0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări10 pagini

Cântul Lui Roland

Cântecul lui Roldan este o poveste despre bătălia de la Roncesvalles, unde Roldan, nepotul lui Carol cel Mare, apără armata împotriva sarracenilor. Trădarea lui Ganelon duce la o luptă sângeroasă, în care Roldan și prietenul său Oliveros își pierd viața, dar Carol cel Mare se răzbună pe trădători. Lucrarea subliniază valorile eroice și idealurile cavaleriei medievale, evidențiind loialitatea și curajul în fața morții.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări10 pagini

Cântul Lui Roland

Cântecul lui Roldan este o poveste despre bătălia de la Roncesvalles, unde Roldan, nepotul lui Carol cel Mare, apără armata împotriva sarracenilor. Trădarea lui Ganelon duce la o luptă sângeroasă, în care Roldan și prietenul său Oliveros își pierd viața, dar Carol cel Mare se răzbună pe trădători. Lucrarea subliniază valorile eroice și idealurile cavaleriei medievale, evidențiind loialitatea și curajul în fața morții.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Cântecul lui Roldan

Aceasta este o poveste despre bătălia de la Roncesvalles pentru Roldan ș i paladinii săi curajoș i.
De cum a apărat armata lui Carol cel Mare de un atac al maurilor.

Această poveste a fost preluată din "cântecul lui Roland" se numea aș a pentru că prima dată
ceea ce s-a scris a fost în vers. Apoi i s-a pus muzică ș i a fost cântată de un trobador ș i de altul.

El Cântecul lui Roland

Regele Carol cel Mare al Franț ei invadează Spania pentru a avea astfel puterea asupra ei,
deja invadase totul, dar doar frumoasa oraș Zaragoza nu fusese cucerită, cei
sarracenos nu sunt dispuș i să-ș i piardă puterea asupra Spaniei, aș a că regele Marsin
trimite-l pe Blancardin să vorbească cu regele Carol cel Mare ș i să-i spună că este dispus să
botează-te dacă nu invadează regatul său ș i ca dovadă că o va face îi dă 20 de ostatici, plus
toate acestea sunt o minciună, dar Carol cel Mare crede în ele ș i îl trimite pe Ganelon prin decizie de
Roldan îi dă un răspuns, Canelón se supără pentru că ș tie că dacă merge la unde este regele
Marsin, îl va lipsi de viaț ă ș i atunci el nu se va putea întoarce la iubita sa Franț a ș i nu
îș i va revedea fiul ș i soț ia, care este sora regelui Carol cel Mare, astfel că în timpul
călătoria lui cu Blancardin plănuieș te modul de a se răzbuna pe fiul său vitreg Roldan pentru că l-a
trimis la moarte, când ajunge la regele Marsin îi dă mesajul pe care i l-a spus
Carlomagno de că dacă îș i respecta cuvântul, îi va înmâna jumătate din Spania, dar dacă nu o va face...
făcea, aș lua Zaragoza ș i l-aș duce pe el la închisoare pentru a-i lua viaț a, regele Marsin se
s-a furisat, dar Blancardin s-a interpus între ei pentru a nu se lua la bătaie ș i i-a comentat despre
ceea ce au vorbit pe drum, că Ganelòn promisese să-i predea lui Roldan, cel mai
valiant al războinicilor lui Carol cel Mare ș i astfel ar avea pace pentru viitor deoarece nu
nu ar fi nimeni atât de puternic ș i curajos ca el pentru a ataca Zaragoza, planul era că
când vor trece prin Roncesvalles pentru a se întoarce în Franț a, Ganelòn se va ocupa de
ca Roldan ș i Oliveros să fie în spatele frontului ș i astfel armata din Zaragoza ar putea
atracarlos ș i fiindcă armata lui Roldan ar fi mai mică, ar pierde ș i astfel
matarían, regele Marsin a acceptat ș i soț ia sa Bramimonda i-a înmânat câteva bijuterii pentru a că le
le oferi cadou soț iei sale ca recompensă pentru favoarea pe care le-a făcut-o, aș a că se întoarce
Ganelòn ca ș i cum nimic ș i îi spune regelui Carol cel Mare toate minciunile pe care le aveau planificate.
ca să cadă în capcană, regele crede totul, dar noaptea are niș te vise foarte
străini în care Ganelòn se opreș te în faț a lui ș i rupe o lance ș i altul în care o leopardă
atacă regele, dar un câine iese din senin ș i îl apără, la sfârș itul visului regele nu poate
să ș tii cine câș tigă bătălia ș i în dimineaț a următoare porneș te pe drumul spre Franț a, gânditor
despre visele pe care le-a avut, la întoarcere Ganelòn propune ca Roldan să fie în retragere
dacă sarracenii ar uitat pactul lor ș i ar dori să atace. Roldán acceptă ș i doar
cere douăzeci de mii de soldaț i pentru acest scop. Când se întorceau, au trecut prin pasul
de Roncesvalles, iar lupta se desfăș oară exact aș a cum au plănuit regele Marsin ș i Ganelòn;
para poder ganar la batalla cada francés tenia que matar a cinco sarracenos y no sufrir
nici o pierdere; Roldán a observat că erau puț ini în armata sa, dar totuș i nu acceptă să ...
sugestie de a cânta la olifantul din fildeș pe care îl purta la gât pe care i l-a dat Oliveros. Aș a
începe bătălia ș i o câș tigă Roldan, dar lasă un duș man în viaț ă care se întoarce la al său
reyul îi explică că armata lui Roldan s-a redus la mai puț in de jumătate din armata sa
ș i că dacă îl atacă acum poate câș tiga, dar regele ș i-a dat seama că armata lui Roldan
nu era uș or de învins aș a că a decis să trimită mai întâi o parte din noul său exerciț iu ș i la
final când ar fi fost epuizat cel de Roldan, aș trimite la a doua parte ș i astfel s-ar încheia
cu el, aș a a făcut ș i când a sosit a doua jumătate a armatei lui Marsin, deja aveau doar
300 bărbaț i ș i atunci Roldán a decis să sune olifantul, regele auzindu-l spune: este
elefantul lui Roldan trebuie să mergem să-l ajutăm, dar Ganelòn îi spune că nu este adevărat, că
cum poate crede că Roldan ar avea nevoie de ajutor ș i regele îl ascultă ș i renunț ă să meargă în urmărirea lui
ajută, ascultă din nou olifantul ș i iarăș i căde în capcana lui Ganelòn dar la
tercera vez que se escucha el olifante se da cuenta de la traición. El rey Carlomagno lo oye
ș i merge la bătălie, dar ajunge prea târziu, Roldán ș i Oliveros fuseseră deja uciș i
de către saraceni. Regele Carol cel Mare s-a înfuriat foarte tare, pentru a găsi corpurile fără
viaț a lui Roldan ș i Oliveros ș i le iau inimile ș i le duc să fie îngropate. Atunci
înț elege ce voiau să spună visele sale ș i pentru această trădare, dă ordine să fie judecat Ganelòn ș i
i se dă pedeapsa cu moartea, astfel moare Ganelòn ș i plăteș te pentru ceea ce i-a făcut lui Roldan, atunci el
regele Carol cel Mare se întoarce la Zaragoza ș i îl înfruntă pe regele Marsin, aș a cum jurase că va face ș i
toma pe soț ia sa ș i o duce în Franț a pentru a o boteza ș i astfel o face, cu numele de Julia, asta este
de făcut.

Personaje

Carlomagno: Este împăratul Franț ei.

Marsin: Este regele Zaragoza

Blancardin: Este cavalerul ș i consilierul lui Marsin.

Roldán: Este este nepotul lui Carol cel Mare ș i cel mai curajos dintre cavalerii săi.

Oliveros: Este este cel mai bun prieten al lui Roldán ș i fratele logodnicei acestuia.

Ganelòn: Este este tatăl vitreg al lui Roldan, pentru că este căsătorit cu sora lui Carol cel Mare ș i el
care în final îl trădează pe Roldán.

Bramimonda: Este soț ia regelui Marsin.

Turpìn: Este este arhiepiscopul din Reims ș i cel care, într-un final, îi oferă iertarea lui Oliveros pentru
păcatele comise, i se dau pe câmpul de luptă.

Prima parte: Trădarea.


În ș apte ani, Carol cel Mare a cucerit toată Spania, cu excep ț ia Saragosei.
oraș ul care este condus de regele Marsil. Pentru liniș tea sa, Marsil îi oferă lui Carlomagnus
bogă ț ii ș i comori pentru a se întoarce în Fran ț a ș i îi promite că îl va urma pentru
a deveni creș tin.
Roldán, nepotul lui Carlomagno, respinge propunerea, dar Ganelón, tată vitreg
de Roldán expune că trebuie să se acceseze propunerea lui Marsil. Atunci se
decide să trimită o ambasadă până la Zaragoza; Roldán îl propune pe Ganelón ș i
Carlomagno acceptă.
La osadía de Roldán ș i pericolul misiunii îl înfurie pe Ganelón, care
decide tramar împreună cu Blancandrin ș i Marsil moartea tânărului Roldán. De
în această formă, se determină ca Marsil să trimită - împreună cu ambasadorul - valori valoroase
prezenta lui Carlomagno ș i ostatici pentru a garanta loialitatea sa. Mulț umit, el
împăratul s-ar întoarce în Franț a cu oastea sa, lăsându-l pe Roldan, Oliveros ș i pe
cei doisprezece perechi în spate, ț intă uș oară pentru mauri. Chiar în acea noapte,
Carlomagno are două visuri care prezic dezastrul campaniei de
retur
Partea a doua: Bătălia de la Roncesvalles.
Marsil reune în Zaragoza o armată de patru sute de mii de bărba ț i
comandate de douăsprezece perechi care proclamă bravade împotriva lui Roldán ș i
francezi, pe cei care aș teaptă să atace în Roncesvalles. Olivero aude zgomotul
ș i vezi cum saracenii se apropie, înț elegând astfel că Ganelon îi
a trădat; îi cere lui Roldán să sune în olifantul său, pentru ca să-l audă
Carlomagno ș i veniț i să-i ajutaț i.
Roldán se refuză, pentru că a face asta ar fi o laș itate, în schimb îș i pregăteș te pe
suyos pentru bătălie, îndemnându-i să reziste. Primul atac se încheie cu
moartea părin ț ilor saraceni ș i a multor războinici francezi. În fa ț a acestui
panorama, Roldán face să sune olifantul ș i, când Oliveros îi reproș ează, îi spune
ceea ce îl face pe Carol cel Mare să-i admire eroismul.
În Fran ț a, Carlomagno aude sunetul olifantului ș i se retrage către
Roncesvalles, după ce l-a capturat pe Ganelón, care trebuie să a ș tepte să fie judecat.
Între timp, Roldán luptă împotriva Marsil, îi taie mâna ș i îl omoară pe fiul său;
Oliveros este rănit mortal ș i moare în bra ț ele lui Roldán ș i el
arzobispo Turpín, care a luptat împotriva patru sute de sarazini, binecuvântează pe
cuerpos ale celor douăsprezece perechi ș i moare la picioarele unui pom. Singur ș i conș tient de
o moarte aproape, Roldán încearcă să-ș i spargă sabia Durandarte, dar doar
îț i reuș eș te să o ascunzi.
După ce ș i-a făcut confesiunea ș i având faț a întoarsă spre Spania, îș i oferă mănuș a lui
Dumnezeu ș i moarte.
Carlomagno ajunge la Roncesvalles ș i, văzând marele dezastru, porne ș te
persecuitia restului armatei lui Marsil, după ce a cerut cerului să se
am lungit noaptea pentru a ajunge la sarazinii care fug spre Zaragoza.
Odată ce trupele lui Marsil au fost învinse ș i întorș i în Roncesvalles, informează
Carlomagno care trebuie să se confrunte cu oastele regelui Baligán. Marea
bătălia se încheie cu un duel între emirat ș i împărat;
Carlomagno, animat de apariț ia Sf. Gabriel, îl ucide pe Baligán, pentru
apoi distrugeț i idolii ș i templele păgâne din Zaragoza ș i spânzuraț i-i pe toț i
saraceni care nu vor să primească botezul.
După campanie, Carol cel Mare decide să se întoarcă în Franț a cu rămăș iț ele
de Turpin, Roldán ș i Oliveros pentru a-l judeca pe Ganelón. După o lungă
deliberare, baronii imperiului decid că Ganelon este nevinovat. Fără
embargou, o acuzaț ie particulară derivă într-o luptă în care campionul
de Ganelón, Pinabel de Sorenza este învins de Terrín de Anjou, susț inător al
Roldán. În act, Ganelón este sfârtecat de patru cai.
Când s-a terminat totul, lui Carol cel Mare i s-a arătat îngerul Gabriel care îi ...
orbe ș te, în numele lui Dumnezeu, să-l ajutăm pe regele Iván, în Infa, asediat de
păgâni. Împăratul care nu vrea să plece, exclama, plânge ș i se răsfaț ă în barbă,
încheind astfel gestul.

2. Idee centrală a lucrării


Lucrarea caută să exalteze figura eroului în diferitele sale etape, fie ca
rey sau războinic, vasal sau stăpân, religios sau laic transcendând limitele de
povestea pentru a deveni un simbol na ț ional. Roldan este prezentat
ca idealul cavalerului francez din acea epocă, care la porț ile morț ii
continua să păstreze fidelitate faț ă de regele său, faț ă de patria sa ș i faț ă de religia sa.
În timp ce Carol cel Mare este prezentat ca idealul domnitorului medieval,
preocupat de bunăstarea servitorilor săi, de expansiunea naț iunii sale ș i de
cultura sa.

3. Tematici

Principal.
Autorul Cântecului lui Roland dezvoltă virtuț ile unui erou naț ional
(sobrietate, dezinteres, fraternitate, religiozitate, curaj, atitudine justiț iară)
respect pentru legătura vasalităț ii, onestitate ș i căutare a gloriei) începând de la
persoanele diferite din poemă ș i deciziile pe care acestea le iau în faț a
situaț ii extreme.
Secundari.
Versurile poemului descriu războiul sfânt, conflictele interne în
seno al puterii ș i relaț iile de la curte. În plus, oferă un preambul destul de
detaliat despre ceea ce avea să devină ulterior cavaleria.
4. Personajes
Există mai multe interpretări privind reprezentativitatea personajelor ș i
personalită ț ile care compun Cantarul. Tradi ț ia cre ș tină precizează
identificarea celor doisprezece perechi cu cei doisprezece apostoli, de Ganelón cu Iuda
y a compara Roldán cu Hristos, transformând moartea sa într-un act simbolic de
sacrificiu, curaj ș i angajament. În acela ș i timp, se poate contrastat cu
Roldán, Oliveros ș i Carlomagno cu marii eroi ai epicei clasice
ca Enea, Ahile sau Hercule, prin curajul arătat în sarcinile care sunt
forț aț i să respecte ș i mai ales pentru că exemplifică războinicul ideal. (Varioase
studiile dezvoltă ipoteza că împreună, cele trei personaje ș i
inclusiv Ganelón, compun imaginea universală a eroului medieval). El
contextul social al autorului, adică lumea feudală este de asemenea reflectată în
Carlomagno, Roldán ș i Arhiepiscopul Turpín ca reprezentări ale
monarhia, armata ș i clerul, precum ș i relaț iile care există între
Astfel, poate fi descris fiecare dintre personaje.
Cânt ca:
Carlomagno (Carlos) este conducătorul creș tinătăț ii ș i al francilor.
pozi ț ia î ț i oferă o rela ț ie specială cu Dumnezeu, manifestată în
milagros, vise premonitorii ș i trimiș i speciali care îl protejează ș i îi servesc
în luptă. Carlomagno este un rege feudal tipic, atent la sfaturile celor săi
tovarăș i ș i iubitor cu vasalii săi.
Roldan întruchipează loialitatea, fidelitatea ș i dedicarea faț ă de cauză. I se
atribuen toate calităț ile unui bun vasal, cum ar fi onoarea, curajul ș i
sacrificiu. Este eroul indiscutabil al cântecului, dar adesea se critică
mândrie ș i exces de încredere.
Oliveroses camarad, fratele în arme al lui Roldán care întruchipează
înț elepciune.
Arhiepiscopul Turpin reprezintă religia creș tină. Este un prelat războinic care
prefigura călugării soldaț i ai căror ordine se vor crea în prima jumătate
din secolul al XII-lea. Ca cleric este în ț elept, caritabil ș i compasiv, asumând
plenamente îș i îndeplineș te funcț iile ecleziastice: oferă înmormântare creș tină celor decedaț i,
predică, binecuvântează ș i absole ș te-ș i colegii înainte de bătălie. Cum
cavalerul este unul dintre cei mai buni din armata fran ț uzească. Turpin este o figură
istorică care nu a avut nicio legătură cu expediț ia spaniolă. Turpin (sau
Tilpin a fost un călugăr de Saint-Denis ș i episcop de Reims (756 d. C.) care a murit
zece ani după catastrofa de la Roncesvalles
Ganelónes trădătorul, prin acț iunile sale se petrec nenorocirile. Pentru
unii autori reprezintă pacea, spre deosebire de Roldán, care reprezintă...
război; pentru alț ii exemplifică vasalul dispus să uite cauza sa
domnule, pentru că îș i urmăreș te interesele personale. Această greș eală teribilă îi va costa viaț a,
Ei bine, lipsa de solidaritate faț ă de stăpânul său ș i colegii este o contradicț ie
în lumea feudală ș i epică.
Cei 12 laș i. Carlomagno este înconjurat de doisprezece tovarăș i ca ș i Iisus ș i
sus apostoli. În tradiț ia epică, cei doisprezece care îl însoț esc pe rege variază în
Se reuș eș te să se identifice pe Roldan, Oliveros, Gerin ș i Gérier, Berenger ș i
Oton, Sansón ș i Anseïs ș i Ivoire e Ivon ca bărbaț ii care au murit în
Roncesvalles. Iniț ial, cei doisprezece perechi au fost contii palatului ș i
suporteri ai regelui. Termenul pere a ajuns să însemne nobilii de
regatul, egali între ei prin titlurile lor de nobiltate, care erau uniț i de regele
fără serviciu de legătură în special. În bando opus - cel al saracinilor -
de asemenea, conduc 12 perechi de războinici.
Marsil. Personajul este folosit pentru a sublinia calităț ile împăratului franc.
În ciuda faptului că în Cantar i se recunoaș te isteț imea pe câmpul de luptă, este
rănit în mâna dreaptă –cea care ț ine sabia– ca simbol de
cobardía. În primul rând, Marsil reprezintă răul iar pentru a corobora această idee, la
a muri, sufletul său se reîncarnează în demoni.
Baligante este o figură mitică care reprezintă ameninț area păgână la adresa regatelor
fabulosi ș i bogaț i din Est ș i este opusul lui Carol cel Mare în luptă. Deș i
se le recunoaș te abilităț ile ca guvernant, înț elepciunea ș i loialitatea, de asemenea se
îi scoate în evidenț ă mândria de a guverna.
Blancandrines, ambasadorul sarracen, dotat cu o imagine negativă ș i
cínică. Ea este cea care îl convinge pe Ganelón să comită trădarea.

5. Structura internă
Pentru a descrie autoría unui singur poet ș i originalitatea versiunii de
Oxford, Riquer în 2009 a demonstrat că Chanson de Roland se împarte în
patru părț i inter-relaț ionate.
Laprimer parte(versuri 1 - 847) povesteș te despre trădarea lui Ganelón;
lasegunda(versuri 848 - 2396) relatează înfrângerea retaguardiei franceze
infrântă de sarraceni în Roncesvalles, ca urmare a
trădare anterioară;
partea a treia (versurile 2387 – 3674) povesteș te cum Carlomagno învinge la
armata musulmană ș i îl ucide pe Baligant ca represalii pentru cele întâmplate în
Roncesvalles
a patra parte (versurile 3675 - 40002) povesteș te despre judecata ș i pedeapsa lui Ganelón.

Astfel, compunerea Cantarului apare din legătura evenimentelor ș i a


consecinț ele produse de acț iunile protagoniș tilor săi. Delicul de
Ganelón în prima parte, este pedepsit în ultima parte ș i la înfrângerea militară
de la a doua parte, corespunde victoria celei de-a treia parte. Bătălia de
Roncesvalles marchează mijlocul relatării ș i, până în acest punct, există doar nefericiri
pentru bando franco: Pentru a-l pierde pe Roldán, Ganelón îș i va trăda regele ș i pe
saracinii îl vor omorî pe Roldán în Roncesvalles”, dar de acum înainte
norocul se răstoarnă: Pentru a-l răzbuna pe Roldán, Carol cel Mare îi va înfrunta pe cei
săracii ș i pentru a-i face dreptate îl va judeca ș i condamna pe Ganelón.
Género: Épico
Specie: Cântec de gestă
Clasă: Heroică

Personaje principale:
Roldán: Roldán, prefectul Marcii Bretaniei, de caracter nebunatic, imprudent ș i
loial faț a de regele său.

Carlomagno, regele francilor, regele lombarzilor ș i Împăratul tuturor


Occidentul, a fondat Imperiul Carolingian. Înț elept ș i patern.
Oliveros, cuasi cumnat al lui Roldán, cu un caracter judicios.
Turpín de Reims, arhiepiscop, care moare binecuvântându-ș i tovarăș ii de arme
după ce am luptat ca ei.
Rey Marsil sau Marsilio, regemorodeZaragozaRoldán i-a separat mâna de corp
dreapta.
Ganelón, este socrul deRoldánș i cine îl trădează.

Personaje Secundar:

Naimón, bătrân înț elept, aproape ca Nestor în “Iliada”


Ogier de Danemarca.
Cei Doisprezece Pereț i ai Franț ei.
Pinabel de Sorence, prieten ș i apărător al lui Ganelón.
Thierry de Argona.
Godofredo de Anjou
Baligán, amiralul Babilonului.
Falsarón.
Marganice, unchiul regelui Marsil.
Regina Abraima, soț ia regelui Marsil.
Gualterio de Hum.

Personaje Reale ș i Iimaginate:

Vigilante, calul lui Roldán.


Durandarte, sabia lui Roldán.
Altaclara, sabia lui Oliveros.
Almaza, sabia lui Turpín.
Gozosa, sabia lui Carol cel Mare.
Preciosa, sabia lui Baligán.

INDICE TEMPORAL Ș I ESPACIAL:

Cântecul lui Roland este scris cu aproximativ trei secole după evenimente.
suficiente pentru ca faptele să se transforme ș i personajul lui Roldán, care era doar
conte de laMarcadeBretaniasă devină nepotul bătrânului împăratCarol cel Mare,
care acum are o barbă înfloritoare. Faptele sunt împodobite ș i li se oferă o dimensiune
epică ș i eroică. Protagonistul Roldán este însoț it de un prieten imaginar, Oliveros. La
emboscada vasconilor devine un atac de 400.000 de sarazini, care pot doar
a-l înfrunta pe Roldán ș i pe cei Doisprezece Părinț i ai Franț ei, în plus, din cauza trădării perfide
Ganelón.

COMPONENTES SOCIOLOGICOS:

EsteCântec de gestănarând deformând legendar faptele de labătălia de


Roncesvalles, care istoric nu a fost mai mult decât o ciocnire, ș i care a putut să se confrunte cu
triburi devasconicontra retaguarda a forț elor carolingiene conducătoare de cont
Roldán, prefect de la Marca deBretania. Nu este clar că din cauza amploarei
întâlnirea va fi considerată o bătălie, în câmpiile de la Roncesvalles ș i Burguete.
Cel mai probabil a fost vorba despre o ambuscadă suferită de coloana carolingiană.15
de augustde778în canioanele deValcarlos, în versantul nord-pirenaic, conform datelor
extraș i din anale ș i cronicile desecolul IX. De exemplu, laViaț a lui CaroldeEginhard, una
cronică înlatinde regele Carol cel Mare, povesteș te cum tânărul rege Carol (încă nu s-a
convertit în împăratCarlomagno), aliat cu anumite căpetenii musulmane în acestea
lupț i împotriva altora, traversezi Pirineii în primăvara anului778, ia oraș ul de
Pamplonay sitiaZaragozaReclamato în regatul său din cauza unui atac alsajones
este un amotinare în regiuneaAquitania, ridică asediul, jefuieș te Pamplona ș i
începe întoarcerea. Atunci, ca răzbunare pentru jefuirea oraș ului Pamplona când se
retaguarda este atacată de munteni vasco-navarri. Deș i această bătălie este
menospreciată în importanț ă de către unii istorici cu puț in rigurozitate istorică ș i chiar
ocultată de altele atât de multe, a fost mare amprenta lăsată în ț ările actualei Franț e, având în vedere
că au trebuit să treacă aproape 8 secole pentru ca o altă armată provenită din atunci Regatul
de Franţa va traversa Pirineii pe această cale, făcând-o doar cu permisiunea celui care
în acel moment era regea Navarei.
UBICACIÓN DEL AUTOR:

În acest caz, conform traducerii ș i adaptării lui Ángel J. Battistessa, naratorul


este omniscient, deoarece se află în toate locurile menț ionate aici (Zaragoza, Cordres,
Aquisgrán, Roncesvalles, etc.) ș i este martor, pentru că cunoaș te sentimentele celor
personaje, forma lor de reacț ie ș i ceea ce le rezervă destinul crud ș i fatal, care va fi ulterior
victorios ș i plin de răzbunare.

Lucrarea este organizată în 3 mari capitole ș i în diverse subcapitole:

I. La Trădarea lui Ganelon.

a) Consiliul Săracenuilor.

b) Consiliul francezilor.

c) La Ambasada unui Trădător.

d) Roldán în Retaguardie.

II. Moartea lui Roldán.

a) Înainte de bătălie.

b) Prima Întâlnire.

c) Al Doilea Întâlnire.

d) La Apelarea Trompetei.

e) Martiriul francezilor.

f) Moartea Tragică a lui Oliveros.

g) La Victoria de Roldán.

h) Moartea Edificatoare a Arhiepiscopului Turpín.

i) Moartea eroică a lui Roldán.

III. Pedeapsa.

a) La Defeat a Sarazinilor.

b) Carol cel Mare la Roncesvalles.

c) Înfrângerea ș i moartea lui Baligán.

d) Moartea Emo ț ionantă a frumoasei Alda.


e) Judecata lui Dumnezeu.

Există diverse tipuri de limbaj: informativ, deoarece relatează faptele aș a cum


s-au întâmplat; expresiv, pentru că se desfăș oară sentimentele personajelor în formă
de poezie lirică la persoana întâi; activ, deoarece personajele se împletesc în
diverse evenimente importante.

Personificările apar în cadrul operei, precum fidelitatea (Vigilantul),


amistad infinită (Oliveros, Turpín), loialitatea faț ă de rege (Rioldán, Cei Doisprezece Pereț i de)
Francia), trădarea (Ganelón), etc. Resursele stilistice utilizate sunt:
metafore („cel cu barbă floridă”), epiteturi („mifielDurandarte”)
comparatii (când Ganelon îl înlocuieș te pe Rodan cu Ogier din Danemarca), etc.

Este o lucrare de stil poetic, liniș tit, metaforic, deoarece foloseș te acest mijloc ca
indispensabil pentru personificarea valorilor ș i antivalorilor operei.

MENSAJE (CONCLUSIONES)

1. Prietenia durează pentru totdeauna, chiar ș i după moarte. Nu există pierdere de


compañerism în luptă dacă se luptă pentru aceeaș i cauză.

2. La lealtad a la persona a la que le debes un compromiso de honor debe ser respetada


în tot timpul ș i nu lăsa dificultăț ile să contrazică promisiunile tale.

3. La fraternitate unui întreg popor (armata lui Carol cel Mare) poate devastate cu
alte obstacole prezentate pe parcurs.

S-ar putea să vă placă și