au fază zero. În acest pas, suntem
extracț ia unei wavelet statistice. Vom rafina extracț ia wavelet-ului folosind puț urile mai târziu
etapă.
În mod implicit, programul va examina întreaga volum de date, dar acest lucru este rar adecvat.
în mod particular, dorim să stabilim o fereastră de timp în jurul zonei de interes. Schimbaț i dialogul în
extrage doar folosind fereastra de timp limitată arătată mai jos:
Când ai schimbat dialogul aș a cum este arătat mai sus, fă clicFugipentru a extrage ondulaț ia.
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 35
Reț ineț i că răspunsul în domeniul timp este în fereastra superioară, în timp ce amplitudinea ș i faza
spectrele sunt în fereastra de jos.
Observaț i ș i acest mic buton din colț ul din dreapta jos al feroneriei wavelet:
Dacă faci clic pe acel buton, fereastra wavelet va fi „fixată” în propriul său tab Wavelets:
Iunie 2011
Ghid de modelare AVO 36
This is a handy way to keep track of any window created within GeoviewA elibera
wavelet window from its tab, click on the “airplane” at the lower right of the wavelet window:
Toate feroneriile create înGeoviewpoate fi ancorat sau lăsat să plutească în acest mod. În cele din urmă, trimiteț i
fereastra wavelet înapoi la fila wavelets făcând clic peUndeletebuton încă o dată:
Următorul pas în fluxul de lucru este săCorelează binele, aș a că dublu-clic pe acel element:
Procesul de corelare a jurnalelor analizează conversia adâncime-timp actuală ș i o optimizează astfel încât
ca învăț ăturile derivate sintetice se potrivesc optim cu seismicul. Asta este necesar pentru că adâncimea-
curba de timp derivată din jurnalul sonic de intrare este rareori suficientă pentru acest scop. Desigur, dacă
verificarea datelor despre lovituri este disponibilă, aceasta ar trebui aplicată mai întâi. Dar experienț a a arătat că fine-
calibrarea corelaț iei între sintetic ș i seismică este încă necesară.
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 37
Un dialog apare pentru a specifica care volum seismic va fi folosit pentru procesul de corelare, ș i
cum va fi extrasă urma compusă din acel volum:
Traseul compus este creat prin medierea traseelor din jurul locaț iei sondei pe care o folosim
pentru corelarea seismică. Pentru un puț vertical, cum ar fi acesta, asta înseamnă medierea unei selecț ii
set de urme vecine în jurul forajului. Implicit, aceasta este plus sau minus 1 în linie sau
crossline:
Pentru puț urile deviate, procesul este mai complex ș i implică medierea traselor care sunt un
distanț ă specificată de la calea de deviaț ie.
Pentru acest tutorial, vom accepta setările implicite. Faceț i clicBineîn acest dialog.
Iunie 2011
38 Ghid pentru modelarea AVO
Urmele albastre de pe acest afiș aj sunt copii ale urmei sintetice. Această urmă a fost calculată din
logs-urile sonic ș i de densitate din acest puț , curba adâncime-timp stocată în prezent în baza de date, ș i
valea pe care am extras-o anterior:
Urmele roș ii sunt copii reproduse ale trasării medii (sau compozite) extrase din seismică
date.
Graficul din colț ul din dreapta sus arată corelaț ia încruciș ată între traiectoria sintetică ș i
urmărire compusă:
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 39
Rezultatul acelei corelaț ii depinde de fereastra de analiză. Putem îmbunătăț i calculul prin
schimbarea acestei feronierii. Fereastra de corelaț ie încruciș ată are în mod implicit cea mai mare fereastră posibilă
conț inând atât traiectoria sintetică, cât ș i cea reală. Ar trebui să restrângem analiza la regiunea unde
legătura dintre buș tean este cea mai bună:
Setaț i ora de început la 500, aș a cum este arătat mai sus ș i faceț i clic peAplică. Diagrama de corela ț ie arată acum o
corelaț ie maximă de 65%
De asemenea, sugerează că sintetic ar trebui să fie mutat în jos cu 50 ms. Acea informaț ie este, de asemenea,
afiș at pe bara de meniuri de la baza ferestrei:
ClickAplică Schimbarepentru a aplica decalajul sugerat de 50 ms. Graficul de corelaț ie arată acum astfel:
Iunie 2011
Ghid de 40 de modelare AVO
Fereastra de corelaț ie încruciș ată arată acum un vârf aproximativ simetric la timpul de întârziere zero, cu un
corelaț ie maximă de 65%
Din aceasta putem concluziona că avem o corelaț ie bună pentru acest puț . Faceț i clicBinea accepta acest lucru
corelaț ie.
O fereastră de dialog apare sugerând un nume pentru noul jurnal sonor pe care l-am creat prin corelarea jurnalele.
proces. Chiar dacă acest proces, în mod implicit, a schimbat doar curba de adâncime-timp ș i nu
log sonic actualGeoviewcalculează un nou jurnal sonic (identic cu cel precedent) ca un loc de rezervă
pentru identificarea nouei curbe adâncime-timp. Faceț i clicBinea accepta acest nou nume:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 41
Următorul pas în Fluxul de lucru esteExtrage undă folosind sondeFoarte des efectuăm acest pas
în fereastra de corelare a jurnalului. În acest caz, vom presupune statistica cu fază zero
undeletul este adecvat, aș a că vom sări peste acest pas aici. Faceti dublu clic pe pasul următor,Identifică
Scenarii:
Prin „scenarii” ne referim la condiț iile geologice pe care dorim să le modelăm. Fiecare
scenariul este o combinaț ie fluidă diferită în rezervorul ț intă:
Iunie 2011
Ghidul 42 pentru modelarea AVO
Trebuie ales cel puț in un scenariu - scenariul in situ care este prezent în
jurnale. În plus, putem modela până la 4 alte scenarii. În figura de mai sus, noi
am ales Pure Oil ș i Pure Brine, de asemenea. Reț ineț i că, pe lângă specificarea
hidrocarburi pure, putem specifica orice combinaț ie a celor 3 componente folosind
Diagrama ternară. Setează dialogul aș a cum este arătat mai sus ș i apasăAlerga.
Afiș ajul este acum modificat pentru a arăta cele 3 scenarii pentru fiecare dintre undele P, S-
{"wave":"undă","Density":"Densitate","and":"ș i","Poisson’s Ratio":"Raportul lui Poisson","curves":"curbe"}
Acum faceț i dublu clic pe următorul pas din fluxul de lucru,Creează sintetice:
iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 43
Dialogul din dreapta arată că, prin intermediul setărilor implicite, va fi folosită metoda de urmărire a razelor Zoeppritz pentru a
calculează sinteticile:
De asemenea, reț ineț i în partea de jos a dialogului un buton pentru a vizualiza toate Avansat
Parametrii:
Pentru acest tutorial, faceț i clicAlergarepentru a crea sintetice utilizând parametrii impliciț i:
Iunie 2011
44 Ghid pentru modelarea AVO
Acest pas este folosit după ce au fost create sinteticele. Aici putem interacț iona
modifică diferite parametrii ș i observă efectele lor asupra sinteticelor calculate.
Dialogul din dreapta conț ine toț i parametrii folosiț i pentru a genera in-situ
sintetic.
De exemplu, saturaț ia fluidului in-situ este de 50% apă sărată ș i 50% gaz:
Aceasta poate fi modificată pentru a conț ine orice combinaț ie a celor 3 componente.
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 45
Pentru a observa efectul schimbării grosimii, schimbaț i grosimea la 20 de metri, aș a cum este arătat
aici:
Acum, afiș ajul este modificat pentru a produce noi curbe de înregistrare (cu un rezervor mai gros)
ș i un nou sintetic:
În mod implicit, modificările modelului nu sunt calculate până cândPrevizualizarebutonul este apăsat.
Acest lucru se datorează faptului că unele calcule pot dura ceva timp. Totuș i, prin selectarea
option:
Previzualizare interactivă
În cele din urmă, schimbările modelului sunt de obicei temporare ș i dispar imediat ce
dialogul este închis. Puteț i salva modelul curent dând clic peSalvează rezultatele
button:
Iunie 2011
46 Ghid pentru modelarea AVO
Acum am finalizat Fluxul de Lucru pentru Modelarea AVO. Ultimul proces pe care îl vom examina în
acest tutorial este despre personalizarea ș i salvarea unui nou flux de lucru.
Unul dintre articole,Extrage undă folosind puț uri, este încă colorat în roș u, deoarece nu am specificat în mod explicit
efectuează acel pas. Poate dorim să creăm un nou flux de lucru, cu acel element eliminat.
Iunie 2011
Ghid pentru modelarea AVO 47
Pentru a face asta, selectaț i articolul,Extrage valurile folosind puț uri, ș i fă clic dreapta:
Pe fereastra pop-up, selectaț i articolulEliminare proces. Face ț i clicOKpe acest dialog care apare:
Iunie 2011
48 Ghid pentru Modelarea AVO
Uneori s-ar putea să dorim să adăugăm un proces. De exemplu, selectaț i [Link] statisticile
undeletăpe fila Utilizator, ș i faceț i clic dreapta aș a cum este arătat:
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 49
Aș a cum este, noul flux de lucru personalizat este disponibil doar în cadrul acestui proiect. Pentru a-l face
disponibil pentru alte proiecte ș i alț i utilizatori, trebuie să exportăm fluxul de lucru.
Pentru a face acest lucru, faceț i clic dreapta oriunde pe fluxul de lucru:
Acum am salvat noul flux de lucru ș i parametrii folosiț i în acest proiect, în două separate
fi ș iere. Pentru a importa fluxul de lucru ș i parametrii salva ț i într-un nou proiect, face ț i clic pe Importa
Flux de lucrubuton în partea de sus aFlux de lucrumenu:
Iunie 2011
Ghid 50 pentru modelarea AVO
În dialogul care apare, vedem cele două fiș iere care au fost create:
Fiș ierul cu numele mai scurt, AVOGuide_workflow.xml, este lista numelui proceselor în noua
flux de lucru. Acesta este fi ș ierul pe care trebuie să-l importăm dacă dorim să utilizăm pa ș ii ale ș i într-un nou proiect.
Faceti dublu clic pe fiecare dintre fiș ierele numite mai sus. Partea dreaptă a dialogului se schimbă acum în asta:
Dacă acum facem clicBine, vom importa atât lista proceselor, cât ș i parametrii acestora. Pentru aceasta
tutorial, click Anuleazăpe acest dialog.
Iunie 2011
Ghid pentru Modelarea AVO 51
Părăsind proiectul
Nu este nevoie să salvezi explicit proiectul, deoarece este salvat automat. Faceț i clicDape
confirmation dialog:
Iunie 2011