Universitatea Mariano Gálvez

Sede Chiquimula

Facultatea: Științe Juridice și Sociale

Curs: Drept Registral

Catedratic: Jorge Luis Godínez Aguirre

Alumnos: Heidy Carina Urrutia Sagastume Carnet. 0502-10-15678

Secț iunea: "B"

Chiquimula 2.020
 INTRODUCERE

În acest subiect despre Registrul Naț ional al Persoanelor –RENAP- este necesar să fii informat ca
viitor profesional ș i în acelaș i timp să contribuie cu ceva din cercetarea generată de schimbare
Registrul Civil al Registrului Naț ional al Persoanelor la nivel Naț ional, deoarece vechiul registru civil
municipal, cel însărcinat înregistra tot soiul de înscrieri ș i înregistrări, dar aceste documente nu
aveau înregistrarea ș i securitatea necesară, oferind op ț iuni pentru falsificări de tot felul ș i
în principal în etapa alegerilor. Din acelaș i motiv, odată cu valabilitatea Decretului 90-2005
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor RENAP, anulează tot ce a fost înainte, iar această nouă lege oferă
securitatea juridică. Obiectivul general, verificat; cunoscut ș i analizat au fost cauzele de
traslado de los libros del Registro Civil al Renap, por los intereses de líderes politici care au gestionat
a su antojo informaț ia cu privire la valabilitatea Decretului 90.2005. Printre obiectivele specifice: se
a determinat că factorul cel mai influent în comunităț i a fost necunoaș terea legii menț ionate.

Ceea ce precede duce la înlocuirea cărț ii de identitate a residentului cu Documentul

Document de Identitate (DPI), Decretul 90-2005, Legea Registrului Naț ional al Persoanelor (RENAP)
pentru a evita falsificarea identităț ilor. S-a bazat pe faptul că adeverinț a de vecinătate a fost un document
perecer ș i lipsit de securitate juridică care a fost la zi cu traficul de naț ionalităț i, fraude,
corupț ii., pentru schimbarea Registrului Civil la înregistrarea Renap; inductivul, care a ajutat la luarea
în considerare un principiu, ș i anume securitatea juridică în orice document emis de Renap, la
societate în general; deductiv, găsind soluț ia la problemă ș i analizând consensele în
organizaț iile diferite care nu voiau ca această nouă lege să intre în vigoare. În concluzie,
Registro Na ț ional al Persoanelor este o entitate de drept public cu personalitate juridică
propria, care oferă un serviciu mai bun nu doar pentru această capitală de județ , ci ș i la nivel
naț ional cu cele mai bune condiț ii de securitate, garantează, ș i în principal cea mai mare avantaj este
unificarea informa ț iilor din documente, iar acesta se proiectează prin intermediul
capacităț ile oferite colaboratorilor acestei instituț ii, pentru a servi mai bine societăț ii
guatemaltecă ș i în acelaș i timp îmbunătăț ind-o.
 ANTECEDETE ISTORICE

Registrul Civil, ca atare, îl întâlnim în evul mediu, antecedentul său cel mai direct îl
a constituit Registrul Parohial al Bisericii Catolice în secolul al XIV-lea. Biserica Catolică a luat
iniț ial, ideea greco-romană de a consemna cele mai importante acte din viaț a enoriaș ilor
(naș teri, căsătorii ș i decese), s-a încredinț at funcț ia acestor registre fiecăruia dintre
parohii locali ș i actul cel mai vechi datează din 1478. Între actele înregistrate anterior, se
se găsesc cele de botez, unde erau notate numele naș ilor, care se obligau
a înlocui părinț ii finului în caz de necesitate. Registrul căsătoriilor, în care
se stabilea ierarhia ș i diferenț ierea faț ă de uniunile nebinecuvântate prin sacrament
căsătorie. Registrul de decesuri, care s-a limitat la a ș terge din registrul enoriaș ilor pe
decedaț i, detaliind circumstanț ele morț ii ș i locaț ia acestora. Autorităț ile civile de
în acea perioadă au profitat de avantajele acestor registre religioase, oferindu-le o credin ț ă deplină
bilete care erau înregistrate în cărț ile parohiale. În perioada reformei religioase ș i
apariț ia unei tendinț e evanghelice a generat o mare problemă pentru înregistrare, deoarece
registrii catolici nu erau disponibili pentru protestanț i. Separarea între Stat ș i
Biserica ș i apari ț ia puterilor temporale cu o funda ț ie mai bună, au instituit
căsătorie laică sau civilă, divorț ul ș i adopț ia, circumstanț e neacceptate de Biserica Catolică
obligando al Estado a considerar su secularización que esta consistó en transferir bienes o funciones
eclesiasticile particulare sau către Stat, având controale independente asupra datelor referitoare la
starea civilă a persoanelor, stabilindu-se astfel libertatea de cult. Este evidentă rolul
desemnat în timpul Evului Mediu de către Biserica Catolică în legătură cu Registrul Civil, deoarece s-a
s-a găsit că, în secolul al XIV-lea, exista deja Registrul Parohial al respectivei Biserici.

Este evident rolul pe care l-a jucat registrul parohial în Evul Mediu, deoarece a fost în aceste registre
unde a început înscrierea copiilor catolicilor; doar această biserică era responsabilă de
înscrierea persoanelor cu privire la starea civilă ș i, aș a cum s-a indicat, aceste registre erau
efectuate de către parohii în fiecare loc sau municipiu. În Guatemala, înainte de anul 1977 se
admiterea parohială, deoarece nu a fost stabilit un Registru Civil ca parte a
Statul, cu secularizarea absolută între stat ș i Biserica Catolică, Oficiul de Stare Civilă a devenit
dependenț a municipalităț ilor, iar registratorii erau numiț i de aceeaș i instituț ie.

Odată cu secularizarea descrisă anterior, persoanele protestante nu au avut un registru care să îi

identificarea în raport cu starea civilă, se ș tia când se năș teau ș i când mureau, dar nu se
dispunea de un registru care să-l identifice, deoarece, din cauza diferenț ei de credinț ă, Biserica Catolică nu o
registram, din această situaț ie, statul a început să structureze un Registru Civil pentru a putea înregistra
toate persoanele, fără distincț ie de orice natură în toate actele vieț ii lor, deoarece aceasta
func ț ia corespundea acestui organism. La data actuală, Biserica Catolică continuă să î ș i desfă ș oare
registre parohiale asupra cărora se emit acte ecleziastice de botez ș i de
confirmări

REGISTRUL CIVIL ÎN GUATEMALA

Istoria Registrului Civil în Guatemala Codul Civil din 1877 a instituit Registrul Civil în
Guatemala, acest Cod a dispus că actele privind starea civilă a persoanelor se
să fie consemnat în registrul destinat acestui scop; că în capitală va desempeña funcț ia un
cetă ț ean guatemalez de origine, avocat al tribunalelor republicii, ș i în celelalte
populaț ii care aveau municipalităț i, judecata executivă era în sarcina funcț ionarilor
speciale sau a secretarului municipal, guatemalez de origine. Este important de men ț ionat că comisia
codificadora a avut în vedere în acel moment următoarele caracteristici: că Guatemala lipsea
de un Registru Civil, unde vor fi consemnate naș terile, cetăț enia, domiciliul străinilor,
măsuri matrimoniale, recunoaș terea copiilor nelegitimi, adopț iile ș i decesele. Înregistrarea
na ș teri, căsătorii ș i decese erau încredin ț ate parohilor, ei înscriau
naș teri pentru că catolicii îș i duceau copiii pentru a fi botezaț i, decesele
pentru că panteoanele erau sub ordinele lor. Cu toate acestea, parohii nu înregistrau
cetă ț enie, domiciliul străinilor, copiii ilegitimi fuseseră recunoscu ț i, ș i
adopț ii, considerau că această materie nu aparț ine Bisericii. Nevoile Statului în
în acea epocă, cei mari doreau să ș tie cine erau cetăț eni ș i cine erau străini, care
copiii ilegitim au fost recunoscu ț i ș i ce adop ț ii au fost verificate, dar aceasta
informaț iile nu se aflau în cărț ile parohiale. A subliniat, cu mai multă fermitate, publicitatea lui
registru care a făcut obligatorie păstrarea cărț ilor de: naș teri, ș i nesubstanț iere a căsătoriei, ș i
reconciliere; tutelă, pro tutelă ș i curatela; cetăț enie; străini; ș i decese.” Această necesitate
cunoaș terea stării civile a guatemaltecilor a dat naș tere registrului civil.

Natura Instituț iei ș i importanț a sa

IMPORTANȚA: De-a lungul secolelor s-a simț it nevoia de a preciza cu exactitate

posibil, să zicem ca exemplu: data naș terii unei persoane, în scopul de a ș ti dacă
este sau nu supusă autorităț ii părinteș ti, sau dacă a dobândit sau nu capacitatea sa juridică deplină prin majorat
de vârstă, atât pentru efectele civile, cât ș i pentru anumite efecte de ordine publică, aș a cum
ar fi obligaț ia de a presta anumite servicii ș i de a se transforma în subiect supus plăț ii
anumite contribuț ii ș i impozite.
Această siguranț ă în ceea ce priveș te numeroasele cazuri de schimbare a stării civile a persoanelor pune de
manifest la importanț a înregistrării acestora, astfel încât să garanteze exactitatea ș i uș urinț a
accesibilitate pentru cei care doresc să-l cunoască.

NATURALEZA:El Registro es una dependencia administratva (municipal, en el país), una oficina

publică, iar titularul acesteia are în sarcină funcț ia registrală, care include credinț a publică
pentru a garanta autenticul actelor pe care le confirmă cu semnătura sa. Registrul Civil este o
instituț ie publică care poate ș i trebuie să servească drept garant al actelor ș i faptelor din viaț a
o persoană în rela ț iile sale sociale ș i familiale care interesează sau ar putea interesa
colectivitate, statului sau terț ilor, cu ceea ce se justifică existenț a sa ș i modificările.

Aceste modificări se referă la:

a) registrul devine o dependen ț ă municipală;

b) se acordă registratorului puterea publică;
c) se stabile ș te posibilitatea de a face înscrieri pe formulare separate în loc de căr ț i;
d) se recunoa ș te valoare probatorie actelor din registrele parohiale, înainte de instituirea
Registrul Civil.
Istoria cărț ii de identitate
Articolul 49 din decretul guvernamental numărul 244 al generalului Justo Rufino Barrios, din 7 octombrie
de 1879, Legea Organică a Guvernului Politic al Departamentelor impunea ș efilor politici
a forma statistici ale departamentului pe care îl conduceț i la fiecare patru ani.

Recensământul populaț iei trebuia să includă sexul, vârsta, statutul, ocupaț ia sau profesia, limba ș i îmbrăcămintea fiecărei persoane.
persoana, cu ceea ce se realizează prima identificare documentară a cetăț enilor din Guatemala.

În acel an, se modifică ș i Codul Civil din 1877 ș i se stabileș te crearea Registrului Civil, pe baza
în articolele 434, 435 ș i 439, unde trebuiau înregistrate naș terile, cetăț enia ș i
domeniul străinilor; căsătoriile, recunoaș terea copiilor ilegitimi, adopț iile ș i
decesele.

Decretul guvernamental numărul 304 al preș edintelui Manuel Lisandro Barillas, din 20 noiembrie
1887, Legea Reglementară a Alegerilor, creează ceea ce se consideră primul document de

identificare în ț ară, deoarece în articolul său 13 stabileș te: "În actul de votare, alegătorii trebuie să
a livra consiliului responsabil de primirea voturilor, o certificare a depozitarului Registrului
Civil
Următoarea etapă este crearea Legii pentru Cărț ile de Vecinătate, pe 30 mai 1931, în timpul
guvernul lui Jorge Ubico, cine este primul cetăț ean care primeș te prima legitimaț ie cu ordinea A-1
y Registrul 0001 emis pe 30 decembrie 1931.

Este instituț ia publică responsabilă de a înregistra toate actele referitoare la starea civilă a
las personas.
Registrul Civil se instituie în ț ara noastră odată cu intrarea în vigoare a Codului Civil din 1877, acest Cod nu
Îndeplinea toate aspectele specifice acelei instituț ii pentru o funcț ionare mai bună.
În anul 1933, a fost emis decretul legislativ 1932, care conț inea un nou Cod Civil.
El 1 de julio de 1974, entró en vigencia el Código Civil actual DECRETO LEY 106, en las que se
au ordonat dispozi ț iile referitoare la Registrul Civil, inclusiv înscrierea unor
instituț ii create prin legi speciale emise după Codul promovat în 1933, ca de exemplu
adopción, y la unión de hecho. Aún cuando se incluyen algunas modificaciones especiales, el
conceptul de Registru Civil ș i sistemul său general rămâne acelaș i ca acum aproape un secol.

timp de 81 de ani, cédula de vecinătate a identificat guatemalenii printre critici pentru uș urinț a sa
falsificare. Aceasta era din carton ș i hârtie, pretipărite ș i emise manual fără nicio
regulament sau măsură de siguranț ă.

Cédula identifica cetăț enii ș i, de asemenea, îi făcea parte din unul dintre cele 22 de departamente.
al ț ării. Spunând numărul de ordine rapid se putea cunoaș te locul naș terii. Odată cu schimbarea
document de identitate, numerotarea clasică a cărț ii de identitate ar rămâne ca o amintire
nostalgic.

ISTORIA REGISTRULUI NAȚIONAL AL PERSOANELOR

Pe 15 mai a intrat în vigoare Decretul Legislativ Numărul 62-2004 prin care se creează
Registrul Na ț ional al Persoanelor ca o institu ț ie Tehnică ș i Independentă ș i se
stabiliț i-lenormebaze pentru tineorganizareș i funcț ionarea.
Registrul Naț ional al Persoanelor din Guatemala a fost creat prin decretul numărul 90-2005
al Congresului Republicii Guatemala, care a fost emis pe douăzeci ș i trei noiembrie a anului
2005, intrând în vigoare la 60 de zile de la publicarea sa în ziarul Oficial, cu scopul de
organizaț i mai bine controlul înregistrării actelor de viaț ă civilă ale locuitorilor de
Republica, cum ar fi na ș teri, căsătorii, divor ț uri, decese etc. care până atunci
atunci era reglementat doar în Codul Civil Guatemalez, decretul lege 106.
Registrul civil era în responsabilitatea diverselor municipalităț i ale ț ării, dar din cauza deficienț ei
forma de a-l duce la îndeplinire, scandalurile de falsificare a documentelor ș i nevoia tot mai mare de
a avea un control mai bun în ceea ce priveș te identificarea persoanelor se stabileș te că acum va fi
responsabilitatea unei entităț i noi cu caracter autonom denumită Registrul Naț ional al
Persoane.
În Guatemala, Registrul Civil era în sarcina Primăriei Republicii, cu modificările
ce a adus cu sine crearea Renap prin Decretul 90-2005 ș i derogarea corespunzătoare
reforma codului civil în ceea ce priveș te materia de registru civil, se stabilea o mare provocare
pentru autorităț i, deoarece trebuiau să garanteze prezenț a Registrului Naț ional al Persoanelor în
întreaga republică, de aceea articolul 1 din decretul menț ionat stabileș te că „...Sediul
RENAP se află în capitala Republicii, cu toate acestea, pentru îndeplinirea funcț iilor sale,
va trebui să înființ eze birouri în toate municipiile Republicii; va putea implementa unităț i
mobile în orice loc de pe teritoriul na ț ional ș i în străinătate, prin intermediul birourilor
consulare.

De ce a apărut RENAP?

ARTICOLUL 1. Creare. Decret 90-2005. LEGEA REGISTREULUI NAȚIONAL AL PERSOANELOR

Se cree Registrul Naț ional al Persoanelor, denumit în continuare RENAP, ca o entitate autonomă,
drept public, cu personalitate juridică, patrimoniu propriu ș i capacitate plină de a dobândi
drepturi ș i obligaț ii. Sediul RENAP se află în capitala Republicii, totuș i,
pentru îndeplinirea funcț iilor sale, va trebui să înființ eze birouri în toate municipiile
Republica; va putea implementa unităț i mobile în orice loc al teritoriului naț ional, ș i în
străin, prin intermediul oficiilor consulare.

Unele dintre motivele care au dus la crearea RENAP sunt:

- Implementarea unei norme juridice care să regleze aspectele legate de documentaț ia personală, pentru a o adapta
progreselor tehnologice ș i respectarea modernizării electorale. Această angajare a fost
adoptat în Acordurile de Pace privind Reformele Constituț ionale ș i Regimul Electoral.
- Îmbunătă ț irea caracteristicilor de securitate ș i calitate ale documentului de identificare, care până la
entonces era la cédula de vecindad, que era una cartlla que se deterioraba con facilidad y era
altamente falsificabil.
Crearea unei entităț i autonome, cu personalitate juridică, tehnică ș i independentă, care să se ocupe
de emis ș i administrat Documentul Personal de Identitate - DPI -.

Legea care a dat naș tere RENAP a stabilit de asemenea obiectivul principal al instituț iei ca „...a fi
entitatea responsabilă cu organizarea ș i menț inerea registrului unic de identificare a persoanelor
naturale, a înregistra faptele ș i actele legate de starea lor civilă, capacitatea civilă ș i alte date de
identificare de la naș tere până la moarte, precum ș i emiterea documentului personal
de identificare...

Funcț iile ș i structura RENAP

De asemenea, este important să men ț ionăm câteva dintre func ț iile sale specifice, care au rămas
stabilite în Decretul 90-2005:
- Centraliza, planifică, organizează, dirijează, reglementează ș i ra ț ionalizează înscrierile pentru
competiț ie.
- Înscrierea na ș terilor, căsătoriilor, divor ț urilor, deceselor ș i altor fapte ș i acte care
modifică statutul civil ș i capacitatea civilă a persoanelor fizice.
- Emiterea documentului personal de identificare pentru guatemalezi ș i străini domiciliaț i.
- Emitr certificările pentru respectivele înregistrări.
- Implementaț i, organizaț i, menț ineț i ș i supravegheaț i funcț ionarea registrului dactiloscopic, facial
ș i altele care sunt necesare pentru îndeplinirea funcț iilor sale.
Administrativ, organele care integrează Registrul Naț ional al Persoanelor sunt:

Director
Director Executiv
 Consiliu Consultativ
Oficiile Executante
Registrul Central al Persoanelor
Direcț ia Proceselor
Direcț ia de Verificare a Identităț ii ș i Sprijin Social
Direcț ia de Formare
Direcț ii Administrative
Direcț ia Administrativă
Direcț ia de Asistenț ă Juridică
Direcț ia de Informatică ș i Statistică
Direcț ia de Gestionare ș i Control Intern
Direcț ia de Buget

Registro Na ț ional al Persoanelor -RENAP-, are o prezen ț ă în cele 22 de departamente de

Guatemala, în cele 340 de municipalităț i. De asemenea, funcț ionează peste 45 de birouri la nivel naț ional în cadrul
sistemul spitalicesc, care oferă servicii pacien ț ilor acestor institu ț ii.
De asemenea, sunt instalate birouri de stări civile în Institutul Guatemalez de Securitate
Social (IGSS) ș i în mai multe spitale private.

Registrul Naț ional al Persoanelor - RENAP -

RENAP este entitatea responsabilă cu organizarea ș i menț inerea registrului unic de identificare a
persoane fizice, a înregistra faptele ș i actele legate de starea civilă, capacitatea civilă ș i alte aspecte
date de identificare de la naș tere până la moarte, precum ș i emiterea documentului
Personal de Identificare.
Pentru acest scop, va implementa ș i va dezvolta strategii, tehnici ș i proceduri automatizate care
permite un management integrat ș i eficient al informa ț iei, unificând procedurile de
inscrierea acestora.

Viziune:
Să fie înregistrarea persoanelor fizice cele mai de încredere ș i cu cea mai bună atenț ie din America Centrală,
fiind avangardist în utilizarea tehnologiei.
Misiune

Suntem entitatea responsabilă de organizarea ș i menț inerea registrului civil al persoanelor fizice
într-un cadru legal care oferă certitudine ș i fiabilitate. Folosim pentru aceasta, cele mai bune
practici de înregistrare ș i tehnologie avansată într-o manieră fiabilă, sigură, eficientă ș i eficace, având în vedere
cetă ț eanului într-o formă cordială, acceptând întotdeauna diversitatea noastră etnică, culturală ș i
lingvistică.

Obiective:
RENAP este entitatea responsabilă de organizarea ș i menț inerea registrului unic de identificare a
persoane fizice, a înregistra faptele ș i actele referitoare la starea civilă, capacitatea civilă ș i altele
date de identificare de la naș tere până la moarte, precum ș i emiterea documentului
Personal de Identificare. Pentru acest scop, va implementa ș i va dezvolta strategii, tehnici ș i
proceduri automatizate care permit o gestionare integrată ș i eficientă a informa ț iilor,
unificând procedurile de înscriere ale acestora.
(Articolul 2, Decretul numărul 90-2005, al Congresului Republicii Guatemala, Legea Registro
Naț ional al Persoanelor).

Natură: Articolul 3

Dispoziț iile acestei legi sunt de ordini public ș i vor avea prevalenț ă asupra altor dispoziț ii care se referă la
despre aceea ș i materie. În caz de îndoială, ambiguitate sau contradic ț ie a una sau mai multor dintre acestea
dispoziț iile cu altă normă juridică, se va alege aplicarea celor conț inute în aceasta.

PRINCIPII

Regulamentul privind înscrierea în Registrul Naț ional al Persoanelor.

Acordul Consiliului de Administraț ie Numărul 104-2015
În Regulamentul Inscripț iilor se stabilesc mai multe principii care o reglementează în următoarele moduri:

Articolul 6. Principiile registrale în proceduri.

a) Principiul de înregistrare: Prin acest principiu se determină eficacitatea ș i valoarea principală a

scaune în Registrul Civil, în virtutea faptului că certificările actelor din Registrul Civil dovedesc
starea civilă a persoanelor.

b) Principiul legalită ț ii: Registrul Civil î ș i supune activitatea legisla ț iei ș i regulamentelor
aplicaț ie în acelaș i. Acest principiu dă naș tere apariț iei funcț iei calificatoare prin intermediul
prin care, registratorul determină ș i declară legalitatea de fond ș i de formă a documentelor care se
prezentan pentru înregistrare, acceptându-le pentru înscriere sau notare sau respingându-le indicând
motivele ș i legea pe care se bazează.

c) Principiul autenticităț ii: Inscripț iile din Registrul Civil se bucură de prezumț ia de adevăr, este
a spune, că utilizatorul are certitudine ș i securitate juridică că tot ce este legat de starea sa civilă
este sigur ș i protejat de un sistem de înregistrare eficient, deoarece ofiț erul de stare civilă este investit de
fe publică în domeniul funcț iilor sale.

d) Principiul unităț ii actului: Conform acestui principiu, înscrierile cu toate

requisitos, cum ar fi calificarea documentelor, înregistrarea procesului-verbal, semnăturile, notele ș i
avisurile constituie un singur act de înregistrare, prin urmare ș i fără întrerupere.

e) Principiul publicităț ii: Acest principiu constituie o garanț ie de natură constituț ională a
facultatea quetene toată persoana de a cunoaș te conț inutul cărț ilor Registrului Civil. Registrul
Nacional al Persoanelor îș i rezervă dreptul de a face publice informaț iile cu privire la acele fapte ș i
acte în care să se observe că aceasta poate fi folosită pentru a afecta onoarea ș i intimitatea
cetăț ean, cu excepț ia informaț iilor despre reș edinț a sa, care constituie o rezervă absolută.

f) Principiul de credibilitate publică registrală: Actele registratorului central al persoanelor ș i al

Registrul Civil al persoanelor, în exercitarea funcț iilor lor, se bucură de credibilitate publică ș i este ț inut de
autentice, atâta timp cât nu sunt declarate judecătoreș te nule.
g) Principiul obligatorităț ii: Înscrierile faptelor ș i actelor legate de starea civilă ș i
alte aspecte relevante ale identificării persoanelor fizice ș i modificările lor sunt
obligatorii în faț a Registrului Civil al persoanelor.

h) Principiul Rogării: Înscrierile efectuate de registrul civil al persoanelor sunt realizate la

cerinț ă de partea, de fiecare dată când acestea, cu excepț ia unor cazuri, nu pot fi efectuate
de oficiu, este necesar ca persoana interesată să îș i manifeste voinț a ca acestea să fie realizate.

i) Principio Pro Persona: Toate acț iunile în Registrul Naț ional al Persoanelor – RENAP –
cele la care există îndoieli cu privire la interpretarea unei norme juridice care se raportează la protecț ia
drepturile omului se vor realiza în beneficiul persoanei; vegheat constant de bunăstarea acesteia
aplicaț ie obligatorie ș i imperativă, în scopul de a garanta protecț ia sa adecvată.

DESPRE FUNCȚIILE REGISTRULUI NAȚIONAL AL PERSONELOR

ARTICOLUL 5. Funcț ii principale.

Al RENAP îi revine să planifice, să coordoneze, să dirijeze, să centralizeze ș i să controleze activităț ile de înregistrare.
starea civilă, capacitatea civilă ș i identificarea persoanelor fizice menț ionate în prezent
Legea ș i reglementările sale.

ARTICOLUL 6. *Funcț ii specifice. Sunt funcț ii specifice ale RENAP:

a) Centraliza, planifică, organizează, dirijează, reglementează ș i ra ț ionalizează înscrierile de

competenț ă

b) Înregistrarea na ș terilor, căsătoriilor, divor ț urilor, deceselor ș i a altor fapte ș i acte care
modifică starea civilă ș i capacitatea civilă a persoanelor fizice, precum ș i
rezoluț ii judiciare ș i extrajudiciare la care se referă acestea, susceptibile de înscriere
celelelalte acte pe care le indică legea;

c) Men ț inerea în mod permanent ș i actualizat a registrului de identificare a persoanelor

naturale;

d) Emiterea Documentului Personal de Identitate pentru guatemalteci ș i străini

domiciliaț i, precum ș i reînnoirile ș i înlocuirile care atestă identificarea
persoane fizice

e) Emiterea certificărilor pentru respectiva înregistrare;

f) Trimite ț i Tribunalului Suprem Electoral informa ț iile despre cetă ț enii înscri ș i în cadrul celor
opt (8) zile următoare livrării Documentului Personal de Identitate DPI - titular
la aceeaș i; ș i informaț iile pe care Tribunalul Suprem Electoral le solicită pentru îndeplinire
de sus funcț ii, trebuie să fie livrat în termen de cel mult opt (8) zile;

g) Promovarea formării ș i pregătirii personalului calificat de care are nevoie Institu ț ia;

h) A oferi Ministerului Public, autorităț ilor de poliț ie ș i judiciare ș i altor entităț i

de la stat autorizate de Registrul Naț ional al Persoanelor -RENAP-, informaț ia care
 Ace ș tia solicită în legătură cu starea civilă, capacitatea civilă ș i identitatea persoanelor.
naturale;
i) A avea grijă de respectul necondiț ionat al dreptului la identificarea persoanelor fizice ș i al
alte drepturi inerente acestora, derivate din înregistrarea lor în RENAP;

j) Dar informaț ii despre persoane, pe principiul că informaț iile deț inute de RENAP
este publică, cu excep ț ia cazului în care poate fi utilizată pentru a afecta onoarea sau intimitatea
cetăț ean. Se stabileș te ca informaț ie publică fără restricț ie doar numele ș i
numele de familie al persoanei, numărul său de identificare, datele de naș tere sau deces, sexul,
vecinătate, ocupaț ie, profesie sau meserie, naț ionalitate ș i stare civilă, nu ș i adresa de
rezidenț ă

k) Implementa, organizează, menț ine ș i supravegheaț i funcț ionarea registrului dactiloscopic,

faciale ș i altele care sunt necesare pentru îndeplinirea funcț iilor sale;

l) Adepteze plângerea sau să se constituie ca parte civilă în acele cazuri în care

detectează acte care ar putea constitui infrac ț iuni penale în materie de identificare a
persoane fizice; ș i,

m) Îndeplinirea celorlalte funcț ii care i se încredinț ează prin lege.

n) Remedierea incongruen ț elor, erorilor sau duplicatelor, notificate de Tribunalul Suprem

Electoral, fiind necesar să reconstituie Documentul Personal de identificare al titularului acestuia, de
conformitate cu cele stabilite în această Lege.

Tribunalul Suprem Electoral trebuie să respingă informa ț iile care con ț in incongruen ț e,
erori sau duplicări în datele personale sau în Codul Unic de Identificare -CUI- , cu
scopul de a păstra registrul electoral.

ARTICOLUL 7. Coordonare.

Pentru exercitarea funcț iilor sale, RENAP trebuie să menț ină o coordonare strânsă ș i permanentă
cu următoarele entităț i:

a) Tribunal Suprem Electoral;

b) Ministerul de Interne;
c) Ministerul Afacerilor Externe;
d) Spitale publice ș i private ș i centre de sănătate care intervin în procesul de înscriere de
naș teri ș i decese;
e) Organismul Judiciar;
f) Ministerul Public;
g) Municipalităț ile din ț ară; ș i,
h) Orice altă instituț ie de drept public sau privat, când este pertinentă.
 STRUCTURA ORGANICĂ

ARTICOLUL 8. Organizare.
Sunt organe ale Registrului:
a) Directoriu;
b) Director Executiv;
c) Consiliu Consultativ;
d) Birouri Executorii;
e) Direcț ii Administrative.

ARTICOLUL 9.* Despre Directorat.

Directorul este organul de conducere superior al RENAP ș i se compune din trei membri:

a) Un Magistrat al Tribunalului Suprem Electoral;

b) Ministrul de Interne;

c) Un membru ales de Congresul Republicii.

Curtea Supremă Electorală va alege dintre judecătorii săi un membru titular ș i un

membru supleant.
Ministrul de Interni care poate delega reprezentarea sa unuia dintre Viceminiș tri,
designat în mod specific prin Acord Ministerial.
Congresul Republicii va alege un membru titular ș i un membru Suplinitor. Aceș tia vor dura în funcț ia lor

mandat patru (4) ani, putând fi realeș i; convocarea urmând a fi efectuată de către
Congresul Republicii către toț i profesioniș tii care doresc să opteze pentru funcț ie, cu treizeci (30) de zile

de anticipare. În cazul în care încetează să-ș i exercite funcț iile din cauza oricăror cauze stabilite în
prin prezenta lege, Congresul va proceda la înlocuirea sa.
Pentru alegerea acestor membri, titular ș i suplinitor, Consiliul Directiv al Congresului va propune la
Plen pentru desemnarea unei Comisii formată din trei (3) deputaț i din diferite grupuri parlamentare,
care se va ocupa de revizuirea ș i verificarea respectării cerinț elor aplicaț iilor care
au fost primite. Odată ce cele anterior men ț ionate au fost finalizate, Comisia va prezenta Consiliului de Administra ț ie al

Congres pentru lista finală a candidaț ilor, pentru ca aceasta să fie supusă spre aprobat plenului
Congresul ș i se va realiza alegerea, care se va decide prin majoritate simplă de voturi. Va fi ales ca
membru proprietar profesionistul care ob ț ine cel mai mare număr de voturi ș i ca membru
suplente cine îl va succeda în voturile obț inute.

ARTICOLUL 10.* Calităț i.

Membrul Consiliului de Administra ț ie ales de Congresul Republicii, trebuie să completeze următoarele

calidades:

a) Cetăț ean guatemalez;

b) Ser profesionist universitar colegiat; ș i trebuie să dovedească zece ani de experienț ă în exercitare

de la profesie ș i să dovedească o experienț ă de cel puț in zece ani în sisteme informatice; ș i,

c) Ser de recunoscută onorabilitate.

Articolul 9. Atribuț ii ale Directoratului.

Acordul Consiliului 80-2016

Atribuț iile Directoratului:

a) Definirea politicii na ț ionale în materie de identificare a persoanelor fizice;

b) Superviza ț i ș i coordona ț i planificarea, organizarea ș i func ț ionarea sistemului de

identificarea persoanelor fizice;

c) Promovarea măsurilor care vizează întărirea RENAP ș i respectarea acestora

obiective ș i funcț ii, în raport cu actele proprii ale Instituț iei;

d) Aprobat manualele de organizare a posturilor ș i salariilor;

e) Aprobarea conven ț iilor, acordurilor, contractelor ș i oricăror altor dispozi ț ii care se

celebrează cu institu ț ii publice, private, organiza ț ii neguvernamentale,
naț ionale sau internaț ionale, pentru funcț ionarea lor obiș nuită ș i pentru îndeplinirea
obiecte;

f) Emiterea ș i aprobarea regulamentelor pertinente pentru func ț ionarea adecvată ș i eficientă

de sistemele integrate ale Registrului Civil al Persoanelor;

g) A cunoa ș te, în calitate de autoritate supremă, despre resursele administrativă prevăzute în

Legea litigii administrative;

h) Să se asigure că institu ț iile de la care este solicitată informa ț ie, colaborare ș i sprijin
pentru îndeplinirea funcț iilor inerente instituț iei, să o livreze în mod
eficiente ș i eficace;
 i) Aprobat contribu ț iile care se vor acorda institu ț iei ș i în general.
remunerări care să fie precise pentru a acoperi costurile de operare, între ț inere ș i
îmbunătăț irea calităț ii produselor ș i serviciilor pe care le oferă ș i le propune Instituț ia;

j) Aprobat proiectul de Buget de Venituri ș i Cheltuieli al Institu ț iei ș i trimis la

Ministerul Finanț elor Publice

k) A autoriza pe Directorul Executiv, printr-o rezolu ț ie adoptată în ș edinț ă

corespunzător, pentru a delega temporar ș i specific reprezentarea sa legală în
unu sau mai mulț i funcț ionari ai Instituț iei, sau, după caz, un avocat;

l) Stabilirea obiectivelor ș i scopurilor în ceea ce prive ș te acoperirea înscrierilor, pe baza faptelor ș i actelor
informaț ii vitale referitoare la starea civilă, capacitatea civilă ș i alte date de identificare personală, astfel
cum ar fi emiterea Documentului Personal de Identitate;

m) Stabilirea Registrului Civil al persoanelor în municipiile care se vor crea, astfel

cum ar fi Unităț ile Mobile pe care le consideri relevante pentru atingerea obiectivelor tale;

n) Toate cele care sunt compatibile cu natura sa de maximă autoritate a

Instituț ie ș i care se estimează că vor contribui la buna ei funcț ionare; ș i,

o) A autoriza prestarea de servicii din partea RENAP către sectorul public ș i privat care
permite accesarea informaț iilor referitoare la: a) numele ș i prenumele; b) Codul Unic de
Identificare; c) data naș terii; d) sex; e) vecinătate; f) stare civilă; g) ocupaț ie,
profesie sau ocupaț ie; h) naț ionalitate; e, i) data decesului, conform nivelurilor
de acces care se stabilesc în Legea Registrului Naț ional al Persoanelor ș i regulamentul său.

Director Ejecutvo:

ARTICOLUL 17. Despre Directorul Executiv.

Directorul Executiv al RENAP este numit de către Consiliu pentru o perioadă de cinci (5) ani,
putând fi reales.

ARTICOLUL 18.* Calităț i.

Pentru a ocupa funcț ia de Director Executiv al RENAP, se necesită:
a) Ser guatemalteco;
b) Titlu universitar, ca minim, într-una dintre următoarele profesii: inginer în
Sisteme, Inginer Industrial, Licentiat în Sisteme, Licentiat în Administrarea Afacerilor sau
Administraț ie Publică;
c) Ser colegiat activ;
d) Demonstraț i experienț ă de minim cinci (5) ani în sisteme informatice ș i/sau baze de date
date; ș i a acredita o experienț ă minimă de cinci (5) ani în funcț ii de înaltă conducere ș i/sau de direcț ie
superior în administraț ia publică;
e) Ser de recunoscută onoare.
Este este superiorul ierarhic administrativ al RENAP; exercită reprezentarea legală ș i este responsabil
de a conduce ș i a veghea asupra funcț ionării normale ș i adecvate a entităț ii. Este numit de către Direcț ie
pentru o perioadă de cinci (5) ani, putând fi reales.

ARTICOLUL 19. Maxima Autoritate Administrativă.

Directorul Executiv este superiorul ierarhic administrativ al RENAP; exercită reprezentarea

legal ș i este responsabil de conducerea ș i asigurarea funcț ionării normale ș i adecvate a entităț ii.

Articolul 20 Decret 90-2005. Funcț iile Directorului Executiv sunt:

a) A respecta ș i a veghea pentru îndeplinirea obiectivelor institu ț iei, precum ș i a legilor ș i

reglamente;

b) Supunerea la considera ț ia Directorului a chestiunilor ale căror cuno ș tinț e îi apar ț in ș i

a dictamina cu privire la acestea, verbal sau în scris, în funcț ie de importanț a lor;

c) A îndeplini ordinele emise de Directorat;

d) Asista la ș edinț ele Directoratului cu voce, dar fără vot ș i exercită func ț ia de secretar,
subscriind actele corespunzătoare;

e) Planifica, dirijează, supervizează, coordonează ș i administrează toate activită ț ile care sunt
necesare pentru funcț ionarea adecvată a RENAP;

f) Supunerea pentru aprobat la Directorat a regulamentelor interne ș i a modificărilor acestora,

inclusiv cei care î ș i dezvoltă ierarhic structura organiza ț ională ș i
funcț ional, bazat pe structura organică la care se referă articolul opt (8) din
Legea RENAP, precum ș i regimul său de angajări ș i remuneraț ii;

g) Prezentarea către Direc ț ie a proiectului de Buget de Venituri ș i Cheltuieli al Institu ț iei,

pentru aprobarea sa;

h) Atribuirea personalului ș i convenirea tuturor actelor administrative care implică promovări,

removări, transferuri, acordarea de licen ț e, sanc ț iuni ș i acceptarea demisiilor ale
personal de la Institution, conform conformitate cu Legea ș i regulamentele sale;

i) Semnarea contractelor pentru achizi ț ia de bunuri ș i servicii care ar fi necesare pentru

realizarea ș i executarea planurilor, programelor ș i proiectelor instituț iei, odată ce acestea
sunt aprobate de către Directorat;

j) Coordona ș i men ț ine rela ț iile de serviciu cu institu ț iile relevante pentru Registrul Civil ș
de identificare a persoanelor din alte state ș i entităț i străine, în domeniile care
le sunte proprii;

k) Ordin pentru investigarea pierderii ș i dispari ț iei informa ț iilor sau documentelor
legate de starea civilă, capacitatea civilă ș i identificarea persoanelor fizice,
 la fel cum se deduc responsabilităț ile administrative ale celor responsabili de custodia sa ș i
ordonati să se restituie, exercitând acț iunile legale corespunzătoare;

l) Impunerea ș i aplicarea sanc ț iunilor administrative prevăzute în Legea Registrului Na ț iona

de la persoanelor ș i reglementările lor; ș i,

m) Toate cele necesare pentru ca Institu ț ia să î ș i atingă pe deplin

obiective.

ORGAN DE CONSULTANȚĂ Ș I SPRIJIN PENTRU DIRECTORAT

Consiliu Consultativ:

Articolul 22. Consiliul Consultativ.

Acordul Directoratului 80-2016

Este un organ de consultare ș i sprijin pentru Consiliul de Administraț ie ș i Directorul Executiv, ș i va fi compus din
delegatii următori:

a) Un membru ales de Secretarii Generali ai partidelor politice corespunzător

inscriș i în Registrul corespunzător, care este afiliat organizaț iei lor politice;

b) Un membru ales dintre Rectorii Universită ț ilor din ț ară;

c) Un membru desemnat de asocia ț iile de afaceri din comer ț , industrie ș i

agricultură

d) Managerul Institutului Na ț ional de Statistică -INE-; ș i,

e) Un membru ales dintre membrii care formează Consiliul de Administra ț ie

Superintendenta de Administrare Fiscală -SAT-. To ț i membrii Consiliului
Consultvo va avea un înlocuitor. Neîndeplinirea desemnării persoanei care
va integra Consiliul Consultativ din partea entită ț ii nominalizatoare, implicând
responsabilităț ile penale ș i civile care corespund, fără a aduce atingere faptului că se efectuează
numire. Membrii Consiliului Consultativ vor dura în funcț iile lor patru (4)
ani care fac parte din entitatea nominalizatoare.

Articolul 23. Funcț iile Consiliului Consultativ.

Acordul Directoratului 80-2016

Funcț iile Consiliului Consultativ sunt:

 a) Informarea în scris a Directoratului ș i a Directorului Executiv al RENAP despre deficien ț ele care
prezente la Instituț ie, formulând clar faptele, legile încălcate, probele care
evidenț ele, alternative de soluț ie ș i posibile surse de finanț are;

b) A servi ca organ consultativ pentru Directorat ș i pentru Directorul Executiv, cu privire la orice problemă
tehnic ș i administrativ al RENAP;

c) Fiscalizarea în orice moment a muncii RENAP. ș i,

d) În lunile ianuarie ș i iulie ale fiecărui an, Consiliul Consultativ trebuie să trimită
informaț ie semestrială detaliată despre activităț ile sale către diferitele sale organe de numire, astfel
cum ar fi Directoratul RENAP, Tribunalul Suprem Electoral, Congresul Republicii ș i la
biroul superior al Ministerului de Interne. Directoratul ș i Directorul Executiv al
RENAP va trebui să acorde Consiliului Consultativ toate mijloacele ș i resursele necesare pentru
realizaț i-vă funcț iile într-un mod expedient.

ARTICOLUL 23 Bis. * Calităț ile membrilor Consiliului Consultativ.

Los miembros del Consejo Consultvo deberán llenar las siguientes calidades:

a) Să fiu guatemalez;
b) Ser profesional universitar; ș i,
c) Ser de recunoscută onorabilitate.
ARTICOLUL 24 Ter. * Publicitatea rezoluț iilor.
Toate rezoluț iile ș i recomandările făcute de Consiliul Consultativ vor fi publice, precum ș i
rezultatele proceselor de verificare ș i ale auditurilor efectuate, care trebuie să fie
publicate prin intermediul site-ului web al RENAP.

ARTICOLUL 25. Perioada membrilor Consiliului Consultativ.

Membrii Consiliului Consultativ vor ocupa funcț ii timp de patru (4) ani, atâta timp cât formează
parte de la entitatea nominatoare.

ARTICOLUL 26. Preș edinț ia.

Preș edinț ia Consiliului Consultativ va fi exercitată de către membrii care îl compun.
în formă rotativă, pe o perioadă de un an, începând cu cel mai în vârstă ș i continuând în ordine
descendente de vârste. Acelaș i criteriu se va aplica pentru a desemna ordinea vocalelor de
prima la a patra.

ARTICOLUL 27.* Ș edinț e.

Consiliul Consultativ trebuie să organizeze o sesiune ordinară în prima săptămână a fiecărei luni,
convocare anterioară. Preș edintele sau cel puț in trei (3) dintre membrii săi pot convoca la
ș edinț e extraordinare. Membrii acestui organ, atât
ttulares ca suplenti, vor avea dreptul la diurne pentru participarea la sesiuni, dar în niciun caz
se vor plăti mai mult de patru (4) sesiuni lunare. Suma diurnelor va fi stabilită în
reglamento respectvo.

OFICINE EXECUTOARE:
Registrul Central al Persoanelor
DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 31

Registrul Central al Persoanelor este entitatea responsabilă cu centralizarea informa ț iilor

relatarea faptelor ș i actelor înscrise în Registrul Civil al Persoanelor, al organizaț iei ș i
mantenerea arhivei centrale ș i administrarea bazei de date a ț ării. În acest scop, va elabora ș i
va menț ine registrul unic al persoanelor fizice ș i respectiva alocare a codului unic de
identificare; de asemenea, va trimite informaț iile aprobate sau respinse acolo unde este cazul, pentru
eliberarea documentului de identitate personal sau pentru a începe procesul de revizuire. Va avea la dvs.
cargo los Registrele Civile ale Persoanelor pe care le va stabili Directoratul în toate municipiile din
Republica, precum ș i cei asociaț i birourilor consulare ș i Registrului Cetăț enilor. Va fi responsabil
al Registratorului Central al Persoanelor, care beneficiază de credibilitate publică ș i de funcț ionarea acestuia, în plus ...
reglementarea acestui articol se va face conform regulamentului respectiv.
ARTICOLUL 32. Calităț ile Registratorului Central al Persoanelor.

Ce este Registrul Central al Persoanelor?

Este este departamentul care se ocupă de centralizarea informaț iilor referitoare la faptele ș i actele înregistrate în
Registrul Civil al Persoanelor, organizarea ș i între ț inerea arhivei centrale ș i
administrează baza de date a ț ării. În acest scop, va elabora ș i va menț ine registrul unic al
persoane fizice ș i atribuirea respectivă a codului unic de identificare.

Registrul Central al Persoanelor va avea următoarele calităț i:

a) Cetăț ean guatemalez, major;

b) Să fii avocat ș i notar;
c) Patru (4) ani minim de exerciț iu profesional;
d) A fi de recunoscută onorabilitate;
e) Alte reglementări stabilite de regulament.

ARTICOLUL 33. Despre Registrul Civil al Persoanelor.

Registrul Civil al Persoanelor este institu ț ia afiliată la Registrul Central al ...
Persoanele, responsabile de înscrierea faptelor ș i actelor legate de starea civilă, capacitatea civilă ș i altele
datele de identificare a persoanelor fizice din întreaga Republică ș i respectarea dispoziț iilor
că prezenta Lege ș i regulamentul său dispun. Aceste dependenț e vor fi încredinț ate unui Registrator
Civil al Persoanelor, care se bucură de credibilitate publică.

ARTICOLUL 34.* Calităț ile Registratorilor Civili ai Persoanelor.

Registratorii civili ai persoanelor, men ț ionaț i în articolul anterior, trebuie să aibă
următoarele calităț i:

a) Ser guatemalteco;
b) Acredite studii complete de educaț ie medie; preferabil să fie avocat ș i notar sau cu
cel puț in trei ani de studii universitare în domeniul profesional de Avocat ș i Notar.
c) Ser de recunoscută onorabilitate;
d) Alte lucruri pe care regulamentul respectiv le stabileș te.

Declaraț ia de neconstituț ionalitate a incisosului a) din fraza "mai mare de douăzeci ș i cinci de ani", prin Expediț ia

Numărul 1201-2006 din 28-12-2007

*Reformată la litera b) prin Articolul 20, al Decretului Congresului Numărul 392010 din 09-11-2010

ARTICOLUL 35. Atribuț ii ș i funcț ii ale Registratorilor Civili ai Persoanelor.

Registratorii Civili ai Persoanelor menț ionaț i în articolul treizeci ș i trei (33) vor avea
următoarele funcț ii ș i atribuț ii:
a) A avea grijă de funcț ionarea corectă a departamentelor aflate în subordinea sa, precum ș i de excelenț a în
atentia serviciilor solicitate de utilizatori;
b) A semna atunci când este necesar, certificările care se emit în aceste departamente. Acestea
certificările vor conț ine doar informaț iile pe care sistemul informatic central le va desemna;
c) Aducerea la cunoș tinț ă a superiorului său ș i a departamentelor RENAP corespunzătoare pentru
rezolvare, toate acele consulta ț ii sau controverse care se prezintă ș i care această Lege ș i
reglamentele nu îi permit să rezolve;
d) Asistr, în numele RENAP, la acele acte oficiale din localitatea sa în care prezenț a sa este
requirată, informaț ii prealabile ș i autorizaț ie de la superiorul său; ș i,

e) Altele pe care regulamentul le atribuie.

ARTICOLUL 36. * Despre Registrul Cetăț enilor.

Registrul Central al Persoanelor va avea un Departament de Cetăț eni, responsabil de
elaborarea listei persoanelor majore; ș i va fi direct responsabil de a face referire
informaț iile acestuia periodic Tribunalului Suprem Electoral.

Direcț ia Proceselor
DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 37, *Reformat de către Artculo 3, al Decretului Numărul 23-2008 din 17-05-2008

Direc ț ia Proceselor este departamentul responsabil, pe baza informa ț iilor primite de la

Registrul Central al Persoanelor, de emitere a Documentului Personal de Identificare; de asemenea
va organiza funcț ionarea sistemului biometric ș i de grafotecnica. Se va supune regulamentului
respectvo.

Direcț ia de Verificare a Identităț ii ș i Asistenț ă Socială

DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 38
Direcț ia de Verificare a Identităț ii ș i Sprijin Social este entitatea responsabilă de a cunoaș te ș i
rezolvarea problemelor tuturor persoanelor fizice care, din diverse motive, Registrul
Central pentru Persoane îi respinge cererea de înscriere, fiind necesar să facă pentru acest efect
investigaț ii pertinente, colaborând cu persoana interesată pentru a se efectua
Inscripț ie solicitată. Se va reglementa conform regulamentului respectiv.

ARTICOLUL 39. Direcț ia de Formare.

Direcț ia de Formare este departamentul Registrului Naț ional al Persoanelor responsabil de
a instrui întreg personalul RENAP, fără excepț ie. Instrucț ia ș i actualizarea permanentă
este este funcț ia primordială a acestei dependenț e, în acest scop va constitui Ș coala de Pregătire a
Registrul Naț ional al Persoanelor. Se instituie cariera registrală a RENAP. Această Direcț ie se va ghida
conform regulamentului respectiv.

ARTICOLUL 40. Direcț ie.

Registrul Central al Persoanelor ș i birourile men ț ionate anterior vor dispune de un
Director, numit de către Directorul Executiv ș i confirmat de către Consiliu. Exercitarea funcț iei de
Aceș ti Directori sunt incompatibili cu orice altă funcț ie publică. Nu vor putea opta pentru niciuna dintre
aceste funcț ii, candidaț ii la alegeri populare ș i persoanele care ocupă funcț ii de conducere în
organizaț ii politice sau cei care le-au exercitat cu patru (4) ani înainte de candidatura lor. Cei
Directorii trebuie să fie profesioniș ti universitari cu experienț ă ș i pregătire acreditată pentru
îndeplini funcț ia pentru care sunt desemnaț i; obligaț iile ș i atribuț iile de
Directorii se vor stabili în regulamentul respectiv.

Departamentul de Verificare a Identită ț ii: Articolul 42. DECRETE NUMĂRUL 90-2005 Legea
Registrul Naț ional al Persoanelor.

Este dependenț a responsabilă de a cunoaș te ș i de a efectua cercetarea administrativă pertinentă pentru

verificarea identităț ii persoanelor fizice cărora Registrul Central al Persoanelor le
a refuzat înregistrarea în registru sau emiterea Documentului Personal de Identificare –
DPI-, de exemplu, există un conflict în laturile de înregistrare a înscrierii.

DIRECȚII ADMINISTRATIVE
Direcț ia de Informatică ș i Statistică:
DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 42

Direcț ia de Informatică ș i Statistică este entitatea responsabilă de coordonarea activităț ilor legate de
cu stocarea ș i procesarea datelor care se originază din Registrul Central al
Persoane, în raport cu starea lor civilă, capacitatea civilă ș i alte date de identificare. Formulează-i
planuri ș i programe ale Institu ț iei în domeniul competen ț ei sale, informează despre
îndeplinirea obiectivelor instituț ionale programate ș i elaborarea statisticilor pertinente.
Pentru protecț ia bazei de date, această dependenț ă va fi responsabilă de păstrarea ș i elaborarea
de la copiilor de rezervă electronice, supraveghind pentru că acestea să utilizeze de asemenea o copie de rezervă într-un
siturile îndepărtate ș i acestea trebuie realizate simultan cu introducerea datelor ș i procesarea acestora
în sediul central al RENAP, vegheând pentru respectarea normelor ș i celor mai bune practici în domeniu
tehnologică care garantează securitatea lor absolută. Se va supune regulamentului respectiv.

Direcț ia Consultanț ă Juridică:

Departamentul de Notariat: Articolul 43 DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor.

Este este departamentul responsabil cu consilierea ș i gestionarea acț iunilor necesare pentru a verifica
adevarul in legatura cu identificarea unei persoane, atunci când este vorba de un caz de jurisdictie
voluntară ș i aceasta nu poate fi rezolvată pe cale administrativă; de asemenea, exercitarea funcț iei notariale
în cazurile de suport social care sunt necesare.

Direcț ia de Consultanț ă Juridică este departamentul responsabil pentru oferirea de consultanț ă în domeniul său
competenț a tuturor organelor RENAP. Se va conduce după regulamentul respectiv.

Dirección Administratva:
DECRETE NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 44

Direcț ia Administrativă va fi responsabilă pentru organizarea ș i executarea activităț ilor administrative de

la Instituț ia. Propune Directorului RENAP, prin intermediul Directorului Executiv, politica în
administrarea ș i controlul resurselor umane, financiare ș i materiale.

Direcț ia Bugetului:
DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 45

Direcț ia de Buget este entitatea responsabilă de coordonarea ș i conducerea sistemelor de

bugetul ș i raț ionalizarea cheltuielilor; stabileș te ș i evaluează execuț ia bugetară. Se va ghida după
regulamentul respectiv.

Direcț ia de Gestionare ș i Control Intern

DECRETUL NR. 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor
Articolul 46

Direcț ia de Gestionare ș i Control Intern este entitatea responsabilă de formularea de planuri ș i

programe instituț ionale, de a verifica gestionarea administrativă a funcț ionarilor RENAP ș i
a vigila performanț a administrativă, pentru a asigura respectarea strictă a normativelor care
lo rige. Se va reglementa de asemenea de regulamentul respectiv.

ARTICOLUL 47. Calităț ile directorilor.

Directorii Direcț iilor Administrative trebuie să întrunească următoarele calităț i:
a) Cetăț ean guatemalez, major;
b) Ser profesional colegiat;
c) Patru (4) ani minimum de exerciț iu profesional;
d) A fi de recunoscută onorabilitate;
e) Altele pe care regulamentul respectiv le stabileș te.
 REGIM ECONOMIC
ARTICOLUL 48. Despre patrimoniul său.

Patrimoniul RENAP este constituit din resursele statului:

a) Resursele financiare care sunt programate anual ș i care îi sunt alocate în Buget
General de Ingress ș i Egress al Statului.
b) Contribu ț iile extraordinare pe care Statul le va acorda. Resurse proprii:
a) Principalmente cei încasati prin emiterea Documentului Personal de
Identificare, emiterea certificatelor; ș i înregistrarea actelor de competenț a sa ș i
pentru conceptul altor servicii prestate de RENAP;
b) Contribuț iile, alocările, donaț iile, legatele, transferurile ș i subvenț iile, fie că sunt în
bani sau bunuri acordate de persoane fizice sau juridice, entităț i naț ionale sau
extranjeră, inclusiv cele provenite din cooperarea tehnică internaț ională, toate
care nu vor putea avea niciun nivel de condiț ionalitate.

Resursele proprii menț ionate anterior vor constitui fonduri private ale RENAP.
la fel ca resursele financiare provenite din Bugetul General de Venituri ș i Cheltuieli
al Statului care rămân neexecutate în perioada fiscală respectivă.

ARTICOLUL 49. Despre buget.

Proiectul de buget al RENAP va fi prezentat de către Direcț ie Ministerului Finanț elor
Publice, pentru a fi inclus în Bugetul General de Venituri ș i Cheltuieli al Statului, în mod
anual.

DEL DOCUMENTO PERSONAL DE IDENTIFICACIÓN

ARTICOLUL 50. Din Documentul Personal de Identificare.

Documentul Personal de Identificare care poate fi abreviat DPI, este un document public,
personalul este intransferabil, de caracter oficial. Toț i guatemaltecii ș i străinii domiciliaț i
persoanele cu vârsta de peste optsprezece (18) ani, înscrise în RENAP, au dreptul ș i obligaț ia de a solicita ș i
ob ț ineț i Documentul Personal de Identificare. Construi ț i singurul Document Personal de
Identificare pentru toate actele civile, administrative ș i legale, ș i în general pentru toate cazurile
în care prin lege se cere identificarea. Este de asemenea documentul care permite cetă ț eanului
identificarea pentru exercitarea dreptului de vot. Regulamentul respectiv va reglementa ceea ce ț ine de
al DPI.

ARTICOLUL 52. Despre utilizarea sa.

Purtarea Documentului Personal de Identitate este obligatorie pentru toț i guatemaltecii ș i
străini domiciliaț i; utilizarea acestora va fi supusă dispoziț iilor prezentei Legi, regulamentelor ș i
alte norme complementare.

ARTICOLUL 53.* Impresia măsurilor de securitate în document.

Documentul Personal de Identificare va fi imprimat ș i procesat cu materiale ș i tehnici care îi
oferi ț i condi ț ii de inalterabilitate, calitate ș i netransferabilitate a datelor lor; dimensiunea acestora ș i
Celelalte caracteristici trebuie să fie conforme cu standardele interna ț ionale, cum ar fi
ANSI/NIST, ANSI/INCITS, ISO ș i standardele aplicabile ICAO pentru aspectul documentelor, fără a aduce atingere
eficienț a ș i agerimea expediț iei sale. Materialele folosite în fabricarea sa, precum ș i
procedurile proprii ale acesteia trebuie să-i asigure cea mai mare fiabilitate în faț a oricărei încercări
de reproducere, manipulare sau falsificare.

DE LA INSCRIPȚIILOR ÎN REGISTRUL CIVIL AL PERSOANELOR

ARTICOLUL 67. Registrul Civil al Persoanelor.

Registrul Civil al Persoanelor este public, ș i în el se înscriu faptele ș i actele legate de stare
civil, capacitate civilă ș i alte date de identificare personală a persoanelor fizice;
regulamentul de înscriere va stabili ce ț ine de acest aspect.

ARTICOLUL 68. Obligatoriu.

Înscrierile faptelor ș i actelor de stare civilă, capacitate civilă ș i alte date de
identificarea persoanelor fizice, precum ș i modificările acestora sunt obligatorii în faț a
Registrul Civil al Persoanelor. Dreptul de a solicita este imprescriptibil ș i irrenun ț abil.
înscrie astfel de fapte ș i acte. Înscrierile la Registrul Civil al Persoanelor sunt
totalmente gratuite dacă se efectuează în termenul legal.

ARTICOLUL 69. Despre lipsa de înregistrare.

Lipsa înscrierii în Registrul Civil al Persoanelor împiedică obț inerea documentului
Personal de Identificare ș i emiterea oricărei certificări de către RENAP.

ARTICOLUL 70. Înregistrări în Registrul Civil al Persoanelor.

Se înscriu în Registrul Civil al Persoanelor:

a) Naș terile, într-un termen de cel mult treizeci (30) de zile de la producerea acestora;
b) Căsătoriile ș i uniunile de fapt;
c) Decesele;
d) Hotărârile judecătoreș ti care declară absenț a ș i moartea prezumată;
e) Sentinț ele care impun suspendarea sau pierderea părinț iei ș i hotărârile care le
rehabilitare
f) Hotărârile care declară nulitatea ș i inexistenț a căsătoriei, a uniunii de fapt, a
divorț , separarea ș i împăcarea ulterioară;
g) Schimbările de nume sau identificările persoanei;
h) La rezoluț ie care declară determinarea vârstei;
i) Recunoaș terea copiilor;
j) Adopț iile;
k) Capitulaț iile matrimoniale;
I) Sentinț ele de filiaț ie;
m) Străini stabiliț i;
n) Hotărârea care declară interdicț ia temporară sau permanentă;
o) La desemnarea, el demisionarea, el renunț area tutorului, protutorului ș i păzitorilor;
p) Declaraț ia de faliment ș i reabilitarea acesteia; ș i,
q) Actele care, în general, modifică starea civilă ș i capacitatea civilă a persoanelor fizice.
Toate înscrierile anterioare vor fi notate în registrul individual care va fi creat pentru fiecare
cetăț ean înregistrat.

ARTICOLUL 71.* Înregistrările de naș tere.

Înscrierile de naș tere trebuie efectuate în termen de ș aizeci (60) de zile de la
naș tere, ș i se pot înregistra în locul unde a avut loc naș terea sau în locul
unde îș i au stabilită rezidenț a părinț ii sau persoanele care exercită autoritatea parentală. Cele
alte înscrieri referitoare la starea civilă, capacitatea civilă, precum ș i certificările derivate din
aceleaș i, vor putea fi efectuate în oricare dintre Registrul Civil al Persoanelor la nivel naț ional.
*Reformat prin Articolul 9, din Decretul Numărul 23-2008 pe 17-05-2008

ARTICOLUL 72. Naș teri în străinătate.

Înscrierea naș terilor întâmplate în străinătate poate fi efectuată la cererea părț ii, în faț a
agenul consular respectiv sau direct la RENAP. Se va supune regulamentului
respectvo.

ARTICOLUL 84. Termen de înscriere.

Toate înregistrările faptelor ș i actelor referitoare la starea civilă ș i capacitatea civilă a persoanelor
naturale la care se referă prezenta Lege, vor fi efectuate în termen de treizeci (30) de zile
decesul unor sau altora; altfel, înscrierea va fi considerată tardivă. În niciun caz
în caz contrar, dreptul de a se înscrie se va pierde. Toate înscrierile care se fac în termenul de
treizeci (30) de zile vor fi efectuate gratuit. Toate înscrierile întârziate vor avea un
costul care va fi stabilit în regulamentul respectiv.

ARTICOLUL 85. Agenț i Consulari.

Agenti consulari ai Republicii acredita ț i în străinătate vor ț ine eviden ț a celor
naș teri, căsătorii, schimbări de naț ionalitate ș i decese ale guatemalezilor rezidenț i
o trecători în ț ările în care aceș tia îș i exercită funcț iile. De fiecare naș tere, deces,
matrimoniu sau schimbare de na ț ionalitate care se confirmă, trebuie să notifice RENAP pentru a fi
introduse în baza de date a acestuia.

DESPRE INFRACTIUNI Ș I SANCTIUNI ADMINISTRATIVE

ARTICOLUL 86. Despre infracț iuni.

Se consideră infracț iuni la prezenta lege, acț iunile sau omisiunile care în exerciț iul funcț iei lor
o su funcț ie comit angajaț ii ș i/sau funcț ionarii RENAP. Constituț in infracț iuni, cele care
de regulă se men ț ionează, indiferent de ac ț iunile penale ș i/sau civile care
correspondan:

a) Modifica informaț ia conț inută în înscrisurile de registru;

b) A obliga la obț inerea de certificări cu informaț ii falsificate;
c) Întârzierea livrării rapoartelor, scrisorilor, certificatelor ș i oricăror alte documente, fie că este vorba de
autoritatea care îl solicită sau persoana care îl cere;
d) A livra parole, formulare sau alte documente fără susț inerea cererii respective;
e) Făcând uz necorespunzător de cheia de acces la baza de date sau permiț ând altei persoane să acceseze
la aceeaș i, fără autorizaț ia respectivă;
f) Divulgarea prin orice mijloc a informaț iilor confidenț iale pe care, din cauza funcț iei sau oficiului său, le cunoaș te;
y,
g) Extrac ț ie de informa ț ii documentare sau electronice fără autoriza ț ia corespunzătoare. ARTICOLUL 87.
Sancț iuni.
Fără a aduce atingere responsabilităț ilor penale ș i civile imputabile infractorului, se vor impune de către
parte a Directorului Executiv sancț iunile următoare:
a) Suspendare temporară a activită ț ilor sale, pentru o perioadă de cel pu ț in o lună calendaristică, de
conformitate cu gravitatea infracț iunii comise;
b) Suspendarea definitvă a activităț ilor sale, având în vedere gravitatea infracț iunii comise sau când
se face răspunzător de două suspendări temporare.

DE LA RESURSELOR ADMINISTRATIVE

ARTICOLUL 88. Despre căile de atac.

Împotriva hotărârilor emise de Directorat sau de Directorul Executiv, se pot formula
resurse administrative pe care le stabileș te Legea Contenciosului Administrativ

DE LA DISPOZIȚIILE TRANSITOARE

ARTICOLUL 91. Trecător.

Temporalitatea Cărț ii de Vecinătate. În procesul electoral 2007, singurul document valabil
pentru a vota atât în prima, cât ș i în a doua rundă va fi Cédula de Vecindă, astfel încât
cetăț enii trebuie să o păstreze în acest scop, indiferent de data la care a început
procesul de emitere a Documentului Personal de Identitate.
De asemenea, în scopul exclusiv al înlocuirii Cartei de Vecinătate din cauza pierderii sau deteriorării, al
persoane fizice care figurează în registrul electoral, Registrul de Vecinătate va continua
realizând această funcț ie.

ARTICOLUL 92.* Al patrulea transitoriu. Înlocuirea cărț ii de identitate.

Substituirea Cărț ii de Vecinătate trebuie efectuată cel târziu până la doi (2) ianuarie două
mil trece (2013), prin Documentul Personal de Identificare -DPI-.
În consecinț ă, cédulile de vecinătate care au fost emise în baza Decretului Numărul 1735
Legea Cărț ilor de Vecinătate îș i va pierde valabilitatea ș i eficienț a începând cu data de 2 ianuarie 2000.
trece; începând cu această dată, orice autoritate publică sau privată va trebui să ceară, ca singur document
de identificare personală, prezentarea Documentului Personal de Identificare -DPI-.
*Reformat prin Articolul 1, al Decretului Congresului Numărul 29-2007 din 09-06-2007
*Fără loc acț iunea de neconstituț ionalitate a celui de-al doilea paragraf, prin Dosarul Numărul 1201-2006 din 28-12-2007
Reformat prin Articolul 10, al Decretului Numărul 23-2008 pe 17-05-2008
*Reformat de Articolul 22, din Decretul Congresului numărul 39-2010 la 09-11-2010

ARTICOLUL 95.* Al ș aptelea Transitor.

De la actualele Registre Civile. Începând cu crearea RENAP, toate informaț iile conț inute
în cadrul Registrului Civil actual, în medii electronice sau manuale, devine parte
integral al acestuia. Registrele Civile trebuie să utilizeze procedurile ș i mecanismele de
înscriere, precum ș i a încadra funcț iile sale în modul de operare ș i tehnologia care urmează să fie utilizată.
RENAP implemente, totul urmând să se poată efectua în mod progresiv, având grijă că pe durata
în această perioadă, în niciun moment să nu se suspende activitatea ș i funcț ionarea Registrului Civil
actuale. Aceste proceduri ș i mecanisme vor fi utilizate pentru înregistrarea faptelor ș i
acte relative la starea civilă, capacitatea civilă ș i alte date de identificare a persoanelor
naturale.
ARTICOLUL 102.* Al 14-lea Articol Provizoriu. Ministerul de Interne.
De la Ministerul de Interne. Este sub responsabilitatea Ministerului de Interne, prin intermediul Registrului
de Persoane Juridice, înscrierea ș i înregistrarea persoanelor juridice reglementate în articolele 438
articolul 440 din Codul Civil ș i celelalte legi, fiind necesar să implementeze pentru acest efect mecanismele ș i
proceduri pentru înscrierea, înregistrarea ș i arhivarea acestora, precum ș i emiterea regulamentelor ș i a tarifelor
respectvo, pentru îndeplinirea fidelă a funcț iilor sale ș i încasarea pentru serviciile pe care le prestează.
Registrul persoanelor juridice îș i va avea sediul central în departamentul Guatemala ș i va putea
a avea subsediu sau delegaț ii în departamentele sau municipiile pe care le stabileș te Ministerul
Guvernare, în sarcina unuia sau mai multor registratori care trebuie să fie avocaț i ș i notari, colegi.
activi, guatemalezi de origine, a fi în exercitarea drepturilor lor cetăț eneș ti ș i a fi recunoscuț i
onorabilitate.
Se exceptă de la aplicarea prezentului articol, registrul, autorizaț ia ș i înscrierea de...
asocia ț ii de vecini, asocia ț ii comunitare pentru dezvoltare, asocia ț ii ale
comunită ț ile popoarelor indigene la care se referă articolele 19, 20 ș i 21 din Cod
Municipal ș i la care se referă Legea Consiliilor de Dezvoltare Urbană ș i Rurală, cum ar fi
organizaț ii ale Consiliilor Municipale de Dezvoltare -COMUDES- ș i Consiliile Comunitare
de Dezvoltare COCODES-. La fel ca ș i Comiteturile Educa ț ionale -COEDUCAS- ș i Consiliile Ș colare
reglementate de Acordul Guvernamental Numărul 327-2003 din 29 mai 2003, care se
se vor înscrie pentru înregistrarea ș i autorizarea lor la primăria locului care le corespunde.

CONCLUSIONES
1. Crearea Registrului Na ț ional al Persoanelor RENAP era de o mare importan ț ă deoarece
a îmbunătăț it caracteristicile de securitate ș i calitate ale documentului de identificare, care până la
atunci era certificatul de vecinătate, care era un document care se deteriora cu uș urinț ă ș i
era altamente falsificabil. A crea o entitate autonomă, cu personalitate juridică, tehnică ș i
independent care se responsabil de emiterea ș i administrarea Documentului Personal de
Identificare-DPI-.

2. Este evident că cédula de vecinătate nu mai îndeplinea cerin ț ele unei lumi fiecare
zi modern, de aceea a fost necesar să se creeze un Document Personal de identificare
(D.P.I.), care permite existenț a legală a persoanei umane, precum ș i exercitarea drepturilor acesteia
drepturile ș i respectarea obliga ț iilor sale, străine în raport cu condi ț ionările politice sau
intervenț ii, care, dacă nu sunt clarificate, va fi imposibil să ajungem să avem o instituț ie
cu credibilitate pentru societatea guatemaleză.

BIBLIOGRAFIA
 DECRETUL NUMĂRUL 90-2005.
Legea Registrului Naț ional al Persoanelor

file:///C:/Users/valentna/Downloads/[Link]
htps://[Link]/wiki/Registro_Nacional_de_las_Personas_(Guatemala)
htps://[Link]/notcias/istoricul-registrului-naț ional-al-persoanelor-renap
htps://[Link]/sites/default/files/informacion-publica/Acuerdo-de-Directorio-del-
RENAP-Nr.-[Link]