Practici
Practici
*YAKAN*
MOLBOG Pentru a vindeca boala, imamul se va ruga.
*SAMAA*
Căutare de capete
-Sacrificiu ș i ofrande costisitoare politice *IRANUN*
ș i dimensiunea diferenț ierii religioase a celui mai mare
Pratica „zestrei” pentru nuntă
grup social ritual
practici.
Iranun obisnuiesc să practică „Maharlika
Sistem”(Prinț ul este pentru Principiul Prinț esei).
BADJAO
*MARANAO*
După naș tere, cordonul ombilical este păstrat
alungarea spiritelor rele.
practicile
Un cadavru nu poate rămâne peste noapte în
casă ș i este îngropat cât mai repede posibil. AL
*BAGOBO*
*SANGIR* Datu poate avea atâtea soț ii câte doreș te, dar la
recomandarea ș i aprobarea primului
Un maestru al culturii vii îi învaț ă pe tineri soț ie.
învaț ă de la aceeaș i comunitate abilitatea Preservarea mediului ș i utilizarea
ș i tehnici ale unei meserii sau abilităț i. resursele naturale sunt gestionate corespunzător de
oamenii.
*JAMA MAPUN*
Ei practică afiș ările structurii de rudenie
relaț ie prin "lungan". BUKIDNON
Ei practică rugăciunile zilnice ș i în Practica ritualurilor asupra duș manilor capturaț i
liturghia oficială de vineri. ș i a ț inut sclavi până la începutul anilor 20thsecol
MANDAYA
Ori de câte ori există o negociere pentru căsătorie
*MANGGUWANGAN*
atât mireasa cât ș i mirele trebuie să folosească Un dans pentru rugăciuni sau ritual se numeș te
datu(local) pentru a face totul din Binalyan comunicându-se cu Magbabaya.
aranjament.
A urca pe munte era modul lor de a
Practică agricultura prin tăiere ș i ardere ș i protejarea comunităț ii.
comerț cu vecinii.
TIRURAY
ATA MANOBO Încă păstrează vechile credinț e ș i încă practică
ritualuri indigene.
Ei practică agricultura prin tăiere ș i ardere ș i Economia tradiț ională se bazează pe uscat
comerț cu vecinii. cultivare, suplimentată de colectarea hranei,
De fiecare dată când există o negociere pentru căsătorie
vânătoare ș i pescuit.
atât mireasa, cât ș i mirele trebuie să folosească
datu local (ș ef) pentru a face toate
aranjament. *HIGAONON*
„Paghusay” ei rezolvă toate tipurile de
MANSAKA Talaandig
A merge pe munte era modul lor de a Ei execută Talabugta ș i Ibabasuk
protejarea comunităț ii. ritualuri în înființ area unei ferme.
Execută pamamuhandiforul pentru În luna februarie ș i martie
Ziua Recunoș tinț ei. îș i etalează ț inutele colorate ș i
prezintă ritualurile lor autentice.
*TAGAKAOLO* PRACTICI
DE
Tagakaolo care au văzut căsătorii de copii ca
o practică comună pentru generaț ie.
Cei de rang înalt în societatea lor nu
MIGRANT
efectuaț i muncă manuală.
GRUP
DIBABAWON
Totul a fost recoltat de dimineaț a până la
miezul zilei merge la recoltator.
*BANWAON*
câteva persoane în vârstă, de obicei însoț ite de
spunând „mano po”.
Seria Tud-oma de versuri sacre care poate
fie terminat să cerem binecuvântarea păcii ș i
instituț ia noului ș ef, mulț umire
ș i o rugăciune pentru cei plecaț i.
ILONGGO
PRACTICI DE CĂSĂTORIE
Taifunele aduc ghinion când vin
*MATIGSALUG* ziua nunț ii.
Aruncarea orezului crud asupra celor căsătoriț i recent
Festivalul Kaamulan este un eveniment anual
adunarea celor ș apte triburi de pe dealurile Bukidnon cuplul ar putea aduce prosperitate.
(uniț i ș i celebraț i).
SĂPTĂMÂNA SFÂNTĂ
*ILOCANO* Kapangpangan sunt cunoscuț i pentru că au sărbători festive
sărbătoarea Săptămânii Sfinte.
Curte tradiț ională este "Harana" în felul de „Salubong” este una dintre activităț ile desfăș urate
exprimând dragoste. în dimineaț a devreme a Duminicii Paș telui.
„Atang” este o ofertă tradiț ională de mâncare pentru
Ilocanii pentru a îndepărta spiritele rele.
BICOLANO
CEBUANO „TABILE PO, MAKI-AGI TABILE” comun
expresia recunoaș te lumea invizibilă.
Practici tradiț ionale de vindecare din Cebuano „SAGUGURANG” este păstrat de Bicol
este „Panambal”. fermierii prin oferirea de hrană spiritelor
PRACTICA DUPĂ VIAȚĂ al strămoș ilor lor.
*WARAY*
„DANSUL KURATSA” a fost interpretat la multe
întâlniri sociale, în special nunț i.
*BOHOLANO* Fiesta este celebrată cu rugăciune,
mâncare/băutură dans ș i muzică.
PRACTICI FIESTA
„Adusul Casei” este o practică în timpul festivalului
în care gospodăria sărbătoritoare va
oferiț i cadouri.
„Tagay” ca formă de respect când participi
SIQUIJODNON
fiesta. Oferind un pahar de vin de coco pentru „MANANAMBAL” îș i practică
vizitatorul aleatoriu este un gest de bun venit traditional healing process as sign of great
ei. cultură.
Pentru a sărbători tradiț iile ș i cultura respective,
Siquijor sărbătoreș te „Festivalul Vindecării” ca
semn de bună credinț ă ș i de vindecare bună.
KAPANGPANGAN