Natura sociologiei

Sociologia este ramura cunoașterii și are propriile sale caracteristici. Sociologia are diferite
natura în societate. Este diferită de alte științe în anumite privințe. Următoarele sunt
principalele caracteristici ale sociologiei, enumerate de Robert Bierstedt în cartea sa "Ordinea Socială"
iar ele sunt după cum urmează:-

Sociologia este o știință independentă: - Nu este tratată și studiată ca

ramură a oricărei alte științe, cum ar fi filosofia sau filosofia politică sau istoria.

2. Sociologia este știința socială și nu o știință fizică:- Ca un

științele sociale se concentrează asupra omului, comportamentul său social, activitățile sociale și
viața socială.
3. Sociologia este o disciplină categorică și nu una normativă:-
Sociologia "se limitează la enunțuri despre ceea ce există, nu despre ceea ce ar trebui să fie sau ar putea să fie". Ca un
știința socială sociologia este în mod necesar tăcută cu privire la întrebările de valoare și este etic neutrală.

4. Sociologia este știința pură și nu o știință aplicată:-

scopul principal al științei pure este dobândirea cunoștințelor și nu îi pasă dacă
cunoștințele dobândite sunt utile sau pot fi puse în aplicare.

5. Sociologia este o știință relativ abstractă și nu o

știința concretă: - Sociologia nu se limitează la studiul acestei societăți sau al acelei
societate sau organizație socială particulară, sau căsătorie, sau religie, sau grup și așa mai departe. Este în aceasta
simț simplu că sociologia nu este o știință abstractă nici concretă.
6. Sociologia este generalizatoare și nu particularizatoare sau
individualizarea științei: - Sociologia încearcă să descopere legile sau principiile generale despre
interacțiunea și asocierea umană, despre natura, din, conținutul și structura umană
grupuri și societăți. Încearcă să facă generalizări pe baza studiului unor selectate
evenimente.
7. Sociologia este știința generală, nu o știință specială: - Domeniul
informația sociologiei este generală, nu specializată. Se ocupă cu interacțiunea umană și
viața umană în general. Studiază doar activitățile umane într-un mod general. Antropologia și sociala
psihologia se consideră adesea o știință socială generală.
8. Sociologia este atât o știință rațională, cât și o știință empatică: - Există două
modalități largi de abordare a cunoașterii științifice. Empirismul este abordarea care pune accent pe
experiența și faptele care rezultă din observație și experimentare. Raționalismul este
subliniază rațiunile și teoriile care rezultă din inferența logică.
Sub-diviziuni sau ramuri ale sociologiei
Sociologia este o disciplină în creș tere rapidă ș i populară. Sociologii sunt la lucru pentru a aduce în domeniul său
de studiu aproape toate aspectele vieț ii sociale a omului. Sociologia are o tendinț ă de a se fragmenta în
o listă nesfârș ită de specialităț i. Astfel, are mai multe domenii specializate de cercetare, fiecare dintre ele
poate folosi propria abordare ș i tehnici. Astfel încât sociologia să aibă sub-diviziuni sau
filiale ș i acestea sunt după cum urmează:-

1. Sociologie istorică :- Istoric este una dintre ramurile de

sociologie. Într-un sens în care toate cercetările sociologice sunt istorice pentru sociologi
de obicei se intră în registrele referitoare la evenimentele care au avut loc sau au fost
observat. 'Istoria socială este istoria care se ocupă de relaț iile umane, tiparele sociale,
moravuri ș i obiceiuri ș i instituț ii importante în afară de monarhie ș i armată.

2. Sociologia cunoaș terii Sociologia cunoaș terii este de asemenea

ramurile sociologiei. Această ramură presupune ideea "că cunoaș terea noastră este în anumite
măsurarea unui produs social". În cartea "Noua Ș tiinț ă" (1725), Vice a încercat să arate cât de eroic
literatura a constituit modul de gândire al unui anumit tip de societate. " Conform lui Marx ș i
Engles, toată cunoaș terea a fost distorsionată, direcț ionată ș i condiț ionată de conș tiinț a interesată
ș i inconș tient, al claselor exploatate ș i exploatatoare în conflict.

3. Sociologia politică În vremea lui Aristotel, gânditorii au fost

realizând un studiu sistematic al fenomenelor politice concrete. Ei au observat cum
fenomenele politice influenț ează ș i sunt influenț ate de restul structurii sociale ș i
cultură. Aș a cum spune Semelser N.J., "Sociologia politică poate fi definită ca studiul
interrelaț ia dintre societate ș i politică, între structurile sociale ș i politice
instituț ii

4. Ecologie socială sau umană Ecologia este o ramură a biologiei ș i

s-a concentrat în mare parte asupra mediului animalelor ș i plantelor inferioare. Se referă la
influenț a mediului asupra ecologiei umane. O comunitate, din punct de vedere ecologic
viziune, include o zonă focală plus teritoriul înconjurător. Dimensiunea sa este determinată de amploarea
influentei sale economice si sociale. Această concepț ie ecologică este folosită de sociologi în
studiul lor al comunităț ii.

5. Sociologia ruralăSociologia rurală este un domeniu specializat al sociologiei.

se ocupă cu societatea satului sau societatea rurală. Este un studiu sistematic ș i ș tiinț ific al mediului rural
sociologia. " Sociologia rurală este sociologia vieț ii rurale în mediu rural" de Sanderson. "
Sociologia rurală este acel studiu al relaț iilor umane în mediu rural" de Bertand. Aceasta oferă
cunoș tinț ele despre fenomenele sociale rurale care ne pot ajuta în a face o contribuț ie
la dezvoltarea societăț ii rurale.
6. Militarii Sociologiei
7. Sociologia populară
[Link] urbană
[Link] Artelor
10. Sociologia comportamentului sexual
[Link] Culturii
[Link] Ac ț iunii
Sociologia industrială
14. Sociologia Economică sau Sociologia Vie ț ii Economice
[Link] societă ț ii de masă
[Link] metodologiei
[Link] Structurii Sociale
18. Sociologia Teoriei
[Link] psihologiei, etc
Astfel, sociologia are multe ramuri în studiul societăț ii. Sociologia a făcut deja
studii intensive în domenii precum stratificarea socială, mass-media de comunicare, public
opinie ș i birocraț ie. Orizonturile sociologiei se lărgesc treptat. Domeniul său este
devenind mai larg pentru a cuprinde toate domeniile vieț ii sociale a omului
 Duminică, 14 martie 2010
Utilizările sociologiei
Sociologia este cea mai tânără ș tiinț ă socială în comparaț ie cu celelalte ș tiinț e sociale. Aceasta este treptat
s-a dezvoltat ș i totuș i a făcut progrese remarcabile. În vremurile moderne, există o creș tere
realizarea studiului ș tiinț ific al fenomenelor sociale ș i mijloacele de promovare a ceea ce Prof.
Giddings numeș te adecvarea umană (bunăstarea umană). Studiul sociologiei are o mare valoare
în special în societatea modernă complexă, iar unele utilizări ale sociologiei sunt următoarele :-

9. Sociologia studiază societatea într-un mod ș tiinț ific. Ș tiinț ific

cunoș tinț e despre societatea umană sunt necesare pentru a atinge
progres în diverse domenii.
10. Sociologia îmbunătăț eș te înț elegerea noastră asupra societăț ii ș i
creș te puterea acț iunii sociale. Cunoaș terea societăț ii, sociale
grupuri, instituț ii sociale, etc. ne ajută să conducem o viaț ă socială eficientă
viaț ă.
11. Sociologia aruncă mai multă lumină asupra naturii sociale a omului.
Sociologia se aprofundează în natura socială a omului. Examinează
relaț ia dintre individ ș i societate, impactul
societate asupra omului ș i alte probleme.
12. Studiul sociologiei ne ajută să cunoaș tem nu doar societatea noastră
ș i bărbaț i, dar ș i alț ii, motivele lor, aspiraț iile, statutul,
ocupatiile, tradiț iile, obiceiurile, instituț iile, cultura, etc. Într-o
societăț i industrializate masive sunt experienț e.
13. Contribuț ia sociologiei nu este mai puț in semnificativă în
îmbogăț irea culturii. Sociologia ne-a oferit pregătire pentru a avea
abordare raț ională a întrebărilor referitoare la noi înș ine, religia noastră
obiceiuri, norme, instituț ii, valori, ideologii etc. A făcut
să devenim mai obiectivi, critici ș i lipsiț i de pasiune.
14. Un alt aspect al laturii practice a sociologiei este studiul
al marilor instituț ii sociale ș i relaț iile indivizilor fiecărei
unul dintre ei. Acasă ș i familia, căsătoria ș i familia ș coala ș i
educaț ia, religia ș i moralitatea, etc. sunt câteva dintre principalele
instituț ie, prin care societatea funcț ionează.
15. Sociologia este utilă ș i ca materie de predare. Sociologia este o
profesia în care competenț a tehnică aduce recompensele sale.
Sociologii, în special cei instruiț i în procedura de cercetare, sunt în
cererea în creș tere în afaceri, industrie guvernamentală,
comunicări, asistenț ă socială, etc. ș i multe alte domenii de
viaț a comunităț ii.
16. Necesitatea studiului sociologiei este mai mare, în special în
ț ări subdezvoltate. Sociologii au tras acum
atentia economiș tilor faț ă de factorii sociali care au
a contribuit la retrogradarea economică a câtorva ț ări.
Economiș tii au realizat acum importanț a sociologiei
cunoș tinț e în analizarea afacerilor economice ale unei ț ări.
17. Studiul societăț ii este de o importanț ă primordială în rezolvarea
probleme sociale. Lumea actuală este cea mai bună cu mai multe probleme sociale
probleme de o mare magnitudine precum sărăcia, cerș etoria,
ș omaj, prostituț ie, supra-populaț ie, probleme rasiale
criminalitate, alcoolism, intangibil, etc. O analiză atentă a acestor
problemele sunt necesare pentru a le rezolva.
18. Cunoș tinț ele sociologice sunt necesare pentru a înț elege ș i
planificarea societăț ii. Planificarea socială a fost facilitată de
sociologie. Sociologia este adesea considerată un vehicul al reformei sociale
ș i reorganizarea socială. Joacă un rol important în
reconstrucț ia societăț ii.
19. Utilitatea practică a tehnicilor sociologice.
tehnici dezvoltate de sociologi ș i alț i specialiș ti în domeniul social
oamenii de ș tiinț ă sunt adoptaț i de alț ii. Un sondaj social a fost dezvoltat ș i
folosit în principal de sociologi ș i statisticieni, a devenit un
un instrument esenț ial al cercetării de piaț ă ș i al sondajelor politice. Socilogii
oferi o cantitate mare de informaț ii care sunt utile în a face
decizii privind politica socială.
20. Studiul societăț ii a ajutat mai multe guverne să promoveze
bunăstarea oamenilor tribali. Nu doar societăț ile civilizate,
 dar chiar ș i societăț ile tribale se confruntă cu mai multe probleme socio-economice
ș i probleme culturale. Acum se fac eforturi pentru a trata
tribal nu se compară cu restul oamenilor civilizaț i.
21. Sociologia este de mare ajutor practic în sensul că ne menț ine la zi
la zi cu situaț iile sociale ș i dezvoltările moderne. Sociologie
a fost foarte responsabil în schimbarea atitudinilor noastre faț ă de
oameni de aceeaș i condiț ie. A ajutat oamenii să fie catolici în viziune
ș i deschis la minte în spirit. A minimizat distanț a mentală
ș i a redus decalajul dintre diferite popoare ș i comunităț i.
22. În sfârș it, aș a cum a subliniat prof. Giddings, "Sociologia ne spune
cum să devenim ceea ce ne dorim să fim.
Astfel, sociologia a fost folosită în diferitele domenii ale sociologilor în sarcina de dezvoltare a
societatea ș i pentru bunăstarea societăț ii. Sociologia este la fel de importantă pentru a forma o societate bună,
comunitate, ș i o lume întreagă.

Principiile de bază ale psihologiei sociale

Chuck Huff, Colegiul St. Olaf
după Eliot Smith și Diane Mackie (1995) Psihologie socială. Editura Worth.
There are individual differences in the extent towhich these
declarațiile descriu orice individ în particular. Personalitate
psihologia este, în parte, studiul acestor diferențe individuale. Dar
toți oamenii, într-o anumită măsură, se comportă într-un mod consistent cu acestea
principiile psihologice sociale
Două axiome fundamentale ale psihologiei sociale

[Link]ț ia socială a realităț ii. Viziunea fiecărei persoane asupra realităț ii este o
construcție modelată de procese cognitive, emoționale și sociale. Aproape
orice percepție complexă (de exemplu, percepția intenției altuia) este o socială
construcție. Multe percepții simple (de exemplu, variația în mișcare a unei
lumina) sunt de asemenea influențate de procesele menționate mai sus. Extentul în care o
perception "feels" immediate is no guide to the extent of construction.

24. Pervazivitatea influenței sociale. Alți oameni influențează practic toate aspectele ale noastre.
gânduri, sentimente și comportament. Aceasta se întâmplă fie că ceilalți sunt
prezenți fizic sau nu, și dacă recunoaștem influența sau nu. Noi
are biased to not recognize this influence, unless it works in our favor (e.g.,
ca o scuză).
Trei principii motivaționale
Aceste principii motivaționale ghidează construcția socială a realității,
și procesul de influență socială. În orice situație particulară, ei
poate oferi atât impulsuri contradictorii, cât și complementare.

20. Oamenii se străduiesc pentru măiestrie. Oamenii caută să înț eleagă ș i să prezică.
evenimente în lumea socială pentru a obține recompense. Oamenii se bucură să se simtă
competenți și eficace și vor lucra pentru a obține aceste sentimente. Oamenii vor
evitați situațiile în care aceste sentimente sunt amenințate. Oamenii pot distorsiona
stăpânirea lor efectivă pentru a obține un sentiment de stăpânire.

Oamenii caută conectivitate. Oamenii caută sprijin, simpatie și acceptare.

de la oamenii și grupurile de care le pasă și pe care le valorează. Oamenii se vor comporta în
modalități care vor crește simpatia din partea acestor grupuri.

22. Oamenii valorează "eu ș i ai mei." Oamenii doresc să se vadă pe ei înș iș i ș i pe alț ii
oameni și grupuri conectate între ele, într-o lumină pozitivă. Ei vor
colectați informații în sprijinul acestei motivații și distorsionați informațiile
pentru a se conforma cu aceasta.

Trei Principii de Procesare

Aceste trei principii de procesare funcționează împreună într-un mod reciproc.
mod de susținere pentru a ne ghida eforturile cognitive în înțelegere
noi înșine și alții.

Conservatorism. Punctele de vedere stabilite se schimbă încet. Punctele de vedere ale indivizilor și grupurilor
lumea este lentă să se schimbe și predispusă să se perpetueze.

Accesibilitate. Informațiile accesibile au efecte mari. Informația care este cea mai
disponibilitatea imediată are cel mai mare impact asupra gândurilor, sentimentelor și comportamentului.

Superficialitate vs. Adâncime. Oamenii de obicei depun puț in efort în a se ocupa de

informații. Când sunt motivați în mod specific, totuși, pot fi convinși să
procesează informații în profunzime mai mare.