Jurnalul Asian de Ș tiinț e Umane ș i Sociale (AJHSS)

Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016

ISSN: 2320-9720

O cercetare acț ională asupra predării în clasă în limba engleză

Renu Kumari Lama Thapa

Profesor asociat
Centrul de Cercetare pentru Inovaț ie ș i Dezvoltare Educaț ională (CERID), Universitatea Tribhuvan (TU)
Katmandung, Nepal

REZUMAT

Scopul principal al acestei lucrări este de a găsi problema în predarea în clasă în limba engleză.
mediu. Această lucrare se concentrează pe problemele de predare în clasă ș i solu ț iile acestora prin
cercetare acț ională. Principala problemă a existat în predarea elevilor din cauza interesului lor scăzut în
învă ț are ș i neexercitarea aten ț iei în clasă. Bazat pe problemă, observa ț ie,
interviul, munca în clasă ș i discuț ia au fost desfăș urate pentru a descoperi motivele pentru
probleme. Prive ș te, gânde ș te ș i ac ț ionează pentru îmbunătă ț irea predării în clasă ș i rezolvarea
proiectele au apărut din lucrarea de cercetare. De asemenea, arată transformările
proces în tehnicile de predare prin centrare pe elevi, implicându-i în
discuț ii de clasă, interacț iuni, emisiuni video, lucrări de clasă etc. În plus, profesorul ș i studenț ii
foloseș te limba nepaleză ori de câte ori este necesar pentru a face predarea interesantă ș i interactivă,
ce a făcut ca predarea ș i învăț area în clasă să fie eficiente.
Cuvinte cheie: Cercetare acț ională, Predare în clasă, Mediu în limba engleză, Gen ș i comunitate
dezvoltare, Nepal

1. INTRODUCERE

Predarea limbii engleze ca mediu de instruire este populară în universităț i ș i colegii din Nepal.
Subiectele, cu excepț ia subiectului de limbă, sunt predate în engleză având în vedere formarea studenț ilor.
capabil de a înț elege ș i de a comunica în engleză în multe colegii. Motivul pentru
transformarea limbii engleze într-un mediu de predare este de a oferi absolvenț ilor oportunităț i de muncă în cadrul
ț ara ș i în străinătate. În zilele noastre, atrac ț ia oamenilor pentru învă ț area limbii engleze a
a crescut mult. Pentru a crea un astfel de mediu, ș colile cu predare în limba engleză, în special
şcolile instituţionale au jucat un rol semnificativ. Comparativ cu şcoala comunitară
absolven ț i, absolven ț ii ș colilor institu ț ionale au o capacitate mai mare de a în ț elege cuno ș tinț ele în
Se crede că produsele ș colilor institu ț ionale din Nepal nu au dificultă ț i în
understanding, responding and interacting with their colleagues in English and so all the
subiectele, cu excep ț ia subiectelor de limbă, sunt predate în engleză, iar Genul ș i Comunitatea
Cursul de dezvoltare la nivel de licenț ă sub Facultatea de Arte nu face excepț ie.
Profesorul crede că elevii, în special în ș coală, se simt confortabil în învă ț are în mediul lor
limba maternă. În acest context, UNESCO (2011) se concentrează pe copiii care învaț ă mai bine ș i în
o modalitate uș oară în limba lor maternă. Limbajul este una dintre cele mai contestate probleme în
educaț ie (Liddicoat, 2007 citat în UNESCO, 2011) mai ales într-o ț ară multilingvă
ca Nepal, unde copiii din diferite grupuri indigene, tribale ș i minoritare sunt reprezentaț i
(UNESCO, 2007, p. 9). Dar preocuparea aici este de a discuta despre engleză ca mediu de
instrucț iune în învăț ământul superior. Se crede că toate disciplinele, excluzând limbajul
subiectele trebuie să fie predate în limba engleză la nivel universitar, deoarece un absolvent de universitate trebuie să aibă
citire ș i scriere, ș i abilită ț i de comunicare în engleză. Toate disciplinele cu excep ț ia limbii
subiectele sunt predate în engleză în campusuri ș i universită ț i din Nepal. Syllabus ș i

[Link] 97
 Jurnalul Asian de Ș tiinț e Umane ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
curriculumul este conceput ș i dezvoltat în engleză. Aș adar, notele de clasă sunt, de asemenea, furnizate în.
Manualele ș i materialele de lectură în engleză sunt u ș or disponibile, iar accesul la internet
(care este în limba engleză) a facilitat elevilor în învăț area lor.
Subiectul Gender ș i Dezvoltare Comunitară este predat în limba engleză. Coordinatorul
programul îi instruieș te pe profesori să predea în limba engleză. Cu toate acestea, în etapa iniț ială a
predarea s-a simț it că această tehnică nu era atât de eficientă, deoarece majoritatea studenț ilor erau
nu interacț ionând în clasă. Ei nu au răspuns la întrebările care au fost puse în
masă. Chiar dacă, anumite studen ț i au fost indica ț i pentru răspuns, doar câ ț iva dintre ei
a răspuns. Majoritatea studen ț ilor căscau ș i nu acordau aten ț ie în clasă.
aș teptarea ca predarea să fie eficientă ș i eficace a fost exact invers. Studenț ii
au fost departe de dorinț a lor de a învăț a. Realizând o astfel de situaț ie, a fost luată o decizie de a
efectuează o cercetare acț ională pentru a motiva elevii în clasă astfel încât să...
are o bună cunoaș tere a genului ș i dezvoltării comunităț ii.
Cercetarea ac ț iunii a fost realizată cu studen ț ii de Gen ș i Comunitate
Curs de dezvoltare la nivel de licenț ă. Numărul total de participanț i la cercetare (studii)
era 14, dintre care opt erau fete. Ele aparț ineau la diferite grupuri etnice, cum ar fi
Brahmin, Chhetri, Magar ș i Newar. O majoritate a studenț ilor ș i-a terminat studiile.
dintr-o ș coală institu ț ională unde limba de predare era engleza. Bazat pe
în următorul scenariu, obiectivul principal al desfăș urării cercetării-acț iune a fost de a identifica
situa ț ia în clasă, problemele existente în predare ș i învă ț are, ș i a descoperi posibilele
soluț ii pentru predarea în clasă în limba engleză.
2. METODOLOGIA DE CERCETARE
Studiul are un design de cercetare calitativ, cu observaț ie în clasă, interviuri cu studenț ii
ș i coordonator de program prin aplicarea principalului proces de cercetare ac ț ională: experimentarea
(prin observa ț ie ș i note de teren); cercetând (prin întrebări ș i interogări) ș i
examinând (utilizând ș i făcând înregistrări). Această cercetare ac ț ională se concentrează pe schimbarea în
atitudine, comportament ș i cunoș tinț e ale studenț ilor în perioada de un semestru (ș ase luni).
Cercetarea acț iunii combină teorii din filosofia pragmatică, gândirea critică ș i
gândirea sistemică cu paradigma interpretativă (Wood & Bloor, 2006). Scopul principal al acestei
studiul este să identifice problemele care sunt preocupări pentru educaț ia ș colară, comunităț ile pentru adunare
informaț ii ș i explorarea soluț iilor posibile. Principala preocupare a cercetării acț ionale următoare este
a aduce îmbunătăț iri în predarea mea în clasă prin „oferirea mijloacelor pentru
students to engage in systematic inquiry and investigation to “design” an appropriate way of
realizarea unui obiectiv dorit ș i evaluarea eficacităț ii acestuia (Stinger, 2007, p. 6).
Interpretivismul este paradigma călăuzitoare în această cercetare, men ț inând realitatea de
subiectivitate ș i ghidată de un set de convingeri ș i sentimente ale participanț ilor la cercetare despre
media de predare ș i modul în care ar trebui înț eleasă ș i studiată. Credinț ele ontologice
în studiu este o realitate multipla ceea ce ș tim sau mai degrabă ceea ce credem în predarea în clasă.
Notiunea epistemologică este modul în care obț inem cunoaș tere sau mai degrabă cum credem că o obț inem
cunoa ș terea prin interac ț iune în limba engleză. A ș adar, acest studiu sus ț ine că
epistemology and ontology have to do with the essence of knowledge, truth and being. As
un cercetător, în cercetarea mea acț ionată, a fost necesar „să recunoaș tem că facem parte din
lumi sociale pe care le studiem ș i procesele interpretative proprii ale cercetătorilor ș i autorii
poziț ia trebuie să fie luată în considerare” (Freimuth, 2009, pp. 1-2).
Designul de cercetare al studiului este în structura spiralată a cercetării în ac ț iune, după Stringer (2007)
menț ionat în cercetarea acț iunii bazate pe comunitate cu buclele de cercetare în jurul a trei componente:
[Link] 98
 Jurnalul Asian de Ș tiinț e Umaniste ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
Uită-te: adună date, defineș te ș i descrie situaț ia/problema; Gândeș te: Explorează ș i analizează
problemă ș i constatări; Acț iune: Planificare, Implementare ș i Evaluare. Prin urmare, designul a urmat
structură spiralată pentru a observa sala de clasă pentru a identifica situaț ia, a gândi realitatea după
activităț i în clasă ș i elaboraț i un plan pentru activităț ile următoare pe baza performanț elor elevilor.
Procesul de colectare a datelor este împărț it în trei faze. În prima fază, există interacț iune cu
studen ț i despre problema lor ș i solu ț iile posibile. A doua fază este ghidată de
ghiduri structurate pentru interacț iune care au fost dezvoltate în prima interacț iune. A treia fază este
etapă în care î ș i observă performan ț a, caută solu ț ii ș i implementează solu ț ia
explorat cu o interacț iune strânsă cu studenț ii. Datele primare sunt explorate exclusiv cu
implicarea activă a paisprezece studenț i care studiază în primul an de licenț ă.
Tehnica de predare a fost centrată pe elevi, implicându-i în discuț ii, muncă în grup
ș i prezentări de clasă cu schimbarea mediului de predare ș i revizuirile unora dintre acestea
sistem ș i proceduri pentru a le face mai eficiente (Guthire, 2010, p. 5). Mediul de
predarea a fost atât în engleză, cât ș i în nepală. Deș i limba de predare era engleza pentru
predând toate materiile, cu excepț ia limbii nepaleze, uneori am aplicat ș i limba nepaleză în elaborare
studenț i uș or de înț eles ș i de motivat în predarea ș i învăț area din clasă. Ei
de asemenea, li s-a permis să răspundă ș i să- ș i exprime gândurile în nepaleză ori de câte ori era nevoie.
Ideile inovatoare sunt posibile doar în limba maternă a cuiva (Agnihotri, 2009, p. 186).
utilizarea ajutoarelor audio-vizuale în clasă a fost de asemenea un punct de reper în îmbunătă ț irea predării mele
interesant ș i eficient.
Analiza datelor în acest studiu a fost canalizată printr-o înț elegere calitativă care necesită
cum să în ț elegem sentimentele, expresiile ș i percep ț ia participan ț ilor la cercetare.
datele colectate au fost analizate în cele ș ase etape implicate în analiza datelor: pregătirea ș i
organizare, explorare ș i codare, descrierea descoperirilor ș i formarea temelor, reprezentare ș i
raportând constatările, interpretând semnificaț ia ș i validând acurateț ea (Creswell, 2012, p.
237).
Procesul de analiză al studiului a fost ghidat de ș ase paș i ai analizei calitative (Creswell,
20120) unde datele au fost adunate ș i transcrise cu atenț ie. Datele transcrise au fost
codificate pentru teme ș i categorii. Sub temele definite, literaturile diferite au fost
legat de citatele studenț ilor. În cele din urmă, părț ile de rezultate ș i discuț ii au fost planificate pentru final
formă. O altă sarcină importantă în cercetarea calitativă este validarea informaț iilor adunate. Aș a că, eu
am revizuit diferite lucrări literare ș i le-am corelat cu datele colectate în diferite faze.
3. PLANIFICAREA PENTRU ÎNVĂ ȚĂMÂNTUL ÎN CLASĂ

Existau probleme diferite în timpul predării în clasă. Pentru a le rezolva

problemele, înainte de toate era necesar să cunoa ș tem motivele problemelor. După
cunoscând motivele problemelor, s-a făcut un plan pentru rezolvarea acestora.
3.1 Problemă
Problema principală a fost că elevii au arătat un interes mai scăzut pentru învăț are. Următoarea problemă
a fost cea a interacț iunii în clasă. Există multe dinamici în interacț iunea din clasă care au un
impact asupra proceselor de predare ș i învă ț are ș i printre acestea interac ț iunea profesor-elev,
interacț iunea student-student ș i prezentarea profesorului sunt cele mai importante (Forum pentru African)
Educatoarele, 2005). Cu toate acestea, astfel de interacț iuni nu existau în clasă.
În cadrul cursului de Gen ș i Dezvoltare Comunitară, studen ț ii nu au fost foarte activi.
participând la discuț ie. Dintre 14 studenț i, doar trei păreau să acorde toată atenț ia.
clasă. Ei erau cei care aveau o bună stăpânire a limbii engleze. Restul elevilor erau
[Link] 99
 Jurnalul Asiatic de Ș tiinț e Umaniste ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
a bârfi, a privi către feronierul sălii de clasă, a face un pui de somn sau a se juca cu telefonul mobil
telefon. Profesorii ar trebui să ț ină cont că unii elevi sunt învă ț ători mai lent; unele sunt
talentaț i ș i majoritatea sunt mai buni în anumite domenii decât alț ii (Forum pentru Educaț ioniș tii Africani, 2005).
Asta înseamnă că ritmul de învăț are variază individual. Este o clasă de două ore ș i ar trebui să existe
pauză de 15 minute în timpul orei. Dar elevii au preferat să nu aibă pauză, ci au cerut
pentru a termina clasa mai devreme.
3.2 Motive posibile
Au fost folosite diferite metode pentru a descoperi motivele pentru care studenț ii sunt mai puț in motivaț i în
clasa ș i obț ineț i posibilele soluț ii. Fiind o cercetare de acț iune, studenț ii au fost implicaț i în
identificarea problemelor lor ș i proiectarea unui plan de ac ț iune pentru a aborda problemele. În plus,
observaț ia, interviul ș i munca de clasă au fost tehnicile folosite pentru a descoperi motivele pentru
mai puț ină motivaț ie a studenț ilor în clasă folosind „ciclul priveș te, gândeș te ș i acț ionează” (Reason &
Bradbury, 2008, p. 525.
Observaț ia a fost una dintre tehnicile folosite pentru a cunoaș te motivele pentru care studenț ii sunt mai puț in atenț i în
sala de clasă. Observaț ia a arătat că studenț ii erau mai puț in dornici să înveț e. Cei care
au fost aten ț i, doar ascultând prelegerea profesorului, dar fără să în ț eleagă. Asemenea lucruri au fost
confirmat prin întrebări adresate în timpul predării ș i erau epuizaț i când...
numele au fost chemate. O anxietate a apărut pe feț ele lor când au fost puse întrebări.
conform lui Bandura (1991), atunci când elevii percep situaț iile ca fiind ameninț ătoare, poate exista un efect advers
în învăț are (aș a cum este citat în Pappamihiel, 2002). În mod similar, după ce au fost epuizaț i, ei au fost
murmurând cu voce joasă în limba nepaleză ș i s-au uitat la colegii lor. Murmurul însemna că
că nu au înț eles clar ce predă profesorul.
Interviul cu fiecare elev a fost realizat pentru a le cunoaș te părerea despre predarea profesorului.
Ei au reflecat că nu este atât de dificil să înț elegi subiectul în engleză. Dar
principala lor problemă, a ș a cum au declarat, a fost să răspundă la întrebări sau să pună întrebări în
Ei au spus: „Nu este că nu în ț elegem engleza, ci problema este în
vorbind fluent în engleză în timp ce pune întrebări sau răspunde la întrebări. Va fi
este bine dacă profesorul foloseș te nepaleză împreună cu engleza în timp ce predă în clasă astfel încât să
va fi uș or de înț eles.” Aș adar, motivul pentru care nu se acordă toată atenț ia în clasă
învăț area a fost problema limbii. Deș i înț elegeau engleza, a fost destul de dificil.
pentru a comunica în engleză. Educaț ia ș i administratorii se concentrează în principal pe
Proficienț a în limba engleză ca rezultat; factori precum anxietatea sunt adesea neglijaț i în integrare.
deciziile (Pappamihiel, 2002, pp. 327-328). A ș a a fost cazul în Genul ș i
Clasă de dezvoltare comunitară.
Lucrul în clasă a fost unul dintre instrumentele folosite pentru a în ț elege motivele problemelor elevilor în
învă ț are. În timp ce predam, munca în clasă a fost dată prin împăr ț irea lor în diferite grupuri.
munca de clasă a fost acceptabilă, dar au existat probleme în prezentarea muncii de grup, deoarece trebuiau să
faceț i o prezentare în engleză ș i întrebările trebuie să fie ridicate ș i răspunse în engleză. Acolo
a fost o problemă în timpul prezentării lor pentru selectarea vocabularului ș i structurilor potrivite în
vorbirea lor. Pentru a rezolva astfel de probleme, intervista ț i coordonatorul programului de licen ț ă
programul a fost creat pentru a obț ine sugestii în gestionarea ș i organizarea clasei pentru a o face
interesante ș i studenț i interacț ionând. Din discuț ie s-a ajuns la concluzia că studenț ii
ar trebui să fie încurajaț i ș i inspiraț i să înveț e folosind diferite tehnici, cum ar fi implicarea
ei în interacț iunea de grup, uneori vorbind în nepaleză în clasă, încurajându-i să spună
experien ț ele lor în domeniul relevant, motivându-i prin arătarea cuno ș tinț elor
documentare, etc. Învăț area depinde de interacț iunile sociale care au loc în

[Link] 100
 Revista Asiatică de Ș tiinț e Umane ș i Ș tiinț e Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
classroom and withdrawal from this interaction as a result of high levels of English language
anxietatea este poate cel mai dăunător efect al anxietăț ii legate de limba engleză (Vygotsky, 1978 ca
citat în Pappamihiel, 2002, p. 333). Interacț iunea în clasă este o parte majoră a învăț ării ș i
învăț ând unde sunt împărtăș ite ideile studenț ilor ș i ale profesorului.

3.3 Solu ț ii posibile ș i strategii viitoare

Soluț ia posibilă pentru a face predarea în clasă interesantă ș i interactivă a fost derivată pe
baza constatărilor cercetării acț iunii. Profesorul trebuie să folosească experienț a bazată pe
observaț ie de clasă, interviu cu studenț ii, lucru de clasă ș i discuț ie cu programul
coordonator astfel încât studenț ii să înveț e mai bine în următoarea sesiune.
Conform primei probleme, adică studenț ii care nu acordă atenț ie în clasă, s-a luat o decizie
făcut pentru a transforma tehnicile de predare. Transformarea sălilor de clasă este necesară de la
punctul de vedere al studenț ilor ș i profesorilor (CERID, 2007, p. 1). Conform eforturilor de decizie
au fost făcute pentru a face clasa centrată pe elevi, adică, elevii vor fi mai activi în schimb.
în timpul întregii prelegeri a profesorului. Înainte, era centrat pe profesor, deoarece învăț ătorul obiș nuia să
profesorul continua să predea timp îndelungat ș i studen ț ii erau plictisi ț i. Profesorul obi ș nuia să pună mai pu ț ine întrebări.
întrebări pentru studenț i ș i nu au fost primite răspunsuri. Următorul lucru a fost că profesorul obiș nuia să
aduce întrebări către masă ș i nu indică un anumit student. Acum, profesorul a decis
că va vorbi mai puț in ș i va lăsa studenț ii să vorbească ș i să pună întrebări. Aceasta va ajuta la motivare
studenț i către învăț are. Deoarece întrebările pot fi adresate oricui, ei îș i vor acorda atenț ia în
sala de clasă. O altă decizie de a lua măsuri a fost motivarea elevilor. Cercetarea ac ț iunii pe
studenț ii au arătat că au probleme în a comunica în engleză. Aș adar, în timp ce
predând, profesorul va aplica vocabularul nepalez pentru a explica ș i analiza subiectul
subiect. Împreună cu engleza, ea va explica ș i va pune întrebări în nepaleză, astfel încât să
studenț ii se vor simț i confortabil în discuț ie.
Referitor la a doua problemă de a nu interac ț iona în clasă ș i în schimb a vorbi cu
colegii, folosind telefoane mobile, o tehnică de participare a studenț ilor în clasă va fi
folosit. Pentru aceasta, profesorul va sus ț ine o prelegere pentru o vreme, apoi va implica elevii unul câte unul în
explicând contextul din perspective ș i parametrii diferite. Profesorul va întreba de asemenea
să discute despre ceea ce a predat. Clasa va fi împărț ită în 2-3 grupuri ș i
oferi ț i-le libertatea de a alege un lider de echipă în fiecare grup responsabil pentru desfă ș urare
discuț ie ș i realizarea unei prezentări mai târziu. Având în vedere că prezentarea profesorului sărăciei
interferează cu învă ț area, la fel ca ș i prezentarea din partea studentului (Forum pentru African
Women Educationalists, 2005), the teacher will pay attention on their presentation. For this,
o jumătate de oră va fi alocată. Profesorul va fi în afara sălii de clasă în timp ce ei
faceti discutii. Când profesorul va fi plecat din clasă, elevii se vor simț i
confortabil în a discuta în orice limbă. Profesorul va împărț i, de asemenea, clasa de două ore
în revizuirea subiectelor predate ș i învă ț ate în ultima clasă, prelegere, discu ț ie ș i
prezentare astfel încât să nu uite ce au învăț at mai devreme.
Videoclipurile prezentate în engleză pe subiecte conexe vor face parte din noua metodă de predare. Aceasta va
ajuta la învăț are într-un mod plăcut. În plus, va ajuta ș i la îmbunătăț irea limbii engleze, deoarece vor
ascultă cu atenț ie în timp ce urmăreș ti spectacolul.

Se va oferi o pauză de 15 minute între cele două ore de clasă pentru ca studenț ii să fie
refrescat pentru învăț are. La începutul semestrului, profesorul a întrebat studenț ii dacă
ei vor pauză în timpul orei, dar au preferat să aibă o clasă continuă fără pauză.
În schimb, ei au vrut ca ora de curs să fie cu mai bine de jumătate de oră mai devreme. Dar cercetările au arătat că
un astfel de tip de predare ș i învăț are nu va fi eficient.
[Link] 101
 Jurnalul Asiei de Ș tiinț e Umane ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
Ultima problemă pe care studenț ii au simț it-o în clasă a fost realizarea prezentărilor. Ei erau
a ezitat să facă prezentarea deoarece trebuia să fie făcută în engleză. Aș a că profesorul le va spune.
să îș i facă prezentarea în engleză, dar să le permită să folosească nepaleză dacă consideră că este necesar.
Acest lucru îi va ajuta să îș i explice ș i să îș i exprime ideile în detaliu. În cele din urmă, profesorul
decided to make use of my research findings in the forthcoming session.
4. AC ȚIUNE
Implementarea de succes constă într-o anumită transformare sau dezvoltare continuă de
idei iniț iale (Fullan, 1991, citat în CERID, 2007, p. 25). Aș a că profesorul a planificat să aplice
constatarile cercetarii in actiune in semestrul urmator. Urmatoarea este formatul de
activităț ile din clasă:
Tabelul 1. Activităț i în clasă
Durată Activitatea profesorului Activitatea studenț ilor Disciplina între colegi/ Contribuț ia profesorilor
Prezentare

15 minute Rugaț i studenț ii să revizuiască Recenzia ultimei lecț ii Adăuga ț i ceea ce lipseste

ce au învăț at în părț i în recenzie

ultima clasă
cât mai mult posibil)
30 de minute Întreabă studenț ii să asculte prelegerea ș i să pună întrebări Explică ș i fă
prezentări ș i explicarea acestora, întrebări atât în engleză cât ș i în clar pentru student
în engleză (în nepaleză nepaleză) întrebări
ori de câte ori este necesar)

Explică slide-urile
Afi ș area diapozitivelor ș i
explain it in English
ș i în nepalez dacă
necesar
15 minute Studenț i fă
discu ț ie despre
prezentare în
grupuri (4 grupuri)
15 minute Pauză Pauză Pauză Pauză
45 minute Cere ț i studen ț ilor să facă Fiecare grup (4 grupuri) să facă Fiecare grup să ofere input la
prezentare prezentare (rezultatul comentariilor ș i fiecare prezentare
lucru în grup). sugestii cu privire la concluziile finale.
{"presentations":"prezentări"}
Studenț ii dintr-un alt grup oferă Discuț ii despre ceea ce este
feedback despre prezentare urmează să fie învăț at în
ora următoare.
10 minute alocate pentru
fiecare grup pentru prezentare
plus discuț ie.

4.1 Alte Activită ț i

Cealaltă activitate a fost un program documentar legat de subiect. Profesorul a arătat
un documentar în hindi, care a fost tradus în engleză despre prostituț ie ș i educaț ie
într-un bordel din India. Documentarul a durat o oră ș i jumătate. Studenț ii erau foarte
sunt foarte interesat să vizionez documentarul. Documentarul era în limba hindi, dar
Subtitrarea a fost dată în engleză. Aș a că a fost uș or să înț eleg documentarul în ambele feluri.
Studenț ii ascultau, precum ș i citind subtitrările în timp ce se uitau la el. După ce au vizionat
documentar, profesorul a asignat sarcina de a rezuma documentarul ș i de a furniza

[Link] 102
 Revista Asiană de Ș tiinț e Umaniste ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
contribuț ia lor pentru educaț ia copiilor din bordel. A fost acordată o săptămână pentru a trimite
tema.
Următoarea activitate pentru a atrage studenț ii către curs a fost desenarea unui tabel pe tabla albă.
ș i puneț i titlul ‘activităț ile de o zi ale studenț ilor de sexe diferite’. Studenț ii au fost rugaț i să
analizează activită ț ile. A doua zi, studen ț ii au predat tema ș i profesorul
a analizat ș i explicat diferenț a dintre activităț ile zilnice ale bărbaț ilor ș i femeilor. Dar
studenț ii (atât femele, cât ș i masculi) au spus: „Nu există o astfel de diferenț ă între activităț ile
bărba ț i ș i femei, deoarece ș i bărba ț ii ajută în muncile gospodăre ș ti ș i femeile de asemenea
participa în activităț i în aer liber.” În acest context, unul dintre bărbaț i a spus: „Familiile noastre sunt
educaț i ș i femeile fac de asemenea muncă de birou astfel încât bărbaț ii trebuie să ajute membrele feminine în
întreț inerea gospodăriei.” Au spus asta pentru că familiile lor sunt educate ș i femeile fac de asemenea
muncă de birou. Aș a că bărbaț ii trebuie să îi ajute în treburile gospodăreș ti. Au participat activ în
discu ț ie de clasă, deoarece li s-a permis să î ș i exprime gândurile ș i sentimentele în ambele
languages: English and Nepali.
Una dintre evaluările pentru studenț i a fost să aleagă fiecare dintre ei un subiect din curs ș i
scrieț i un articol ș i prezentaț i-l în clasă. Ei au fost rugaț i să fixeze data ș i subiectul.
singuri. În fiecare săptămână erau două cursuri de Gen ș i Comunitate
Dezvoltare ș i în fiecare clasă un student a trebuit să facă prezentarea. Numărul total de
studenț ii erau 14 ș i a durat ș apte săptămâni pentru a finaliza prezentarea. Prezentarea a fost
realizat în engleză ș i studenț ii au pus, de asemenea, întrebări în engleză. Prezentatorul a dat răspunsuri în
Engleza ș i ori de câte ori s-au simț it incomod în engleză, au explicat în nepaleză.
4.2 Observa ț ie
Observaț iile mele despre schimbarea tehnicii mele de predare ș i rezultatul acesteia în anul următor
erau:
Studenț ii au fost atraș i de predare ș i învăț are ș i de cursul lor ca audio-vizual
aids au fost, de asemenea, aplicate în clasă. Ei s-au simț it uș or să înț eleagă esenț a ș i morala
documentarul deoarece dialogul era în hindi ș i sub-titrările erau oferite în engleză.
în primul an al cursului, studenț ii nu au fost atenț i la clasă, deoarece era doar o prelegere
metoda a fost urmată. Utilizarea ajutoarelor audio-vizuale în anul următor a atras
studenț i către predare.
Implicarea studenț ilor în munca de clasă ș i oferirea de teme pentru acasă a ajutat
îș i sporească cunoș tinț ele într-un domeniu specific. Acest lucru a crescut, de asemenea, abilitatea lor de a scrie
abilitate în engleză.

Prezentarea de clasă a fiecărui student pe tema aleasă în cadrul cursului a ajutat

îș i dezvoltă abilitatea de a vorbi în public în engleză, deoarece li s-a permis să facă uz de
Vocabular nepalez ori de câte ori se simț eau inconfortabil să explice în engleză. Mai mult,
de asemenea, a contribuit la dezvoltarea abilităț ilor lor de limba engleză pentru redactarea lucrărilor. Au finalizat
lucrarea după ce colegii de clasă ș i profesorul au comentat ș i au făcut sugestii asupra acesteia
prezentare.
4.3 Reflexie
Clasa de Gen ș i Dezvoltare Comunitară din anul doi devine mai bună ca acț iune
cercetarea a fost realizată pentru a face clasa eficientă, iar concluziile au fost aplicate în
ac ț iune. Profesorul a modificat metoda de predare ș i s-a observat că elevii au fost
motivat în ceea ce prive ș te clasă. Următoarele sunt modificările aduse în predare ș i
învăț area în anul doi al disciplinei Dezvoltare de Gen ș i Comunitate:
[Link] 103
 Revista Asiatică de Ș tiinț e Umaniste ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
Emisiune documentară în clasă pentru a motiva studenț ii să participe la curs.
În acest context, metoda de predare a fost modificată, deoarece s-a pus accent pe învăț are.
fără stres. Au fost prezentate documentare pe subiectul relevant ș i studenț ii erau
a fost întrebat să scrie despre subiectul documentarului, să îș i exprime părerile ș i comentariile în engleză.
În acest context, unul dintre documentare a fost legat de prostituț ia fetelor ș i femeilor,
care era în hindi, dar au fost oferite subtitrări în engleză. Studenț ii erau familiarizaț i
cu limba hindi ș i, pe deasupra, subtitrarea în engleză a făcut ca lucrurile să fie u ș oare
înț elegeț i dialogul. S-a menț ionat mai devreme că studenț ii au avut doar dificultăț i în
exprimându-se în engleză, nu înț elegând textul scris în engleză. Ei nu au făcut
au avut probleme în a scrie tema despre documentarul în engleză. Dar ei au avut
unele dificultăț i în prezentare complet în engleză, aș a că de fiecare dată când au avut dificultăț i în
explicând, au folosit limba nepaleză.
Discuț ie de grup pentru a face fiecare student activ în clasă ș i a-ș i împărtăș i ideile.
În acest caz, metoda de predare a inclus mai multe discu ț ii în clasă. Studen ț ii erau
împărț it în trei grupuri (cinci, cinci ș i patru) care au inclus ambele sexe (masculin ș i
feminine) ș i studen ț i extroverti ș i introverti în fiecare grup. Unul dintre grup
discuț iile au fost despre Cunoș tinț e: definiț ia sa, tipurile ș i cunoș tinț ele despre gen. Fiecare
grupul a făcut atât prezentarea, cât ș i discuț ia în engleză, dar în unele cazuri au folosit de asemenea
Limba nepaleză în explicarea clară a subiectului. Libertatea de a folosi nepaleză
împreună cu engleza a ajutat la implicarea studenț ilor în clasă prin discuț ii ș i împărtăș ire
ideile lor.
Vizită pe teren ș i prezentarea sarcinii în engleză ș i utilizarea limbii nepaleze, dacă este necesar.
explică problema clar.
Vizita pe teren a fost o altă activitate adăugată în al doilea an pentru a motiva studenț ii
către învăț are. Vizita pe teren a fost realizată la o ONG care lucra pentru bunăstarea
genul trei. Studenț ii au colectat datele necesare folosind limba nepaleză. Dar ei
a trebuit să scrie raportul în engleză, ceea ce au făcut bine. Au făcut prezentări ale lor
vizită pe teren folosind atât limba engleză, cât ș i limba nepaleză.

Studenț ii se implică în discuț ii, deoarece mijlocul de comunicare este atât în engleză, cât ș i în
bine ca nepalez. În una dintre lecț ii care includea responsabilităț ile bărbaț ilor ș i femeilor,
studenț ii au fost rugaț i să facă un proiect de clasă individual despre activitatea lor de o zi.
la următoarea clasă, ei au prezentat lucrarea lor atât în engleză, cât ș i în
Nepalez oriunde este necesar. Studenț ii au fost autorizaț i să facă acest lucru, aș a cum au făcut în sesiunea anterioară.
a cerut o astfel de permisiune pentru a putea să-ș i exprime gândurile ș i sentimentele mai bine
clar.
5. CONSTATĂRI Ș I DISCU ȚII
După cercetarea acț iunii, se poate spune că în sistemul educational de astăzi, studenț ii sunt mai
atras spre învăț are într-un mod vesel. În loc să folosim numai metoda tradiț ională
de exemplu, metoda de predare există necesitatea de a implica studenț ii în activităț i diferite. Nu există
îndoială că limba engleză este importantă ș i necesară pentru to ț i ș i la un nivel mai înalt de
Educaț ia, limba de predare ar trebui să fie engleza. Dar un student se simte mai confortabil
comunicând în limba maternă mai degrabă decât în engleză. Aș adar, profesorii trebuie să găsească
idei noi ș i abordări pentru a încuraja studenț ii să participe la curs, de exemplu, ar trebui să
Folosiț i, de asemenea, limba nepaleză pentru a explica chestiunile.

[Link] 104
 Jurnalul Asian de Ș tiinț e Umaniste ș i Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul 1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
Învăț area ș i predarea eficientă este o necesitate a zilelor noastre ș i, pentru a o face eficientă ș i relevantă,
cercetarea în acț iune este necesară. Este prin cercetarea în acț iune că problemele studenț ilor în învăț are
poate fi identificat. Implicarea elevilor în cercetarea-ac ț iune este esen ț ială, deoarece ajută să
identificarea cauzei de bază a problemei ș i găsirea soluț iilor adecvate. În timp ce aplică
constatările cercetării acț iunii, aș a cum spune Lin (2008, p. 685), motivaț ia, încurajarea ș i
interac ț iunile sunt mai decisive pentru un profesor de succes decât o engleză vorbită excelentă ș i
cunoș tinț e intensive (Lin, 2008, p. 685).
6. CONCLUZII Ș I IMPLICA ȚII
Interac ț iunea în clasă este crucială pentru atmosfera din clasă. De obicei, într-un mod interesant,
o clasă relaxantă ș i distractivă, studenț ii sunt mai predispuș i să vorbească mai mult ș i mai bine (Lin, 2008, p. 685).
Problemele apar întotdeauna în predarea în clasă, deoarece elevii preferă tehnici noi care fac
învăț area lor mai uș oară ș i interesantă. Nu este ca fiecare materie să fie predată în engleză.
Împreună cu engleza, limba naț ională sau locală ar putea fi folosită pentru a face predarea ș i
învăț area motivantă ș i eficientă. Prin urmare, fiecare profesor trebuie să facă cercetări asupra ei/lui
cursuri în fiecare semestru (Lin, 2008, p. 685). Profesorii, chiar ș i după implementarea soluț iilor
după cercetarea acț iunii pot apărea probleme în predare. Dar ar trebui să continue să le rezolve
îi vor modifica tehnicile de predare-învăț are în semestrul viitor prin
mai multe cercetări acț ionale bazate pe predarea în clasă.

REFERENCES

[1] Agnihotri, R. K. (2001), Educaț ia în limba engleză în India. Educaț ia lingvistică în multilingvism
India.C. J. Daswani (Ed.). New Delhi: UNESCO.
[2] CERID. (2007). Transformarea sălii de clasă pentru condiț ii mai bune ale proceselor pedagogice
ș i învăț area centrată pe student: Educaț ie pentru toț i 2004-2009. Proiect de cercetare formativă.
Kathmandu: CERID, TU.
[3] Creswell, J. W. (2012). Cercetarea educaț ională (ediț ia a 4-a). New Delhi: Pearson.
[4] Forum pentru Educatoare Africane (FAWE) (Ed.)(2005). Înț elegerea Genului-
Pedagogie responsabilă de gen: Un manual pentru profesori. Nairobi: FAWE House.
[5] Freimuth, H. (2009). Cercetarea educa ț ională: O introducere în conceptele de bază ș i
terminologie. Jurnal UGRU, 8, 1-11.
Guthrie, G. (2010). Metode de cercetare de bază: O introducere în cercetarea ș tiinț elor sociale.
Delhi: Înț elept.
[7] Lin, L. (2008). O cercetare acț ionată asupra predării în clasă a discursului public în limba engleză.
Universitatea Politehnică din Nord-Vest
[8] Mills, G. E. (2011). Cercetarea acț iunii: Un ghid pentru cercetătorii-educatori (ed. a 4-a). Uper
Saddle River, NJ: Pearson/Allyn & Bacon.
[9] Pappamihiel, N. E. (2002). English as a second language students and English language
anxietate: Probleme în sala de clasă obiș nuită. Cercetări în predarea limbii engleze. 36(3).
327-355.
[10] Reason, P. & Bradbury, H. (2008). Manualul SAGE de cercetare ac ț ională:
Cercetare ș i practică participativă (ediț ia a 2-a). New Delhi: SAGE.

[Link] 105
 Jurnalul Asian de Ș tiinț e Umaniste ș i Ș tiinț e Sociale (AJHSS)
Volumul 4, Numărul—1, Mai, 2016
ISSN: 2320-9720
[11] Stinger, E. T. (2007). Cercetare acț ionară (ediț ia a 3-a). Thousand Oaks, California, SUA: Sage
Publicaț ie.
[12] UNESCO. (2011). Educaț ia multilingvă în Nepal: zvonuri ș i realitate? Kathmandu,
Nepal: UNESCO.
[13] Wood, F., & Bloor, M. (2006). Cuvinte cheie în metodele calitative. New Delhi: Sage.

[Link] 106