Numere

Obiective de învăț are

• Înț elegerea funcț ionării ș i caracteristicilor contoarelor asincrone ș i sincrone
• Analiza circuitelor de numărare ș i diagramelor de cronometrare a numerelor

• Determină secvenț a unui counter

• Determinaț i modulul unui contor
• Analizaț i diferitele tipuri de contoare

• Construcț ia contoarelor sincronizate cu sus/jos

• Proiectarea sistemelor secvenț iale

• Proiectarea contoarelor secvenț iale cu secvenț e specificate

• Decodare inversă prin utilizarea porț ilor logice

• Aplicaț iile proiectării unui contor sincron – controlul motorului pas cu pas

Un contor este un circuit electronic capabil să numere numărul de impulsuri aplicate la intrarea sa.
terminale.
În esenț ă, un contor constă dintr-o conexiune în cascadă a unui număr de flip-flop-uri, de obicei de tip J-K
tipul sau tipul D care poate fi operat fie sincron, fie nesincron.
Cu operaț iunea sincronă, toate flip-flop-urile care compun contorul funcț ionează în acelaș i instantaneu de timp.

sub controlul unui impuls de ceas. În cazul funcț ionării nesincrone, fiecare flip-flop funcț ionează în
schimbă. Primul flip-flop este acț ionat de impulsul de ceas extern, iar apoi flip-flop-ul succesor este acț ionat
prin ieș irea flip-flop-ului precedent. Aceasta înseamnă că fiecare etapă trebuie să îș i schimbe starea înainte de a

etapa următoare poate face acest lucru. Ca rezultat, func ț ionarea sincronă este mult mai rapidă ș i utilizarea unui

un contracontor nesincronizat este acceptabil doar atunci când viteza de operare nu este deosebită
importanț ă.
Posibilele aplicaț ii pentru contoare sunt numeroase. Ele sunt adesea folosite pentru numărarea directă a obiectelor.
în procesele industriale ș i a impulsurilor de tensiune în circuitele digitale, cum ar fi voltmetrele digitale. Contearele pot

să fie folosite ca divizoare de frecvenț ă ș i pentru măsurarea frecvenț ei ș i timpului.

Contoare nesincrone (asincroane)

Un contor binar asincron pe 2 biț i
Înalt
FF0 FF1
Q0 Q1
J0 J1
CLK
Întrebare 0
K0 K1

Ceasul (CLK) este aplicat doar la intrarea de ceas a FF0, care este întotdeauna cel mai puț in semnificativ bit.
(LSB). FF1 este declanș at de ieșQ0irea lui FF0. FF0 îș i schimbă starea la marginea ascendentă a fiecărui
puls de ceas, dar FF1 se schimbă doar atunci când este declanș at de o tranziț ie ascendentă Qa0 ieș ire de
FF0. Din cauza întârzierii de propagare printr-un flip-flop, operarea contorului este asincronă.
Diagrama de temporizare

1 2 3 4
CLK

{
Q0

Ieşiri Q0(LSB)

Q1(MSB)

Pentru simplificare, tranziț iile lui Q0, Q1, iar pulsaț iile ceasului sunt arătate ca fiind simultane, deș i
acesta este un contor asincron.

Secvenț a de stare binară pentru contor binar asincron de 2 biț i

Puls de ceas Întrebare1 Întrebare0

Iniț ial 0 0
1 0 1
2 1 0
3 1 1
4 (reciclează) 0 0

Termenul reciclaț ie este aplicat în mod obiș nuit operării contorului; se referă la tranziț ia contorului
din starea sa finală înapoi în starea sa originală.

Un numărător binar asincron pe 3 biț i

Înalt
FF0 FF1 FF2
Întrebare0 Întrebare 1 Q2
J0 J1 J2
CLK
Întrebare0 Întrebare 1
K0 K1 K2

Operaț ia de bază este aceeaș i ca cea a contorului de 2 biț i, cu excepț ia faptului că contorul de 3 biț i are opt stări.
datorită celor trei flip-flop-uri.

Counterul de 3 biț i progresează printr-un contor binar de la zero la 7 ș i apoi revine la zero.
stat.

Contoarele asincrone sunt de asemenea numite contoare cu undă, deoarece un impuls de ceas de intrare „generalizează” prin.

counter, experimentând întârzieri de propagare, pentru a ajunge la ultimul flip-flop.

Contoare decade asincrone

Modulul unui contor este numărul de stări unice prin care contorul va parcurge.
modulul maxim al unui contor este 2n, unde n este numărul de flip-flop-uri din contor.
Contoarele pot fi concepute pentru a avea un număr de stări în secvenț a lor care este mai mic de 2nRezultatul
secvenț a se numeș te secvenț ă truncată.
Un mod comun pentru contoare cu secvenț ă trunchiată este zece. Contoarele cu zece stări în ele
secuenț ele sunt numite contoare de decenii.

Un contor de decade cu o secvenț ă de numărare de la zero (0000) la nouă (1001) este un contor de decade BCD.

Acest tip de contor este util în aplicaț iile de afiș are în care BCD este necesar pentru conversie la un
citire zecimală.

CLR

Înalt
FF0 FF1 FF2 FF3
Q0 Întrebare1 Întrebare 2 Întrebare3
J0 J1 J2 J3
CLK
K0 K1 K2 K3
CLR CLR CLR CLR

O modalitate de a face ca contorul să se recicleze după numărul nouă (1001) este să decodezi numărul zece (1010) cu un

Poartă NAND ș i conectează iesirea porț ii NAND la intrările de ș tergere (CLR) ale circuitelor flip-flop.

Întrebare:
Câte stări are un contor cu modul 14? Care este numărul minim de flip-flop-uri?
necesar?

Contoare sincrone
Termenul sincron se referă la evenimente care au o relaț ie de timp fixă unul cu celălalt.

Un counter binar sincron de 2 biț i

Înalt
FF0 FF1
Întrebare0 Întrebare 1
J0 J1
Q0
K0 K1

CLK

Presupuneț i că contorul este iniț ial în starea binară 0; că ambele flip-flop-uri sunt RESET. Când
marginea pozitivă a primei pulsaț ii de ceas este aplicată, FF0 se va schimba ș i Q0va creș te, aș adar. Ce

ce se întâmplă cu FF1 la marginea ascendentă a CLK1? La început, intrările J1ș i K1sunt ambele scăzute din cauza
Q0. Amintiț i-vă, există o întârziere de propagare de la marginea de declanș are a impulsului de ceas până la Q
ieș irea face de fapt o tranziț ie. Aș adar, J1= 0 ș i K1= 0 când marginea de start a primei pulsaț ii de ceas
este aplicat. FF1 nu îș i schimbă starea.
După CLK1, Q0= 1, Q1= 0. Atunci când marginea de început a CLK2 apare, FF0 se va schimba ș i Q0o să merg
LOW. Deoarece FF1 are un HIGH pe J1ș i K1intrările la muchia de declanș are a acestei impulsuri de ceas, flip-flopul
comutatoare ș i Q1urcăÎNALT.

Diagrama de temporizare

1 2 3 4
CLK

Întrebare0

Q1

* Pentru simplitate, întârzierea de propagare nu este demonstrată.

Un contor binar sincron de 3 biț i

ÎNALT
FF0 FF1 Întrebare
FF2 0Q1
Întrebare0 Q1 Întrebare2
J0 J1 J2

K0 K1 K2

CLK

_diagrama de temporizare_

1 2 3 4 5 6 7 8
CLK

Q0

Q1

Î2

Întrebări
Într-un contor asincron, toate registrele flip-flop îș i schimbă starea în acelaș i timp, adevărat sau fals?

Cum se diferenț iază un contor sincron de un contor asincron?

Comparaț ia între contoarele sincrone ș i cele asincrone

Un contor sincron poate funcț iona la o frecvenț ă de intrare mult mai mare.
Cu toate acestea, circuitul contorului sincron este mai complex decât cel al contorului asincron.
contrar.
Numărătoare sincrone ascendente/descendente

Un contor de tip Anup/down este unul capabil să progreseze în orice direcț ie printr-o anumită secvenț ă.
Numărătoarea de tip Anup/Down este uneori numită numărătoare bidirecț ională, putând avea orice secvenț ă specificată de

state.
În general, cele mai multe contoare up/down pot fi inversate în orice moment al secvenț ei lor.
Sus Sus

0, 1, 2, 3, 4, 5, 4, 3, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 6, 5, etc.
Jos Jos

Secvenț ă Up/Down pentru un contor binar de 3 biț i

Impuls de ceas Următorul Stat

ÎntrebareÎntrebare
2 Întrebare
1 0

0 0 0 0
1 0 0 1
2 0 1 0
3 0 1 unu
4 1 0 0
5 1 0 1
6 1 1 0
7 1 1 1

O examinare a lui Q0pentru ambele secvenț e în sus ș i în jos arată că FF0 se comută la fiecare impuls de ceas.
Astfel,
J0= K0= 1
Pentru secvenț a în sus, Q1schimbă starea la următoarea pulsaț ie a ceasului când Q0= 1. Pentru secvenț a descendenta, Q1

se schimbă starea la următoarea impuls de ceas când Q0= 0. Astfel, J1ș i K1 intrările FF1 trebuie să fie egale cu 1
în condiț iile exprimate de următoarea ecuaț ie:

J1= K1= (Q0iUP)+ (Q0iDOWN)

Pentru secvenț a ascendentă, Q2schimbă starea la următoarea pulsaț ie de ceas când Q0= Q11. Pentru în jos
sequence, Q2schimbă starea la următorul impuls de ceas când Q0= Q1= 0. Astfel, J2ș i K2intrările FF2
trebuie să fie egal cu 1 în condiț iile exprimate de următoarea ecuaț ie:

J 2= K 2= (Q0iQiUP)+
1
(Q0iQiDOWN)
1

Fiecare dintre condiț iile pentru intrările J ș i K ale fiecărui flip-flop produce o comutare la punctul corespunzător.

în secvenț a opusă.
 ÎN SUS Q0ÎN SUS
Înalt
FF0 FF1 FF2
Întrebare2
J0 Întrebare 0 J1 J2
ÎN SUS/ÎN JOS Q1
Q0 Q1 Întrebare 2
K0 K1 K2

JOS
Q 0JOS
CLK
Inputul de control UP/DOWN este HIGH pentru UP ș i LOW pentru DOWN

Întrebare
Care este diferenț a dintre secvenț a de numărare a unui contor ascendent ș i a unui contor descendent?

Proiectarea sistemelor secvenț iale sincrone

Un sistem secven ț ial general constă dintr-o sec ț iune de logică combinatorială ș i o sec ț iune de memorie.

(flip-flops).
Designul sistemelor secvenț iale începe de obicei cu o declaraț ie a problemei, o descriere verbală a
comportamentul intenț ionat al sistemului.

Scopul este de a dezvolta un diagramă bloc a sistemului utilizând componentele disponibile ș i îndeplinind
obiectivele ș i constrângerile designului.

Exemplu de design
Tabel de stare
0
Întrebaren Qn+1 z
x=0x=1
A/0
A A B 0 1 0
0 0
B A C 0 1
B/0 C/0 D/1
C A D 0 1 1
Un diagramă de stare
D A D 1

Tabelul de mai sus arată pentru fiecare intrare ș i starea prezentă care este ieș irea ș i care este următoarea stare.

Un diagram de stare este o reprezentare grafică a comportamentului sistemului, arătând pentru fiecare intrare ș i

starea prezentă ce este ieș irea ș i care este starea următoare.

O posibilă atribuire de stare

Întrebare Întrebare1Q2
A 0 0
B 0 1
C 1 0
D 1 1
Din diagrama de stare sau din tabela de stare, putem construi tabla de adevăr a designului pentru următoarea
stat.
Întrebarex Q1n Întrebare2n Întrebare1,n+1 Întrebare2,n+1
A 0 0 0 0 0
B 0 0 1 0 0
C 0 1 0 0 0
D 0 1 1 0 0
A 1 0 0 0 1
B 1 0 1 1 0
C 1 1 0 1 1
D 1 1 1 1 1

Acum putem cartografia Q1,n+1, Q2,n+1, ș i z

X X
Q1Q2 0 1 Întrebare01Î2 1
00 00 1 Î1
Q2 0 1
01 1 01 0
11 1 11 1 1
1
10 1 10 1 z
Întrebare1,n+ 1 Întrebare2,n+ 1

Astfel, avem ecuaț iile de stare

1,n+1= xQ2n+ xQ
Întrebare 1n

Q2,n+1= xQ2+ xQ 1

z= Q 1nQ2n

Pentru flip-flopul D, tabelul de proiectare

Întrebaren Qn+1 D
0 0 0
0 1 1
1 0 0
1 1 1
Ecuaț iile
D=
1
xQ2n+ xQ 1n

D2= xQ2+ xQ 1

Implementare utilizând flip-flop D

 CLK
x

D Întrebare1 z

Q1

D Q2

Întrebare2

Întrebare
Câte secț iuni conț ine un sistem secvenț ial?
Ce este diagrama de stare?

Proiectarea contoarelor sincrone

Pasul 1: Diagrama de stări

Un contor este descris mai întâi printr-un diagramă a stărilor, care arată progresia stărilor prin care trece

numărătorul avansează când este activat.

000
100 001

101 011

111 010

110

Pasul 2: Tabelul stării următoare

Odată ce circuitul secvenț ial este definit printr-un diagramă de stare, următorul pas este să derivăm o tabelă a stărilor următoare.

care listează fiecare stare a contorului (starea actuală) împreună cu starea următoare corespunzătoare.
Următorul stadiu este stadiul la care contează din starea sa actuală după aplicarea unui ceas.
impuls. Starea următoare este derivată din diagrama stării.
Stare prezentă Următorul Stat

Q2 ÎntrebareQ
1 0 Q2 Q1 Întrebare0
0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 1 1
0 1 1 0 1 0
0 1 0 1 1 0
1 1 0 1 1 1
1 1 1 1 0 1
1 0 1 1 0 0
1 0 0 0 0 0
Pasul 3: Tabelul de tranziț ie flip-flop
Toate tranziț iile de ieș ire posibile sunt listate prin arătarea ieș irii Q a bistabilei trecând de la prezent
states to next states. Qneste starea prezentă a flip-flop-ului (înainte de un impuls de ceas) ș i Q n+1 este următorul
stare (după un impuls de ceas). Pentru fiecare tranziț ie de ieș ire, intrările J ș i K care vor cauza tranziț ia la
apar sunt enumerate. X-urile indică un „nu-mi pasă” (inputul poate fi fie 1, fie 0).

Tranziț ie de ieș ire Intrări Flip-Flop

Întrebaren Întrebaren+1 J K
0 → 0 0 X
0 → 1 1 X
1 → 0 X 1
1 → 1 X 0
Pentru a proiecta numărătorul, se aplică tabelul de tranziț ie la fiecare dintre flip-flop-urile din numărător, pe baza
tabelul următoarei stări.

Pasul 4: Hărț i Karnaugh

Hărț ile Karnaugh pot fi folosite pentru a determina logica necesară pentru intrările J ș i K ale fiecărui flip-flop în

numărătoarea. Există o hartă Karnaugh pentru intrarea J ș i o hartă Karnaugh pentru intrarea K a fiecărei
flip-flop.

Exemplu de procedură a hărț ii Karnaugh:

J0hartă K 0hartă
Întrebare 0 Q0
01 1
Q2Întrebare Q2Q1 0 1
00 1 00 X

01 01

11 11

10 X 10 1

Hărț ile Karnaugh completate pentru toate cele trei flip-flop-uri

 Q0 Q0 Întrebare0
Întrebare02Q1 1 Întrebare02Întrebare
1 1 Q Întrebare
2
01 1
00 0 0 00 0 1 00 1 X Q 2Întrebare1
01 1 0 01 X X 01 0 X
Întrebare 1Q0
11 11 1 X
X X X X Q 2Q0 11 Întrebare 2Q1
10 X X 10 0 0 10 0 X
J2hartă J1hartă J0hartă
Q0 Întrebare 0 Q0
Întrebare02Q1 1 01 1
Q 2Întrebare Întrebare02Q1 1
00 X X 00 X X 00 X 0

01 X X 01 0 0 01 X 1 Întrebare 2Q1

11 0 0 11 0 1 11 X 0

10 1 0 10 X X 10 X 1 Q2Q1
Întrebare 1QK K1hartă Q 2Q0
0 2hartă K0hartă

Pasul 5: Expresia logică pentru intrările flip-flop

Din hărț ile Karnaugh completate pentru toate cele trei flip-flopuri, următoarele expresii pentru J ș i K
intrările fiecărui flip-flop pot fi obț inute:

J 0= Q2Întrebare
1
+ Întrebare
1 2Î= 1Q2⊕ Q

K 0= Întrebare
1 2Întrebare
1
+ Întrebare
1 2Întrebare= Q2⊕ Q

J1= Întrebare2ÎntrebareK
0 1= Întrebare2 Întrebare0

J 2= QQ10 K 2= QQ
10

Pasul 6: Implementarea contorului

The final step is to implement the combinational logic from the expressions for the J and K inputs and
conectaț i flip-flop-urile pentru a forma comptorul complet pe 3 biț i.

FF0 FF1 FF2

Întrebare 0 Întrebare 1 Q2
J0 J1 J2

Q0 Q1 Q2
K0 K1 K2

CLK

O scurtă descriere a paș ilor (poate fi aplicată oricărui circuit secvenț ial):

1. Specificaț i secvenț a de contor ș i desenaț i un diagramă de stare.

2. Derivaț i un tabel al următoarei stări din diagrama de stare.

3. Develop a transition table showing the flip-flop inputs required for each transition. The transition
tabelul este întotdeauna acelaș i pentru un anumit tip de flip-flop.

4. Transferaț i stările J ș i K din tabelul de tranziț ie în hărț ile Karnaugh. Există o hartă Karnaugh pentru
fiecare intrare a fiecarui flip-flop.

5. Grupează celulele hărț ii Karnaugh pentru a genera ș i a deriva expresia logică pentru fiecare intrare a flip-flop-ului.

6. Implementaț i expresiile cu logică combinatorie ș i combinaț i-le cu flip-flop pentru a crea

counter.

Exemplu
Proiectaț i un numărător cu secvenț a de numărare binară neregulată prezentată în diagrama de stare.
Flip-flop-uri J-K.
001
(1)

111 010
(7) (2)

101
(5)

Soluț ie
Pasul 1: Este necesar un contor de 3 biț i pentru a implementa această secvenț ă. Stările invalide (0, 3, 4, 6) pot fi
tratate ca "indiferenț e" în design. Cu toate acestea, dacă contorul ar trebui să ajungă în mod eronat într-o stare invalidă

stat, trebuie să ne asigurăm că se întoarce la un stat valid.

Pasul 2: Tabelul stării următoare este dezvoltat din diagrama de stări.

Stare prezentă Următorul Stat

ÎntrebareQ
2 1 Întrebare0 ÎntrebareQ
2 1 Q0
0 0 1 0 1 0
0 1 0 1 0 1
1 0 1 1 1 1
1 1 1 0 0 1
Pasul 3: Tabelul de tranziț ie pentru flip-flopul J-K este prezentat.

Tranziț ie de ieș ire Intrări Flip-Flop

Qn Qn+1 J K
0 → 0 0 X
0 → 1 1 X
1 → 0 X 1
1 → 1 X 0

Pasul 4: Intrările J ș i K sunt reprezentate pe hărț ile Karnaugh ale stării curente. De asemenea, „îngrijorările” pot fi

plasat în celulele corespunzătoare stărilor invalide 000, 011, 100 ș i 110, aș a cum este indicat de roș u
Xs.
 Q0 Întrebare0 Q0
Întrebare02Q1 1 Întrebare02Q1 1 01
Q 2Întrebare 1
00 X 0 00 X 1 00 X X

01 1 X 01 X X 01 1 X
Q1
11 X X 11 X X 1 11 X X 1
10 X X 10 X 1 10 X X
J2hartă J1map J0hartă
Întrebare 0 Q0 Întrebare0
Întrebare02Întrebare
1 1 Î 2Întrebare01 1 01 1
Q 2Întrebare
00 X X 00 X X 00 X 1
Q2
1
01 X X 01 1 X 01 X X
Întrebare1
11 X 1 11 X 1 11 X 0

10 X 0 10 X X 10 X 0
K 2hartă K1hartă K0hartă

Pasul 5: Grupează 1-urile, profitând de cât mai multe dintre stările "nu contează" posibile pentru
simplificare maximă. Expresia pentru fiecare intrare J ș i K preluată din hărț i este următoarea:
J 0= 1, K 0= Întrebare2
J1= K1= 1
J 2= K 2= Q 1

Pasul 6: Implementarea contorului este aș a cum se arată.

ÎNALT Întrebare
ÎNALT0 Întrebare1 Întrebare2
FF0 FF1 FF2
J0 J1 J2

Întrebare2
K0 K1 K2

CLK

O analiză arată că, dacă contorul, din întâmplare, ajunge într-una dintre stările invalide (0, 3, 4, 6), va
întotdeauna returnează la o stare validă conform următoarei secvenț e: 0→3→4→7, ș i 6→1.

Contoare cu secvenț e nonstandard

O convenț ie care face procesul de design mai uș or este să listaț i stările prezente, inclusiv stările neutilizate.
chiar dacă circuitul nu numără în ordine binară. Deoarece funcț iile de intrare sincrone sunt Boolean
func ț iile variabilelor de stare prezente, păstrându-le într-o ordine de tabel de adevăr, ne permite să le folosim u ș or

tehnici familiare de simplificare, cum ar fi hărț ile K.

Exemplu
Proiectaț i un circuit secvenț ial sincron care va produce secvenț a biquinary arătată în stare
diagramă. Testaț i stările neutilizate pentru a vă asigura că intră în secvenț a principală în unul sau mai multe impulsuri de ceas.
 0000
1100 0001

1011 0010

1010 0011

1001 0100

1000

Soluț ie
Tabel de stări pentru un numărător Biquinary
Stare actuală Următorul stat

ÎntrebareDÎntrebareÎntrebare
CQBÎntrebare
DQCÎntrebare
A JDKBÎntrebare
D A JCKC JBKB J AK A
0 0 0 0 0 0 0 1 0 X 0 X 0 X 1 X
0 0 0 1 0 0 1 0 0 X 0 X 1 X X 1
0 0 1 0 0 0 1 1 0 X 0 X X 0 1 X
0 0 1 1 0 1 0 0 0 X 1 X X 1 X 1
0 1 0 0 1 0 0 0 1 X X 1 0 X 0 X
0 1 0 1 X X X X X X X X X X X X
0 1 1 0 X X X X X X X X X X X X
0 1 1 1 X X X X X X X X X X X X
1 0 0 0 1 0 0 1 X 0 0 X 0 X 1 X
1 0 0 1 1 0 1 0 X 0 0 X 1 X X 1
1 0 1 0 1 0 1 1 X 0 0 X X 0 1 X
1 0 1 1 1 1 0 0 X 0 1 X X 1 X 1
1 1 0 0 0 0 0 0 X 1 X 1 0 X 0 X
1 1 0 1 X X X X X X X X X X X X
1 1 1 0 X X X X X X X X X X X X
1 1 1 1 X X X X X X X X X X X X

Intrările J ș i K indicate în tabelul de mai sus sunt încărcate în hărț ile Karnaugh aș a cum este arătat în

figura următoare.
 QBQA QBQA
QDQC 00 01 11 10 Întrebare00
DÎntrebare
01 C11 10
00 0 0 0 0 00 X X X X
QC QC
01 1 X X X 01 X X X X

11 X X X X 11 1 X X X

10 X X X X 10 0 0 0 0
JD KD

ÎntrebareBQA ÎntrebareBÎntrebareUn
QDQC 00 01 11 10 QDQC 00 01 11 10
00 0 0 1 0 00 X X X X
ÎntrebareBÎntrebareA
01 X X X X 01 1 X X X 1

11 X X X X 11 1 X X X

10 0 0 1 0 10 X X X X
JC KC

QBÎntrebareA ÎntrebareBÎntrebareA
QDÎntrebare
00 C 01 11 10 QDQC 00 01 11 10
00 0 1 X X 00 X X 1 0
Întrebare QA
01 0 X X X 01A X X X X

11 0 X X X 11 X X X X

10 0 1 X X 10 X X 1 0
JB KB

ÎntrebareBÎntrebareA ÎntrebareBQA
Întrebare00
DÎntrebare
01 11C 10 Întrebare00
DÎntrebare
01 C11 10
00 1 X X 1 00C
Întrebare X 1 1 X

01 0 X X X 01 X X X X 1

11 0 X X X 11 X X X X

10 1 X X 1 10 X 1 1 X
JA KA

Aceasta generează următoarele ecuaț ii Booleene pentru intrările sincrone:

J D= QC , K D= QC , J C= QB ÎntrebareA, K C= 1
J B= ÎntrebareA, K B= ÎntrebareA, J A= ÎntrebareC, K A= 1

Contorul derivat din aceste ecuaț ii Boole.

ÎntrebareA ÎntrebareC Întrebare D

JO JB ÎB JC J2
ÎntrebareC
1 KA KB 1 KC K2

CLK
Există ș ase stări neutilizate în secvenț a de numărare. Fiecare dintre ele este testată aș a cum este arătat în următoarele

masă.
Starea actuală Următorul stat

ÎntrebareDQCQBÎntrebare
J DK D A JCKC JBKB J AK O ÎntrebareDÎntrebareCÎntrebareBÎntrebareA
0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0
0 1 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0
1 1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 1 0
1 1 1 0 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0

Diagrama de stare revizuită este prezentată în figura următoare, inclusiv cele ș ase stări neutilizate.

1111
0000
1100 1101
0001

1011 0010 1110

0110
1010 0011

0101
1001 0100

1000

0111

Întrebări
Ce determină secvenț a de numerare pentru un circuit de numerare?
Procedura de proiectare a contorului sincronic poate fi utilizată pentru următoarea secvenț ă: 0010, 0011, 0100,

0111, 1010, 1110, 1111, ș i repetă, adevărat sau fals?

Decodare inversă
În multe aplicaț ii, este necesar ca unele sau toate stările contorului să fie decodificate. Decodarea
un counter implică utilizarea decodoarelor sau a porț ilor logice pentru a determina când contorul se află într-o anumită stare binară

stare în secvenț a sa.

Pentru a decoda starea binară 6 (110) a unui contor binar de 3 biț i, când Q2= 1, Q1= 1, Q0= 0, aHIGHapare

pe ieș irea porț ii de decodare, indicând că numărătorul se află în starea 6. Acest lucru se numeș te activ-HIGH
decodare.
 Înalt
FF0 FF1 FF2
Întrebare0 Q1 Q2
J0 J1 J2
CLK
Q0 Întrebare1
K0 K1 K2
1
1 1
LSB MSB
Decodat 6
Q1Q2Q0

Exemplu
Implementaț i decodarea stării binare 2 ș i stării binare 7 ale unui contor sincron pe 3 biț i. Arătaț i
diagrama de temporizare a contorului întreg ș i formele de undă de ieș ire ale porț ilor de decodare. Binare2= Q2QQ ,ș i
10

binary 7 = Q2Q1Î0.
Soluț ie
Înalt
FF0 FF1 FF2 MSB
Î0 LSB Întrebare1 Q2
J0 J1 J2

Q0 Q2
K0 K1 K2
CLK

7
2

1 2 3 4 5 6 7 8
CLK

Întrebare 0

Întrebare1

Q2

2
Decodat
outputs { 7

Aplicaț ii ale designului contorului sincron -- controlul motorului pas cu pas

Un motor pas cu pas este un motor care se roteș te în paș i, de obicei 15° pe paș i, mai degrabă decât într-un mod continuu
miș care. Bobine sau înfăș urări magnetice în interiorul motorului trebuie să fie energizate ș i dezenergizate într-un mod specific.

secvenț ă pentru a produce această acț iune de pas. Semnalele digitale sunt folosite în mod normal pentru a controla
curentul în fiecare dintre bobinele motorului. Motoarele pas cu pas sunt folosite pe scară largă în situaț ii în care precizia este...

controlul poziț iei este necesar, cum ar fi în poziț ionarea capului de citire/scriere pe discurile magnetice, în controlul
imprimante ș i în roboț i.

Bobină 1 Bobina 1
A
D Sincronizare 2 Curent CW
A
(Direcț ie 3 4
Numărător B amplificatoare
input) 4
B
2 Pas cu pas
CCW
3 motor
Pas
(ceas)

Pentru ca motorul să se rotească corect, bobinele 1 ș i 2 trebuie să fie întotdeauna în stări opuse; adică, atunci când bobina 1 este

energizată, bobina 2 nu este, ș i viceversa. La fel, bobina 3 ș i bobina 4 trebuie să fie întotdeauna în stări opuse.

Ieș irile unui contor sincron de două biț i sunt folosite pentru a controla curentul în cele patru bobine; A ș i A
colectoarele de control 1 ș i 2, ș i B ș i Bcolectoarele de control 3 ș i 4. Amplificatoarele de curent sunt necesare deoarece

the Flip-flop outputs cannot supply the amount of current that the coils require.
Pentru că acest motor pas cu pas poate să se rotească în sensul acelor de ceasornic (CW) sau în sens contrar acelor de ceasornic (CCW), avem o

Inputul de direcț ie, D, care este folosit pentru a controla direcț ia de rotaț ie.

Diagrama de stare
Pentru ca rotaț ia în sensul acelor de ceasornic să aibă loc, trebuie să avem D = 0, iar starea contorului BA trebuie să urmeze

secvenț ă 11, 10, 00, 01, 11, 10, … , ș i aș a mai departe, pe măsură ce este sincronizată de semnalul de intrare Step. Pentru CCW

rotaț ie, D = 1, iar contorul trebuie să urmeze secvenț a, 11, 01, 00, 10, 11, 01, … ș i aș a mai departe.
Rotatie în sensul acelor de ceasornic
Rotatie CCW
D=0 D=1
11 11

01 10 01 10

00 00

Tabelul următor de stat ș i tranziț ie

Stare Prezentă Următorul stat Controalele de intrare

D B A B A JB KB JA KA
0 0 0 0 1 0 X 1 X
0 0 1 1 1 1 X X 0
0 1 0 0 0 X 1 0 X
0 1 1 1 0 X 0 X 1
1 0 0 1 0 1 X 0 X
1 0 1 0 0 0 X X 1
1 1 0 1 1 X 0 1 X
1 1 1 0 1 X 1 X 0
Hărț i K
D D D
0 1 0 1 D
BA BA BA 0 1 0 1
BA
00 0 1 00 X X
00 1 00 X X
0
01 1 0 01 X X 0 1
01 X X 01
11 X X 11 0 1 1 0
11 X X 11
10 X X 10 1 0 X X
10 0 1 10
JB KB JA KA

J B= DA + D A = D⊕ A, K B= D A + DA= D⊕ A
J A= DB+ DB= D⊕ B K A= DB+ DB= D⊕ B

Implementarea contorului sincron din ecuaț iile J, K

B Către curent Către curent

A
B amplificatoare amplificatoare
A

JB B JA A

KB B KA A

Pas
D (direcț ie)

Întrebări de revizuire

z Ce este un contor?
z Câte stări are un contor cu modul 10?
z Ce este un diagramă de stare?

z Ce este tabelul stării următoare?

z Care este procedura pentru proiectarea unui contor sincron?
z Un anumit flip-flop J-K are un timp de propagare de 12 ns. Care este cel mai mare mod al contorului?
care poate fi construit din aceste flip-flop-uri ș i să funcț ioneze până la 10 MHz?
z Adevărat sau fals: Procedura de proiectare a contorului sincron poate fi utilizată pentru următoarea secvenț ă:

0010, 0011, 0100, 0111, 1010, 1110, 1111 ș i repetă.

 Exerciț ii
1. Prin analizarea intrărilor J ș i K la fiecare flip-flop înainte de fiecare pulsoară de ceas, demonstrează că decada

Numărătorul din figura următoare progresează printr-o secvenț ă BCD. Explicaț i cum aceste condiț ii
în fiecare caz, cauzează contorul să treacă la următoarea stare corectă.

Înalt
Întrebare 0
J1 J3 Q3
J0 J1 Întrebare 2
Întrebare1
Întrebare3
K1 K3
K0 K1
FF2 FF3
CLK FF0 FF1

2. Determina ț i secven ț a contorului în figura următoare. Începe ț i cu contorul ș ters.

Înalt

J0 J1 J1 J3
Q0 Întrebare2 Întrebare3
Întrebare1
K0 K1 K1 K3

CLK FF0 FF1 FF2 FF3

3. Analiza ț i circuitul secven ț ial a ș a cum este prezentat în figura următoare. Scrie ț i ecua ț ia de intrare,
următoarea ecuaț ie de stare ș i ecuaț ia de ieș ire ș i desenează formele de undă de ieș ire ale lui Q1, Q2ș i Y pentru 4
impulsuri de ceas consecutive. Presupuneț i că Q1ș i Q2sunt iniț ial Reset.

Y
D D Q1 D Întrebare 2

Q1 Întrebare 2

CLK

4. Proiecta ț i un numărător pentru a oferi stările necesare de la 000 (starea 0) până la 111 (starea 7). Utiliza ț i

Flip-flop-uri de tip D.

5. Scrie expresia logică a unui contor binar ascendent mod-6 folosind flip-flopuri de tip J-K.