MODEL E-R &Fundament de bază

deDate

RELACIONAL

Aldo Josue Chibamba Malaga

Grup: 404-B Semestre: 4°

Perioada Ianuarie-Iunie
Cuprins
Introducere............................................................................................................................................................. 2
Componente ale modelului entitate-relaț ie ........................................................................................................................... 2
Diagramă Entitate Relaț ie ............................................................................................................................................... 3
Modelarea datelor cu accent pe relaț iis ....................................................................................................... 3
Organizaț ie ....................................................................................................................................................................... 4
Introducere

Limbajul de Modelare Unificat –în engleză Unified Modeling Language (UML)– este un limbaj bazat pe diagrame
pentru specificarea, vizualizarea, construirea ș i documentarea oricărui sistem complex, deș i noi ne
ne vom concentra pe cazul specific al sistemelor software.

Prin urmare, UML este un limbaj pentru a descrie modele. În esenț ă, un model este o simplificare a realităț ii care
construim pentru a înț elege mai bine sistemul pe care dorim să-l dezvoltăm. Un model oferă "planurile" unui
sistem, incluzând atât cei care oferă o viziune globală a sistemului, cât ș i cei mai detaliaț i ai uneia dintre părț ile sale.
Pentru a înț elege obiectivul modelării cu UML, este foarte util să-l comparăm cu alte domenii ale ingineriei, cum ar fi
construirea de clădiri sau automobile, cu diferitele lor planuri ș i perspective; sau chiar cu industria cinematografică,
unde tehnica storyboard-ului (reprezentarea secvenț elor unui film cu benzi desenate desenate de mână)
constituie un modelaj al produsului.

Fundamentalul unei unelte UML este capacitatea de diagramare ș i diferitele tipuri de diagrame pe care le suportă.
unealta. Schemele sale de sprijin pentru design, documentaț ie, construcț ie ș i implementare a sistemului. De asemenea,
flexibilitatea sa de a admite schimbări neprevăzute în timpul proiectării sau reproiectării. În rezumat, instrumentul ideal este
aceea care admite design de la început până la sfârș it, design invers (sau redesenare) ș i design vice-versa, cu scheme ample pentru
documentaț i detaliat procesele.

UML poate fi folosit pentru a modela diferite tipuri de sisteme: sisteme software, sisteme hardware,
ș i organizaț ii din lumea reală. UML oferă nouă diagrame în care să modeleze sisteme.

• Diagrame de Cazuri de Utilizare pentru a modela procesele 'business'.

• Diagrame de Secvenț ă pentru a modela transferul de mesaje între obiecte.
• Diagrame de Colaborare pentru a modela interacț iunile dintre obiecte.
Diagramă de stare pentru a modela comportamentul obiectelor în sistem.
• Diagrame de activitate pentru a modela comportamentul cazurilor de utilizare, obiectelor sau operaț iunilor.
• Diagrame de Clase pentru a modela structura statică a claselor în sistem.
• Diagrame de Obiecte pentru a modela structura statică a obiectelor din sistem.
• Diagrame de Componente pentru a modela componente.
• Diagrame de Implementare pentru a modela distribuț ia sistemului.

În acest subiect vom vedea cum să facem designul conceptual ș i logic al unei baze de date. Vom începe prin elaborarea
modelul conceptual folosind diagrame Entitate- relaț ie ș i Entitate- relaț ie extinse. Acest design este de cel mai înalt nivel,
mai aproape de utilizator ș i mai departe de designul fizic al BD. Apoi, pe baza modelului Entitate-Relationare,
procedem la generarea modelului relaț ional, care este deja foarte aproape de modelul fizic al BD. Vom vedea regulile
de transformare pe care trebuie să o urmăm pentru aceasta. În cele din urmă, va trebui să normalizăm tabelele obț inute pentru a evita
redundanț e. Rezumând, cele 2 modele logice, de la un nivel mai mare la un nivel mai mic de abstracț ie, pe care le vom analiza în această temă sunt:

Modelul Entitate-Relaț ie (extins)

Model Relaț ional

Componente ale modelului entitate-relaț ie

componente principal al MER sunt tipurile-entitate, tipurile-relaț ie ș i atributele. O entitate este definită ca
o "cosa" care poate fi identificată ca fiind unică. Aceasta poate fi o persoană, un obiect sau un concept despre care
o organizaț ie doreș te să păstreze date. Entităț ile care împărtăș esc proprietăț i similare pot fi clasificate în
tipuri-entitate, cum ar fi ANGAJAT ș i DEPARTAMENT. Entităț ile pot avea anumite relaț ii unele cu altele,
aceste relaț ii pot fi clasificate în tipuri-relaț ie. De exemplu, ADMINISTRA este un tip-relaț ie între tipurile-
entitate ANGAJAT ș i DEPARTAMENT. Relaț ia poate fi unul-la-unu, aș a cum este CĂSĂTORIT între două entităț i
PERSONA, unu-la-mulț i ca ÎNVAȚ Ă între PROFESOR ș i mai multe entităț i CURS, sau mulț i-la-mulț i ca LUCREAZĂ-
EN între multe entităț i EMPLEADO ș i multe entităț i PROYECTO. În modelul Chen, entităț ile ș i relaț iile
au proprietăț i, numite atribute. De exemplu, VÂRSTĂ este un atribut al entităț ii ANGAJAT ș i ORE-DE-MUNCĂ
este un atribut al relaț iei TRABAJA-EN între ANGAJAT ș i PROIECT. Un atribut poate lua valori dintr-un anumit
tip de date. Un atribut multivaluat poate avea mai mult de o valoare. De exemplu, GRADULACADMIC al unei entităț i
PROFESOR. Fiecare entitate trebuie să aibă un identificator unic care să o distingă de celelalte entităț i de acelaș i tip. Acesta
ar putea fi un atribut deja în uz, cum ar fi numele angajatului, sau ar putea fi un atribut adăugat prin unicitatea sa, cum ar fi
numărul de identificare naț ional al angajatului. Chen compară identificatorul entităț ii cu conceptul de cheie
primaria în bazele de date convenț ionale. Relaț iile sunt identificate prin utilizarea identificatorilor de toate
entităț ile implicate în relaț ie. În cazul unei relaț ii care implică entităț i de acelaș i tip, trebuie să
a atribui "roluri" precum, de exemplu, SOȚ ș i SOȚ IE în relaț ia CĂSNICIE. O entitate poate depinde de
entităț i de alt tip-entitate pentru existenț a sa. În acest caz, Chen vorbeș te despre entitatea 3 „slabă”. Un exemplu este ÎNCĂRCĂTURĂ-
FAMILIAR (de un angajat), o sarcină familială a unui angajat nu ar fi de mare interes dacă angajatul demisionează.
companie. O entitate are un "ID-dependenț ă" în raport cu o altă entitate, dacă nu are identificatorul său ș i poate doar să
ser identificată univoc prin relaț ia sa cu cealaltă entitate. De exemplu, un oraș poate fi univoc
identificată într-o ț ară sau stat anume.

Diagramă Entitate Relaț ie

În MER-ul original, un tip-entitate este reprezentat printr-un dreptunghi cu numele tipului-entitate în interiorul său. Un
tipul-relaț iei este reprezentat de un diamant, cu numele relaț iei în interior. Tipurile-entitate asociate sunt
conectaț i la diamant prin linii drepte. Fiecare linie este marcată cu un "1", "N" sau "M" pentru a indica relaț ii de tipul
1:1, 1:N sau M:N. Un tip-entitate slab este închis într-un dreptunghi cu linii duble, se plasează o „E” în
diamante de tip relaț ie ș i o săgeată care indică spre tipul de entitate slabă. Dreptunghiul cu linie dublă este folosit, de asemenea
pentru un tip-entitate dependent-ID, cu un "ID" în diamantul tip-rela ț ie ș i o săgeată către entitate
dependent. Toate acestea sunt în „domeniul conceptual superior” al diagramei. Atributele ș i tipurile lor de date sunt
aratate în „domeniul conceptual inferior”. Un tip de date al unui atribut este reprezentat printr-un cerc cu
numele tipului de date din interior, conectat prin săgeată la tipul-entitate. Numele atributului se adaugă la săgeată
cu excepț ia cazului în care numele este acelaș i cu numele tipului de date. Un exemplu de nume diferite este un tip de
data FECHA care este folosită pentru atributul de FECHADE-NACIMIENTO al unei entităț i EMPLEADO. Atributele
multivalorados sunt indicaț i punând „1:N” lângă săgeata de conexiune.

Modelarea datelor cu accent pe relaț ii

MER-ul original a fost propus pentru a oferi o viziune unificată a datelor, la începutul anilor '70, două linii de
investiga ț iile opuse au început în baza de date. Modelul rela ț ional a revolu ț ionat domeniul prin separarea
reprezentarea logică a datelor implementării fizice. Modelele semantice au fost introduse pentru prima dată
loc ca instrumente pentru proiectarea schemelor. Accentul modelurilor semantice iniț iale era să modeleze
cu grijă rela ț iile care apar frecvent în aplica ț iile tipice de baze de date.
Prin urmare, modelele semantice sunt mai complexe decât modelul relaț ional ș i încurajează o viziune mai
navigaț ional al relaț iilor între date. MER a fost primul model semantic centrat în jurul
relaciones más que en los atributos. EL MER ve el mundo como un conjunto de entidades y relaciones entre estas
entităț i. Filosofia subyacenta este că un atribut este doar un fapt simplu despre o entitate, în timp ce o
relaț ia poate modela construirea de entităț i mai complexe din alte entităț i. În anii recenti,
modelarea datelor orientată pe obiecte a devenit foarte populară, dar modelarea entitate-relaț ie este încă
foarte populară ș i a descoperit multe aplicaț ii noi. Continuarea conferinț ei internaț ionale despre MER 4
aș a cum multe cărț i ș i articole dedicate MER-ului în anii recenț i dau mărturie despre importanț a abordării
ER. Aș adar, este important un examen al evoluț iei MER pentru a înț elege de ce este atât de popular. În acest articol
vom examina ș i compara mai multe extensii ale modelului entitate-rela ț ie, subliniind cum extensiile
sintactice au fost făcute pentru a extinde puterea de reprezentare ș i de modelare a MER-ului original.

Organizaț ie
Puterea de modelare a MER depinde puternic de diagramele entitate-relaț ie. Din acest motiv, în acest
articolul nostru despre evoluț ia modelării ER va fi puternic centrat pe evoluț ia
diagrama ER. Nu se poate obț ine o bună înț elegere a semanticii implicate în MER fără un studiu atent
de la reprezentare sintactică în diagramele ER. În spatele unei simple schimbări sintactice poate exista o importanț ă
îmbunătăț ire semantică, o schimbare de semnificaț ie sau alte câteva schimbări cruciale în modelarea datelor. O bună
exemplu este semnificaț ia relaț iei ternare. Sintactic, o relaț ie ternară este foarte similară cu o relaț ie
binara; cu toate acestea, până foarte recent nu exista o analiză detaliată a combinaț iilor de cardinalităț i
binare/ternare. Se pare că diferenț ele sintactice minore pot fi vârful unor gheț ari semantice mari; de acolo
care nu ar trebui să fie trecute cu vederea. Când este cazul, vom folosi un schelet universitar (sau variaț iile sale) ca
exemplu pentru a compara diferitele extensii. Cu toate acestea, uneori va trebui să folosim exemple diferite
pentru o mai bună ilustrare a subiectului tratat. Restul articolului este organizat astfel. În secț iunea 2 oferim
o scurtă descriere a îmbunătăț irilor aduse MER-ului original. Aceasta include o inspecț ie a terminologiei adăugate ș i
variatiile diagramelor. In sectiunea 3 descriem mai multe MER extinse si includem diagrame care includ.
aspecte cele mai importante. Secț iunea 4 oferă un rezumat similar al modelelor ER orientate pe obiecte. În secț iunea 5
se entrega un scurt rezumat al diagramelor de scheme orientate pe obiect. Împreună cu prezentarea modelurilor
extinse evaluăm îmbunătăț irea modelului original; ș i, în final, în secț iunea 6 încheiem articolul
conturând câteva concluzii. Presupunem că cititorul este familiarizat cu conceptul de sisteme de baze de date.
De asemenea, este de dorit să existe cunoș tinț e despre conceptele de orientare la obiect.

Expansiuni ale modelului entitate-relaț ie original

Obiecte ș i clase
tipuri-entitate ș i tipuri-relaț ii ca clase de obiecte. Conform acestora, un tip entitate reprezintă o clasă de
obiecte din lumea reală, precum un 5 tip-relaț ie, reprezintă un agregat de unul sau mai multe tipuri de entităț i. Ei
introduc termenul „rings” (anillo) pentru a descrie „o relaț ie binară care conectează o entitate cu ea însăș i”,
care se numeș te relaț ie recursivă de către alț i autori. Teorey et al. se referă la „trei clase de obiecte: entităț i, atribute
ș i relaț iile” ale lui Chen. Ei explică că „entităț ile erau principalele obiecte în jurul cărora se colecta
informaț ii ș i de obicei se refereau la o persoană, loc, lucru sau eveniment de interes informaț ional. Atributele erau
folosesc pentru a detalia entităț ile acordându-le proprietăț i descriptive precum un nume, culoare ș i greutate. spun,
asociț iile între entităț i sunt reprezentate prin relaț ii”. Ș i adaugă că “obiectele sunt calificate de
atribute ș i sunt clasificate în grupuri de obiecte

Restricț iile relaț iilor

În modelul original al lui Chen, conectivitatea unei relaț ii specifică maparea asocierilor între apariț ii de
entităț i. Valorile conexiunii sunt fie „unul”, fie „multe”. ele definesc cardinalitatea ca numărul real asociat cu
termenul „multe”. La fel ca Chen, ei folosesc o notaț ie 1:1, 1:N, M:N în modelul lor. folosesc o notaț ie mai specifică
care arată numărul minim de cardinalitate, numit „ min-card”, ș i maximul numit „ max-card”. Acestea sunt
exprimate în diagramă ca (min-card, max-card). De exemplu, (1, 5) înseamnă că o entitate trebuie să participe într-un
un minim de 1 ș i un maxim de 5 instanț e ale relaț iei în orice moment. Minim de 1 implică de asemenea că
participarea entităț ii în relaț ie este obligatorie. Un alt exemplu este (0, 10), unde 0 înseamnă că entitatea nu
necesită să participe într-o relaț ie. Valoarea lui n pentru max-card înseamnă „fără limită”

Atribute compuse
forma de a reprezenta un atribut compus în modelul original este folosind un tip-entitate ș i un tip-relaț ie. Su
un exemplu este ADRESĂ, care este o entitate care are ca atribute STRADĂ, ORAȘ ș i COD POȘ TAL. ADRESĂ este
asociată cu un alt tip-entitate, PERSOANĂ, prin tipul de relaț ie LOCUIEȘ TE-ÎN. Ei folosesc de asemenea ADRESĂ ca exemplu ș i
arată în diagrama lor atributul compus într-un oval. Fiecare atribut simplu (STRADĂ, ORAȘ , etc.) este arătat prin
un cerc mic (cu nume) conectat printr-o linie scurtă la oval, care este conectat printr-o linie la tipul
entitatea PERSONA ș i perechea (min-card, max-card) este afiș ată pentru atributul compus ș i nu pentru fiecare atribut simplu.
Elmasri ș i Navathe [9] permit de asemenea un atribut compus în modelul lor de bază, arătând un rând de atribute,
fiecare reprezentat printr-un oval cu numele în interior.

Identificatori
Deș i Chen a examinat identificatorii, nu i-a inclus în diagrama sa ER. Autorii ulteriori în general îi
încorporând, de obicei subliniind numele sau numele atributelor dacă acestea sunt incluse în diagramă. iau
o abordare u ș or diferită în sensul că atât atributele, cât ș i alte tipuri de entitate pot fi
identificatori. Aceș tia definesc un identificator pentru un tip-entitate E ca un set: I = {A1, ..., An; E1, ..., Em} Unde
n ³ 0, m ³ 0, n+m ³ 1 Unde A1, ..., An sunt atribute ș i E1, ..., Em sunt alte tipuri-entitate precum E. Un identificator este
clasificat ca simplu dacă n+m = 1 sau ca compus dacă n+m > 1. Un identificator este intern dacă m=0, sau extern dacă n=0. Un
identificatorul este mixt dacă n>0 ș i m>0. Ei au observat că tipurile-entitate care au identificatori interni unele
Uneori sunt numite tipuri-entitate „puternice”, iar cele care au doar identificatori externi sunt numite tip-entitate.
„slabi”. În diagrama lor, folosesc un cerc mic deschis pentru majoritatea atributelor. Dacă un atribut este simplu şi
intern, cercul este întunecat. Un identificator intern compus este afiș at conectând un cerc întunecat
adicional la liniile atributelor care formează identificatorul. Identificatorii mixti au, de asemenea, linii
extinse la liniile de conexiune la tipurile-entitate externe. Datorită acestui fapt, nu este necesar dreptunghiul dublu
linie de un tip-entitate slab folosit de Chen. Teorey et al. văd atributele ca fiind de două tipuri, "identificatori" ș i
"descriptoare". Identificatorii sunt unici între ocaziile unui tip-entitate, în timp ce descriptoarele
descriu o apariț ie de entitate.

Diagrame pentru modelele de bază

Toti autorii analizaț i în acest articol folosesc un dreptunghi pentru a reprezenta un tip-entitate ș i un diamant pentru
reprezentarea tipurilor-relaț ie în diagramele ER. Unele, dar nu toate, includ atribute în diagramă, iar cele care
ei folosesc un oval cu numele în interior (identificatorii subliniaț i), un cerc mic cu numele lângă
(identificatorii au un cerc închis) sau o linie cu numele lângă (identificatorul nu este indicat). Pentru
cardinalitate se foloseș te notaț ia de 1:1, 1:N, M:N de Chen sau notaț ia (min-card, max-card, folosesc o linie dublă de
conexiune între un tip-entitate ș i un tip-relaț ie pentru a arăta o participare obligatorie. întunecă jumătatea din
diamante de tip relaț ie care priveș te spre un tip-entitate a cărei conectivitate este „multe” (dacă este „unu” nu se negrece)
puneț i un cerc mic pe linie aproape de diamant dacă relaț ia este opț ională (dacă este obligatorie se foloseș te o linie fără
cerc). discută alte stiluri de diagramare. Unul dintre acestea, atribuit lui Clive Finkelstein, nu foloseș te diamantele ș i pune un
simbol de picior de coco în linia de conectare la capătul său de „multe” ș i foloseș te de asemenea o bară verticală (prin
linia de 7 conexiune) pentru a indica o participare obligatorie ș i un cerc deschis pentru o participare opț ională. Altceva
abordarea, atribuită lui Charles Bachman, nu foloseș te nici diamantul ș i foloseș te o săgeată la capătul „multe” de tip-
relaț ie. Pentru a indica o participare opț ională foloseș te un cerc mic deschis la intersecț ia dreptunghiului tipului de entitate.
ș i linia de conectare; ș i un cerc negru pentru o participare obligatorie
 Entidad -Relacion Clasă de entitate Exemplu Reprezentare grafică
Entitate O persoană. (Se diferenț iază de
oricare altă persoană, chiar ș i
fiind gemeni).
Un automobil. Entitate
O entitate este un obiect care există
aceeaș i marcă, acelaș i model,
ș i se deosebeș te de alte obiecte de
în conformitate cu caracteristicile sale
vor avea atribute diferite, pentru
exemplu, numărul de ș asiu).
llamadas Atributos
O casă (Deș i este exact
la fel ca o altă, va fi totuș i diferenț iată în
direcț ie).

Atribut Atributele sunt proprietăț ile

care descriu fiecare entitate într-un nu sunt împărț iț i în subpărț i Atribut
set de entităț i.
Atiputo compus numele-clientului ar putea fi
se poate împărț i în componente mai Atribut SubAtrib
estructurat ca un atribut
mici, care reprezintă
atributele cele mai de bază cu propriul lor
compus consistent
în nume, primul- SubAtribu
sens independent nume de familie ș i al doilea nume de familie

Atribut multivalorat să fie ansamblul de

entităț i client care are un
un atribut poate avea mai multe atributul împrumuturilor care reprezintă
valori pentru o entitate concretă câte împrumuturi are un client
de exemplu, un atribut Copii pentru în bancă. Acest atribut poate fi Multivalorat
un angajat derivând numărul de
entităț i de împrumut asociate cu
ese client.
Atribut derivat Valoarea pentru acest tip de atribut este
marea este ansamblul de Vârstă
poate deriva din valorile altora Derivat
atribut monovalat de Angajat
atribute sau entităț i legate.
Relación utilizatorii sunt de obicei clasificaț i în funcț ie de
Legătura care permite definirea unei
o listă de tipuri de utilizatori, da
dependenț ă între mulț imile de Relaț ie
două sau mai multe entităț i
sean profesori, elevi sau
cercetători.
Cardinalitate Expresia numărului de entităț i
cu care poate fi asociată alta
Una a Una (1,1)
entitate printr-un set de
Una la Multe (1,n)
relaț ii. Pentru un set binar
Muchas a una (n,1)
de relaț ii R între mulț imile
Multe la multe (n, n)
de entităț i A ș i B, cardinalitatea
de asignare trebuie să fie una dintre
următoarele:
Specializare Entitatea angajată are mai multe
Procesul prin care se definesc
atributos como nombre, dirección,
subclase diferite a unei
teléfono, fecha de nacimiento,
superclasă se cunoaș te ca
timp de serviciu, etc. Dar un
specializare. Apare când
angajatul are caracteristica de
plecăm de la o entitate care
care poate fi angajat pe ore
putem împărț i în subentităț i
o permanente. Dacă este pe ore,
pentru a detalia atributele care variază în
va trebui să ș tim câte
aceleaș i. Compartă cheie cu
ore lucrate în lună ș i preț ul de
superentitate ș i atributele acesteia
ora pentru a calcula salariul său
superclase se moș tenesc în
mensual. În schimb, este salariat,
subclase.
are un salariu lunar fix.
Cheie principală identifică inconfundabil un singur Cum ar fi matricea sau numărul
atribut care nu permite repetarea ș asiului unei maș ini (nu poate atribut
în aceeaș i entitate. există de două ori acelaș i lucru).
Clave compuesta Aș a cum îi spune numele, este o cheie
primăria compusă din mai mul ț i
atributele unei tabele în general
o cheie primară compusă este
formată din două chei externe ale
tablă.
Partiț ie totală Când fiecare entitate din A participă
în cel puț in o relaț ie de R.
Partiț ie parț ială Când cel puț in o entitate în A
NU participă într-o relaț ie de R.
Relaț ie cu Atribute Asociere între două sau mai multe lucrări în departamentul Y
entități
Concluzie
Pentru a încheia, să nu uităm că modelele entitate-relaț ie au fost o parte importantă pentru a determina următoarele
modele în baza de date deoarece cu aceste modele s-au putut determina următoarele modele, diagramele de
entitatea relaț ie ajută la organizarea informaț iilor pentru a putea defini informaț ia într-un mod clar.

În cele din urmă, reluând subiectul,eSper

că abordarea de a construi modelul de date va funcț iona ca o mare alternativă.
pentru a facilita interpretarea sa ș i a realiza acest lucru.

Bibliografie

[Link]

[Link]
2/[Link]

[Link]

[Link]

[Link]