ESENȚIALE ÎN REȚEA

Modele de reț ea

Există trei tipuri de modele de reț ea

Calcul centralizat
2. Grup de lucru (peer-to-peer)
3. Domeniu (Client-Server)

Calcul centralizat:
Este cel mai vechi model de reț ea bazat pe ideea de a avea un centru foarte mare ș i puternic.
computer, la care sunt conectate direct o serie de terminale de computer. În primele zile ale
în informatică, acest computer central ar fi fost invariabil un computer mainframe (adesea numit
computerul gazdă). Această aranjare a permis multor utilizatori să acceseze resursele "gazdei"
calculator mainframe simultan

Grup de lucru (Peer to peer):

Un grup de lucru este o colecț ie de computere pe o reț ea locală (LAN) care împărtăș esc resurse comune
ș i responsabilităț i. Pur ș i simplu foloseș ti acelaș i Grup de lucru pentru toate computerele ș i un nume unic pentru
fiecare computer. Fiind un design de reț ea peer-to-peer (P2P), toate computerele acț ionează ca un client deoarece există
nu există un server centralizat. Utilizatorul de pe fiecare computer determină ce date de pe acel computer sunt partajate
pe reț ea. Securitatea este, de asemenea, gestionată de utilizatorul dispozitivelor.

Familia de sisteme de operare Microsoft Windows suportă atribuirea calculatoarelor la nume

grupuri de lucru. Reț elele Macintosh oferă o capacitate similară prin utilizarea zonelor AppleTalk.
Pachetul de software Open Source Samba permite sistemelor UNIX ș i Linux să se alăture celor existente Windows
grupuri de lucru.
Criterii pentru selectarea peer to peer
1. Unde 10 până la 15 sau mai pu ț ini utilizatori vor împărtă ș i resurse.
2. Niciun server nu este disponibil.
3. Nimeni nu are timp sau cuno ș tinț e pentru a ac ț iona ca administrator de re ț ea.
4. Există pu ț ine sau deloc îngrijorări în legătură cu securitatea (securitatea în procesarea datelor este capacitatea de a proteja
date din acces neautorizat sau, furt sau daune)
5. Organiza ț ia ș i re ț eaua vor experimenta doar o cre ș tere limitată în termenii previzibili.
viitor.
Avantajele utilizării peer to peer
Sunt uș or de configurat
Computerele comunică uș or.
Nu necesită hardware sau software suplimentar pentru server.
Utilizatorii îș i pot gestiona propriile resurse.
Nu necesită un administrator de reț ea
Ele reduc costul total al configurării reț elei.
Dezavantajele utilizării peer to peer
Ei oferă un număr limitat de conectări pentru resurse partajate.
Computerele cu resurse partajate suferă de o performan ț ă lentă.
3. Nu permit gestionarea centralizată
4. Utilizatorii sunt responsabili pentru gestionarea resurselor. Aceste resurse includ datele în comun.
directoare, imprimante, carduri de fax ș i aș a mai departe.
Oferă o securitate foarte slabă.

CONSILIAT DE RADHAKRISHNA K 1
 ESENȚIALELE REȚELOR

Domeniu (Model Client/Server)

Este cel mai comun tip de arhitectură de reț ea astăzi care oferă stocare centralizată a datelor.
securitate.
În modelul client-server, unul sau mai multe computere funcț ionează ca servere, iar alte computere funcț ionează ca clienț i.
Un client este o maș ină, de obicei un computer personal (sau mobil, desktop sau laptop) care este echipat
cu aplicaț ii software de reț ea. Aceste aplicaț ii sunt concepute pentru a solicita ș i a primi date prin intermediul
intervalul reț elei.
Computerul server controlează întreaga reț ea, ceea ce permite serverului să păstreze un profil al utilizatorilor, datelor ș i
software etc complet înregistrat ș i organizat. Un server este un depozit de fiș iere, foldere, baze de date
ș i aplicaț ii ș i mai complicate. Un server este mai puternic decât un client ș i poate susț ine ș i
process the requests of a large number of clients.

Sistemele de operare ale serverelor sunt diferite de cele ale clienț ilor.

Sisteme de operare pentru clienț i: Windows 95, 98, Me, 2000, XP, Vista, 7
Sisteme de operare server: Windows NT, server2000, 2003, 2008

Dezavantaje
Cost: -Mai scump în termeni de hardware ș i sistem de operare al reț elei.
Complexitate: -Administratori de sistem experimentaț i sunt necesari pentru a gestiona sistemele.
Dependenț ă: -Când serverul se va opri, operaț iunile se vor opri în întreaga reț ea.
Avantaje
Sunt cele mai potrivite pentru 10 sau mai mul ț i utilizatori.
[Link]: -Toate sistemele majore bazate pe server oferă o securitate sofisticată.
[Link]: -Serverele sunt centralizate, ceea ce le face mai u ș or de gestionat.
[Link]: -Sistemele bazate pe server sunt concepute pentru a sus ț ine o gamă largă de dimensiuni ale organiza ț iilor.
Servere suplimentare sunt adăugate pentru a creș te capacitatea.
Re ț elele client-server oferă backup centralizat unde datele pot fi stocate într-un singur server.
[Link] - Tehnologia nouă poate fi integrată cu u ș urinț ă în sistem.
[Link] - Serverul poate fi accesat de la distan ț ă ș i pe multiple platforme.
Un domeniu Windows este un grup logic de computere care rulează versiuni ale sistemului de operare Microsoft Windows.
sistem care partajează o bază de date centrală de directoare. Această bază de date centrală este cunoscută sub numele de Active Directory
(începând cu Windows 2000) conț ine conturile de utilizator ș i informaț iile de securitate pentru resursele din
această domeniu. Fiecare persoană care foloseș te computere într-un domeniu primeș te propriul său cont unic,
sau numele de utilizator. Acest cont poate fi apoi atribuit accesului la resursele din domeniu.
Într-un domeniu, directorul se află pe computere care sunt configurate ca "controale de domeniu." Un domeniu
controller este un server care gestionează toate aspectele legate de securitate între interacț iunile utilizatorului ș i domeniu,
centralizarea securităț ii ș i administraț iei.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 2
 ESENȚE AL REȚELOR
Un domeniu nu se referă la o singură locaț ie sau la un tip specific de configuraț ie a reț elei. Calculatoarele
într-un domeniu pot partaja proximitatea fizică pe un LAN mic sau pot fi situate în părț i diferite ale
world. As long as they can communicate, their physical position is irrelevant.

Standarde de reț ea:

Un standard de reț ea este, pe scurt, un model de referinț ă pentru a asigura că produsele diferitelor companii pot funcț iona
împreună într-o reț ea; Organizaț ia Internaț ională de Standardizare (ISO) stabileș te acele
standarde.

Un protocol de reț ea este un set de reguli care guvernează comunicarea între două sau mai multe dispozitive.
computer; sau, un set de reguli ș i reglementări pentru comunicaț ia între dispozitive într-o reț ea.

De exemplu, pentru a putea accesa internetul, trebuie să aveț i protocolul 'tcp/ip' activat.

Pe scurt, un standard de reț ea ajută furnizorii să creeze produse care pot funcț iona împreună;
protocolul permite diferitelor dispozitive de reț ea să comunice între ele.
Există o mulț ime de standarde diferite de reț ea pe care majoritatea computerelor le folosesc. Există standarde
pentru atât hardware fizic, cât ș i pentru semnalizare. De exemplu, IEEE 802.11g este o reț ea wireless
standard. Include specificaț ii pentru tipul de radio folosit, cât de puternic poate fi semnalul
amplificat, un set standard de scheme de criptare, etc.

Un alt standard este Ethernet, cunoscut ș i sub numele de IEEE 802.3. Acesta este un standard pentru reț elele cablate.
Când oamenii vorbesc despre cablul Cat 5, aceasta este de obicei ceea ce înseamnă. Acesta definesc ce tipuri de cabluri pot fi
a fi utilizat, cerinț e de putere de transmisie, stiluri de conector, etc.

Există de asemenea protocoale. TCP/IP este practic protocolul care rulează internetul ș i majoritatea reț elelor locale.
există astăzi. Când oamenii vorbesc despre adrese IP, măș ti de subreț ea, porț i de acces implicite etc., acestea de obicei
se referă la acest lucru. Reț ineț i că TCP/IP este un protocol care este utilizat împreună cu lucruri precum 802.11g sau
Ethernet.

Baseband:
Sistemele de banda de bază utilizează semnale digitale pe o frecvenț ă unică. Semnalele circulă sub formă de discrete
pulsuri de electricitate sau lumină. Cu transmisia de bandă de bază, toată capacitatea canalului de comunicaț ie este
folosit pentru a transmite un singur semnal de date. Semnalul digital foloseș te întreaga lăț ime de bandă a cablului,
care constituie un canal unic. Lăț imea de bandă totală a unui cablu este diferenț a între cea mai ridicată ș i
cele mai joase frecvenț e care sunt transmise prin acel cablu.
Fiecare dispozitiv de pe o reț ea de bandă de bază transmite bidirecț ional, iar unele pot transmite ș i primi în acelaș i timp.
acelaș i timp.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 3
 ESENȚIALELE REȚELOR

Undă Digitală Bidirecț ională

Pe măsură ce semnalul călătoreș te prin cablul de reț ea, acesta scade treptat în intensitate ș i poate deveni
distorsionat. Dacă lungimea cablului este prea mare, rezultatul este un semnal care este slab sau distorsionat. Semnalul recepț ionat
semnalul poate fi nerecunoscut sau interpretat greș it.
Ca măsură de siguranț ă, sistemele de bandă de bază folosesc uneori repetitoare pentru a primi un semnal de intrare ș i
retransmiteț i-l la puterea ș i definiț ia sa originală pentru a creș te lungimea practică a unui cablu.

Este tehnologia de comunicare digitală în care întreaga lăț ime de bandă a unui mediu, cum ar fi un fir,
cablul sau canalul este folosit pentru a transmite un singur semnal. Prin urmare, doar un singur canal de comunicare este
disponibil în orice moment. Tehnologia de bandă de bază este mai ieftină ș i mai simplă decât banda largă, ș i este
utilizat în majoritatea tipurilor de reț ele locale, cum ar fi Ethernet.

Banda Largă
Sistemele de bandă largă utilizează semnalizare analogică ș i o gamă de frecvenț e. Cu transmisia analogică,
semnalele sunt continue ș i nu discrete. Semnalele curg prin mediul fizic sub formă de
unde electromagnetic sau unde optice. Cu transmisia pe bandă largă, fluxul semnalului este unidirecț ional.

Undă analogică unidirecț ională

Dacă este disponibil un lăț ime de bandă totală suficientă, mai multe sisteme de transmisie analogice, cum ar fi televiziunea prin cablu
ș i transmisiile de reț ea pot fi susț inute simultan pe aceeaș i cablu.
Fiecare sistem de transmisie este alocat o parte din lăț imea totală de bandă. Toate dispozitivele asociate cu un anumit
sistemul de transmisie, cum ar fi toate calculatoarele care folosesc un cablu LAN, trebuie apoi să fie reglat astfel încât să folosească doar
frecuț ele care se află în intervalul alocat.
În timp ce sistemele de bandă de bază folosesc repetitoare, sistemele de bandă largă folosesc amplificatoare pentru a regenera semnalele analogice.

la forț a lor originală.

Pentru că fluxul semnalului de transmisie prin bandă largă este unidirecț ional, trebuie să existe două căi pentru fluxul de date în
ordine pentru un semnal să ajungă la toate dispozitivele. Există două moduri comune de a face acest lucru:
Configurarea de bandă largă cu divizare medie împarte lăț imea de bandă în două canale, fiecare folosind o
frecvenț ă diferită sau interval de frecvenț e. Un canal este folosit pentru a transmite semnale, celălalt
a primi semnale.
În configuraț ia de bandă largă cu cablu dublu, fiecare dispozitiv este conectat la două cabluri. Un cablu este
folosit pentru a trimite ș i celălalt este folosit pentru a primi.
Termenul provine din modul în care funcț ionează sistemele de mare viteză. Imaginează-ț i conexiunea ta la Internet ca o
highway. Your dial up connection would be a small highway with only a few lanes, so it’s harder for lots
de maș ini (date) pentru a trece. Cu toate acestea, banda largă este o autostradă uriaș ă cu multe ș i multe benzi, aș a că
tons of cars (data) can go through at the same time. This makes everything go faster.

Attenuation:
Atenuarea este un termen general care se referă la orice reducere a puterii unui semnal. Atenuarea
apare cu orice tip de semnal, fie digital, fie analog. Uneori numită PIERDERE, atenuarea este o
consecinț a naturală a transmiterii semnalului pe distanț e lungi. Gradul de atenuare este de obicei
exprimate în unităț i numite decibeli (dB).

Atenuarea apare în reț ele din mai multe motive:

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 4
 ESENȚIALELE REȚELOR
1. domeniu - atât transmisiile wireless cât ș i cele cablate î ș i pierd treptat din putere pe distan ț e mai lung
2. interferen ț ă - în re ț elele wireless, interferen ț a radio sau obstacolele fizice, cum ar fi pere ț ii, de asemenea
atenua semnalele de comunicare
3. dimensiunea firului - în re ț elele cablate, firele mai sub ț iri suferă de o atenuare mai mare (mai mult) decât cele mai groase
fiare

Convorbire încruciș ată:

Crosstalk este o perturbare cauzată de câmpurile electrice sau magnetice ale unei telecomunicaț iisemnal
afectând un semnal într-o adiacentăcircuit T.Într-un circuit telefonic, crosstalk-ul poate duce la auzirea unei părț i
al unei conversaț ii vocale dintr-un alt circuit. Fenomenul care cauzează interferenț a se numeș te
interferenț ă electromagnetică (EMI). Poate apărea în microcircuite în cadrul calculatoarelor ș i audio
echipamente, precum ș i în circuitele de reț ea. Termenul este, de asemenea, aplicat semnalelor optice care interferează
unii cu alț ii.

Cabluri (UTP, STP, FOC ș i coaxial) ș i conectori:

Cablu este mediul prin care informaț ia se deplasează de obicei de la un dispozitiv de reț ea la altul.
Există mai multe tipuri de cabluri care sunt folosite frecvent cu reț elele locale. În unele cazuri, o reț ea va
utilizează doar un singur tip de cablu, alte reț ele vor utiliza o varietate de tipuri de cabluri. Tipul de cablu
ales pentru o reț ea este legat de topologia reț elei, protocolul ș i dimensiunea acesteia. Înț elegerea
caracteristicile diferitelor tipuri de cablu ș i modul în care se raportează la alte aspecte ale unei reț ele este
necessar pentru dezvoltarea unei reț ele de succes.
Cablul UTP (Unshielded Twisted Pair)
Cablul de pereche răsucită ecranată (STP)
Cablu coaxial
Cablu de fibră optică
Cablu cu pereche răsucită vine în două varietăț i: protejat ș i neprotejat. Perechea răsucită neprotejat (UTP) este
cel mai popular ș i în general cea mai bună opț iune pentru reț ele

ÎNTOCMIT DE RADHAKRISHNA K 5
 ESENȚIALELE REȚELOR
Cablul cu pereche răsucită cu ecran este disponibil în trei configuraț ii diferite:
Fiecare pereche de fire este protejată individual cu folie.
Există un scut din folie sau împletitură în interiorul jachetei care acoperă toate cablurile (ca un grup).
3. Există un scut în jurul fiecărui pereche individuală, precum ș i în jurul întregului grup de fire
(numit pereche răsucite cu dublă protecț ie).
Cablu coaxial are un conductor de cupru unic la centrul său. Un strat de plastic oferă izolaț ie între
conductorul central ș i un scut metalic împletit. Scutul metalic ajută la blocarea oricărei interferenț e exterioare
interferenț e din partea lămpilor fluorescente, motoarelor ș i altor computere.

Cablul de fibră optică are capacitatea de a transmite semnale pe distanț e mult mai mari decât cablul coaxial ș i cel îndoit.
pereche.

Există două tipuri comune de cabluri de fibră - modul simplu ș i multimod. Cablul multimod are un
diametru mai mare; cu toate acestea, ambele cabluri oferă lăț imi de bandă mari la viteze mari. Mod unic poate oferi
mai multă distanț ă, dar este mai scump.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 6
 ESENŢIALE DE REŢEA

Media Segment Max

Viteză Cost Avantaje Disadvantages
Tip Lungime

Uș or de instalat; pe scară largă

Sensibil la
10- Cel mai puț in costisitor disponibil ș i pe scară largă
interferenț ă; poate
UTP 100 m acoperi doar un a
1000Mbps
folosit
distanț ă limitată.
Dificil de muncit
Crosstalk redus;
10- Mai scump cu; poate acoperi
STP 100m mai rezistent la EMI
100Mbps decât UTP doar un limitat
decât Thinner sau UTP
distanț ă.

Dificil de lucrat
cu(Thicknet);
500m (Thicknet) Relativ Mai puț in susceptibil la lăț ime de bandă limitată;
10 ieftin, dar interferenț a EMI decât aplicaț ie limitată
Coaxial
100Mbps mai costisitor decât alte tipuri de cupru (Thinnet); daune
185m(Thinnet) UTP media un cablu poate aduce
în josul întregului

reț ea

10km, ș i
100Mbps la Nu poate fi atins, aș a că
mai departe (singur-
100Gbps securitatea este mai bună; poate
mod) a fi folosit peste mari
(Single-
Fibră- mod distances; is not Dificil de
Scump
Optic susceptibil la EMI; termina
100Mbps la are o rată de transfer a datelor mai mare
2km ș i
9.92Gbps decât coaxial ș i
mai departe cablu cu perechi răsucite
(multimodal)
(multimodal)

Dispozitive de reț ea:

Modem
Cuvântul "modem" este o contracț ie a cuvintelor modulator-demodulator. Un modem este de obicei folosit pentru
trimite date digitale printr-o linie telefonică
Modemul de trimitere modula datele într-un semnal care este compatibil cu linia telefonică, iar
primind modemul demodulează semnalul înapoi în date digitale. Modemele fără fir convertesc datele digitale
în semnale radio ș i înapoi.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 7
 ELEMENTE ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ

Hub:
Hub-ul este un punct de conexiune comun pentru dispozitive într-o reț ea. Un hub conț ine mai multe porturi.
Hub-ul trimite pachetele către toate porturile, inclusiv portul de sosire.

Repetitoare:
Repetoarele de reț ea regenerează semnalele electrice, wireless sau optice incoming. Cu media fizice
ca Ethernet sau Wi-Fi, transmisiile de date pot acoperi doar o distanț ă limitată înainte ca calitatea să
semnalul se degradează. Repetitoarele încearcă să păstreze integritatea semnalului ș i să extindă distanț a pe care
datele pot călători în siguranț ă.

Punte
Podul este un dispozitiv care conectează două segmente ale unei reț ele. Podurile inspectează traficul care soseș te ș i
decide dacă să-l înaintezi sau să-l arunci. Un pod Ethernet, de exemplu, inspectează fiecare pachet sosit
Cadru Ethernet - inclusiv adresele MAC sursă ș i destinaț ie, ș i uneori dimensiunea cadrului. Dacă
adresa de destinaț ie nu este de cealaltă parte a podului, nu va transmite datele.
Îndrumarea pachetelor se efectuează folosind software.
De obicei, podurile au 2 porturi ș i pot ajunge până la un maximum de 16 porturi.

CSU/DSU:
Un Unitate de Serviciu Canal (CSU) este un dispozitiv care conectează un terminal la o linie digitală. O Unitate de Serviciu Date
(DSU) este un dispozitiv care efectuează funcț ii de protecț ie ș i diagnostic pentru o linie de telecomunicaț ie.
De obicei, cele două dispozitive sunt ambalate ca o unitate unică, CSU/DSU.
Puteț i considera un CSU/DSU ca un modem foarte puternic ș i scump. Un astfel de dispozitiv este necesar
pentru ambele capete ale unei conexiuni T-1 sau T-3; unităț ile de la ambele capete trebuie să fie de la acelaș i producător.

Placa de reț ea/NIC:

Scurt pentru Card de Interfaț ă de Reț ea, un NIC este, de asemenea, denumit adesea card Ethernet ș i reț ea
adapter ș i este o placă de expansiune care permite unui computer să se conecteze la o reț ea, cum ar fi o reț ea de acasă
reț ea sau internet folosind un cablu Ethernet cu un conector RJ-45. Unele plăci NIC funcț ionează cu

ÎNDRUMAT DE RADHAKRISHNA K 8
 ESENŢIALE ÎN REȚELISTICĂ
conexiuni prin cablu în timp ce altele sunt fără fir. Cele mai multe NIC-uri suportă conexiuni prin cablu fie Ethernet, fie wireless Wi-Fi
standardele. NIC-urile Ethernet se conectează la magistrala sistemului PC ș i includ conectori pentru cabluri de reț ea, în timp ce
NIC-urile Wi-Fi conț in transceivere (transmiț ători / receptori) integri.

Switch:
Un switch de reț ea este un dispozitiv hardware mic care conectează mai multe computere într-o reț ea locală.
reț ea locală (LAN). Tehnic, comutatoarele de reț ea funcț ionează la stratul doi (Stratul de legătură de date) al OSI
model.

Switch-urile de reț ea arată aproape identic cu hub-urile de reț ea, dar un switch conț ine de obicei mai mult
inteligenț ă (ș i un preț uș or mai ridicat) decât un hub. Spre deosebire de hub-uri, comutatoarele de reț ea sunt capabile să
inspectarea pachetelor de date în momentul în care sunt primite, determinând dispozitivul sursă ș i dispozitivul destinaț ie pentru fiecare
pachet ș i le trimite în mod corespunzător. Prin livrarea mesajelor doar către dispozitivul conectat
un switch de reț ea conservează lăț imea de bandă a reț elei ș i oferă, în general, o performanț ă mai bună decât
un hub.

La fel ca hub-urile, implementările Ethernet ale comutatoarelor de reț ea sunt cele mai comune. Principal
Comutatoarele de reț ea Ethernet suportă fie Fast Ethernet de 10/100 Mbps, fie Gigabit Ethernet (10/100/1000)
standardele.
Modelele diferite de switch-uri de reț ea suportă un număr diferit de dispozitive conectate. Cele mai multe produse de consum-
switch-urile de nivel oferă fie patru, fie opt conexiuni pentru dispozitivele Ethernet. Switch-urile pot fi
conectate între ele, o metodă denumită daisy chaining pentru a adăuga progresiv un număr mai mare de
dispozitive la o reț ea LAN.

Tipuri de switch-uri de reț ea

Switchuri de reț ea neadministrate

Unmanaged network switches are commonly used in home networks and small businesses. It allows
dispozitivele de pe reț ea să comunice între ele, cum ar fi calculator la calculator sau imprimantă la
computer. Un switch neadministrat nu necesita monitorizare sau configurare prin software extern.
aplicaț ii. Ele sunt uș or de configurat ș i necesită doar conexiuni cablate. Comutatoare de reț ea neadministrate
sunt ideale pentru reț ele mici ș i medii.
Switch-uri administrate

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 9
 ESENȚIALE ÎN REȚEA
Switch-urile gestionate pot fi modificate pentru a se potrivi funcț ionalităț ii unei reț ele particulare. Ele sunt gestionate
printr-un protocol simplu de management al reț elelor încorporat (SNMP), shell securizat sau printr-o consolă serială.
Există două tipuri de switch-uri gestionate: switch-uri inteligente ș i switch-uri gestionate pentru întreprinderi. Inteligente
switch-urile cad între switch-uri netransmisibile ș i switch-uri gestionate. Ele oferă majoritatea caracteristicilor switch-urilor gestionate.
switch-uri fără costul sau complexitatea lor. Un switch inteligent este capabil să configureze LAN-uri virtuale, porturi ș i
configurarea transportului. Switch-urile inteligente sunt utilizate ideal în LAN-uri rapide, care sunt cele care suportă date de gigabit
transfer. Comutatoarele gestionate de întreprindere sunt numite de asemenea comutatoare complet gestionate. Ele au o gamă largă
a caracteristicilor de gestionare, inclusiv o interfa ț ă web, agent SNMP ș i interfa ț ă de linie de comandă.
Funcț ii suplimentare includ capacitatea de a restaura, a face backup, a modifica ș i a afiș a configuraț ii. Ele au
mai multe caracteristici decât switch-urile tradiț ionale gestionate ș i născute ș i sunt, în general, mai scumpe.
Se găsesc în marile întreprinderi, care sunt compuse dintr-un număr mare de conexiuni ș i noduri.

Router
Ruterii conectează reț ele. Un router leagă computerelor la Internet, astfel încât utilizatorii să poată partaja conexiunea.
(NAT). Un router acț ionează ca un dispecer, alegând cea mai bună cale pentru ca informaț ia să călătorească astfel încât să fie primită.
rapid
Routerul este singurul dispozitiv care vede fiecare mesaj trimis de orice computer de pe oricare dintre companie
reț ele.
Routerul se uită la adresa IP pentru a ruta pachetele.

Toate reț elele, cu excepț ia celor mai de bază, necesită dispozitive pentru a oferi conectivitate ș i funcț ionalitate.
Înț elegerea modului în care funcț ionează aceste dispozitive de reț ea ș i identificarea funcț iilor pe care le îndeplinesc sunt
abilităț i esenț iale pentru orice administrator de reț ea.

ARP (Protocolul de Rezolvare a Adreselor):

În reț elistică, Protocolul de Rezolvare a Adreselor (ARP) este metoda de găsire a unui host.
adresa hardware atunci când este cunoscută doar adresa stratului de reț ea. ARP este utilizat în principal pentru a traduce IP
adrese la adrese MAC Ethernet.
ARP este folosit în patru cazuri de comunicare între două gazde:
Când două gazde se află pe aceeaș i reț ea ș i una doreș te să trimită un pachet celeilalte
Când două gazde sunt pe reț ele diferite ș i trebuie să folosească un gateway/router pentru a ajunge la cealaltă
gazdă.
Când un router trebuie să transfere un pachet pentru un gazdă printr-un alt router.
Când un router trebuie să trimită un pachet de la un gazdă la gazda de destinaț ie pe acelaș i
reț ea

Protocolul de rezolvare a adresei inverse (RARP) este un protocol de nivel de reț ea folosit pentru a rezolva o adresă IP
dintr-o adresă hardware dată (cum ar fi o adresă Ethernet). A fost desființ ată de BOOTP
ș i DHCP-ul mai modern, care ambele suportă un set de caracteristici mult mai mare decât RARP.
RARP este complementul ARP

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 10
 ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ

Adresarea IP ș i subnettingul:
Orice gazdă sau interfaț ă dată pe o reț ea are un ID unic logic numit IP (Protocollul Internet)
Adresa, adresa IPV4 este un număr binar de 32 de biț i, de obicei reprezentat ca 4 valori zecimale, fiecare
reprezentând 8 biț i, în intervalul 0 la 255 (cunoscuț i sub numele de octeț i) separaț i prin puncte decimale. Aceasta este cunoscută
ca notaț ie „decimal punctat”.

Exemplu: [Link]
Adresă—Numărul ID unic atribuit unui gazdă sau interfaț ă într-o reț ea.
Subreț ea - O porț iune a unei reț ele care împarte anumite adrese de subreț ea.
Masca de subreț ea - O combinaț ie de 32 de biț i utilizată pentru a descrie ce porț iune a unei adrese se referă la subreț ea
şi care parte se referă la gazdă.
Fiecare adresă IP constă din două părț i, una care identifică reț eaua ș i una care identifică nodul.
Clasa adresei ș i masca de subreț ea determină care parte aparț ine adresei de reț ea ș i
care parte aparț ine adresei nodului.
Mască de subreț ea este utilizată împreună cu procesul de ANDING pentru a ș ti dacă computerul sursă
trebuie să trimită pachetul în reț ea sau către gateway-ul implicit.

Adresele IP sunt categorisite în Clase

1st Octet ID-ul Reț elei/Host-ului Octetului 1

Numărul implicit de gazde pe subreț ea
Clasa Decimal Înalt (N=Re ț ea,
Masca Reț ele (Adrese utilizabile)
Interval Ordinea Bitilor H=Host)
A 1–126* 0 N.H.H.H [Link] 126 (27–2) 16,777,214 (224–2)
16.382 (214
B 128–191 10 N.N.H.H [Link] 65.534 (216–2)
-2)
2,097,150
C 192–223 110 N.N.N.H [Link] 254 (28–2)
(221–2)
D 224–239 1110 Rezervat pentru Multicasting
E 240–254 1111 Experimental; folosit pentru cercetare

Notă: Adresele de Clasa A [Link] până la [Link] nu pot fi utilizate ș i sunt rezervate pentru loopback ș i
funcț ii de diagnostic.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 11
 ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ
Mască de subreț ea:
O mască de reț ea te ajută să ș tii ce parte a adresei identifică reț eaua ș i care parte
adresa identifică nodul. Reț elele de clasa A, B ș i C au măș ti implicite, cunoscute de asemenea ca
măș ti naturale, aș a cum este arătat aici:
Mască de subreț ea implicită:
Clasa A- [Link] - 11111111.00000000.00000000.00000000
Clasa B - [Link] - 11111111.11111111.00000000.00000000
Clasa C- [Link] - 11111111.11111111.11111111.00000000

Adresă IP privată

Clasa Reț ele Private Interfaț a de subreț ea Gamă de adrese

A [Link] [Link] [Link] - [Link]

B [Link] - [Link] [Link] [Link] - [Link]
C [Link] [Link] [Link] - [Link]

Subreț ele:
Subnetworking-ul îț i permite să creezi multiple reț ele logice care există într-o singură clasă A, B sau C
reț ea. Dacă nu faci subreț ele, poț i folosi doar o singură reț ea din clasa ta A, B sau C
reț ea, care este nerealistă.
Fiecare link de date de pe o reț ea trebuie să aibă un ID de reț ea unic, fiecare nod de pe acel link fiind un
membru al aceleaș i reț ele. Dacă spargi o reț ea majoră (Clasa A, B sau C) în subneturi mai mici,
aceasta vă permite să creaț i o reț ea de subreț ele interconectate. Fiecare legătură de date de pe această reț ea ar
atunci are un ID de reț ea/subreț ea unic. Orice dispozitiv sau poartă, conectând n
reț ele/subreț ele au n adrese IP distincte, câte una pentru fiecare reț ea / subreț ea pe care o
interconexiuni.
Pentru a subreț ea o reț ea, extindeț i masca naturală folosind câteva dintre bitii din porț iunea ID-ului gazdă
al adresei pentru a crea un ID de subreț ea. De exemplu, având o reț ea de Clasă C de [Link] care are
o mască naturală de [Link], puteț i crea subreț ele în acest mod:
[Link] - 11001100.00010001.00000101.00000000
[Link] - 11111111.11111111.11111111.11100000
--------------------------|sub|----
Prin extinderea măș tii la [Link], ai luat trei biț i (indicaț i prin "sub") din
portiunea originală a gazdei adresei ș i le-a folosit pentru a crea subreț ele. Cu aceste trei biț i, este posibil
pentru a crea opt subreț ele. Cu cele rămase cinci biț i ID de gazdă, fiecare subreț ea poate avea până la 32 de gazde
adrese, 30 dintre care pot fi de fapt alocate unui dispozitiv, deoarece identificatorii host de toate zerourile sau toate unu sunt excluș i
permis (este foarte important să ne amintim acest lucru). Aș adar, având în vedere acest lucru, aceste subreț ele au fost
creat.
[Link] [Link] intervalul adreselor gazdelor 1 la 30
[Link] [Link] interval de adrese gazdă 33 până la 62
[Link] [Link] interval de adrese gazdă de la 65 la 94
[Link] [Link] interval de adrese gazdă 97 la 126
[Link] [Link] interval de adrese gazdă de la 129 la 158
[Link] [Link] interval de adrese gazdă 161 până la 190
[Link] [Link] interval de adrese gazdă de la 193 la 222
[Link] [Link] intervalul adreselor gazdelor 225 până la 254

Numărul de subreț ele poate fi calculat cu formula 2 la puterea x, unde x este numărul de biț i adăugaț i la
reț eaua

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 12
 ELEMENTE ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ

Routing:
Routarea este procesul de mutare a pachetelor printr-o reț ea internă, cum ar fi Internetul.
Routarea constă de fapt în două sarcini separate, dar corelate:
1. Define ț i căile pentru transmiterea pachetelor printr-o re ț ea interconectată.
2. Redirec ț ionarea pachetelor pe baza căilor definite

Rutare statică vs. rutare dinamică

Rutele pot fi realizate prin introducerea manuală a informaț iilor necesare pentru ca pachetele să ajungă la orice
parte a reț elei interne în fiecare router. Aceasta se numeș te RUTARE STATICĂ.
Rutarea statică funcț ionează destul de bine pentru reț ele foarte mici, dar nu se scalează bine. Când se foloseș te rutarea statică
routing, tabelele de rutare de pe fiecare router trebuie actualizate de fiecare dată când se schimbă topologia reț elei—
cum ar fi atunci când un link de reț ea eș uează.
În majoritatea reț elelor, rutarea este gestionată automat prin rutare dinamică. În rutarea dinamică, rutarea
protocolele creează ș i menț in automat tabelele de rutare. Rutarea dinamică răspunde mult mai
rapid la schimbările de reț ea (ș i la defecț iunile reț elei) decât rutarea statică.

Cabling:
Un cablu de reț ea care conectează un computer la un dispozitiv de reț ea. De exemplu, cabluri drepte
sunt cabluri care conectează un computer la un hub de reț ea, un switch de reț ea ș i routere de reț ea. Acestea sunt
cablurile de reț ea standard pe care le-ai găsi în magazin, cu excepț ia cazului în care sunt etichetate ca fiind cabluri crossover.

Pentru a-ț i crea propriile cabluri de reț ea, mai întâi vei avea nevoie de echipamentul pe care l-am enumerat mai jos.

1)Cabluri Cat5, Cat5e, Cat6 sau Cat7 - Acest cablu poate fi cumpărat în bobine mari de la magazine care
se specializează în cablare. Cablul Cat5 este cel mai frecvent utilizat astăzi pentru reț ele
2) Conectori RJ-45 - Ace ș ti conectori pot fi cumpăra ț i de la majoritatea magazinelor de electronice ș i computere.
Magazinele vin de obicei în pachete mari. Este întotdeauna o idee bună să obț ii mai mult decât te aș tepț i.
va fi nevoie.
3)Unealtă de crimpare - Aceste unelte sunt adesea cumpărate din magazinele de electronice, cum ar fi Radio Shack. Pentru a crea
pentru un cablu de reț ea, veț i avea nevoie de un unghiator care să fie capabil să cramponeze un cablu RJ-45 (nu doar un RJ-11)

cablu, care arată similar cu un RJ-45).

4)Jgheab de cablu / Cu ț it - Dacă inten ț ionezi să faci mai multe cabluri de re ț ea, ar trebui să iei în considerare ș i
obț inerea unui decapator de cabluri capabil să decapeze Cat5, Cat6 sau cablul dumneavoastră preferat. Dacă nu intenț ionaț i să
creând multe cabluri de reț ea, un cuț it va fi suficient. Pentru simplificare ș i pentru a preveni problemele potenț iale, noi
recomandă un decojitor de cabluri.
Odată ce ai echipamentul necesar pentru a crea propriile tale cabluri de reț ea, trebuie să
determina cablul de reț ea pe care doreș ti să-l creezi. Există două tipuri principale de cabluri de reț ea: un cablu drept
prin cablu ș i un cablu crossover. Mai jos sunt câteva exemple de ce cablu este folosit pentru fiecare dintre
exemple.
Cabluri directe prin fir:
Direct prin referă la cabluri care au asignările pinilor la fiecare capăt al cablului. În altă parte
cuvinte, conductorul Pin 1 al conectorului A se conectează la Pin 1 al conectorului B, Pin 2 la Pin 2 etc. Cablu cu fir direct
sunt cele mai utilizate pentru a conecta un gazdă la client. Când vorbim despre cabluri de tip cat5e,

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 13
 ESENȚIALELE REȚELOR
Cablu de patch cat5e conectat direct este folosit pentru a conecta computere, imprimante ș i alte echipamente de reț ea.
dispozitivele client către router, switch sau hub (dispozitivul gazdă în acest caz).

Cabluri crossover cu fir:

Cablurile crossover (numite în mod obiș nuit cabluri crossover) sunt foarte asemănătoare cu cablurile straight-through.
cu excepț ia faptului că liniile TX ș i RX sunt încruciș ate (ele sunt în poziț ii opuse la fiecare capăt al)
cablu. Folosind standardul 568-B ca exemplu, mai jos vei vedea că Pin 1 de pe conectorul A se duce la Pin
3 pe conectorul B. Pinul 2 de pe conectorul A merge la Pinul 6 de pe conectorul B etc. Cablu de crossover este cel mai
utilizat frecvent pentru a conecta două gazde direct. Exemple ar fi conectarea unui computer direct la
o altă calculatoare, conectând un switch direct la un alt switch, sau conectând un router la un alt router.
Notă: Deș i în trecut, atunci când se conectau direct două dispozitive gazdă, era necesar un cablu încruciș at. Acum
zilele majorităț ii dispozitivelor au tehnologie de detectare automată care detectează cablul ș i dispozitivul ș i face perechi încruciș ate

când este nevoie.

Cabluuri cablate Rollover:

Cablu Rollover, cunoscut cel mai frecvent sub numele de cablu Rollover, are atribuirile de pin opuse pe fiecare parte.
sfârș itul cablului sau, în alte cuvinte, este "răsucit". Pinul 1 al conectorului A ar fi conectat la Pinul 8
al conectorului B. Pinul 2 al conectorului A ar fi conectat la Pinul 7 al conectorului B ș i aș a mai departe. Rollover
cablu, uneori numite cabluri Yost, sunt cel mai frecvent utilizate pentru a se conecta la consola unui dispozitiv
port pentru a face modificări de programare pe dispozitiv. Spre deosebire de cablurile crossover ș i cele drept-wired, rollover
cablurile nu sunt destinate să transporte date, ci să creeze o interfaț ă cu dispozitivul.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 14
 ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ

Depanarea reț elei:

Any troubleshooting task is basically a series of steps. The actual steps you take will vary from problem
la problemă. Paș ii următori în proces pot depinde de rezultatele obț inute în paș ii anteriori. Totuș i, merită
gândind la ș i conturând paș ii, deoarece a face acest lucru te va ajuta să rămâi concentrat ș i să eviț i
paș i inutili.
Există 7 paș i pentru soluț ionarea problemelor de reț ea, ș i aceș tia sunt
Identifică problema
Stabileș te o teorie
Testează teoria
Stabileș te un plan de acț iune
Implementaț i soluț ia sau escaladaț i
Verifica funcț ionalitatea completă a sistemului
Găsirea documentului, acț iuni ș i rezultate

Ping: Ping este parte din ICMP (Internet Control Message Protocol) care este folosit pentru a depista problemele TCP/IP
reț ele. Aș adar, ping este practic o comandă care îț i permite să verifici dacă gazda este activă sau nu.
Pentru a verifica o anumită gazdă, sintaxa este (la promptul de comandă)…..C :/> ping [Link]
Exemplu: C :/> ping [Link]

Netstat: Afiș ează statistici ale protocoalelor ș i conexiunile actuale de reț ea TCP/IP. adică adresa locală,
adresă remote, numere de porturi, etc.

PREPARED BY RADHAKRISHNA K 15
 ESENȚIALE ÎN REȚELISTICĂ

Sintaxa este (la promptul de comandă)…C:/> netstat–n

Traceroute: Traceroute este o comandă, care îț i poate arăta calea pe care o parcurge un pachet de informaț ii.
from your computer to one you specify. It will list all the routers it passes through until it reaches its
destinaț ie, sau nu reuș eș te ș i este eliminat. Pe lângă asta, îț i va spune cât de mult durează fiecare 'salt' de la
router la router durează.
Sintaxa este (la promptul de comandă).....C :/> tracert [Link]

Ethereal: Ethereal este un instrument de sniffing gratuit care poate fi folosit pentru a vizualiza pachetele pe reț ea. Acest instrument
este deosebit de util pentru a detecta orice încercări de intruziune. Poate fi folosit în Linux, UNIX ș i Windows
sisteme de operare.
Afiș ează pachetele care au fost capturate în timpul respectiv.
Afiș ează pachetul selectat în 1 în detalii mai mari. Fiecare opț iune din fereastra 2 este în
extinde/contracte formularul. Dacă este extins, mai multe detalii ale pachetului pot fi observate.
Afiș ează pachetul actual capturat.

PREGĂTIT DE RADHAKRISHNA K 16