1.

Torusul rotunjit este:

A. variaza ca marime
B. situat in 2/3 posterioare a palatului
C. este os mobil
D. este extins pe toata lungimea boltii palatine
E. imperceptibil cu ochiul liber
F. ingust
G. palpabil
H. nepronuntat in inaltime
I. unic
J. situat in 1/3 posterioara a palatului
2. Muschii coboratori indirecti ai mandibulei sunt:
A. burta posterioara a digastricului
B. maseter
C. sternohioidian
D. tirohioidian
E. temporal
F. omohioidian
G. pterigoidian intern
H. pterigoidian extern
I. milohioidian
J. stilohioidian
3. Cavitatea orala propriu-zisa este delimitata :
A. Posterior - limba
B. Superior si posterior – valul palatin
C. Anterior – valul palatin
D. Posterior - faringele
E. Postero-anterior – arcadele dento-alveolare
F. Postero-anterior – planseul bucal
G. Superior – mucoasa pasiv mobila
H. Inferior - faringele
I. Superior – bolta palatina
J. Inferior – planseul bucal si limba
4. Mucoasa fetei dorsale a limbii prezinta papile:
A. Hemisferice – cele mai mici si numeroase
B. Fungiforme – peste tot
C. Caliciforme – circumvalate, formand V-ul lingual
D. Foliate – in 1/3 posterioara
E. Fungiforme – 1/3 anterioara
F. Foliate - pe varful limbii
G. Foliate – pe margini
1
 H. Filiforme – peste tot
I. Fungiforme - pe margini, varf si fata dorsala
J. Caliciforme – 1/3 posterioara
5. Rezilienta mucoasei este :
A. 1 - varful limbii
B. 3 – rugi palatine
C. 0 – rugi palatine
D. 4 – zonele de alunecare Schroder
E. 4 – rugi palatine
F. 2 – muchia crestei
G. 2 – rafeul fibros
H. 1 – versantul vestibular si palatinal al crestei edentate
I. 3 – muchia crestei
J. 0 – rafeul fibros
6. Saliva :
A. Nu are valoare semiologica
B. Este hipotonica
C. Este hipertonica
D. Are un debit de 800 ml, care creste in somn
E. Are un debit de 1000-1500 ml, ce se reduce in somn
F. Este un fluid compus din secretia glandelor salivare
G. Are un Ph de 5,7-6,8
H. Are valoare semiologica deosebita
I. Are un Ph de 7,00
J. Are un debit de 500 ml, care creste in somn
7. Inervatia somato – motorie este asiguarata de:
A. Nervul XII – muschii masticatori
B. Nervul IX – muschii extrinseci ai limbii
C. Nervul V – muschii mimicii
D. Nervul XII – muschii coboratori ai mandibulei
E. Nervul XII – muschii limbii
F. Nervul V – muschii masticatori
G. Nervul VII – muschii masticatori
H. Nervul IX – muschii masticatori
I. Nervul XII – muschii mimicii
J. Nervul VII – muschii mimicii
8. Factorii suprasistemici sunt reprezentati de :
A. Relatia de postura
B. Dinamica mandibulara
C. Relatia centrica
D. Factorul genetic
2
 E. Relatia de ocluzie
F. Factorul imunologic
G. Arcadele dentare
H. Factorul morfologic
I. Factorul psihic
J. Factorul endocrin
9. Factorii intrasistemici sunt reprezentati de :
A. Relatia centrica
B. Relatia de postura
C. Articulatiile temporo-mandibulare
D. Factorul genetic
E. Factorul morfologic
F. Factorul endocrin
G. Factorul neurologic
H. Oase maxilare
I. Arcadele dentare
J. Factorul imunologic
10. Punctele craniometrice laterale sunt :
A. Orbitale
B. Zygion
C. Tragion
D. Gonion
E. Kondilion
F. Porion
G. Labial inferior
H. Pogonion
I. Gnation
J. Labial superior
11. Punctele craniometrice mediane sunt:
A. nasion
B. subnazal
C. ophrion
D. orbitale
E. canthus
F. trichion
G. tragion
H. glabela
I. cheilion
J. zygion
12. Punctele craniometrice mediane sunt:
A. tragion
3
 B. orbitale
C. labial inferior
D. pogonion
E. labial superior
F. gnation
G. stomion
H. cheilion
I. zygion
J. canthus
13. Planurile antropometrice orizontale sunt:
A. Planul bazal mandibular
B. Planul bizigomatic
C. Planul Dreyfuss
D. Planul orbito-frontal
E. Planul medio-sagital
F. Planul Camper
G. Planul Frankfurt
H. Planul bigoniac
I. Planul naso-frontal
J. Planul Simon
14. Tipurile constitutionale dupa Lejoyeux sunt :
A. nerabdator
B. euforic
C. hipocondricul
D. calm
E. nepasator
F. grijuliu
G. somnolent
H. normal
I. iritat
J. agitat
15. Tratamentul complet al pacientului cuprinde :
A. Antecedente personale stomatologice
B. Antecedente personale generale
C. Dispensarizarea pacientului
D. Controlul si eliminarea bolilor
E. Restaurarea functiei fizionomice
F. Rezolvarea problemelor prioritare
G. Rezultate ale examenelor paraclinice
H. Motivele prezentarii
I. Reevaluarea starii de sanatate orala
4
 J. Tipul constitutional
16. Rolul meniscului articular :
A. Asigura deplasarea condilului
B. De tampon
C. Asigura drenajul limfatic
D. Realizeaza miscarile de baza
E. Regleaza miscarile articulare
F. Realizeaza congruenta elementelor articulare
G. Amortizeaza presiunili masticatorii
H. Limiteaza miscarile condilului
I. Comprima tablia osoasa
J. Imparte cavitatea articulara in doua componente
17. Examenul obiectiv cuprinde:
A. Examenul functional
B. Anamneza
C. Istoricul afectiunii prezente
D. Examenul obiectiv extraoral
E. Examenul obiectiv general
F. Examenul obiectiv intraoral
G. Culegerea datelor informative
H. Motivele prezentarii
I. Examenul dinamicii mandibulare
J. Examenul subiectiv
18. Algoritmul anamnezei cuprinde :
A. Istoricul bolii prezente
B. Antecedentele heredo-colaterale generale
C. Examen medical general
D. Examenul functional
E. Motivele prezentarii
F. Examenul dinamicii mandibulare
G. Antecedentele personale generale
H. Antecedentele personale stomatologice
I. Examen obiectiv extraoral
J. Examen obiectiv intraoral
19. Algoritmul anamnezei cuprinde :
A. Conditii de viata si munca
B. Examenul dinamicii mandibulare
C. Antecedentele personale generale
D. Examen obiectiv extraoral
E. Istoricul bolii prezente
F. Examen medical general
5
 G. Antecedentele personale stomatologice
H. Examenul limbii
I. Motivele prezentarii
J. Examen obiectiv intratraoral
20. Cunoasterea profesiei este importanta deoarece :
A. Indica clasa socio-economica a pacientului
B. Semne subiective
C. Istoricul afectiunilor
D. Indica pozitia in societate a pacientului
E. Indica unele caracteristici ale tratamentului
F. Semne obiective
G. Explica etiologia unor afectiuni stomatologice
H. Indica rolul pacientului in societate
I. Motivele prezentarii
J. Rezultate ale examenelor paraclinice
21. La muzicienii care folosesc instrumentele de suflat apar :
A. Parodontopatia
B. Mobilitatea dintilor frontali
C. Stomatite
D. Abrazii importante frontale
E. Gingivite
F. Malocluzii severe
G. Bruxism
H. Overjet marit
I. Overbite modificat
J. Carii multiple
22. Varstnicii :
A. Necesita restaurari intinse
B. Prezinta modificari faciale si orale caracteristice varstei
C. Prezinta reactivitate locala scazuta
D. Necesita refacerea morfologiei primare
E. Necesita refacerea morfologiei secundare
F. Prezinta reactivitate generala scazuta
G. Necesita programarea sedintelor matinale
H. Au reactii imprevizibile
I. Caria este o problema acuta
J. Colaborarea cu acestia este dificila
23. Femeile sunt mai receptive la afectiuni generale ca :
A. Afectiuni psihice
B. Afectiuni cardio-vasculare
C. Tumori gastrice
6
 D. Afectiuni biliare
E. Tumori intestinale
F. Afectiuni metabolice
G. Afectiuni gastrice
H. Afectiuni intestinale
I. Afectiuni infecto -contagioase
J. Afectiuni endocrine
24. Barbatii sunt mai receptivi la afectiuni generale ca :
A. Tumori gastro-intestinale
B. Ateroscleroza
C. Hipertensiune arteriala
D. Afectiuni infecto-contagioase
E. Diabet zaharat
F. Cardiopatie ischemica
G. Afectiuni respiratorii
H. Afectiuni hepatice
I. Afectiuni biliare
J. Afectiuni osteoarticulare
25. In perioada sarcinii :
A. Nu se administreaza tetraciclina
B. Tratamente dureroase
C. Se indica anestezia generala
D. Este contraindicata anestezia generala
E. Exista riscul aparitiei gingivitei de sarcina
F. Este contraindicat examenul radiografic
G. Se evita medicatia
H. Se administreaza tetraciclina
I. Se indica examenul radiografic
J. Tratamente lungi
26. Precautii la pacientii cu afectiuni cardio-vasculare sunt :
A. Premedicatia
B. Anestezice locale cu vasoconstrictor
C. Tratamente lungi
D. Tratamente obositoare
E. Asanarea cavitatii orale
F. Preventia endocarditei bacteriene
G. Colaborarea cu medicul specialist
H. Tratamente dureroase
I. Utilizarea anesteziei generale
J. Tratamente scurte, matinale, nedureroase
27. Precautiile la pacientii cu functie respiratorie compromisa sunt :
7
 A. Evitarea utilizarii barbituricelor
B. Pozitia culcat la examinare
C. Evitarea utilizarii digai
D. Sedinte lungi, dureroase
E. Evitarea utilizarii narcoticelor
F. Utilizarea narcoticelor
G. Utilizarea digai
H. Utilizarea barbituricelor
I. Pozitia sezanda la examinare
J. Colaborarea cu medicul specialist
28. Precautiile la pacientii cu astm bronsic alergic sunt :
A. Nu trebuie cunoscuta medicatia pentru astm bronsic
B. Se administreaza aspirina
C. Cunoasterea medicatiei pentru astm
D. Nu se administreaza aspirina
E. Cunosterea frecventei crizelor de astm
F. Testarea cutanata pentru alergeni
G. Sedinte lungi
H. Nu trebuie cunoscuta frecventa crizelor de astm bronsic
I. Sedinte dureroase
J. Premedicatie
29. Precautiile la pacientii cu hepatita B sunt :
A. Sedinte lungi, dureroase
B. Nu se determina profilul coagularii
C. Se alege anestezia loco-regionala cu toxicitatea cea mai redusa
D. Nu se iau masuri suplimentare de protectie
E. Determinarea profilului coagularii
F. Se alege aneztezia loco-regionala cu toxicitatea cea mai mare
G. Nu se adapteaza dozarea tratamentelor medicamentoase
H. Masuri suplimentare de protectie
I. Tratament general de pregatire
J. Se adapteaza dozarea tratamentelor medicamentoase
30. Precautiile la pacientii cu diabet zaharat sunt :
A. Sedinte lungi, dureroase
B. Alimentatia inainte de tratament
C. Cunoasterea nivelului glicemiei
D. Antibioprofilaxia in caz de interventii chirurgicale
E. Nu trebuie cunoscut nivelul glicemiei
F. Nu se administreaza insulina inainte de tratament
G. Nu trebuie cunoscut nivelul glicozuriei
H. Cunoasterea nivelului glicozuriiei
8
 I. Nu se mananca inainte de tratament
J. Administrarea dozei de insulina inainte de tratament
31. Cefaleea este:
A. nu poate fi asociata deshidratarii
B. denumita si cranio - faciala
C. paroxistica nocturna
D. cea mai rara forma a durerii
E. numai femeile sufera de dureri de cap recurente
F. intalnita ca manifestare doar la copii
G. de tip cauzal:HTA, tumori intracraniene, leziuni traumatice, boli sistemice
H. durerea de cap
I. doar de origine psihologica
J. de tip migrenos
32. Deseori cefalalgia este un simptom asociat unei disfuncţii a articulaţiei temporo-
mandibulare (A.T.M.), asociindu-i-se simptomele a cel puţin cinci dintre disfuncţiile
următoare :
A. modificari gustative
B. blocaje de deschidere
C. dureri de gat
D. xerostomia
E. zgomote articulare
F. prezenţa dizarmoniilor ocluzale
G. tulburari digestive
H. tulburari respiratorii
I. dureri articulare
J. limitarea mişcării mandibulei sau laterodeviaţie la deschidere
33. Durerea :
A. determinată cel mai adesea de afecţiunile pulpare şi complicaţiile acestora
B. durerea creează anxietate
C. este cel mai frecvent simptom pentru care se prezintă un pacient la cabinet
D. se acutizeaza in asociere cu antiinflamatoare
E. perturbările emoţionale puternice ce o însoţesc, pot produce aparent simptome de
tipul durerii fizice
F. in procesul de diagnostic oro dentar, datele clinice nu sunt coroborate cu prezenta
si caracterul durerii.
G. este cel mai rar intalnit simptom in practica medicala
H. durerea de dinti poate lua multiple forme si poate capata diferite intensitati si
durate
I. este o senzatie obiectiva
J. nu creeaza anxietate
34. Clasificarea topografica a durerii:
9
 A. Durerea iradianta
B. Durere localizata
C. Durere somatica
D. Clasificarea durerii este o problema complexa
E. Durere proiectata
F. Durere alveolara
G. Durere osoasa
H. Durere musculara
I. Durere difuza
J. Durere psihogena
35. Cefalalgiile pot fi clasificate in:
A. Durerea iradianta
B. Durere osoasa
C. Durere alveolara
D. Cefaleea clasica
E. Durere difuza
F. Cefalalgia cauzala
G. Durerea paroxistica nocturna
H. Durerea de cap tensionata
I. Durere psihogena
J. Cefaleea vasculara de tip migrenos
36. Algiile faciale simptomatice dupa origine pot fi:
A. Osoase si sinusale
B. Proiectata
C. Difuza
D. Iradianta
E. Localizata
F. Alveolare si mucozale
G. Dureri provocate de afectiuni ale glandelor salivare si dureri vasculare
H. Articulare si musculare
I. Nevralgii si odontalgii
J. Referita
37. Cauzele durerii articulare localizate sunt:
A. Trauma directa sau indirecta asupra maxilarelor
B. Iatrogenia prin extractii dificile, proceduri prelungite asupra articulatiei
C. Dureri provocate de afectiuni ale glandelor salivare si dureri vasculare
D. Tumori
E. De etiologie unifactoriala
F. Nu poate fi determinata de stress ocluzal
G. Infectii
H. Ocluzia traumatogena prin contacte premature
10
 I. Tulburarile secretiei salivare
J. Xerostomia
38. Caracteristicile durerii musculare:
A. apare la palparea muşchiului şi este calmată prin infiltraţii cu novocaină
B. nu poate fi corelata cu simptomele ocluzale din sindromul disfunctional
C. durerile musculare nu pot fi cauzate de traumatisme, reumatism, dinti inclusi
D. durerile musculare pot fi cauzate de: traumatisme, reumatism, dinţi incluşi
E. este o durere profundă, de la senzaţia de amorţeală la dureri intense la nivelul
muşchilor temporal, maseter sau pterigoidian extern
F. poate fi spontană sau provocată de mişcările mandibulei şi palparea muşchilor
G. localizarea poate fi uni- sau bilaterală cu proiecţie diferită în funcţie de muşchi
H. nu cedeaza la analgezice
I. utilizarea gumei de mestecat nu poate cauza durere
J. nu poate fi corelata cu simptomele articulare
39. Cauzele durerii alveolare:
A. mobilitatea dentară - în parodontopatii prin solicitare ligamentară sau traumatisme
B. cedează la antalgice
C. existenţa de corpi străini, resturi radiculare, tumori
D. intervenţii chirurgicale ce nu respectă condiţiile de asepsie
E. tratament endodontic, cu apariţia durerii imediat după aplicarea aparatului
ortodontic
F. tratamente protetice incorecte ce solicită parodonţiul profund
G. nu iradiaza in hemicraniu si hemimandibula
H. este însoţită de senzaţia de tensiune unilaterală şi de plenitudine în regiunea
geniană
I. nu se insoteste de adenopatie
J. durerea nu este violenta, nici pulsatila
40. Cauze generale ale durerii mucozale:
A. lichen plan eroziv
B. stomatite micotice
C. stomatite aftoase
D. afecţiuni generale ce modifică integritatea mucoasei
E. alergii
F. gingivite ulcero-necrotice
G. diabet
H. herpes
I. tuberculoză
J. anemii si avitaminoze B1, B12, C
41. Caracteristicile odontalgiilor:
A. pentru a avea valoare diagnostică, durerea de origine dentară trebuie corelată cu
datele anamnestice
11
 B. in cazul afectării ireversibile a pulpei dentare forma acută, durerea apare treptat
C. dacă dintele cauzal este mandibular, iradierea va fi la nivel: mentonier sau
laterocervical
D. durerea dentară însoţeşte aproape toate afecţiunile odontale de orice natură ar fi
ele
E. durerea dentară nu poate fi însoţită de fenomene vegetative loco-regionale
F. durerea nu este asociată unor etape fiziologice de evoluţie a dentiţiei
G. durerea însoţeşte frecvent tulburările de erupţie ale molarului de minte cu
implantare anormală
H. cazul în care pulpa dentară este total afectată pacientul poate preciza dintele
bolnav
I. in pulpita purulenta durerea puternică cu caracter pulsatil este exacerbată la rece şi
calmată la cald
J. durerea dentară poate fi localizată sau iradiantă spre anumite zone
42. Durerea psihogena:
A. este durerea fără substrat morfologic, fără o cauză reală
B. nu poate fi asociata tulburări psihice variabile stări depresive, simptome bizare
C. durerea fantomă, denumită şi “durerea psihosomatică Marbach”apare predominat
la barbati 65%
D. durerea cedeaza sub efectul analgezicelor
E. este corelată şi cu purtarea de proteze defectuoase, dar se întinde şi la mucoasa
neacoperită de proteză
F. este asociată cu scăderea secreţiei salivare şi cu modificări gustative
G. durere cronică generalizată la mucoasa orală, cu intensitate variabilă de la
moderat la sever, fără ca leziunile clinice definite să fie prezente;
H. “Sindromul gurii dureroase” este cea mai obişnuită formă de durere psihogenă
I. durerea fantomă, denumită şi “durerea psihosomatică Marbach”apare doar la copii
J. declanşarea durerii este provocată de stimuli cunoscuţi (alimente reci, calde,
masticaţie)
43. Cauzele tulburarilor functionale masticatorii:
A. locale, loco-regionale, generale
B. tulburări de ocluzie
C. anomalii dento-maxilare cu malpoziţii dentare
D. cresterea fortei actului masticator
E. dentitie cu dinti perfect aliniati
F. ocluzie echilibrata
G. modificări funcţionale neuro-musculare : spasm, oboseală, atonie, hipertonie
H. hipotonie musculara
I. prelungirea duratei masticatiei
J. afecţiuni inflamatorii ale mucoasei (stomatite) sau ale limbii
44. Cauzele tulburarilor fonetice sunt:
12
 A. anomalii dento-maxilare cu modificări în poziţia dinţilor, a volumului dinţilor,
modificări ale rapoartelor ocluzale
B. se corectează în 6 luni prin fenomenul de bio-feedback auditiv
C. nu pot aparea modificari ale vocii
D. nu pot avea modificări la nivelul limbii
E. modificări în integritatea arcadelor (arcade incomplete, arcade absente)
F. tulburările fonetice nu apar imediat după pierderea dinţilor la edentatul total
G. afecţiuni la nivelul buzelor şi orificiului bucal, cu limitarea deschiderii
H. iatrogenia produsă de tratamentele ortodontice, odontale, protetice, ce modifică
spaţiul pentru limbă, zona de articulare fonică, spaţiul minim de vorbire
I. modificări la nivelul bolţii palatine (formă, adâncime, reliefuri anatomice), ale
vălului palatin, ale planşeului
J. nu pot fi congenitale sau dobandite
45. Modificarile gustative pot aparea:
A. produs de numeroase substanţe precum stricnina, nicotina, cafeina -gustul amar
B. în dispepsia pancreatică- gust etilic
C. la contactul cu zaharuri, alcooluri, aldehide, cetone - gustul dulce
D. la acţiunea acizilor asupra receptorilor -gustul acru
E. în intoxicaţia cu alcool- gust particular de “gură coclită”
F. permanentă după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile sau în sarcină
G. in unele afectiuni generale: hepatice (amar), pancreatice (gust metalic), intoxicaţii
cu metale (gust dulceag)
H. în gastritele cronice - gust de ridichi
I. provocat de sărurile ionizate - gustul sărat
J. în coma hepatica - gust metalic
46. Scăderea acuităţii gustative poate fi:
A. tranzitorie
B. in intoxicaţii cu metale
C. după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile sau în sarcină
D. in afectiuni pancreatice
E. ca urmare a afecţiunii inflamatorii ale mucoasei sau limbii la fumători
F. intr-un mediu cu noxe
G. permanentă
H. poate apare ca senzaţie de gust metalic în galvanism
I. in cazul administrarii anumitor medicatii
J. in afectiuni hepatice
47. Cresterea acuitatii gustative se poate intalni :
A. după inserţia unor aparate gnatoprotetice amovibile
B. poate apare ca senzaţie de gust metalic în galvanism
C. în sarcină
D. in cazul administrarii anumitor medicatii
13
 E. cresterea temperaturii mediului ambiant
F. in afectiuni hepatice (amar)
G. intr-un mediu curat nepoluat
H. in afectiuni pancreatice ( gust metalic)
I. in unele afecţiuni generale
J. in intoxicaţii cu metale ( gust dulceag)
48. In unele afecţiuni digestive, se întâlnesc o serie de aspecte particulare ale senzatiilor
gustative, cum ar fi:
A. gust etilic – în intoxicaţia cu alcool
B. xerostomia
C. limfadenita
D. dureri articulare
E. prezenţa unui gust amar, în special matinal în: colecistite cronice, hepatite cronice
F. pierderea mirosului
G. un gust metalic – în dispepsia pancreatică
H. gust de ridichi – în coma hepatică
I. gust particular de “gură coclită” – în gastritele cronice
J. sangerari gingivale
49. Modificări olfactive:
A. halena poate fi apreciată ca simptom subiectiv când este percepută de pacient sub
formă de “cacosmie”
B. medicul stomatolog trebuie să acorde atenţia cuvenită acestor modificari din
cauza implicaţiilor sociale pe care le poate avea halitoza
C. halena nu apare la pacienti cu afectiuni metabolice diabet
D. halena nu apare la pacienti cu igiena precara
E. halena poate fi apreciata ca semn obiectiv, când este percepută de cei din jur.
F. halitoza nu poate aparea in tulburari digestive
G. halitoza nu poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de
prezenţa ei
H. halitoza poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de prezenţa
ei
I. halena nu apare la pacienti cu afectiuni bronho-pulmonare
J. se manifestă sub forma halenei
50. Cauzele halenei sunt :
A. alimente, condimente
B. reprezentate de boli digestive
C. reprezentate de boli bronho-pulmonare
D. medicul stomatolog nu trebuie să acorde atenţia acestui simptom
E. hipoacuzia
F. halitoza nu poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de
prezenţa ei
14
 G. reprezentate de boli metabolice (diabet)
H. alimentatia bogata in carbohidrati
I. fumat, alcool
J. lucrări protetice intreţinute igienic
51. Cauzele halenei sunt :
A. parodontopatii
B. halitoza nu poate determina tulburări psihice când bolnavul este conştient de
prezenţa ei
C. hipoacuzia
D. alimentatia bogata in carbohidrati
E. plăgi, procese supurative
F. complicaţii pulpare (gangrena)
G. lucrări protetice intreţinute igienic
H. infecţii amigdaliene
I. medicul stomatolog nu trebuie să acorde atenţia acestui simptom
J. stomatite (mercurială, gingivostomatita ulcero-necrotică)
52. Sângerările orale (gingivoragii, stomatoragii), pot fi determinate de cauze:
A. gingii ferme de culoare roz coral
B. consum exagerat de lichide
C. gingii cu suprafata texturata, puternic atasata de dinti
D. boala Alzheimer
E. parodontopatii (formele inflamatorii avansate)
F. leziuni inflamatorii acute ale mucoasei
G. leziuni tumorale
H. leziuni ulcerative
I. discrazii sanguine, afectiuni hepatice
J. periaj dentar corect realizat
53. Manifestările otice se manifesta prin:
A. xerostomie
B. sangerari gingivale
C. otalgii
D. nu se întâlnesc în disfuncţia ocluzală
E. disparitia simptomelor prin terapie gnatologice
F. vertije
G. dureri parodontale
H. halitoza
I. hipoacuzia
J. senzaţia de ureche înfundată
54. Manifestări parafuncţionale:
A. onicofagia, muşcarea creionului, muşcarea buzelor, a limbii, presiuni repetate ale
limbii asupra arcadelor dentare, ticuri de succiune
15
 B. hipoactivitatea muşchilor ridicători
C. iritarea proprioceptorilor prin contacte premature, procese inflamatorii, obstacole
în ocluzia dinamică
D. halitoza
E. masticatia constienta unilaterala
F. încleştarea dinţilor în caz de trauma
G. bruxism, spasme musculare
H. hipocalcemie, epilepsie
I. absenta ticurilor
J. ocluzie echilibrata
55. Bruxismul:
A. se caracterizeaza prin sangerari gingivale
B. produce halitoza
C. se asociaza cu hipotrofia maseterilor
D. considerată o parafuncţie de origine psihică
E. se caracterizează prin uzura excesivă a suprafeţelor ocluzale dentare
F. se asociaza cu hipoactivitatea muşchilor ridicători
G. constă în contracţia puternică, izometrică a muşchilor ridicători, cu arcade în
contact dentar centric sau excentric
H. se caracterizeaza prin contracţia muşchilor
I. are legatura cu actul masticator sau cu deglutiţia
J. se caracterizează prin scrâşnirea inconştientă a dinţilor
56. Prezenţa bruxismului este asociată cu:
A. faţetele de uzură determină accentuarea reliefului ocluzal al dinţilor laterali
B. actul masticator sau cu deglutiţia
C. iatrogenia stomatologică (obturaţii debordante, coroane sau proteze înalte)
D. scrâşnirea inconştientă a dinţilor
E. “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură
F. hipoactivitatea muşchilor ridicători
G. tensiuni psihice (anumite condiţii de încordare nervoasă)
H. existenţa dizarmoniilor ocluzale (contacte premature, interferenţe)
I. hipotrofia maseterilor
J. obiceiuri vicioase, ticuri
57. Bruxismul poate provoca:
A. manifestari orale dar nu si la nivelul muschilor masticatori si articulatiei
B. modificarea anvelopei de mişcare a mandibulei
C. durere (odontală, parodontală, musculară, articulară, sinusală, referită)
D. “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură
E. faţetele de uzură determină accentuarea reliefului ocluzal al dinţilor laterali
F. patologie pulpară

16
 G. mobilitatea dentară, cu apariţia semnelor bolii parodontale dacă se adaugă şi
factorul microbian;
H. hipotrofia maseterilor
I. abraziunea sub forma faţetelor de uzură uşor concave
J. hipoactivitatea muşchilor ridicători
58. Clinic bruxismul se prezintă:
A. prin “geode” dentinare, dar nu poate predispune dintele la fractură
B. prin manifestari orale dar nu si la nivelul muschilor masticatori si articulatiei
C. hipotrofia maseterilor
D. în relaţie centrică
E. sub acţiunea unor contracţii musculare ce determină mişcarea excentrică, de
foarte mică amplitudine a mandibulei
F. faţetele de uzură determină accentuarea reliefului ocluzal al dinţilor laterali
G. excentric
H. hipoactivitatea muşchilor ridicători
I. sub acţiunea contracţiilor musculare intense, izometrice
J. fără o mişcare sesizabilă de deplasare a mandibulei
59. Tulburarile secretiei salivare:
A. asialie
B. hiposialie
C. xerostomie
D. ageuzia
E. disgeuzia
F. sindromul disfagic
G. limfadenita
H. hipersalivaţie
I. sialorea
J. disfagie orofaringiana
60. Xerostomia:
A. are efecte pozitive asupra menţinerii protezelor mobile, împiedicând alunecarea
ţesuturilor pe suprafaţa protezei
B. se manifesta prin senzaţia de corp străin
C. poate apare la vederea unor alimente
D. are influenţe pozitive asupra autocurăţirii cavitatii orale
E. se manifesta prin afecţiuni patologice, ale glandei sau involuţia glandelor salivare
la vârstnici
F. se manifesta prin cresterea fluxului salivar
G. se manifesta prin afectiuni patologice ale glandei salivare la pacienti tineri
H. hiposialie
I. poate avea cauze generale - infecţioase, distrofice, toxice, medicamentoase
J. se manifestă prin senzaţia de uscăciune a gurii
17
61. Metoda Boianov foloseste în determinare punctul antropometric Stomion care:
A. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a
buzei superioare
B. Este punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială
C. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a
buzei inferioare
D. Este un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda Boianov
modificată
E. Punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
F. Este un punct median
G. Face parte din Punctele mediene alături de labial superior si labial inferior
H. Punctul corespunzător comisurii bucale
I. Este un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda
antropometrice
J. Punctul cel mai inferior de pe linia mediană la nivelul mentonului
62. Punctul antropometric Ophrion utilizat in metodele antropometrice de evaluare a
simetriei fetei este:
A. Punct antropometric lateral
B. Punct antropometric paramedian
C. Punct median
D. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială
E. Punct median situat la aproximativ 1 cm de Nasion
F. Impreună cu Subnazale delimiteaza etajul mijlociu al feței
G. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a
buzei superioare
H. Un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda Leonardo da
Vinci modificată
I. Punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
J. Punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a
buzei inferioare
63. Punctul antropometric Gnation utilizat in metodele antropometrice de evaluare a
simetriei vertical a feței este:
A. punctul situat la intersecția tangentei la arcadele orbitale superioare cu planul
medio-sagital
B. Este unul din reperele în evaluarea profilului pacientului
C. punctul cel mai inferior de pe linia mediană la nivelul mentonului
D. Un punct de reper în evaluarea simetriei verticale a feței prin metoda Leonardo da
Vinci modificată

18
 E. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a
buzei inferioare
F. punct cutanat corespunzător spinei nazale anterioare
G. Unul din punctele ce delimiteaza etajul inferior al feței
H. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu fanta labială
I. punctul situat la intersecția planului medio-sagital cu limita cutaneo-mucoasa a a
buzei superioare
J. Este un punct median
64. Examinarea extraorală cuprinde:
A. Palparea profundă a structurilor osoase și punctele de emergenta ale trigemenului
B. Antecedente heredo-colaterale
C. Antecedentele personale stomatologice
D. Istoricul bolii
E. Examinarea ATM
F. Inspecția de fata
G. Motivele prezentării
H. Inspecția de profil
I. Condiții de viață și muncă
J. Palparea profundă a sistemului limfo-ganglionar
65. Inspecția de fața include examinarea:
A. Aspectul șanțurilor naturale ale feței
B. Palparea superficială a reliefurilor osoase
C. Palparea profunda a grupelor ganglionare
D. Integrității și colorației tegumentelor
E. Evaluarea palpatorie a sensibilității termice
F. Simetria piramidei nazale si a globilor oculari
G. Evaluarea palpatorie a sensibilității dureroase
H. Evaluarea palpatorie a sensibilității tactile
I. Simetria feței in plan vertical și transversal
J. Conturului feței, tipurilor morfologice constituționale, aspectului faciesului
66. Inspecția de fața/ norma de fata include următoarele etape:
A. Examinarea grupelor ganglionare submandibulare
B. Examinarea profilului
C. Examinarea treptei labiale
D. Examinarea colorației și integrității tegumentelor
E. Evaluarea simetriei faciale în sens vertical
F. Palparea grupelor ganglionare submaxilare
G. Încadrarea pacientului în tipurile constitutionale după Sigaud
H. Examinarea formei feței
I. Semnul Chvosteck
J. Evaluarea simetriei faciale în sens transversal
19
67. Inspectia de profil cuprinde:
A. Examinarea orificiului canalului lui Stenon
B. Palparea milohioidianului
C. Postura buzelor
D. Metoda Willis
E. Pozitia mentonului
F. Examinarea muschiului digastric
G. Examinarea treptei labiale
H. Metoda Leonardo da Vinci
I. Evaluarea profilului pacientului
J. Evaluarea unghiului nasolabial
68. Palparea sistemului limfoganglionar:
A. Este o palpare superficială
B. Se palpeaza ganglionii suboccipitali, retroauriculari, preauriculari, genieni,
subamndibulari, submentonieri, jugulocarotidieni si supraclaviculari
C. Pentru palparea ganglionilor submandibulari pacientul inclina capul în mana
medicului
D. Daca se palpeaza un ganglion i se specifica caracteristcile
E. Ganglionii sunt palpabli in mod normal
F. Palparea ganglionilor limfatici jugulo -carotidieni se realizeaza cand pacientul
tușește
G. Ganglionii preuriculari se palpeaza cu mana dreaptă pentru partea strangă a
pacientului
H. Palparea ganglionilor limfatici jugulo -carotidieni se realizeaza supraclavicular
I. Grupurile ganglionare normal nu sunt palpabile
J. Face parte din palparea profunda
69. Etapa de palpare profundă din cadrul examenului extraoral presupune palparea:
A. Bolții palatine
B. punctelor de emergența a nervului trigemen
C. grupelor musculare
D. Vestibuluilui bucal mandibular
E. ATM
F. Zonei retrocomisurale
G. sistemului limfoganglionar
H. Unităților dentoparodontale
I. Vestibuluilui bucal maxilar
J. contururilor si reliefurilor osoase
70. Dintre contururile osoase care sunt examinate putem enumera:
A. ramul orizontal mandibular
B. peretele anterior al sinusurilor maxilare
C. arcada orbitara superioara
20
 D. osul malar
E. arcada zigomatica
F. ramul ascendent mandibular
G. Marginea bazilara a ramului orizontal al mandibulei
H. piramida nazala
I. Marginea posterioară a ramului ascendent mandibular
J. arcada orbitara inferioară
71. Dintre reliefurile / suprafetele osoase care sunt examinate putem enumera:
A. ramul orizontal mandibular
B. piramida nazala
C. marginea posterioară a ramului ascendent mandibular
D. osul malar
E. ramul ascendent mandibular
F. marginea bazilara a ramului orizontal al mandibulei
G. peretele anterior al sinusului maxilar
H. unghiul goniac
I. arcada orbitară superioară
J. arcada zigomatică
72. Punctele de emergenta a nervului trigemen care sunt palpate la examenul extraoral
sunt:
A. Pot fi sensibile la palparea profunda
B. Punctul Cheilon
C. Punctul Kondilion
D. Punctul mentonier
E. Se găsesc pe aceeasi linie verticală
F. Punctul supra-orbitar
G. Punctul Ophrion
H. Punctul Nasion
I. Punctul infra-orbitar
J. Punctul Stomion
73. Tipurile morfologice constituționale sunt caracterizate prin:
A. Tipul digestiv – caracterizat prin fața de forma trapezoidală cu baza mare superior
B. Tip muscular - caracterizat prin etajul inferior al feței mai dezvoltat
C. Tipul respirator - caracterizat prin etajul superior marit si fata ovala
D. Tipul digestiv - caracterizat prin fața de forma trapezoidală cu baza mare inferior
E. Tipul cerebral - caracterizat de forma triunghiulara a fetei cu predominenta
etajului superior
F. Tip cerebral - caracterizat printr-o față de formă triunghiulară cu baza în jos
G. Tip muscular - caracterizat prin egalitatea celor 3 etaje ale fetei
H. Pacientul este încadrat în tipurile constitutionale după forma și dimensiunile
etajelor feței
21
 I. Tipul respirator - caracterizat prin etajul mijlociu marit și fața ovală
J. Tipul digestiv - caracterizat prin egalitatea celor 3 etaje ale fetei
74. Referitor la evaluarea simetriei faciale în sens vertical sunt utilizate urmatoarele
metode antropometrice:
A. Metoda Willis – utilizează ocluzometrul Willis si compară distanţa St-Gn cu
distanţa între fanta labial si fanta palpebrală.
B. Metoda Leonardo Da Vinci modficată compară dimensiunea etajului mijlociu
reprezentat de distanţa Oph-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat de
distanţa Sn-Gn
C. Metoda compasului de aur Appenrodt apreciază raportul distanţei Sn-Gn cu gura
inchisa si distanţa Sn-Gn cu gura deschisa , raportul ideal este de 5/3
D. Metoda compasului de aur Appenrodt apreciază raportul distanţei Sn-Gn cu gura
deschisă si distanţa Sn-Gn cu gura închisă , raportul ideal este de 5/3
E. Metoda Leonardo Da Vinci compară dimensiunea etajului mijlociu reprezentat de
distanţa N-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat de distanţa Sn-Gn
F. Metoda Boianov modificata compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la St-
Gn
G. Metoda Leonardo Da Vinci modficată compară dimensiunea etajului mijlociu
reprezentat de distanţa N-Sn cu cea a etajului inferior care este reprezentat de
distanţa St-Gn
H. Metoda Boianov compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la Sn- Gn
I. Metoda Boianov compară distanţa interpupilara si cu distanţa de la N- Gn
J. Metoda Boianov compară distanţa intercomisurală Ch-Ch cu distanţa de la St- Gn
75. Muschiul temporal se palpează:
A. intraoral se introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul superior stâng,
para si retrotruberozitar
B. insertia inferioară la nivelul fetei interne a ungiului goniac
C. palparea temporalului se realizează dinamic când pacientul se află in repaus
D. extraoral se palpează inserţia inferioara si masa musculară
E. intraoral, inserţia inferioară de la nvelul apofizei coronoide se va palpa digital,
introducând indexul mainii drepte in vestibulul bucal superior drept, cu pulpa
degetului orientată spre obraz ,pacientul fiind cu gura intredeschisă
F. static când pacientul este în repaus
G. inserţia superioara se palpează se palpează bimanual, cu degetele aplicate la
nivelul insertiei superioare a muschiului pe scuama osului parietal între liniile
temporală superioară și inferioară
H. bimanual, static si dinamic, extraoral si intraoral
I. extraoral, la nivelul arcadei zigomatice
J. dinamic când pacientul strânge din dinți
76. Muschiul maseter se palpează:
A. Static și dinamic
22
 B. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei interne a unghiului goniac
C. masa musculară se palepeaza prin pensare combinată - indexul intraoral si
policele extraoral
D. masa musculară se palpează prin pensarea extraorală între index si police
E. palparea muschiului maseter se realizează la nivelul liniei oblice interne
F. masa musculară se palpează prin pensarea intraorala între index si medius
G. extraoral se palpează insertia inferioară la nivelul fetei interne a ungiului goniac
H. intraoral se palpează marginea anterioara a muschiului prin plimbarea pulpei
indexului de-a lungul marginii antero-interne a ramului ascendant mandibular
I. inserţia superioară se palpează extraoral, la nivelul arcadei zigomatice
J. Extraoral si combinat intra-extraoral
77. Muschiul maseter se examinează:
A. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei externe a unghiului goniac
B. inserţia inferioară se palpează la nivelul feţei interne a unghiului goniac
C. masa musculară se palpează prin pensarea intraorala între index si medius
D. Prin palpare superficială
E. prin palpare profundă
F. palparea muschiului maseter se realizează la nivelul liniei oblice interne
G. masa musculară prin pensare combinată policele intraoral si indexul extraoral
H. masa musculară prin pensare combinată indexul intraoral si policele extraoral
I. palparea muschiului maseter se realizează static si dinamic
J. masa musculară se palpează prin pensarea extraorală între index si police
78. Muschiul pterigoidian extern se palpează:
A. Intraoral cu mâna stângă pentru partea dreaptă a pacientului para și
retrotuberozitar
B. Este foarte accesibil palpatoriu
C. numai intraoral
D. cu dificultate, fiind un muschi profund
E. pentru palparea intraorală a muschiului, pacientul va sta cu gura intredeschisă,
medicul va introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul superior drept,
para si retrotruberozitar
F. pentru palparea intraorală a muschiului, pacientul va sta cu gura intredeschisă,
medicul va introduce indexul mâinii drepte profund în vestibulul superior stâng,
para si retrotruberozitar
G. intraoral şi extraoral
H. extraoral se va exercita presiune pe menton pentru a vedea dacă există spasm
pterigoidian tradus prin apariţia durerii preauricular
I. numai extraoral
J. extraoral, la nivelul apofizelor genii superioare si inferioare
79. Referitor la muschii narinari si actiunea lor:
A. respiratia orală nu influentează tonicitatea narinelor
23
 B. Se vor examina pensând narinele între index si police se va observa rapiditatea cu
care narinele revin la forma intială
C. respiratia orala va determina revenirea rapida a narinelor la forma initială
D. Dacă pacientul este respirator oral, narinele sunt hipotone
E. Tonicitatea lor se verifică prin manevrele Netter
F. Respiratia orală poate determina o ingustare a arcadelor dentare
G. Hipotonia narinelor indica o respiratie nazală
H. respiratia nu influențează tonicitatea narinelor
I. Respiratia nazală are rol in dezvoltarea masivului facial
J. Examinarea lor este importanta in ortodontie
80. Metodologia examenului clinic local cuprinde:
A. Antecedentele heredocolaterale stomatologice
B. Istoricul afecțiunii
C. Metode comune cu medicina generală
D. Anamneza socială
E. Explorări instrumentale
F. Masuratori antropometrice
G. Antecedentele personale generale
H. Motivele prezentării
I. Inspecţia, palparea, percuţia, ascultaţia, olfacţia
J. Metode specifice stomatologiei
81. Despre algoritmul de palpare a muşchilor sistemului stomatognat putem afirma că:
A. Palparea muşchilor va începe extraoral şi va fi bimanuală, simultană, simetrică şi
comparativă (dreapta-stânga), static şi dinamică .
B. Datele obţinute se vor corela cu informaţiile obţinute prin anamneză(simptome) şi
din inspecţia statică şi dinamică.
C. Respectă ordinea generală extraorală (de sus în jos) şi intraorală
D. Prin palpare se v-a urmări pentru fiecare muşchi sensibilitatea inserţiilor
musculare
E. Muschiul maseter se palpeaza para si retrotuberozitar
F. Prin palpare se v-a urmări pentru fiecare muşchi consistenţa, tonicitatea şi
sensibilitatea maselor musculare
G. Pelaparea pterigoidianului intern se face la nivelul apofizelor genii
H. Pterigoidianul intern nu se poate palpa
I. Palparea extraoală a muschiului temporal se face monodigital
J. Milohioidinaul se palpeaza pe linia oblica externă
82. Examenul articulaţiei temporo-mandibulare (ATM):
A. Cuprinde si ascultația zgmotelor articulare
B. Se realizeaza doar prin inspectie statică
C. Ascultația se realizeaza direct sau indirect
D. Se realizează prin inspecție statică si dinamică
24
 E. Excursiile condiliene nu trebuie sa fie simetrice
F. Se realizează doar prin palpare statică
G. Se realizează prin palpare statica și dinamică
H. în dinamică nu se pot auzi zgomote articulare
I. Palparea statică a regiunii pretragiene permite examinarea feţei externe a
condilului, prin intermediul părţilor moi
J. în mod normal mentonul se deplasează in zig zag
83. Referitor la palparea structurilor osoase:
A. Arcada orbitară superioară–se palpează plimbând mediusul unilateral dinspre
distal spre unghiul extern al ochiului
B. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând inelarul unilateral dinspre
unghiul intern spre unghiul extern
C. Palparea planului osos urmăreşte examinarea contururilor osoase şi a suprafeţelor
osoase.
D. Arcada orbitară superioară–se palpează plimbând policele bilateral dinspre
median spre unghiul extern al ochiului
E. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând indexul bilateral dinspre
unghiul intern spre unghiul extern
F. Arcada zigomatică – se palpează cu toate degetele plimbate pe lungimea ei
G. Rebordul inferior al orbitei–se palpează plimbând policele unilateral dinspre
unghiul intern spre unghiul extern
H. Se palpează unilateral, comparativ, ascendent
I. Se palpează simetric, comparativ, descendent
J. Palparea planului osos urmăreşte examinarea doar a contururilor osoase..
84. Referitor la palparea structurilor osoase:
A. Palparea structurilor osoase este o palpare superficială
B. Prin palpare se pot aprecia eventuale deformări și denivelări în treaptă (fracturi)
C. Se poate obiectiva mobilitatea anormală a unor segmente osoase, când se va
completa palparea cu examenul intraoral al procesului alveolar şi examenul
ocluziei
D. Se realizează asimetric , initial partea stanga si apoi partea dreaptă
E. Are direcție de evaluare ascendentă
F. Prin palpare se apreciază integritatea osoasă cu eventualele soluţii de continuitate,
pierderi de substanţă
G. Prin palpare se apreciază integritatea și sensibilitatea osoasă
H. Se realizeaza monomanual , unilateral , ascendent
I. Se pot obiectiva reduceri de volum ale oaselor (atrofii).
J. Prin palpare nu se poate aprecia integritatea osoasă
85. Referitor la palparea muschilor SSG putem afirma că:
A. Masterul se palpeaza pe rafeul median

25
 B. Tonicitatea buccinatorului se apreciază prin umflarea obrajilor cu aer, ce se
realizează cu dificultate în hipotonie.
C. Pterigoidianul extern se palpeaza la nivelul arcadei zigomatice
D. Tonicitatea buccinatorului se apreciază prin pensarea obrajilor şi indicaţia de
sugere a lor, ceea ce este dificilă în hipotonie
E. Pentru fasciculul intern al orbicularului se utilizează două oglinzi sau două
degete cu care se îndepărtează comisurile, în timp ce i se indică pacientului
să se opună mişcării, strângând buzele
F. Pentru fasciculul extern al orbicularului –se exercită o compresiune pe
obraji după ce pacientul îşi umflă obrajii cu aer, şi se urmăreşte cât de uşor
cedează orificiul bucal (cedează cu uşurinţă când există hipotonie)
G. Pterigoidianul intern nu se poate palpa
H. Insertia inferioară a temporalului se palpează pe fata interna a unghiului
goniac
I. Genioglosul se palpează para și retrotuberozitar
J. Tonicitatea muşchiului orbicular se verifică pentru cele 2 fascicule intern și
extern
86. Referitor la palparea superficială este adevarat că:
A. Umiditatea ne dă indicaţii asupra uscăciunii tegumentelor (deshidratare) sau
transpiraţiei tegumentelor
B. sensibilitatea termică este decelată prin atingeri uşoare a tegumentelor pe
zone simetrice cu eprubete ce conţin apă la temperaturi diferite
C. Apreciază consistenta ganglionilor retroauriculari
D. Este o maniera de examinare a mușchilor faciali
E. Cuprinde și palparea structurilor osoase
F. permite aprecierea temperaturii, umidităţii şi sensibilităţii tegumentelor
faciale
G. Cuprinde și palparea muschilor mobilizatori ai mandibulei
H. sensibilitatea dureroasă se apreciază prin înţepare uşoară cu o sondă în
teritoriul de inervarea celor trei ramuri ate trigemenului şi a nervului facial,
remarcând dacă este crescută, scăzută sau abolită
I. sensibilitatea tactilă este decelată prin atingeri simetrice cu degetul,
compresa, ruloul ,apreciind dacă pacientul simte la fel sau dacă
sensibilitatea este dispărută (abolită)
J. Face parte din inspecția statică a ATM
87. În ceea ce privește metodologia de examinare este adevarat că:
A. Inspecția poate fi directă, indirectă
B. Inspecţia se realizează prin observarea pacientului
C. Inspecția se bazează pe simțul olfactiv
D. Ascultația nu face parte din metodologia de examinare în stomatologie
E. Palparea statică este realizată cu ţesuturile în dinamică
26
 F. Olfacția nu face parte din metodologia de examinare în stomatologie
G. Palparea se bazează pe simţul acustic şi volumetric
H. Palparea se bazează pe simţul tactil şi stereometric (volumetric)
I. Inspecția poate fi statică , dinamică
J. Palparea însoţeşte inspecţia şi o completează, fiind orientată de informaţiile
obţinute din anamneză şi din observaţie, pe care le confirmă în mod
obiectiv.
88. Termenii utilizaţi pentru aprecierea rezistenţei la palpare sunt:
A. Consistenţa moale sugerează un conţinut semisolid şi este întâlnită în cazul
unor structuri modificate de volum ce se deformează la palpare şi revin încet
la forma iniţială, după încetarea presiunii
B. Consistenţa elastică este un termen utilizat pentru ţesuturile palpate, care
oferă o rezistenţă minimă la presiune, iar revenirea la forma şi conturul
iniţial este rapidă după încetarea presiunii.
C. Fluctuenţa–este senzaţia caracteristică pe care o dă palparea în cazul
formaţiunilor umplute cu un conținut solid
D. Consistenţa fermă–senzaţia este asemănătoare texturii unui burete
E. Consistenţa fermă se întâlnește în hipotonie musculara
F. Consistenţa elastică se poate întalni la palparea structurilor osoase normale
G. Consistenţa elastică este un termen utilizat pentru ţesuturile palpate, care
oferă o rezistenţă maximă la presiune
H. Fluctuenţa–este senzaţia caracteristică pe care o dă palparea în cazul
formaţiunilor umplute cu lichid.
I. Consistenţa fermă–renitentă–senzaţia este asemănătoare palpării unui
rinichi, dând la palpare o senzaţie de rezistenţă.
J. Compresibilitatea–se referă la faptul că o presiune mai importantă modifică
forma ţesuturilor
89. Referitor la simetria facială:
A. Simetria transversală presupune egalitatea etajelor feței
B. Etajul mijlociu se măsoară între punctele N-Go
C. Etajul mijlociu se măsoară între punctele Ls-Li
D. Etajul inferior se măsoară între punctele Oph- Sn
E. Figura este împărțită în trei etaje, care, ideal ar trebui să fie egale
F. Se va analiza atât în sens transversal, static şi dinamic, cât şi în sens vertical,
când se apreciază proporţiile între etajele feţei
G. Etajul superior se masoară între punctele Sn-Gn
H. Unele metode antropometrice raportează etajul mijlociu(nazal) intre
punctele Nasion–Subnazale (acceptat de antropologi), Ophrion–
Subnazale(folosit de stomatologi) la etajul inferior intre punctele Subnazale
– Gnation.

27
 I. Metoda Compasului de aur evaluează raportul între Sn-Gn gura deschisă/
închisă ce trebuie sa fie 5/3
J. Linia mediană nu trebuie să apară deplasată, ci trebuie să fie în continuarea
liniei inter-frenulare şi incisive superioare şi inferioare.
90. Metodele antropometrice utilizate în evaluarea simetriei în sens vertical a feței
sunt:
A. Metoda Boianov–compară distanţa intercomisurală cu distanţa Sn-Gn şi
urmăreşte egalitatea: Kdl-Kdl = Sn-Gn
B. Metoda Leonardo Da Vinci modificată–compară distanţele Sn-Oph cu Sn-
Gn
C. Etajul mijlociu se măsoară între punctele N-Go
D. Metoda Boianov–compară distanţa intercomisurală cu distanţa St-Gn şi
urmăreşte egalitatea: Ch-Ch = St-Gn
E. Metoda Leonardo Da Vinci modificată–compară distanţele Sn-G cu Sn-Gn
F. Metoda Leonardo Da Vinci–măsoară distanţa etajului mijlociu Sn-N şi o
compară cu distanţa Sn-Gn
G. Metoda Willis – utilizează ocluzorul Willis, ce măsoară egalitatea
distanţelor Sn-Gn=fanta labială–fanta palpebrală
H. Metoda Boianov modificată–are în vedere variabilitatea distanţei
intercomisurale şi consideră că distanţa interpupilară pe care o utilizează
este mai fixă şi foloseşte egalitatea : St-Gn=distanţa interpupilară
I. Metoda Compasului de aur evaluează raportul între N-Gn gura deschisă/
închisă ce trebuie sa fie 5/3
J. Metoda Willis – utilizează ocluzorul Willis, ce măsoară egalitatea
distanţelor Sn-N=fanta labială–fanta palpebrală
91. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Inspectia statica ATM
B. Examinarea vestibulului bucal superior
C. Palparea grupelor musculare
D. Palparea grupelor ganglionare
E. Examinarea vestibulului bucal inferior
F. Examinarea orificiul bucal
G. Ascultatia ATM
H. Palparea reliefurilor osoase
I. Examinarea mucoasei labio-jugale
J. Examinarea buzelor
92. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Palparea grupelor musculare
B. Rxaminarea arcadei dento-alveolare superioare
C. Examinarea ocluziei
D. Examinarea planseului bucal
28
 E. Examinarea limbii
F. Pașparea statica ATM
G. Examinarea mucoasei labio-jugale
H. Inspectia dinamica ATM
I. Inspectia statica ATM
J. Palparea grupelor ganglionare
93. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Inspectia statica ATM
B. Palparea grupelor ganglionare
C. Examinarea buzelor
D. Examinarea zonei faringiene
E. Palparea reliefurilor osoase
F. Inspectia dinamica ATM
G. Palparea grupelor musculare
H. Examinarea glandelor salivare
I. Examinarea valului palatin
J. Examinarea limbii
94. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Palparea superficiala a umiditatii tegumentelor
B. Palparea superficiala a sensibilitatii tegumentelor
C. Examinarea ocluziei
D. Examinarea limbii
E. Examinarea zonei faringiene
F. Inspectia statica ATM
G. Palparea grupelor musculare
H. Palparea grupelor ganglionare
I. Examinarea vestibulului bucal maxilar
J. Examinarea boltii palatine
95. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea limbii
B. Examinarea unitatilor odonto-parodontale maxilare
C. Examinarea glandelor salivare
D. Examinarea unitatilor odonto-parodontale mandibulare
E. Inspectia statica ATM
F. Examinarea boltii palatine
G. Palparea grupelor musculare
H. Palparea reliefurilor osoase
I. Inspectia dinamica ATM
J. Palparea contururilor osoase
96. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea glandelor salivare
29
 B. Examinarea buzelor
C. Inspectia dinamica ATM
D. Inspectia statica ATM
E. Examinarea limbii
F. Examinarea rapoartelor ocluzale
G. Palparea statica ATM
H. Palparea grupelor musculare
I. Palparea dinamica ATM
J. Examinarea orificiului bucal
97. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea orificiul bucal
B. Examinarea zonei faringiene
C. Palparea dinamica ATM
D. Palparea reliefurilor osoase
E. Palparea grupelor musculare
F. Palparea statica ATM
G. Examinarea glandelor salivare
H. Examinarea vestibuluil bucal maxilar
I. Palparea grupelor ganglionare
J. Examinarea boltii palatine
98. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea rapoartelor ocluzale
B. Examinarea boltii palatine
C. Palparea superficiale a sensibilitatii dureroase a tegumentelor
D. Examinarea mucoasei labio-jugale
E. Examinarea glandelor salivare
F. Examinarea vestibului bucal maxilar
G. Palparea superficiale a sensibilitatii tactile a tegumentelor
H. Palparea superficiale a sensibilitatii termice a tegumentelor
I. Palparea grupelor ganglionare
J. Palparea grupelor musculare
99. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea buzelor
B. Examinarea rapoartelor ocluzale
C. Palparea statica ATM
D. Palparea grupelor musculare
E. Palparea grupelor ganglionare
F. Palparea insertiei inferioare a muschiului temporal
G. Examinarea boltii palatine
H. Palparea dinamica ATM
I. Examinarea orificiului bucal
30
 J. Examinarea limbii
100. Etapele examenului intraoral sunt :
A. Examinarea limbii
B. Inspectia statica ATM
C. Palparea reliefurilor osoase
D. Palparea statica ATM
E. Palparea contururilor osoase
F. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
G. Examinarea zonei faringiene
H. Examinarea boltii palatine
I. Examinarea buzelor
J. Inspectia dinamica ATM
101. La examinarea mucoasei labio-jugale se urmareste :
A. Spoturile Fordyce
B. Vascularizatia mucoasei labio-jugale
C. Examinarea limbii
D. Interlinium articular
E. Profunzimea vestibulului bucal maxilar
F. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
G. Aspectul mucoasei labio-jugale
H. Examinarea buzelor
I. Examinarea arcadei dento-alveolare mandibulare
J. Coloratia mucoasei labio-jugale
102. La examinarea mucoasei labio-jugale se urmareste :
A. Impresiunile dentare
B. Examinarea buzelor
C. Zona retrocomisurala
D. Inspectia dinamica ATM
E. Orificiul canalului Stenon
F. Examinarea limbii
G. Integritatea mucoasei labio-jugale
H. Palparea grupelor musculare
I. Inspectia statica ATM
J. Aspectul salivei
103. La examinarea orificiului bucal se urnareste :
A. Simetria deschiderii gurii
B. Competenta labio-labiala
C. Ocluzia labiala
D. Impresiunile dentare
E. Simetria fantei labiale
F. Integritatea mucoasei labio-jugale
31
 G. Zona retrocomisurala
H. Amplitudinea deschiderii gurii
I. Orificiul canalului Stenon
J. Aspectul salivei
104. La examinarea prin inspectie a vestibulului bucal se urmareste :
A. Numarul plicilor alveolo-jugale
B. Competenta labio-labiala
C. Insertia frenului labial
D. Amplitudinea deschiderii gurii
E. Mucoasa fixa gingivala
F. Ocluzia labiala
G. Profunzimea vestibulului bucal
H. Mucoasa santului vestibular
I. Simetria deschiderii gurii
J. Simetria fantei labiale
105. La examinarea prin palpare a vestibului bucal se examineaza :
A. Amplitudinea deschiderii gurii
B. Competenta labio-labiala
C. Prezenta unor formatiuni patologice
D. Simetria fantei labiale
E. Ocluzia labiala
F. Santul dintre procesul alveolar si baza maxilarului
G. Prezenta unor exostoze, deformari osoase
H. Corticala osoasa
I. Simetria deschiderii gurii
J. Aspectul boselat al vestibulului bucal
106. Examinarea de ansamblu a arcadei dento-alveolare urmareste :
A. Aspectul boselat al vestibulului bucal
B. Simetria arcadei dento-alveolare
C. Prezenta unor exostoze, deformari osoase
D. Santul dintre procesul alveolar si baza maxilarului
E. Varsta dentara
F. Corticala osoasa
G. Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
H. Prezenta unor formatiuni patologice
I. Forma arcadei dento-alveolare
J. Integritatea arcadei dento-alveolare
107. La examenul unitatilor odonto-parodontale se urmareste :
A. Culoarea dintelui
B. Integritatea arcadei dento-alveolare
C. Forma arcadei dento-alveolare
32
 D. Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
E. Forma dintelui
F. Numarul de dinti
G. Dimensiunile dentare
H. Profunzimea vestibulului bucal
I. Volumul dentar
J. Aspectul boselat al vestibulului bucal
108. La examenul unitatilor odonto-parodontale se urmareste :
A. Transluciditatea dintelui
B. Forma arcadei dento-alveolare
C. Aspectul boselat al vestibulului bucal
D. Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
E. Retentivitatile dentare
F. Pozitia pe arcada a dintilor
G. Sediul pe arcada
H. Profunzimea vestibulului bucal
I. Calitatea implantarii dintilor
J. Integritatea arcadei dento-alveolare
109. La examenul unitatilor odonto-parodontale se urmareste :
A. Profunzimea vestibulului bucal
B. Forma arcadei dento-alveolare
C. Sediul pe arcada
D. Culoarea dintelui
E. Pozitia pe arcada
F. Integritatea dintelui
G. Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
H. Aspectul boselat al vestibulului bucal
I. Morfologia dintelui
J. Integritatea arcadei dento-alveolare
110. La spatiul protetic potential se examineaza :
A. Inaltimea spatiului protetic potential
B. Insertia frenului labial
C. Latimea spatiului protetic potential
D. Amplitudinea spatiului protetic potential
E. Coloratia mucoasei labio-jugale
F. Creasta edentata
G. Limitele spatiului protetic potential
H. Baza de implantare a frenului lingual
I. Profunzimea vestibulului bucal
J. Integritatea mucoasei labio-jugale
111. La examenul boltii palatine se examineaza :
33
 A. Integritatea boltii palatine
B. Examinarea limbii
C. Simetria boltii palatine
D. Adancimea boltii palatine
E. Profunzimea vestibului bucal mandibular
F. Profunzimea vestibului bucal maxilar
G. Palparea grupelor ganglionare
H. Mucoasa boltii palatine
I. Forma pe sectiune a boltii palatine
J. Palparea grupelor musculare
112. La examenul boltii palatine se examineaza :
A. Examinarea profunzimii vestibulului bucal
B. Palparea grupelor musculare
C. Examinarea limbii
D. Rezilienta mucoasei boltii palatine
E. Adancimea boltii palatine
F. Forma pe sectiune a boltii palatine
G. Simetria boltii palatine
H. Examinarea formei arcadei
I. Integritatea boltii palatine
J. Examinarea planseului bucal
113. La examenul planseului bucal se urmareste :
A. Integritatea boltii palatine
B. Integrritateaa mucoasei planseului bucal
C. Adancimea boltii palatine
D. Simetria boltii palatine
E. Aspectul planseului bucal
F. Supletea planseului bucal
G. Sensibilitatea planseului bucal
H. Forma pe sectiune a boltii palatine
I. Rezilienta mucoasei boltii palatine
J. Coloratia planseului bucal
114. La examenul planseului bucal se urmareste :
A. Simetria planseului bucal
B. Orificiile canalelor glandelor salivare
C. Sensibilitatea planseului bucal
D. Supletea planseului bucal
E. Adancimea boltii palatine
F. Forma pe sectiune a boltii palatine
G. Coloratia planseului bucal
H. Integritatea boltii palatine
34
 I. Simetria boltii palatine
J. Rezilienta mucoasei boltii palatine
115. La examenul planseului bucal se urmareste :
A. Simetria deschiderii gurii
B. Supletea planseului bucal
C. Competenta labio-labiala
D. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
E. Ocluzia labiala
F. Consistenta planseului bucal
G. Examinarea mucoasei labio-jugale
H. Simetria planseului bucal
I. Sensibilitatea planseului bucal
J. Perceperea unor formatiuni patologice
116. La examenul planseului bucal se urmareste :
A. Coloratia planseului bucal
B. Grosimea tesuturilor orale de la nivelul planseului bucal
C. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
D. Examinarea mucoasei labio-jugale
E. Examinarea boltii palatine
F. Examinarea grupelor ganglionare
G. Examinarea arcadei dento-alveolare mandibulare
H. Examinarea glandelor salivare sublinguale si submandibulare
I. Examinarea buzelor
J. Simetria planseului bucal
117. La examenul limbii se urmareste :
A. Coloratia mucoasei linguale
B. Volumul papilelor linguale
C. Coloratia planseului bucal
D. Examinarea grupelor ganglionare
E. Pozitia limbii
F. Depozitele de la nivelul limbii
G. Examinarea buzelor
H. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
I. Aspectul papilelor linguale
J. Simetria planseului bucal
118. La examenul limbii se urmareste :
A. Pozitia limbii
B. Volumul limbii
C. Examinarea grupelor ganglionare
D. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
E. Examinarea arcadei dento-alveolare mandibulare
35
 F. Integritatea limbii
G. Examinarea buzelor
H. Baza de insertie a frenului lingual
I. Examinarea boltii palatine
J. Nivelul de insertie a frenului lingual
119. La examenul limbii se urmareste :
A. Examinarea mucoasei labio-jugale
B. Volumul limbii
C. Mobilitatea limbii
D. Examinarea orificiului bucal
E. Tonicitatea limbii
F. Examinarea arcadei dento-alveolare maxilare
G. Examinarea buzelor
H. Pozitia limbii
I. Examinarea boltii palatine
J. Integritatea mucoasei linguale
120. Adancimea boltii palatine este :
A. 12 mm – bolta palatina adanca
B. 8 mm – bolta palatina foarte adanca
C. 10 mm – bolta palatina adanca
D. 8-10 mm – bolta palatina medie
E. Mai mare de 12 mm – bolta palatina foarte adanca
F. 10 mm – bolta palatina plana
G. 6-8 mm – bolta palatina plana
H. 12 mm – bolta palatina plana
I. 12 mm – bolta palatina medie
J. 6 mm – bolta palatina adanca
121. Tipul picnic (endomorf) se caracterizează prin:
A. Arcada alungită
B. Contur facial lat, pătrat, ovoid sau rotund
C. Diametru bigoniac crescut
D. Diametru bizigomatic crescut
E. Predominanța planurilor verticale
F. Contur facial trapezoidal
G. Față alungită
H. Tendință la îngrășare
I. Boltă înaltă
J. Arcade largi, boltă lată, plană
122. Hipercromiile patologice de cauză generală pot apărea în:
A. Afecțiuni hepato-biliare - ciroză
B. Boli endocrine - Addison, hipertiroidie
36
 C. Efelide (pistrui)
D. Albinism
E. Afecțiuni renale
F. Helioterapie
G. Nevi acromatici
H. Vitiligo
I. Afecțiuni dermatologice
J. Afecțiuni pancreatice
123. Printre leziunile elementare solide se numără:
A. Ulcerația
B. Pustula
C. Excoriația
D. Papula
E. Tumora
F. Vegetația
G. Vezicula
H. Flictena
I. Nodulii
J. Macula
124. Hipotonia mușchilor mimicii determină:
A. Coborârea comisurilor
B. Accentuarea șanțurilor periorale
C. Ștergerea șanțurilor faciale
D. Orientarea descendentă a fantei labiale
E. Obraji tonici, reactivi
F. Buze groase, cu fanta labială întredeschisă
G. Trismus
H. Hipertrofia mușchiului temporal
I. Macrognație
J. Înfundarea obrajilor
125. Dizarmoniile alveolare sunt:
A. În plan sagital: supraalveolie
B. În plan transversal: proalveolie
C. În plan sagital: endoalveolie
D. În plan transversal: endoalveolie
E. În plan vertical: supraalveolie, infraalveolie
F. În plan vertical: exoalveolie
G. În plan transversal: exoalveolie
H. În plan sagital: proalveolie
I. În plan sagital: retroalveolie
J. În plan transversal: retroalveolie
37
126. Modificările de poziție ale oaselor maxilare pot fi:
A. În plan sagital: prognație, progenie
B. Hipertrofia musculară
C. În plan transversal: prognație, retrognație
D. Progenia mandibulară adevărată
E. Prognația maxilară adevărată
F. Progenia mandibulară falsă
G. Retrognația
H. Torusul palatin
I. În plan sagital: supragnație, infragnație
J. În plan vertical: endognație, exognație
127. Leucoplazia:
A. Cuprinde glande sebacee ectopice
B. Are culoarea galbenă
C. Reprezintă o modificare de culoare
D. Nu prezintă niciodată risc de malignizare
E. Are culoarea albă
F. Reprezintă o modificare de integritate
G. Poate avea aspect de ”pată albă”
H. Are culoarea roșie
I. Are un risc mare de malignizare în 3-6% din cazuri
J. Poate avea aspect de placă, cu dimensiuni variabile
128. Printre modificările de culoare ale mucoasei orale se numără:
A. Leucoplazia
B. Petele hemoragice
C. Petele acromice
D. Edemul
E. Formațiunile nodulare
F. Vezicula
G. Scleroze
H. Aftele
I. Eritroplazia
J. Fistulele
129. Formele patologice de arcadă sunt:
A. W - incongruențe frontale
B. W - aplatizarea zonei frontale
C. M - endoalveolie premolară
D. U - incongruențe frontale
E. U - endoalveolie molară
F. V - reducerea distanței intercanine
G. Trapez - endoalveolie molară
38
 H. V - incongruențe latero-posterioare
I. Omega - incongruențe latero-posterioare
J. M - retrodenția incisivilor centrali
130. Printre cauzele extrinseci care determină discromii dentare se numără:
A. Sânge din sulcusul gingival
B. Intoxicații cu metale grele
C. Microorganisme
D. Alimente
E. Porfiria cutanată
F. Hipotiroidism
G. Icter prelungit la nou-născuți
H. Tutun
I. Leziuni pulpare
J. Medicamente aplicate local
131. Printre cauzele intrinseci care determină discromii dentare se numără:
A. Leziuni pulpare
B. Microorganisme
C. Porfiria cutanată
D. Sânge din sulcusul gingival
E. Icter prelungit la nou-născuți
F. Tutun
G. Intoxicații cu metale grele
H. Medicamente aplicate local
I. Hipotiroidism
J. Alimente
132. În cadrul semnelor odontale, modificările de formă includ:
A. Taurodontismul
B. Dinți cuneiformi
C. Perle de smalț
D. Incluzia
E. Infrapoziția
F. Dens in dentis
G. Dinte Moses
H. Discromii
I. Hiperdonția
J. Transpoziția
133. În cadrul semnelor odontale, modificările de sediu includ:
A. Heterotopia
B. Reincluzia
C. Ectopia
D. Tuberculi dentari
39
 E. Transpoziția
F. Microdonția
G. Leziuni pulpare
H. Anclavarea
I. Dinte baroc
J. Macrodonția
134. Eroziunea:
A. Poate apărea datorită regurgitației repetate
B. Poate apărea datorită stărilor cronice de vomă
C. Reprezintă o modificare de integritate
D. Poate apărea datorită consumului excesiv de citrice
E. Nu apare ca urmare a consumului de sucuri acidulate
F. Poate apărea datorită fricțiunii cu corpuri străine
G. Reprezintă o modificare de număr
H. Poate apărea datorită expunerii în mediul acid
I. Reprezintă o modificare de sediu
J. Reprezintă uzura fiziologică a dinților
135. Malpozițiile dentare:
A. În plan transversal: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție
B. În plan vertical: suprapoziție, infrapoziție
C. În plan vertical: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție
D. În plan transversal: suprapoziție, infrapoziție
E. În plan transversal: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
F. În plan transversal: grupul frontal în mezio- sau distopoziție
G. În plan vertical: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
H. În plan sagital: grupul frontal în vestibulopoziție sau oropoziție
I. În plan sagital: grupul lateral în vestibulo- sau oropoziție
J. În plan sagital: grupul lateral în meziopoziție sau distopoziție
136. Modificările aspectului limbii includ:
A. Limba plicaturată
B. Anchiloglosia
C. Limba neagră piloasă
D. Aglosia
E. Limba saburală
F. Depapilarea
G. Limba bifidă congenitală
H. Macroglosia
I. Micrognația
J. Limba atrofică
137. Hiperplazia gingivală poate fi determinată de:
A. Scăderea numărului celulelor
40
 B. Creșterea volumului celulelor
C. Gingivita hiperplazică la copii cu aparate ortodontice
D. Edem inflamator
E. Gingivita de sarcină și pubertate
F. Scăderea volumului celulelor
G. Retracția gingivală
H. Epulis (hiperplazii pseudotumorale)
I. Fibromatoza gingivală
J. Ca mecanism de compensare la trauma ocluzală
138. Despre congestia gingivală sunt adevărate următoarele:
A. Mucoasa este roșu aprins
B. Apare în forme inflamatorii acute instalate sub acțiunea tartrului
C. Apare în cadrul unui proces neinflamator
D. Mucoasa este albă
E. Nu este expresia clinică a unei hiperemii reacționale inflamatorii
F. Apare în inschemie prelungită
G. Poate apărea sub formă de parodontită
H. Este fiziologică
I. Poate apărea sub formă de papilită
J. Poate apărea sub formă de gingivită
139. Tipurile patologice de contacte dento-dentare sunt reprezentate de:
A. Contacte ocluzale excentrice: cuspid-pantă cuspidiană
B. Ocluzie deschisă
C. Contacte uniforme dento-dentare
D. Contact cuspid-șanț intercuspidian
E. O traiectorie corectă de inchidere a mandibulei
F. Contacte ocluzale excentrice: cuspid-cuspid
G. Interferențe ocluzale
H. Contacte ocluzale excentrice: contacte liniare
I. Contacte premature
J. O poziție centrică a mandibulei
140. Prin examinarea ocluziei posttraumatice se poate constata:
A. Aglosie
B. Vezicule
C. Leucoplazie
D. Inocluzia la nivelul fragmentelor fracturate
E. Modificări de culoare
F. Ocluzia lingualizată
G. Heterotopie
H. Ocluzia în doi timpi
I. Ocluzia încrucișată
41
 J. Ocluzia deschisă
141. Pierderea punctului de contact se poate produce prin:
A. Tratamente protetice necorespunzătoare
B. Trismus
C. Hipotiroidism
D. Tonicitate musculară scăzută
E. Carii proximale
F. Treme, diasteme
G. Migrări dentare
H. Hipertiroidism
I. Diabet
J. Edentații
142. Accentuarea șanțului labio-mentonier apare prin:
A. Pierderea dinților frontali
B. Retragerea procesului alveolar inferior
C. Supurațiile obrajilor
D. Distalizarea mandibulei
E. Răsfrângerea buzei în ocluzie adâncă
F. Ocluzie inversă
G. Absența suportului scheletal pentru buza inferioară
H. Mărirea etajului inferior al feței
I. Pierderea molarilor 3
J. Progenie mandibulară
143. Modificările profilului facial pot semnala:
A. Prurit generalizat
B. Nevralgie de trigemen
C. Zgomote articulare
D. Supurații în zona frontală ce determină buza de tapir
E. Tulburări de poziție a dinților
F. Modificări în dezvoltarea oaselor maxilare (disgnații)
G. Secreție salivară scăzută
H. Tulburări în poziția sagitală a oaselor maxilare
I. Cauze iatrogene (tratamente ortodontice sau protetice incorecte)
J. Aglosie
144. Profilul de ”batracian”:
A. Se întâlnește în anchiloze temporo-mandibulare bilaterale
B. Se întâlnește în pierderea ramului orizontal al mandibulei prin procese
inflamatorii ale osului
C. Este fiziologic
D. Nu poate apărea în urma unor intervenții chirurgicale extinse
E. Apare în anchiloze mandibulare unilaterale
42
 F. Reprezintă o modificare a profilului facial
G. Se întâlnește în rezecțiile de mandibulă de la un gonion la celălalt
H. Este patologic
I. Se mai numește profil de ”pasăre de pradă”
J. Apare în rezecțiile de maxilar
145. Paloarea dobândită apare în următoarele afecțiuni generale:
A. Afecțiuni hepatice
B. Boala Addison
C. Echimoze
D. Sclerodermie
E. Anemie
F. Afecțiuni hemoragice
G. Hemangioame
H. Subfuziuni sanguine
I. Afecțiuni renale
J. Ciroză
146. Modificările volumetrice localizate pe zone limitate ale oaselor maxilare
sunt:
A. Macrognația
B. Torusul maxilar
C. Agnația
D. Atrofiile proceselor alveolare
E. Tuberozitățile hipertrofice
F. Leucoplazia
G. Exostozele de la nivelul crestei edentate
H. Torusul mandibular
I. Spasmul muscular
J. Micrognația
147. Spasmul muscular:
A. Nu poate determina devierea mandibulei
B. Mușchiul are o consistență moale
C. Poate determina impotență funcțională
D. Este însoțit de dureri sub formă de crampe
E. Nu este dureros
F. Este însoțit de eritroplazie
G. Poate determina limitarea deschiderii gurii
H. Este o contracție prelungită la nivelul musculaturii
I. Apare ca urmare a involuției fiziologice a sistemului stomatognat
J. Mușchiul este împăstat, de consistență lemnoasă
148. Modificările funcționale la nivelul articulației temporo-mandibulare sunt
reprezentate de:
43
 A. Ganglioni fluctuenți la palpare
B. Hipertrofie gingivală
C. Luxația
D. Subluxația
E. Aglosia
F. Saltul articular
G. Deschiderea normală a gurii
H. Anchiloza, blocajul articular
I. Zgomote articulare: cracmentul și crepitațiile
J. Agnația
149. Edemul facial evoluează în funcție de dintele afectat astfel:
A. Edem al regiunii geniene inferioare și submandibulare - de la caninii maxilari
B. Edem al regiunii geniene și edem palpebral - de la incisivii mandibulari
C. Edem al regiunii geniene inferioare și submandibulare - de la premolarii și molarii
inferiori
D. Edem al regiunii geniene și edem palpebral - de la caninii superiori
E. Edem al buzei inferioare și mentonului - de la incisivii mandibulari
F. Edem al buzei superioare - de la incisivii maxilari
G. Edem al buzei inferioare și mentonului - de la incisivii maxilari
H. Edem al buzei superioare - de la molarii mandibulari
I. Edem al regiunii geniene superioare - de la nivelul premolarilor sau molarilor
maxilari
J. Edem al regiunii geniene superioare - de la incisivii mandibulari
150. Tipul facial longilin (ectomorf) se caracterizează prin:
A. Boltă palatină plană
B. Contur facial trapezoidal
C. Predominanța planurilor verticale în raport cu cele orizontale
D. Predominanța planurilor orizontale în raport cu cele verticale
E. Arcadă alungită
F. Față alungită
G. Diametru bizigomatic crescut
H. Boltă palatină adâncă
I. Contur facial lat
J. Contur ovalar înalt

44
45