FACULTATEA DE UMANITĂȚ I

Ș COALA ACADAMICĂ PROFESIONALĂ DE PSIHOLGIE

INFORME

Obiceiuri de studiu ș i influenț a lor asupraperformanț ei academice

Autori

Ancajima Zapata, María De Los Ángeles

Chiroque Sullón, Carlos Alberto

Córdova Adrianzén, Helen

Guardia Ipanaqué, José Andrés

Ruiz Panta, Diana Lucia

Asesor

Mg. Mayra Vanessa Jiménez Alvarado

Piura–Peru

2017
INDICE

INTRODUCERE............................................................................................................................. 4

I. HABITURI DE STUDIU............................................................................................................. 6

II. FORMAREA HABITELOR DE STUDIU.......................................................................... 6

1. Organizare ș i planificare pentru studiu................................................................. 8

2. Atenț ie ș i efort în clasă.................................................................................. 8

3. Memorizare................................................................................................................. 8

4. Comprehensiune a citirii................................................................................................. 8

5. A studia acasă

6. Studii pentru examene............................................................................................ 9

III. FACTORI ÎN FORMAREA HABITELOR DE STUDIU.......................................... 9

IV. HABITUTE DE STUDIU PENTRU UN RANDAMENT ACADEMIC EFICACE........................ 10

La concentrarea.................................................................................................................. 10

Autocontrolul

La motivación

Planificarea

Organizaț ia............................................................................................................. 10

V. TEHNICI PRIVIND DIFERITELE OBICEIURI DE STUDIU................................................ 11

Subiectul subliniat...................................................................................................................... 11

Rezumat.................................................................................................................... 11
 Un schelet...................................................................................................................... 11

VI. ROLUL PĂRINȚILOR ÎN PROMOVAREA OBICEIURILOR DE STUDIU......................... 11

VII. ROLUL PĂRIN ȚILOR ÎN SUCCESUL Ș COLAR AL COPIILOR.......................................... 12

VIII. RELA ȚIA ÎNTRE HABITURILE DE STUDIU Ș I RENDAMENTUL ACADEMIC............. 13

CONCLUSIONES............................................................................................................................ 17

Bibliografía................................................................................................................................... 18
 INTRODUCCIÓN

Studiul este un proces prin care studentul încearcă să încorporeze noi cunoș tinț e
a su intelect ș i că, de-a lungul multor ani, au fost examinate ș i analizate diverse
procesele implicate în acesta. Este un proces conș tient ș i deliberat, aș adar necesită timp
ș i efortul, implică concentrarea asupra unui conț inut pentru a dobândi concepte, fapte, principii,
relaț ii ș i proceduri. Un studiu care uneori depinde mult de context, ceea ce vrea
a spune că eficienț a unei strategii diferă în funcț ie de existenț a variaț iilor în
condiț iile sarcinilor de învăț are, aș adar este un proces orientat către obiective ș i când
studiem, facem acest lucru în func ț ie de obiectivele sau ț intele prestabilite pe care le dorim

a atinge într-un timp determinat.

A ș ti să studiezi înseamnă a ș ti cum să gândeș ti, să observi, să te concentrezi ș i să organizezi comportamentele care te

permite studentului să efectueze munca intelectuală necesară pentru a rezolva o problemă,

a reflexiona asupra unei întrebări ș i a selecta strategii pentru a executa anumite sarcini. Studiul
se atinge eficienț a atunci când devine o tendinț ă stabilă, un obicei. Pentru aceasta, trebuie
a avea un mobil sau o forț ă motrică care să impulsioneze antreprenoriatul ș i realizarea de sarcini, ș i care adesea

provin din amenzi ș i interese interne mai mult decât din factori externi.
În vremurile actuale, educaț ia impune provocări noi ș i continue din cauza cerinț elor
lumea modernă, având în vedere că în învăț ământul la acest nivel continuă să primeze memorarea ș i

multe dintre acestea încurajând repetarea con ț inutului ș i acest lucru, alături de utilizarea de

metodologii tradiț ionale din partea cadrelor didactice, care împiedică formarea abilităț ilor
creativa ș i inovatoare, duc la obț inerea unor performanț e academice scăzute.
Multe cercetări au demonstrat că obiceiurile de studiu bine consolidate conduc la
un student să aibă un bun randament academic, totuș i, mulț i studenț i nu practică
niciun obicei de studiu sau îl practică într-o manieră inadecvată, astfel fiind una dintre probleme
ceea ce îi preocupă pe profesori, deoarece unul dintre obiectivele pe care caută să le realizeze este înț elegerea

orele lor de clasă ș i, prin urmare, un nivel ridicat de performanț ă academică, dar practica inadecvată a acestora

habitele generează dificultă ț i în momentul studiului, ceea ce are ca rezultat că studen ț ii

obț in un randament academic scăzut. În faț a gestionării inadecvate a obiceiurilor de studiu,
În prezent, este comun să întâlnim diverse probleme ale studen ț ilor, scăzute
note, neîndeplinirea sarcinilor ș colare ș i lecț iilor, care ar putea fi legate de obiceiuri
de studiul studenț ilor.
Alfonso, S. (1994) subliniază că performanț a academică este rezultatul acț iunii ș colare, care
expresia succesului obț inut de student în atingerea 100% a obiectivelor
contemplat în programul de studiu al disciplinelor predat, detectat de
evaluare integrată ș i condiț ionată de diversi factori ș colari ș i sociali. În acest mod,
Obiceiul de a studia are o mare influenț ă asupra dobândirii cunoș tinț elor de către elevi
ș i, prin urmare, în ob ț inerea unui randament academic ridicat. Prin urmare, este important să avem

cuno ș tinț e despre influen ț a acestor aspecte, cum ar fi "obiceiurile de studiu" ș i

rendiment academic
 I. OBICEIURI DE ÎNVĂȚARE

Conform dicț ionarului limbii spaniole, "habitus" înseamnă obicei, este o formă de comportament.
dobândită prin repetarea aceloraș i acte. De asemenea, dicț ionarul APA defineș te
obicei ca un comportament învăț at care este relativ specific situaț iei ș i care cu
timpul a devenit un reflex pe nivel motor ș i independent de motivaț ie sau de
influenț ă cognitivă, adică se realizează cu puț ină sau fără nicio intenț ie conș tientă.

Vicuña (1998) citându-l pe Hull afirmă că un obicei: Este un model comportamental învăț at care se
prezintă mecanic în fa ț a unor situa ț ii specifice, în general de tip rutinar. Astfel,
habitudinile se organizează în ierarhii în funcț ie de numărul de întăriri pe care le-au avut comportamentele

primit, dezvoltă diferite niveluri de potenț ial excitat. Din acest punct de vedere,
habits de studiu se definesc ca ansamblul de activităț i pe care un individ le desfăș oară pentru
dobândirea anumitor învă ț ăminte, printr-o ac ț iune repetitivă, care conform cu
reforzări, devine o rutină.

Belaunde Trilles, Inés (1994), define „Obiceiuri de studiu” ca fiind modul în care individul se
se confruntă zilnic cu activitatea sa academică. Martínez, Pérez ș i Torres (1999) în schimb, o
defineste ca "practica constantă a aceleaș i activităț i; se cer acț iuni zilnice,
care vor deveni cu timpul o obicei afectiv atâta timp cât vor fi asumate cu
responsabilitate, disciplină ș i ordine.

II. FORMAREA HABITELOR DE STUDIU

Obiceiurile de studiu se dobândesc cu constanț ă ș i perseverenț ă, organizându-se mental ș i

fizic pentru a atinge un scop determinat într-un mod eficient. Când studentul acceptă în
forma voluntară care doreș te să studieze, îmbunătăț eș te concentrarea ș i atenț ia, dă rezultate mai bune. Pentru

Aș adar, pentru a deveni un student eficient, este necesar să-ț i programezi munca ș colară.
Pentru ca formarea obiceiurilor să aibă loc, este evident că exerciț iul este necesar; dar practica
nu conduce la învăț are. A ș ti dacă ceea ce face este bine sau rău îl incită pe individ să-ș i modifice
conducta pentru a fi mai eficient în studiul său.
În plus, Mira ș i López (2000) subliniază că profesorul trebuie să iniț ieze studenț ii în practică
dirijată, adică studiul trebuie să fie bine orientat, să le arate în permanenț ă obiectivele
ce pot atinge prin activitatea lor, ș i să înț eleagă scopul studiului, deoarece acesta fără
orientarea este ceva estéril. Studiul nu poate motiva elevul dacă acesta nu ș tie de ce ș i
pentru ce îl realizează.

Se crede că formarea obiceiurilor de studiu necesită un proces de învă ț are ș i

exerciț iu, astfel încât profesorul prin practica sa educaț ională va învăț a studenț ii să înveț e în
primul loc ș i permanent să mobilizeze energia sa psihologică, întărind interesul său pentru
cunoa ș terea ș i importan ț a acesteia prin cuno ș tinț e ș i învă ț ăminte pe care le
studentul să folosească ș i să le folosească. Creând spaț ii pentru ca studentul să îș i descopere cel mai bun moment

de studiu, învăț ând să elaboreze programe de studiu, utilizarea timpului liber, combinarea perioadelor de

timp de studiu cu distragere ș i demonstrând că organizarea timpului este benefică ș i

putem face mai multe activităț i cu un beneficiu mai mare.

Prin urmare, învăț ământul este o direcț ie de importanț ă ca bază pentru construcț ie ș i
Dezvoltarea obiceiurilor de studiu eficiente. De asemenea, dobândirea obiceiurilor de studiu în
relaț ia cu procesul de a învăț a să înveț i, permite existenț a conș tientizării
student despre cum îș i învaț ă singur, despre mecanismele pe care le foloseș te ș i despre eficacitatea acestora

uso de los mismos pentru procesul său de învăț are.

Este de menț ionat că obiceiurile se formează prin repetare ș i acumulare de acte, deoarece cu cât mai mult se ...

studiul ș i realizarea acestuia într-un mod mai regulat în acelaș i loc ș i la aceeaș i oră se vor putea înrădăcina

obiceiul de a studia. Având în vedere că a învăț a să studiezi eficient este important, pentru
cât de adevărat este că pregătirea muncii implică crearea unei atmosfere în care totul este
tăcere, spaț iu, ordine, confort, contribuie într-un fel la creaț ia intelectuală,
părinț ii trebuie să înveț e copiii să "Studieze bine" cu metodă, cu organizare, cu tehnică,
generând obiceiuri; motiv pentru care este indispensabil să se ia în considerare influen ț a mediului

extern ș i de factorii care influenț ează favorabil sau nefavorabil calitatea studiului ș i în
formarea unor obiceiuri bune care să garanteze învăț area.
Obiceiurile de studiu sunt cel mai bun ș i mai puternic predictor al succesului academic, mult mai mult decât

nivelul de inteligen ț ă sau de memorie, deoarece obiceiurile sunt comportamente pe care le dobândim prin

repetiț ie ș i că, odată cu trecerea timpului, se automatizează ș i ne permit să ne confruntăm cu sarcinile

cotidiene cu o eficienț ă mai mare. De aceea, sunt de o mare importanț ă în viaț a noastră.
Dobândirea unui obicei constă în două faze:
a) Formare: corespunde perioadei în care se acquisitionează obiceiul.
b) Stabilitate: se întâmplă odată ce a fost obț inută ș i se desfăș oară acț iunile în mod
obiș nuit ș i în mod automat.

Pentru ca un obicei de studiu să aibă stabilitate, acesta trebuie să întrunească următoarele caracteristici pentru

lograrea unei mai bune achiziț ii a cunoș tinț elor:

1. Organizare ș i planificare pentru studiu

Implica stabilirea unor timpi diferiț i în funcț ie de dificultăț ile întâlnite
în fiecare materie, alegeț i orare pentru studiu ș i prioritizaț i între lucrurile pe care le avem
ce să facem în funcț ie de timpul disponibil.

2. Aten ț ie ș i efort în clasă

Adică, a fi atent la explicaț iile profesorilor, a întreba dacă nu înț elegi, a lua
notiț e, organizarea zilnică a notiț elor ș i evitarea distragerilor în timpul lecț iei.

3. Memorizare
Folosirea strategiilor pentru a memora mai u ș or un subiect, cum ar fi să elaborezi
rezumate, tablouri sinoptice, scheme, diagrame de flux, etc.

4. Comprensión de lectura
Se referă la utilizarea strategiilor pentru a îmbunătăț i înț elegerea lecturilor, precum
cum să subliniez, să fac note, să aprofundeze un alt text pe un subiect ș i să-l coreleze
conț inutul lecturii cu cunoș tinț ele tale anterioare.

5. A studia acasă
Necesită o bună organizare pentru a stabili programe pentru studiu ș i a le respecta
cu aceleaș i, alocaț i un loc bine iluminat ș i ventilat pentru studiu ș i aveț i acces
materiale bibliografice ș i internet pentru a aprofunda sau a extinde un subiect.
 6. A studia pentru examene
Această obi ș nuinț ă necesită efectuarea unor revizuiri frecvente ale subiectelor studiate, rezumându-le.

conț inuturile fiecărui subiect la esenț ial ș i, mai presus de toate, a începe cu timp o revizuire cu

o mai mare profunzime pentru examene.

III. FACTORI ÎN FORMAREA OBICEIURILOR DE STUDIU

Conform lui Horna (2001), factorii psihologici care influenț ează formarea obiceiurilor de studiu
cu condiț iile personale; fiecare subiect începe cu o atitudine pozitivă ș i cu dorinț a, precum ș i cu
disciplina, persistenț ă, organizare personală, a ș ti cum să gestionezi timpul; a te simț i bine, fizic
ș i mental, ajută enorm la studiu, aceste aspecte de multe ori nu sunt sub
control, dar dacă pot fi îmbunătă ț ite prin activitate fizică, ore suficiente de somn,
alimentatie adecvata.
Mentalizarea necesităț ii de a studia este o parte foarte importantă a studiului zilnic, deoarece este
aproape obligatoriu ș i nu constă în a sta în faț a cărț ilor două sau trei ore în fiecare zi. Constă
în ver necesităț ile noastre, a analiza în ce domenii sau teme avem cele mai mari probleme,
care sunt priorităț ile imediate (examinări, lucrări, prezentări etc.), ș i de acolo
confecț ionăm un program de lucru zilnic.
Conform lui Soto (2004), factorii de mediu: "Incid direct în formarea de
obiceiuri de studiu fiind principalele; a avea un loc de studiu destinat exclusiv,
schimbarea locului nu favorizează concentrarea; locul trebuie să fie plăcut, bine ventilat, se
trebuie să dispună de mobilierul adecvat. Obiceiul de a citi este esenț ial să fie încurajat în primele
ani, lectura în general este foarte benefică. Organizarea timpului, orarul este o distribuț ie
del timpul zilnic în funcț ie de activităț ile noastre.
Horna (2001) Factorul instrumental se manifestă astfel: "Condi ț iile instrumentale
convenț ionale se referă în mod specific la metoda de studiu care începe să fie învăț ată ș i
practicar incorporându-l în schema de comportament a studenț ilor ș i care împreună constituie
psicotécnica pentru a învăț a să studiezi, bucurându-te de această sarcină, reț inând ceea ce se studiază ș i
utilizându-l în momentul oportun; toate acestea înseamnă acț iune, a face lucruri, este conceptul
bază legată de succesul în studiu.
 IV. OBICEIURI DE STUDIU PENTRU O PREGĂTIRE ACADAMICĂ EFICACE

La concentrare.
Dezvoltarea obiceiului de a te concentra este de o mare importanț ă pentru a obț ine un rezultat mai bun
de acț iunile noastre în cel mai scurt timp posibil, efectuând exerciț ii care ne pot
a ajuta la o concentrare mai bună.

Autocontrolul

Este abilitatea de a controla emo ț iile, comportamentele ș i dorin ț ele proprii în scopul de a
obț ine rezultate pozitive în diferitele activităț i zilnice.

Despre motivaț ie.

Trebuie să aibă un caracter permanent pentru realizarea sarcinilor, muncii ș i studiului pentru că este

ceva ce pot face ș i produce un sentiment de competenț ă ș i de siguranț ă.

La planificare.

Este o activitate umană în cadrul studiului pentru a obț ine maximum de randament condiț ionând
munca zilnică care favorizează crearea obiceiului respectând un plan ș i corectarea acestuia dacă este necesar

consideră necesar.

La organizaț ia.

Gestionare ordonată a elementelor care le integrează pentru a facilita învăț area ș i a încuraja
educaț ie.
 V. TEHNICI DESPRE DIFERITELE OBICEIURI DE STUDIU

Cutz, G (2003) propune următoarele tehnici:

Sublinierea
Este resaltar cu o linie ideile fundamentale ale unui text. Se citeș te cu atenț ie textul
de câte ori este necesar pentru a-l înț elege bine. Se subliniază în fiecare paragraf...
cuvinte care ne oferă cele mai importante idei. De obicei sunt nume sau verbe. Dacă
quieres hacerlo perfecto utiliza subrayado con dos colores: uno para lo básico y otro para
important dar secundar.

Rezumatul
Este redus un text păstrând esenț ialul ș i eliminând ceea ce este mai puț in esenț ial.
mai pu ț in important. Pentru a rezuma, se subliniază ideile fundamentale ale textului, se
ordonăm subliniatul ș i formulăm cu propriile noastre cuvinte. Putem sintetiza.
conț inutul textului pe o foaie separată.

Un schema
Trebuie să prezinte ideile centrale ale textului, evidenț iate cu claritate. Schiț a este ca
un rezumat, dar mai schematic, simplu ș i clar. Cu o singură privire
ne putem da seama de informaț ia pe care o conț ine textul studiat.

VI. ROLUL PĂRINȚILOR ÎN ÎMBUNĂTĂȚIREA OBICEIURILOR DE ÎNVĂȚARE

Pérez (2004) stabile ș te că părin ț ii sunt primii învă ț ători ș i cei care exercită cea mai mare
influenta în via ț a copiilor. De aceea este foarte important ca părin ț ii să dezvolte ș i
men ț in rela ț ii strânse cu ș coala copiilor lor. Când părin ț ii ș i familiile se
implicarea în ș coală, copiii tind să se evidenț ieze mai mult ș i opiniile despre ș coală sunt
mai pozitive. Pentru ca copiii să poată avea succes la ș coală, părinț ii ș i familiile trebuie să
a participa activ în învăț area copiilor.
Într-adevăr, multe studii ș tiinț ifice demonstrează că ceea ce face familia este mai important.
pentru succesul ș colar al copiilor, nivelul veniturilor familiale sau nivelul educaț ional al
părin ț i, trebuie să ne străduim să facem ca copiii, în timpul copilăriei ș i adolescen ț ei, să interiorizeze

habits that promote their socialization process and their ability to live and grow happily
cu succes în orice grup.

VII. ROLUL PĂRINȚILOR ÎN SUCCESUL Ș COLAR AL COPIILOR

Bernal (2005) indică faptul că părinț ii joacă un rol primordial în învăț area copiilor lor ș i în
dezvoltarea abilităț ilor lor de dezvoltare. Nimeni nu învaț ă în izolare sau doar dintr-o sursă.
Fiecare interac ț iune cu ceilal ț i este un învă ț ământ, o cunoa ș tere ș i o în ț elepciune în plus. Dacă
educaț ia nu poate fi lăsată doar ca responsabilitate a centrului educaț ional, nu este suficient pentru ca să se

Am realizat un avans bun, deoarece influenț a pozitivă sau negativă a casei este determinantă.
în succesul studenț ilor ș i în modul lor de comportament. La fel, trebuie să se acorde atenț ie în
practica următoarele recomandări:

Părinț ii trebuie să promoveze munca în echipă pentru a oferi un mediu fără tensiune
în gospodărie.
Oferiț i-le copiilor dvs. suficient sprijin ș i motivaț ie în toate activităț ile pe care le
realizează.
Păstrează-te liniș tit ș i calm ș i ș tie cum să gestionezi situaț ii stresante.
Nu permiteț i copiilor să petreacă mult timp uitându-se la televizor.
Cuando regresen de estudiar, motívelos para hacer la tarea y guíelos hacia una activa vida
social.
Căutaț i ca copiii dumneavoastră să se alimenteze bine ș i să aibă suficiente ore de odihnă.

Încă de pe acum, cultivând dorinț a de a ajunge la Universitate ș i a atinge o profesie.

După ce am men ț ionat câteva recomandări, este important să ș tim că mul ț i

părinț ii fac greș eala de a aprecia mai mult talentul ș i inteligenț a la copiii lor decât efortul. Acest
ultimul este cel care conduce la succes ș i la atingerea unor mari obiective în ș coală ș i în viaț ă. Învăț area este

un obiectiv mai important decât note mari ș i este mai bine să-i recompensăm pentru efortul lor ș i
optimismul care prin capacitatea sa intelectuală.
Numeroase cercetări arată că, deș i tehnicile de modificare sunt eficiente
conducta privind abilităț ile de studiu, dezvoltarea acestor tehnici nu va fi suficientă pentru
îmbunătă ț i media academică, având în vedere că modificarea obiceiurilor de studiu depinde
în primul rând al angajamentului studentului pentru schimbare, deoarece studentul, fiind auto-
responsabil ș i auto-direc ț ionat capătă valoare ș i flexibilitate, ceea ce îi permite să crească ca

profesional. Când elevul participă la responsabilitatea educaț iei sale, se integrează ca

persoana întreagă ș i îș i uneș te intelectul ș i emoț ia în procesul de învăț are.
De asemenea, un alt aspect care facilitează schimbarea obiceiurilor de studiu ș i pe care trebuie să-l considerăm

este ca elevul să se simtă ascultat, primit, susț inut, motivat de către profesorii ș i familiile sale.

VIII. RELA ȚIA ÎNTRE HABITURILE DE STUDIU Ș I PERFORMAN ȚA ACADEMICĂ

Conform lui Marsellach, mai mulț i dintre factorii care influenț ează performanț a academică au
ce are de-a face cu obiceiurile de studiu acasă ș i cu atitudinea elevilor în clasă. Ce
părinț ii îndeplinesc un rol important în acest proces, creând un mediu adecvat, astfel încât ca
studiul să fie plăcut, propice ș i eficient

În general, studenț ii memorează o cantitate mare de informaț ii pentru a promova o materie,

studiind cu o zi înainte de evaluări ș i reț inând informaț ia pentru o perioadă scurtă de timp din cauza
care trebuie să revină la studiu pentru examenele ulterioare.

În ț ara noastră, există pu ț ină experien ț ă în metodologiile de învă ț are, în special în

educaț ie secundară, ceea ce face ca studenț ii să memoreze cunoș tinț ele prin intermediul
de la lectură repetitivă, împiedicându-se astfel atingerea unui învăț ământ semnificativ.
Obiceiurile de studiu sunt factori care intervin în performanț a academică. În relaț ie cu
habits, Vildoso (2003) afirmă că există probleme în cunoaș terea modalităț ilor
de studiu indispensabile pentru a învăț a ș i a înț elege, deoarece există elevi care nu ș tiu
cum să studiezi având în vedere că nu îș i organizează activităț ile ș i nu are metode de lucru sau tehnici de

studiile adecvate care îi permit înț elegerea învăț ării, iar ca urmare obț in
un randament academic scăzut.
Conform lui Hernández (1988), "a învăț a printr-un proces de înț elegere ș i cercetare despre
dintre toate elementele care intră în legătură cu lucrul învăț at, nu se poate uita, nici cu
timpul, nici cu circumstanț ele, fac parte din structura mentală pentru toată viaț a”. Aș a
A ș a este, există mul ț i studen ț i care au un CI ridicat ș i angaja ț i care aprobă.
materii, dar nu ob ț ine un randament satisfăcător. Cu alte cuvinte, utilizează
proceduri de studiu defectuoase.
Succesul în studiu nu depinde doar de capacitatea intelectuală pe care o are fiecare persoană, ci ș i de
ce depinde de factori interni precum structurile cognitive care ne permit să avem
capacitatea de a dobândi cu uș urinț ă cunoș tinț ele ș i aceasta variază de la o persoană la alta, ș i
de asemenea de factori externi, cum ar fi obiceiurile de studiu.

Prin urmare, a fi student trebuie să însemne a avea obiective de studiu eficiente, la care trebuie să ne
încorporarea importanț ei organizării timpului ș i a planificării sarcinilor academice
deci, este recomandabil să elaborezi un orar, să foloseș ti metode ș i tehnici de studiu, aceasta
Această activitate îi va permite elevului să îș i atingă obiectivele ș i să obț ină succes academic.

Într-un studiu despre obiceiurile de studiu ș i performanț a academică a elevilor de anul trei
anii academici ai ș colii de agronomie de la universitatea naț ională Jorge Basadre, s-a ajuns la
concluzie că studenț ii au un 69 % mediu scăzut de performanț ă academică, ceea ce
mustră că acest grup de studen ț i nu reu ș ea să atingă satisfăcător obiectivele lor
academice, de asemenea în lucrările lor academice din diferite discipline au reflectat
neîndeplinirea activităț ilor academice, care nu aveau obiceiuri de studiu eficiente
y carenț a ș i planificarea studiului. În faț a acestei probleme, este clar importanț a pe care o au
obiceiurile de studiu ș i, prin urmare, vor duce la un randament academic ridicat.

S-a dovedit, prin diverse studii, că cunoș tinț ele ș i abilităț ile, de la sine,
nu sunt suficiente pentru a garanta ș i a prezice o bună desfăș urare academică. Două persoane
cu aceeaș i abilitate pot prezenta un comportament diferit, produse ale credinț elor lor de
auto eficacitate. Aceasta se datorează faptului că succesul academic necesită procese de reglementare, cum ar fi auto

evaluare, auto-monitorizare ș i utilizarea strategiilor metacognitive de învăț are, procese

care sunt influenț ate pozitiv de un grad înalt de credinț ă în propria capacitate"Pajares
(citat în torres)

În legătură cu ș colile, ar trebui să ț ină cont de aceste informa ț ii care sunt importante ș i
necesară pentru studenț i ș i pentru îmbunătăț irea educaț iei din orice ț ară, deoarece, dacă
există o calitate mai bună a învăț ământului, vor exista profesioniș ti mai buni la serviciul nostru
societate.

Rondón (1991), în teza Influenț a obiceiurilor de studiu asupra performanț ei ș colare,

demonstrează că obiceiurile de studiu au o importanț ă semnificativă în îmbunătăț irea
performanț a academică prin tehnici ș i instrumente necesare pentru achiziț ia de
noi învăț ări. Ce îi învaț ă pe elevi educaț ia academică acasă ș i la ș coală
în fiecare zi, supravegheat de un adult pentru a se observa frecvent dacă se află
practicând obiceiurile de studiu, ș i începe cu organizarea programelor, unde ș i în ce loc
trebuie să studieze sau să-ș i facă temele, pentru ca apoi să se adapteze la activitatea pe care trebuie să o facă

fără a fi nevoie ca un adult să-i reamintească frecvent.

Elevii care nu au obiceiuri de studiu adecvate nu vor putea profita la maximum de
potenț ialităț i intelectuale, prin urmare, calificativele vor fi scăzute ș i realizările academice
deficien ț i. Gestionarea timpului este vitală, completată cu motiva ț ia către
studiu, trezită de cadru didactic ca un subiect important. Performanț a academică este rodul
de efortul ș i capacitatea de muncă a studentului, de orele de studiu, de competiț ie ș i
antrenament pentru concentrare. Ceea ce concluzionează responsabilitatea performanț ei
academicul se răsfrânge asupra majorită ț ii acelora ș i studen ț i, deoarece ei în ș iș i se consideră

responsabili de situa ț ia academică prin con ș tientizarea faptului că dobândirea unor bune
habitele de studiu ar ajuta la creș terea acestui randament. Se recomandă ca instructorii
încurajează dezvoltarea obiceiurilor pozitive de studiu în diferitele activităț i academice
planificate, executate ș i evaluate.

Ortiz (1994), în revista intitulată Obiceiurile de studiu ș i sarcina ș colară, informează că, din
modul ideal, temele ș colare ar trebui să fie o perioadă scurtă de studiu pentru copil, în timpul
mâine sau după-amiază, în funcț ie de turul la care asistă la clasă. Cu toate acestea, în multe ș coli, este un motiv

de diario conflict ș colar. Când profesorul foloseș te o metodologie tradiț ionalistă sau repetitivă
pentru învă ț are, realizând astfel lipsa de motiva ț ie în student pentru a realiza
activităț i programate ș i ca rezultat se obț ine o indisciplină în ore, unde profesorul
comite greș eala de a atribui sarcini exagerate pentru a disciplina ceea ce s-a întâmplat, ceea ce se realizează doar în

elevul este conceptul negativ de a studia, de a face temele, ș i le va face din obligaț ie ș i nu
pentru că doreș te să le facă, cu atât mai puț in va înț elege ce face, prin urmare, orice sarcină
asignata trebuie să fie semnificativă pentru elev.

Obstacolele interne constituie rezistenț e serioase pentru studiu, iar dacă nu sunt depăș ite,
subiectul ajunge să părăsească compania de învăț are. De aceea, subiectul trebuie să aibă empatie
către studiu, dorinț a de a studia, disponibilitatea de a învăț a, atracț ia către muncă sau
studiu, responsabilitate pentru asumarea propriilor erori, administrare adecvată a timpului
dinamism mental, capacitatea de a găsi aplicarea învăț ării, bună integrare cu
grupul sau echipa de lucru, evaluarea învă ț ării ș i feedback-ul bun pentru
evaluări.
CONCLUSIONES

– Obiceiurile de studiu reprezintă unul dintre cele mai bune metode de a dobândi
cunoș tinț e, prin urmare, este bine să oferim un acompaniament adecvat ș i să încurajăm utilizarea acestuia

pentru eficienț a studiului ș i pentru a îmbunătăț i performanț ele academice.

– Formarea acestor obiceiuri necesită o activitate constantă ș i repetitivă, la fel cum
o planificare corectă a activităț ilor, cum ar fi factorii de mediu ș i cei proprii.
– Lipsa de odihnă este una dintre dezavantajele pe care le aduce lipsa practicării unei bune.
obiceiul de studiu, fiind astfel un factor negativ pentru procesele de învăț are ș i pentru
sănătatea elevului, deoarece elevii sunt supraîncărcaț i de sarcini ș colare din cauza lipsei
de organizare.
– Organizând corect timpul nostru, putem elabora un plan corect de
activităț i zilnice.
– Studind în fiecare zi, de preferinț ă la aceeaș i oră ș i în acelaș i loc va genera
în noi un obicei adecvat de studiu.
– Acordând atenț ie profesorului în timpul orei ș i notând cele mai importante lucruri
vom face ca metoda noastră de studiu să fie mai simplă ș i practică.
Bibliografía
Alfonso, S. (1994) Estudio analítico del rendimiento estudiantil a través del cumplimiento de los
planuri de evaluare din partea cadrelor didactice ale IUT "José A. Anzoátegui". Teză de
Maestrie. Universitatea Pedagogică Experimentală Libertador. Caracas.

Belaunde, & Belaunde, T. (1994). Obiceiuri de studiu. Revista facultăț ii de Psihologie a

Universitatea Feminina a Sfintei Inimi, 10
Borda, E. & Pinzón, B. (1995). Tehnici pentru a studia mai bine. Bogotá: Editorial Magisterio.

Cartagena, M. (2008). Relaț ia dintre autoeficacitate ș i performanț ă. Revista ibero-americană

despre calitate, eficacitate ș i schimbare în educaț ie, Volumul 6, Numărul 3.

Cepeda Avila, I. (2012). Influenț a obiceiurilor de studiu asupra performanț ei academice a

[Link].
Covey, S. (1989). Cele ș apte obiceiuri ale oamenilor foarte eficienț i. Argentina Editorial Paidós
Fernandes Jimenez, M. (2014). obiceiurile de studiu ș i performanț a academică în primul an
de medicina. 2do congres virtual de Ș tiinț e Morfologice, pag. 13

Gómez, M. (n.d.). Tehnici de studiu ș i strategii de învăț are

Horna, R. (2001). Învăț ând să ne bucurăm de studiu. Peru: Editorial Renalsa.
Hernández, F. (1988). Metode ș i tehnici de studiu. Universitatea din Columbia, Bogotá.
Horacio Pola, A. (2013). Relaț ia între performanț a academică ș i obiceiurile de studiu în
alumnos".Universitatea Deschisă Interamericană.

López, M. (2000). Cum să studiezi eficient. Madrid: Editorial Reducido.

Marsellach, G., Competi ț ia în fiin ț a umană. Psicoactiva, psihologie ș i timp liber inteligent
(1999).

Martínez, V., Pérez, O. & Torres, I. (1999). Analiza obiceiurilor de studiu. Spania: Editura Don
Vasco.
Mira, c. ș i López, M. 1978 „Obiceiuri de Studiu la Ș coală. Mexic: Trillas.
Negrete, J. (2009). Strategii pentru învăț are Editorial Limusa, Mexic

Ortega, V., Obiceiuri de studiu ș i performanț ă academică la studenț ii de clasa a doua de secundară
de o instituț ie de învăț ământ din Callao, (Universitatea San Ignacio de Loyola, Lima, 2012).

Pardinas, F. Metodologia si Tehnica de Cercetare in Stiintele Sociale. Mexico: Siglo XXI,

Ediciones, SA. 1980.
Palacios Agurto, S. (2017). Obiceiuri de studiu la studenț ii din clasa a treia de educaț ie
secundaria a Colegiului de Înaltă Performanț ă din Piura în anul ș colar 2016. Piura: Universitatea
de Piura.

Picasso Pozo, M. A., Villanelo Ninapaytan, M. S., & Bedoya Arboleda, L. (2015). Obiceiuri de
lectura ș i studiu ș i relaț ia lor cu performanț a academică în rândul studenț ilor la stomatologie
o universitate peruană. KIRU, 27.

Academia Spaniolă. (2003). Dicț ionarul Limbii Spaniolă. Madrid, Spania: Espasa

Rondón, J. (1991). În teza intitulată. Influenț a obiceiurilor de studiu asupra Performanț ei

escolar. Universitatea Naț ională Experimentală Simón Rodríguez Venezuela.

Rondon C. Internalitate ș i obiceiuri de studiu. Teză de master. Universitatea

Pedagogica Experimental Libertador. Caracas. 1991. p.p. 1–33.

Fernandes Jimenez, M. (2014). obiceiurile de studiu ș i performanț a academică în primul

anul medicinei. 2nd congres virtual de Ș tiinț e Morfologice, (p. 13).
Otero Perez, V. ((n.d)). Analiza obiceiurilor de studiu într-un e ș antion de studen ț i
Universitari. Revista Iberoamericană de Educaț ie, 9.
Sánchez, R. A., Flores, B. C., ș i Flores, F. (2016). Influenț a obiceiurilor de studiu în
rendamentul academic al studen ț ilor unei institu ț ii de învă ț ământ mediu
ecuatoriană.