Constructivismul lui Jerome Bruner

O temă principală în cadrul teoretic al lui Bruner este că învăț area este un proces activ în

care învaț ă îș i construiesc idei sau concepte noi pe baza cunoș tinț elor lor actuale/pătrate.

cuvântul constructivist este un adjectiv care provine din substantivul constructivism care specifică

teoria despre natura realităț ii ș i teoria cunoaș terii (epistemologie) fundamentată pe

baza pe care oamenii generează cunoș tinț e ș i semnificaț ii din experienț ele ș i structurile lor mentale,

ș i credin ț ele care sunt folosite pentru a interpreta obiecte ș i evenimente. Constructivismul se concentrează pe

importanț a cunoș tinț elor, credinț elor ș i abilităț ilor individuale prin experienț a învăț ării. Aceasta

afirmă că construirea în ț elegerii este o combina ț ie între cuno ș tinț ele anterioare ș i cele noi

informaț ii. Individii pot accepta noi idei sau le pot încadra în viziunile lor stabilite despre

lume. Învăț area constructivistă este o teorie despre cum învaț ă oamenii. Aceasta afirmă că învăț area are loc

când învă ț ăceii construiesc semnifica ț ie prin interpretarea informa ț iilor în contextul propriu

experienț e.

Teoria lui Bruner privind constructivismul cuprinde ideea că învăț area este un proces activ

în care cei care învaț ă sunt capabili să formeze idei noi pe baza cunoș tinț elor lor actuale, aș a cum

bine ș i cunoș tinț ele lor anterioare. O structură cognitivă este definită ca procesele mentale care oferă

învăț ăcelul abilitatea de a organiza experienț ele ș i de a desprinde semnificaț ii din ele. Aceste cognitive

structurile permit elevului să depă ș ească informa ț iile oferite în construirea nouă

concepturi. Învăț ăcelul, adesea un copil, va prelua fragmente din cunoș tinț ele ș i experienț ele sale anterioare ș i

organizează-le pentru a înț elege ce ș tiu, apoi bazează concepte suplimentare ș i rezolvă altele

probleme bazate pe o combinaț ie între ceea ce au procesat deja ș i ceea ce cred că ar trebui

să fie procesate următoarele. În această teorie, resursele profesorului utilizate ar trebui să fie concentrat pe cele de

1
încurajare, ajutând ș i permitând studentului să descopere singur principiile de bază.

Comunicarea între elev ș i profesor este conceptul cheie.

Fundal

Constructivismul în educa ț ie are rădăcini în epistemologie, care - în filozofie - este o

teoria cunoa ș terii, care se ocupă cu categoriile logice ale cunoa ș terii ș i ale acesteia

o bază justificabilă. Epistemologia se concentrează, de asemenea, atât pe garantarea cunoș tinț elor subiective

al unui singur cunoscător ș i cunoaș tere convenț ională. În constructivism, prin urmare, se recunoaș te că

învăț ăcelul are cunoș tinț e ș i experienț e anterioare, care sunt adesea determinate de mediul lor social ș i

mediu cultural. Învăț area se realizează, aș adar, prin „construirea” cunoș tinț elor de către elevi din

experienț ele lor. Deș i ș coala comportamentalistă de învăț are poate ajuta la înț elegerea a ceea ce studenț ii

fac, educatorii trebuie să ș tie ș i ce gândesc elevii ș i cum să îmbogăț ească ceea ce

studenț ii se gândesc. Există cercetători care afirmă că viziunea constructivistă a apărut ca o

reacț ia la aș a-numitul „model de transmisie al educaț iei”, inclusiv filosofia realistă care

se bazează pe.

Constructivism poate fi urmărit în psihologia educaț ională în lucrările lui Jean Piaget

(1896–1980) identificat cu teoria dezvoltării cognitive a lui Piaget. Piaget s-a concentrat pe modul în care

oamenii creează semnificaț ie în raport cu interacț iunea dintre experienț ele lor ș i ideile lor.

Opiniile sale aveau tendin ț a de a se concentra pe dezvoltarea umană în raport cu ceea ce se întâmplă cu un

individual ca fiind distinct de dezvoltarea influenț ată de alte persoane. Lev Vygotsky (1896-

teoria constructivismului social subliniază importanț a învăț ării socioculturale; cum

interacț iunile cu adulț ii, colegii mai capabili ș i instrumentele cognitive sunt internalizate de către învăț ăcei pentru a

forma construcț iilor mentale prin zona de dezvoltare proximală. Extinderea asupra lui Vygotsky

teoria Jerome Bruner ș i alț i psihologi educaț ionali au dezvoltat conceptul important de

2
scaffoldare instructivă, prin care mediul social sau informaț ional oferă suporturi (sau

scaffolds) pentru învăț are care sunt retrase treptat pe măsură ce devin internalizate.

Caracteristicile unei abordări constructiviste

1. Învă ț ăceii î ș i construiesc propriile cuno ș tinț e începând cu ceea ce deja

ș tiind, explorând ce trebuie să fie cunoscut în continuare ș i determinând calitatea

și eficacitate al al lor urmărire prin autentic evaluare și

aplicaț ie.

2. Toată învă ț area începe cu îndoiala cu privire la validitatea unei idei. Scopul îndoielii

este restaurarea credinț ei.

Învă ț area are loc în zona personală a dezvoltării cognitive între

ce este deja cunoscut, ce nu este cunoscut ș i ce se doreș te să fie cunoscut.

4. Învă ț area se realizează cel mai bine printr-un proces interactiv social (Dewey,

Vygotsky).

5. Învă ț area este cel mai bine realizată atunci când ini ț iativa este în concordan ț ă cu etapele

al dezvoltării umane.

6. Învă ț area este un proces bazat pe experien ț ă de investigare, descoperire, explorare,

a face ș i a suferi.

7. Procesul de a cunoa ș te nu este nici aleatoriu, nici ecletic, are

structură.

3
 8. Învă ț area decurge într-o manieră în spirale, inclusiv prin escaladare, sprijinirea

ț esut ș i dialogism

9. Dezvoltarea cognitivă are loc într-un context socio-cultural – mediul social al

realizările individuale ș i interac ț iunea dintre elev ș i adul ț i ca

bine ca ș i colegii săi în activităț i cultural valoroase.

10 Procesul interactiv de a cunoa ș te trebuie să fie ghidat de structuri

taxonomii cognitive ș i afective.

Tipuri de constructivism.

Există diferite tipuri de constructivism pe care educatorii le pot folosi pentru a găsi succesul cu aceasta.

teoria învăț ării.

Cognitiv. Constructivismul cognitiv se concentrează pe ideea că învăț area ar trebui să fie legată de

stadiul de dezvoltare cognitivă al învăț ăcelului. Aceste metode ajută studenț ii să

învăț ând informaț ii noi prin conectarea acestora la lucruri pe care deja le cunosc, permiț ându-le să

fac modificări în inteligenț a lor existentă pentru a adapta noua informaț ie.

Constructivismul cognitiv provine din lucrările lui Jean Piaget ș i cercetările sale asupra

dezvoltarea cognitivă la copii.

Social. Constructivismul social se concentrează pe natura colaborativă a învăț ării. Cunoaș terea

se dezvoltă din modul în care oamenii interacț ionează între ei, cultura lor ș i societatea în ansamblu.

Studenț ii se bazează pe alț ii pentru a-i ajuta să îș i creeze blocurile de construcț ie ș i să înveț e de la alț ii.

îi ajută să-ș i construiască propriile cunoș tinț e ș i realitate. Constructivismul social provine din

Lev Vygotsky, ș i este strâns legat de constructivismul cognitiv cu adăugarea

element de influenț ă societală ș i din partea colegilor.

4
 Radical. Constructivismul radical este foarte diferit de cognitiv ș i social

constructivism. Se concentrează pe ideea că elevii ș i cunoș tinț ele pe care le construiesc spun

nu ne oferă nimic real, ci doar ne ajută să func ț ionăm în mediul nostru. Ideea generală este că

cunoa ș terea este inventată, nu descoperită. Lucrurile pe care le aducem la masă o fac

imposibil pentru noi să avem adevărul, doar interpretări ale cuno ș tinț ei. Această teorie a fost

dezvoltat de Ernst von Glasersfeld în 1974.

Bruner este profund în ceea ce priveș te limbajul ș i modul în care acesta afectează cogniț ia în cadrul acestei teorii de

dezvoltarea învăț ării. Este relevant pentru orice succes al unui copil să identifice diferenț ele între

limbajul adulț ilor ș i limbajul folosit de copii. Deoarece copilul este mai tânăr, are nevoie de timp

pentru a avansa nu doar învăț area lor conceptuală, ci ș i limba lor. Astfel, profesorii ș i

părinț ii sunt încurajaț i să adopte metoda de comunicare "scaffold", care este o

strategia destinat simplificării sarcinilor în cadrul învăț ării prin ruperea acestora în paș i mai mici, toate conducând la

rezultatul final. Acest lucru ajută la menț inerea oricărei frustrări, având în vedere ce este important

pe parcursul procesului de învăț are.

Atunci când evaluează abilităț ile de învăț are ale copilului, teoria lui Bruner sugerează că profesorii ar trebui să fie

explicit în ceea ce priveș te organizarea, ajută elevul să se concentreze asupra sarcinii mai mari în faț ă, precum ș i asupra

obiective, în loc să se blocheze pe detalii minore sau frustrări. Ei sunt încurajaț i să laude

eforturile depuse de învăț ăcei în timp ce îi reamintesc, ajutându-i să se concentreze pe lucruri relevante,

ș i încurajându-i să exerseze ș i să repete ceea ce au învăț at. Social, precum ș i cultural

contingenț ele învăț ării au fost adaptate în lucrările ulterioare ale lui Bruner, teoretizând cum au afectat acestea

învăț are.

5
Principiile constructivismului.

Există multe elemente ș i principii specifice ale constructivismului care formează modul în care

teoria funcț ionează ș i se aplică studenț ilor. Aflaț i despre diferitele principii ale constructivismului ș i

cum îș i construiesc întreaga teorie.

Cunoaș terea este construită. Acesta este principiul de bază, ceea ce înseamnă că cunoaș terea este construită

într-o altă cunoaș tere. Studenț ii iau piese ș i le pun împreună în mod unic

mod, construind ceva diferit faț ă de ce va construi un alt student. Studentul în

cunoș tinț ele anterioare, experienț ele, credinț ele ș i percepț iile sunt toate fundamente importante pentru

învăț area lor continuă.

Oamenii învaț ă să înveț e, pe măsură ce învaț ă. Învăț area implică construirea de sensuri ș i sisteme.

de semnificaț ie. De exemplu, dacă un student învaț ă cronologia datelor pentru o serie de

evenimente istorice, în acelaș i timp învăț ând semnificaț ia cronologiei. Dacă un

studentul scrie o lucrare despre istorie, de asemenea învaț ă principiile gramaticii ș i

scrierea de asemenea. Fiecare lucru pe care îl învăț ăm ne oferă o înț elegere mai bună a altor lucruri în

viitor.

Învăț area este un proces activ. Învăț area implică inputuri senzoriale pentru a construi înț eles.

învăț ătorul trebuie să facă ceva pentru a învăț a, nu este o activitate pasivă. Învăț ăceii au nevoie de

pentru a se angaja în lume astfel încât să fie implica ț i activ în învă ț area lor ș i

dezvoltare. Nu poț i să stai pur ș i simplu ș i să te aș tepț i să ț i se spună lucruri ș i să înveț i, trebuie să te implici

în discuț ii, lecturi, activităț i, etc.

6
 Învăț area este o activitate socială. Învăț area este direct asociată cu conexiunea noastră cu alț ii.

Oamenii. Profesorii noș tri, familia noastră, colegii noș tri ș i cunoscuț ii noș tri au un impact asupra învăț ării noastre.

Educatorii sunt mai predispuș i să aibă succes deoarece înț eleg că implicarea colegilor este

cheia în învăț are. Izolarea învăț ării nu este cel mai bun mod de a ajuta studenț ii să înveț e ș i să crească

împreună. Educaț ia progresivă recunoaș te că interacț iunea socială este cheia învăț ării ș i

ei folosesc conversaț ia, interacț iunea ș i aplicaț iile de grup pentru a ajuta studenț ii să îș i păstreze

cunoaș tere.

Învăț area este contextuală. Elevii nu învaț ă fapte ș i teorii izolate, separate de

restul vie ț ilor noastre—învă ț ăm într-un mod conectat la lucruri pe care le ș tim deja, ceea ce

credeț i ș i mai mult. Lucrurile pe care le învăț ăm ș i punctele pe care tindem să le reț inem sunt conectate

la lucrurile care se întâmplă în jurul nostru.

Cunoaș terea este personală. Pentru că constructivismul se bazează pe propriile tale experienț e ș i

credinț e, cunoaș terea devine o problemă personală. Fiecare persoană va avea propriile sale convingeri anterioare

cunoș tinț e ș i experienț e de adus la masă. Aș a că modul ș i lucrurile pe care oamenii le învaț ă ș i

câș tigul din educaț ie va fi foarte diferit.

Învăț area există în minte. Experienț ele practice ș i acț iunile fizice sunt necesare pentru

învă ț are, dar acele elemente nu sunt suficiente. Implicarea min ț ii este esen ț ială pentru succes.

învăț are. Învăț area trebuie să implice activităț i pentru minte, nu doar pentru mâini. Mental

experienț ele sunt necesare pentru păstrarea cunoș tinț elor.

Motiva ț ia este esen ț ială pentru învă ț are. Studen ț ii nu pot învă ț a dacă sunt

fără motivaț ie. Educatorii trebuie să aibă modalităț i de a implica ș i motiva cursanț ii pentru a-ș i activa

7
minț i ș i ajută-i să fie excitaț i de educaț ie. Fără motivaț ie, este dificil pentru învăț ăci să

a ajunge în experienț a lor trecută ș i a face conexiuni pentru învăț area nouă.

Un rezumat al teoriei lui Jerome Bruner

Teoria lui Jerome Bruner este foarte influentă ș i are implicaț ii directe asupra predării

practices. The main ideas of the theory can be summarized as follows:

Învăț area este un proces activ. Învăț ăceii selectează ș i transformă informaț iile.

Înva ț arii fac decizii adecvate ș i postulează ipoteze ș i le testează.

eficacitate.

Învăț ăceii îș i folosesc experienț a anterioară pentru a încadra noile informaț ii în structurile existente.

Scaffoldarea este procesul prin care colegii sau adulț ii capabili oferă suport pentru învăț are.

Această asistenț ă devine treptat mai puț in frecventă pe măsură ce devine inutilă.

Dezvoltarea intelectuală include trei etape. Etapa enactivă, care se referă la

învă ț area prin ac ț iuni. Scena iconică se referă la utilizarea de către elevi a imaginilor sau

modele. Stadiul simbolic se referă la dezvoltarea capacită ț ii de a gândi în abstract

termeni.

Notiunea de curriculum spiralat afirmă că un curriculum ar trebui să reviziteze ideile de bază,

construind pe ele până când studentul înț elege conceptul formal complet.

Deș i motivaț ia extrinsecă poate fi eficientă pe termen scurt, motivaț ia intrinsecă are mai multă.

value

Implicatii asupra procesului de invatare

8
 Teoria învăț ării lui Bruner are implicaț ii directe pentru practicile de predare. Iată câteva dintre

aceste implicaț ii:

1. Instruc ț iunile trebuie să fie adecvate nivelului elevilor. De exemplu, fiind con ș tient de

modurile de învăț are ale elevilor (enactiv, iconic, simbolic) te vor ajuta să planifici ș i să te pregăteș ti

materiale adecvate pentru instruire în funcț ie de dificultatea care se potriveș te elevilor

nivel.

2. Profesorii trebuie să revizuiască materialul pentru a îmbunătă ț i cuno ș tinț ele. Construind pe cele prepredate

ideile de a înț elege pe deplin conceptul formal sunt de o importanț ă capitală conform lui Bruner.

Simte-te liber să reintroduci vocabular, puncte gramaticale ș i alte subiecte din când în când pentru

împinge studenț ii spre o înț elegere mai profundă ș i o retenț ie mai lungă.

3. Materialul trebuie prezentat într-o secven ț ă care să ofere elevilor oportunitatea de a:

dobândeș te ș i construieș te cunoș tinț e, transformă ș i transferă învăț area sa.

4. Studen ț ii ar trebui să fie implica ț i în utilizarea experien ț elor ș i structurilor anterioare pentru a învă ț a lucruri noi

cunoș tinț e.

Ajuta ț i studen ț ii să categorizeze informa ț iile noi pentru a putea observa similarită ț ile ș i diferen ț ele.

între articole.

6. Profesorii ar trebui să asiste elevii în construirea cuno ș tinț elor lor. Această asisten ț ă ar trebui să dispară.

departe, pe măsură ce devine inutil.

7. Profesorii ar trebui să ofere feedback care să fie orientat spre motiva ț ia intrinsecă. Notele ș i

competi ț iile nu sunt utile în procesul de învă ț are. Bruner afirmă că învă ț ăceii trebuie să

9
 experimentează succesul ș i e ș ecul nu ca recompensă ș i pedeapsă, ci ca informa ț ie

(Bruner 1961, p. 26)

Avantajele teoriei

Constructivismul este o teorie importantă a învăț ării pe care educatoarele o folosesc pentru a-i ajuta pe elevii lor să înveț e.

Constructivismul se bazează pe ideea că oamenii construiesc sau îș i creează activ propriile cunoș tinț e,

ș i acea realitate este determinată de experienț ele tale ca învăț ăcel. Practic, învăț ăceii îș i folosesc

cunoș tinț ele anterioare ca o fundaț ie ș i să construiască pe aceasta cu lucruri noi pe care le învaț ă.

Construcț ionismul este crucial de înț eles ca educator deoarece influenț ează modul în care toț i

elevii tăi învaț ă. Profesorii ș i instructorii care înț eleg teoria învăț ării constructiviste

înț eleg că elevii lor aduc propriile experienț e unice în clasă în fiecare zi.

Fundalul ș i cunoș tinț ele anterioare le influenț ează capacitatea de a învăț a. Educatorii sunt capabili

pentru a folosi teoria învăț ării constructiviste pentru a-i ajuta pe elevii lor să-ș i înț eleagă cunoș tinț ele anterioare.

Dacă eș ti un educator actual sau aspirant, este important să obț ii educaț ia ș i credenț ialele de care ai nevoie.

nevoie. Dar este de asemenea important să înț elegem teoriile învăț ării ș i cum acestea te afectează ș i pe tine

studenț i. Constructivismul este o teorie în educaț ie care recunoaș te înț elegerea elevilor ș i

cunoș tinț e bazate pe propriile lor experienț e înainte de a intra în ș coală

Dezavantajele metodologiilor constructiviste

Cea mai mare critică adusă învăț ării constructiviste este lipsa sa de structură. Unii studenț i au nevoie de

medii de învă ț are foarte structurate ș i organizate pentru a prospera ș i învă ț are constructivistă

se concentrează pe o metodă mai relaxată pentru a ajuta studenț ii să se implice în propria învăț are.

10
 Evaluarea este adesea eliminată din sălile de clasă constructiviste ș i pune mai mult accent pe

progresul studenț ilor, care poate duce la studenț i să rămână în urmă ș i să nu îndeplinească criteriile de evaluare standardizate

cerinț e.

11
Concluzie
În concluzie, conceptul de construc ț ionism a influen ț at o serie de discipline,

inclusiv psihologie, sociologie, educa ț ie ș i istoria ș tiinț ei. În timpul copilăriei sale,

constructivismul a examinat interac ț iunea dintre experien ț ele umane ș i reflexele lor sau

tipare de comportament. Piaget a numit aceste sisteme de cunoș tinț e "schema." Acest lucru subliniază doar

faptul că Bruner nu a fost doar interesat de cunoș tinț e, ci s-a preocupat ș i de a elicita cunoș tinț ele anterioare

cunoaș tere prin care se creează nouă cunoș tinț ă în raport cu cunoș tinț ele preexistente ale elevului.

Această teorie este adecvată deoarece, pe măsură ce oamenii experimentează lumea ș i reflectează asupra acelor

experienț e, îș i construiesc propriile reprezentări ș i integrează informaț ii noi în pre-

cunoș tinț e existente (scheme).

12
Referinț e

Bruner, J. S. (1961). "Actul descoperirii". Revista educaț ională Harvard.

Dewey, J. (1966). Democraț ie ș i educaț ie. New York: Free Press.

Nola, Robert; Irzik, Gürol (2006). Filosofie, Ș tiinț ă, Educaț ie ș i Cultură. Springer Science

& Media de Afaceri.

Piaget, J. (1971), Psihologie ș i epistemologie: Verso o teorie a cunoaș terii New York:

Grossman.

Denis; Griffin, Peg; Cole, Michael (1989). Zona de construc ț ie: Lucrând pentru cognitiv

Schimbare în Ș coală. Cambridge University Press.

13