Introducere în economie

Fiș a de Exerciț ii

1. Problemele economice sunt prezente în permanen ț ă în vie ț ile noastre, de la

întrebări mai obiș nuite ca subiecte de reală complexitate. Afirmaț iile următoare
sunt de Economie Pozitivă (P) sau Economie Normativă (N)?

a. Distribu ț ia veniturilor în Mozambic nué egalitară.

b. Distribu ț ia veniturilor în Mozambicé invidie

c. Distribu ț ia veniturilor în Mozambicé injustă.

d. Distribu ț ia venitului în Mozambic ar trebui să fie modificată.

e. O nou impozit alterează distribu ț ia veniturilor în Mozambic.

f. Guvernul ar trebui să se preocupe mai mult de distribu ț ia veniturilor în

Moçambic

g. Rata dobânzii este strâns legată de Balan ț a de Plă ț i.

h. Rata dobânzii de 12,3%é foarte înaltă.

O faptul că rata dobânzii este mare îngreunează investi ț ia.

j. Cum rata dobânzii este ridicată în Mozambic, investi ț ia na ț ionalăé mic

k. Este posibil să cre ș teț i rata dobânzii cu 3% fără a reduce neapărat investi ț ia.

Dacă guvernul cre ș te rata dobânzii, nu reduce neapărat investi ț ia.

m. Guvernul poate creș te rata dobânzii, fără a se îngrijora de investiț ii.

Guvernul trebuie să crească rata dobânzii cu 3%.

Infla ț ia este ridicată.

Infla ț ia a crescut.

Infla ț ia a crescut cu 3%.

Guvernul ar trebui să se îngrijoreze mai mult de infla ț ie.

Devalorizarea cre ș te rata infla ț iei.

1
 t. Este carroé dragă.

u. Este ma ș inăé scump pentru a include un impozit foarte mare.

v. Statul ar trebui să reducă impozitul pe această ma ș ină.

O Impostoé 22% din preț ul automobilului.

un impozit de 22%é injust

o impozit de 22%é ineficiente.

Statul ar trebui să abolească această impozit.

2. Folose ș te conceptul de cost de oportunitate pentru a explica următoarele afirma ț ii:

a) Există mai multe grădini în zonele suburbane decât în zonele urbane.

b) Mai multe persoane aleg să urmeze cursuri universitare când pia ț a de

munca este slabă.

c) Supermarketuri mici, cu pre ț uri mai mari decât hipermarketurile,

destinam-se as pessoas muito ocupadas.

3. Are cost de oportunitate (V/F):

a) Doar atunci când se ia o decizie gre ș ită.
b) Numai atunci când se suportă un cost în termeni de timp.
c) Ori de câte ori se face o alegere.
d) Numai atunci când se suportă un cost monetar.

4. Carlos a cumpărat un bilet de acces pentru a asista la 10 concerte de Pandza în centru.

Cultural Universitário al UEM în valoare de 400 USD. Cu toate acestea, în ziua unuia dintre
concertos, stăpânul tău ț i-a cerut să continui să lucrezi, plătind 60 USD pe oră
extraordinare. Care va fi decizia lui Carlos dacă neplăcerea sa de a lucra va fi de
10 USD?
a) Merge ț i cu siguran ț ă la operă.
b) Vai la operă să valorizeze fiecare concert în mai mult de 50 de euro.
c) Merge la operă dacă valorează fiecare concert mai mult de 60 de euro.
d) Merge la operă dacă valorizează fiecare concert cu mai mult de 10 euro.

5. Considera ț i următorul tabel pentru produc ț iile X ș i Y:

X 4 3 2 1 0
Y 0 7 12 15 16

a) Construie ș te un diagramă care să arate FPP.

2
 b) Să presupunem că punctul de produc ț ie al economiei este (0;16). Determina ț i costul de
opportunitatea de producț ie a fiecărei unităț i suplimentare de X.
c) O FPP poate fi tradusă într-o formă continuă prin func ț ia 16 - 2= Y. determine
costo de oportunitate (- ) nu punctul (3;7). Compară cu rezultatul obț inut în
alinea anterioară.

6. Considera FPP-ul exerci ț iului anterior ș i indică, justificând, dacă propozi ț iile
Următoarele sunt adevărate (A), False (F) sau de veridicitate îndoielnică (VI).
a) Să presupunem că punctul în care această economie produce este dat de (2;7):
i) Există afectarea ineficientă a resurselor.
ii) Există ș omaj.
iii) Se verifică utilizarea tehnologiilor inadecvate.
iv) O FPP considerat nu poate fi relevant pentru economia indicată.
v) Consumatorii preferă coș ul (2;7).

b) Să presupunem acum că punctul de produc ț ie actual este (5;7):

i) Afectarea resurselor se face cu mare eficienț ă având în vedere FFP.
ii) Punctul de producț ie este imposibil având în vedere FPP.

7. Un antreprenor trăie ș te în prezent izolat pe o insulă ș i consumă doar nucile de cocos (C) ș i alte
banane (B) pe care le culege. Capacitatea sa de producț ie este dată de FPP B = 64 - 2,
în timp ce preferinț ele tale sunt să consumi de douăsprezece ori mai multe banane decât nuci de cocos.
a) Reprezenta ț i grafic FPP.

b) Dacă un antreprenor decide să aloce totalitatea factorilor de produc ț ie produc ț iei

De banane, câte banane va produce? Ș i câte banane va începe să producă dacă
resolver să producă 1 nucă? Repetaț i aceste calcule pentru cazul antreprenorului.
a produce 7 nuci de cocos ș i a rezolva să înceapă să producă 8 nuci de cocos. Explicaț i cele două situaț ii.

c) Determină analitic ș i grafic cantită ț ile optime de C ș i B pe care le

întreprinzătorul trebuie să culeagă (sau, adică, să producă) ș i să consume în timp ce este izolat
în insulă.

8. Presupune ț i o curba a FPP care reprezintă produc ț ia de arme ș i porumb. Presupunând că

resursele sunt utilizate eficient ș i pe deplin. Cum aș putea să cresc
producț ia unuia dintre bunuri?

9. Explică în ce fel ș omajul este un resursă inactivă.

10. Pe baza legilor ofertei ș i cererii, spune cum se modifică preț ul ș i cantitatea
de echilibru de piaț ă pentru un bun X reprezentând grafic ș i explicând
toate ipotezele pe care le-am făcut pentru rezolvarea exerci ț iului, în continuarea
următoarele ș ocuri:

a) Cre ș terea popula ț iei în urma unui flux imigrator.

b) Diminuarea pre ț ului energiei la producător.

3
 c) Diminua ț ia veniturilor disponibile ale consumatorilor.
d) An agricol prost din cauza condi ț iilor climatice.
e) Îmbunătă ț iri ale proceselor de produc ț ie datorită progresului tehnologic.
f) Cre ș terea pre ț ului unui bun substitut.
g) Scăderea pre ț ului unui bun complementar.
h) Crearea de a ș teptărilor de criză economică din partea popula ț iei.

11. Consideraț i o piaț ă de băuturi răcoritoare, ale cărei curbe de cerere ș i ofertă sunt,
respectiv

= 250 - p
= - 50 + P

a) Determină pre ț ul ș i cantitatea de echilibru în acest market. Reprezintă

grafic
b) Dacă pre ț ul pe această pia ț ă ar fi egal cu 200, ce situa ț ie se verifică? Care este
ajustare previzibilă pentru echilibru?
c) Determina ț i excedentul consumatorului, excedentul producătorului ș i excedentul total
în echilibrul pieț ei. Identificaț i excesurile grafic.

12. Consideraț i o piaț ă de pixuri, al cărei curbe de cerere ș i ofertă sunt,

respectiv

= 8 -3

= - 2 +2
a) Determina ț i pre ț ul ș i cantitatea de echilibru în această pia ț ă. Reprezenta ț i
grafic
b) Dacă pre ț ul stilourilor cu cerneală permanentă ar cre ș te, ce s-ar întâmpla cu
echilibrul determinat în alineatul anterior?
c) Presupune că din cauza inova ț iei tehnologice curba ofertei a început să fie
reprezentată de = - 1 +2
Determinaț i un nou preț ș i cantitatea de echilibru. Reprezentaț i grafic.

13. Consideraț i o piaț ă a gumelor de mestecat în care există 20 de tineri ș i 15 adulț i

consumatori. Cele mai multe achizi ț ii individuale ale unui tânăr ș i ale unui adult sunt definite,
respectiv, prin:
P = 50 - 2
P = 30 - 3
a) Determina ț i curba de cerere agregată pe pia ț a gumelor de mestecat.
Represente grafic.
50+
b) Ș tiind că curba ofertei este dată de P = 20
determină pre ț ul ș i
cantitatea de echilibru ș i reprezentaț i grafic.

4
 c) Calculează excedentul consumatorilor discriminând componenta de bunăstare
doi tineri ș i componenta de bunăstare a adulț ilor.

14. Explicaț i ș i demonstraț i grafic cum următorii factori ar influenț a

a oferta e a procura de um determinado bem A: a) A redução do preço do bem A. b) O
creș terea preț ului bunului complementar. c) Creș terea salariului minim.

15. Dada a seguinte informaț ie despre piaț a bunului X:

P
10 20 30
20 15 20
30 10 10

Explicaț i grafic ș i prin cuvinte cum se va atinge echilibrul.

16. La ce se datorează panta negativă a curbei cererii? Ș i panta pozitivă a
curba ofertei?

Ce factori pot face să crească cererea de porumb? Ș i oferta?

18. Ce factori influenț ează creș terea cererii de bilete pentru meciurile Barcelonei? Ș i
o creș tere a ofertei?

19. Ce motive ar putea sta la baza unei creș teri a preț ului caselor? Ș i a unei
diminuare?

20. Distinge între miș cările unei curbe ș i miș cările de-a lungul unei curbe. Ce
este în spatele fiecăruia dintre ei?

21. Explicaț i de ce fiecare dintre următoarele propoziț ii este falsă:

a) O scădere în produc ț ia braziliană de cafea face să scadă pre ț ul cafelei.
b) Moda mini-pantalonilor cre ș te pre ț ul lânii.
c) O cre ș terea cererii de carne va face să scadă pre ț ul cerealelor ș i să crească
preț ul pielei.
d) Dezvoltarea sfeclei de zahăr a crescut venitul terenurilor tropicale
da cana-de-zahăr.

22. Consideraț i un market de automobile de tip "monovolum". Identificaț i din lista

următoarele determinante ale cererii ș i ofertei, precum ș i impactul lor asupra acestora
curvas:
a) Oamenii decid să aibă mai mul ț i copii.
b) O greva lucrătorilor de o ț el face să crească pre ț ul o ț elului.
c) Pre ț ul furgonetelor „ tradiț ionale” cre ș te.
d) O cre ș tere a pre ț urilor ac ț iunilor la bursă cre ș te bogă ț ia.

5
 e) Un inginer descoperă o tehnică mai eficientă de a produce amortizoare.

23. Explică cum reacț ionează sistemul de preț uri al pieț ei în faț a fiecăruia dintre următoarele
acontecimentos:
a) Incendiu simultan al tuturor recoltelor de plută din Portugalia, într-un an.
b) Desmobilizarea armatei la sfâr ș itul unui război prelungit.
c) Moda de a petrece vacan ț ele în case de "turism de locuin ț ă".
d) Cre ș terea pre ț ului laptelui.
e) Cre ș terea pre ț ului aparatului de aer condi ț ionat.
f) Ruptura în produc ț ia energetică na ț ională din cauza lipsei de ploaie.

24. Să presupunem că curba de cerere a unei pieț e este dată de următoarele valori:

P 70 50 40 35 30 26,67 23,33 20 17,5 15 12,5

Q 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

a) Calculează elasticitatea cererii-pre ț directă a pie ț ei men ț ionate când pre ț ul bunului trece
de 50 de euro la 40 de euro.
b) Acum efectua ț i aceea ș i calcul pentru când pre ț ul trece de la 40 la 50 de euro. Elasticită ț ile
obț inute sunt egale? De ce?
25. Consideraț i curba cererii P = 100– .
a) Calculează elasticitatea cererii-pre ț directă în punctele în care P = 20, P = 50 ș i P = 80, astfel
cum este venitul total în fiecare punct. Clasificaț i elasticităț ile ș i explicaț i intuiț ia acestora
rezultatele la care s-a ajuns.
b) Dacă nu ar fi specificat un punct, cum a ț i clasifica elasticitatea acestei cereri?

a) Elasticitatea unei func ț ii de cerere este un concept local, adică poate varia în func ț ie de
punctul în care este calculat. În general, dacă nu este specificat un punct al funcț iei de căutare, ceea ce
putem scrie despre elasticitatea sa este următoarea:

26. Tabelul următor arată cantitatea consumată de carne de vită, de a doua categorie, pentru
diferite niveluri de venit:

Rend. anual 4 000 6 000 8 000 10 000 12 000 14 000 16 000 18 000
Qtd. (Kg/ano) 100 200 300 350 380 390 350 250

a) Calculează elasticitatea cererii în raport cu venitul pe parcursul nivelurilor succesive ale veniturilor.
Clasificaț i bunul pe baza valorii acelei elasticităț i ca un bun normal, inferior sau
de lux
b) Comentează fraza: "Elasticitatea cererii în func ț ie de venit pentru un bun variază cu nivelul de
randament

6
27.O Sr. Eutério, proprietarul unui magazin situat într-un centru comercial, unde există un cinematograf, a citit
recent, un articol în secț iunea de economie a ziarului Nachrichten despre creș terea aș teptată a
pre ț ul cinematografului cu 15%. Având în vedere că în magazinul său vinde floricele ș i bilete de teatru, ș i că a
elasticitatea cererii pentru preț ul încruciș at al acestor bunuri cu cinemaul este -0,2 ș i 0,15, respectiv,
determină variaț ia procentuală aș teptată a cantităț ii solicitate pentru fiecare dintre bunuri.