Test de presiune pentru conducte de oț el pentru transportul gazului, gaz de

Petrol, Lichide Periculoase, Lichide Extrem de Vâscoase sau Anhidru

Carbonic

Segment de Duct

API PRACTICA RECOMANDATĂ 1110 A Cincea Ediț ie, Iunie 2007

Note Speciale

Publica ț iile API se ocupă în mod necesar de probleme de o natură

general. În ceea ce prive ș te circumstan ț ele particulare, trebuie revizuite legile ș i
regulamente locale ale statelor ș i federale.
Nici API, nici oricare dintre angaja ț ii API, subcontractan ț ii, consultan ț ii,
comitete, sau al ț i cesionari nu vor oferi nicio garan ț ie sau reprezenta ț ie, fie că este
expresă o implicită, cu privire la exactitatea, integritatea sau utilitatea
informaț ii conț inute aici sau îș i asumă vreo obligaț ie sau responsabilitate pentru
orice utilizare sau de rezultatele unei astfel de utilizări, a oricărei informaț ii sau proces
expus în această publicaț ie. Nici API, nici vreunul dintre angajaț ii API,
subcontractori, consultanț i sau alț i cesionari ar încălca drepturile rezervate
de această publicaț ie.
Utilizatorii acestei Practici Recomandate (PR) nu trebuie să se bazeze pe informaț iile
exclusiv continut în acest document. Bunul judecată ș tiinț ifică, de
inginerie, de design ș i de securitate trebuie folosită în utilizarea informaț iilor
conț inută aici în această practică recomandată.
Publicaț iile API pot fi utilizate de către oricine doreș te să facă acest lucru.
Fiecare efort al institutului a fost făcut pentru a asigura acurateț ea ș i fiabilitatea
datele con ț inute în ele; Cu toate acestea, institutul nu face reprezentare
orice, garan ț ie sau asigurare în legătură cu această publica ț ie ș i prin prezenta,
expres, neagă orice obliga ț ie sau responsabilitate pentru pierdere sau daună
ca rezultat al utilizării acestuia sau prin încălcarea oricărei autorităț i jurisdicț ionale cu
la care această publicaț ie ar putea intra în conflict.
Las publicaciones de la API se hacen para facilitar la disponibilidad amplia de
inginerie dovedită, sănătoasă ș i practici operaț ionale. Aceste publicaț ii nu au
inten ț ia de a evita necesitatea de a aplica judecata bunelor practici de
inginerie, când ș i unde aceste publicaț ii pot fi utilizate. Nu se gândeș te, de
forma vreunui fel, ca formularea ș i publicarea documentelor API să inhibe
a oricărei practici alternative.
Orice fabricant care marchează echipamente sau materiale în conformitate cu
requisitos de una norma de la API son responsables por cumplir todos los requisitos
aplicabile conform acestei norme. API-ul nu reprezintă sau garantează că aceste produse
au fost realizate conform normei API aplicabile.

PROLOG
Nimic din conț inutul oricărei publicaț ii a API-ului nu va fi tradus ca o concesie.
orice drept, prin implicaț ie sau altfel, pentru fabricare, vânzare sau utilizare
de orice metodă, aparat sau produs acoperit de brevete.
Niciun lucru con ț inut în publica ț ie nu va fi construit împotriva
responsabilidad u obligación de no infringir patentes. Este documento se produjo
sub proceduri de standardizare a API-urilor care asigură notificarea ș i
participación apropiada en el proceso de desarrollo y se designa como una norma
API. Întrebări despre interpretarea con ț inutului acestei publica ț ii sau
comentarii ș i întrebări despre procedurile în care se află
publicaț ia a fost dezvoltată trebuie să fie adresată în scris Directorului de Standardizare,
Institutul Petrolului American, 1220 Calea L, N.W., Washington, D.C. 20005.
Las demandas para el permiso para reproducirse o traducir todos o cualquier parte
Materialul publicat aici trebuie de asemenea să fie adresat directorului.

În general, se revizuiesc norme ale API-ului ș i se corectează, se reafirmă sau se retrag.

cel pu ț in la fiecare cinci ani. O extensie, pentru o dată, de până la doi ani
poate fi adăugat la acest ciclu de revizuire. Starea publicaț iei poate
verificaț i la Departamentul de Norme API, telefon (202) 682-8000. Un
cataloagul publica ț iilor API ș i materialelor se publică anual ș i este
actualizat trimestrial prin API, 1220 Calle de L, N.W., Washington,
D.C. 20005.

Revizuirile sugerate trebuie solicitate ș i trimise la Departamentul de Standarde ș i

Publicaț ii, API, 1220 Strada L, NW, Washington, DC 20005,
 CONTENIDO

1 INTRODUCERE.
1.1 Generalidades
1.2 Principii Ghida sau Directori
2 ALCANCE
3 REFERENCIAS 4 TERMINOS Y DEFINICIONES
5 PROCESUL DE PLANIFICARE A TESTULUI DE PRESIUNE
5.1 Linii directoare pentru planificarea unui test de presiune

5.2 Mijloc de probă depresie

5.3 Echipamente ș i materiale pentru testare

5.4 Localizarea ș i Utilizarea Echipamentului de Măsurare a Testului

6 IMPLEMENTAREA TESTULUI DE DEPRESIE

6.1 Calificarea Contractorului ș i Personalul Operatorului
6.2 Umplerea liniei ș i curăț enia
6.3 Presurizare iniț ială
6.4 Perioada de probă
6.5 Eș ecuri sau Defecț iuni ale Testului de Presiune

6.6 Căutarea scurgerilor

6.7 Criterii de Acceptare pentru Proba de Presiune

6.8 Decompresie, Deplasare ș i Dispoziț ie a Mediului de Testare
6.9 Operaț iuni de Uscare
7 REGISTRE ALE TESTULUI DE PRESIUNE Ș I SCHEME
7.1 Înregistrări ale Testului de Presiune

7.2 Desene sau planuri ale Probei de Presiune

Figuri
1 Impacto de la Prueba de Presión en el Margen de Seguridad
2 Gráfico de Presión-Volumen con Aire
Prueba de Presión de Tuberías de Acero para el Transporte de Gas, Gas de
Petrol, lichide periculoase, lichide extrem de volatile sau anhidrid
Carbonic

1 INTRODUCCIÓN
1.1 Generalităț i
Această Practică Recomandată (PR) oferă liniile directoare pentru testarea presiunii de
ț evi din oț el pentru transportul gazelor, gazelor de petrol, lichidelor periculoase,
lichide foarte volatile sau dioxid de carbon. Oferă ghid pentru a:
a. Operatorii de tubulare pot selecta un test de presiune adecvat
pentru condiț iile în care testul trebuie să fie efectuat. Aceasta include,
dar nu se limitează la, caracteristicile materialului ț evi, condiț ii de
operarea conductei ș i diferite tipuri de anomalii sau alt factor de risc care
pot fi prezente.
b. Testul de presiune este planificat pentru a îndeplini toate obiectivele dedicate
test
c. Se dezvoltă proceduri pentru site-uri specifice ș i se respectă pe parcursul tuturor
etapele procesului de testare a presiunii.
d. Testele de presiune iau în considerare atât siguranț a personalului, cât ș i
impacturi asupra mediului.
e. Testele de presiune să fie efectuate de personal calificat.
f. Testele de presiune să fie efectuate în scopul de a îndeplini criteriile de
acceptarea ș i obiectivele stabilite pentru proba de presiune.
g. Se dezvoltă registrele testului de presiune, se completează ș i se păstrează
pe parcursul duratei de viaț ă a facilităț ii.

Utilizatorii acestei PR trebuie să fie conș tienț i de faptul că, pe lângă aceste cerinț e, u
alte cerinț e diferite pot fi necesare pentru unele aplicaț ii. Nu
nu se gânde ș te deloc, că această PR inhibit proiectarea de solu ț ii care nu sunt
acoperite de acesta. Aceasta poate fi în special aplicabilă acolo unde există tehnologie
inovatoare în dezvoltare. Acolo unde se oferă o alternativă, PR-ul poate
a se folosi, cu condiț ia ca orice ș i toate variaț iile PR să fie identificate ș i
documentate.
1.2 Principii ghid sau conducători
La siguiente PR proporciona medios consistentes de preparación, evaluación,
utilizarea ș i verificarea rezultatelor testului de presiune, în scopul de a
a ajuta la asigurarea că obiectivele respectivei probe sunt îndeplinite. De asemenea,
oferiț i ghidul pentru respectarea cerinț elor pentru administrare de
integritatea stabilită în API Std 1160 ș i ASME B31.8S.
Această PR nu este o tehnologie specifică. Acesta acomodează tehnologia prezentă ș i viitoare
utilizată pentru teste de presiune a conductelor de o ț el. Această PR se bazează pe
performanț ă ș i oferă liniile directoare pentru calificarea proceselor testului de
presiune. Nu spune, totu ș i, cum să respecte aceste linii directoare. Această PR
oferiț i liniile directoare pentru a documenta informaț iile importante în fiecare fază a
procesul de testare a presiunii.
Oriunde este posibil, această PR utilizează termeni ș i definiț ii existente de
alte documente aplicabile din industrie. Defini ț ii ale termenilor utiliza ț i în
această PR se listează în Secț iunea 4.

Utilizarea unui proces de testare a presiunii pentru a gestiona integritatea conductelor

necesită o cantitate adecvată de interacț iune între furnizorul serviciului de
inspec ț ie (furnizor de servicii), dacă se folose ș te unul, ș i beneficiarul serviciului
(operator). Această PR oferă îndrumări care vă vor permite furnizorilor de
servicii ș i operatori pentru a defini clar zonele de cooperare
necesare ș i astfel, facilita rezultatul satisfăcător al procesului de testare
presiune. Deș i mulț i operatori folosesc furnizorii de servicii în timpul
diferitele faze ale procesului de testare a presiunii, este important să menț ionăm, că este
operatorul este, în cele din urmă, responsabil pentru:

a. Identificarea riscurilor specifice (amenin ț ărilor) care urmează să fie evaluate ca

parte a procesului de testare a presiunii.
b. În alegerea testului de presiune potrivit pentru evaluarea riscurilor
identificate (ameninț ări).
c. La confirmarea ș i verificarea rezultatelor testului de presiune.
2 Domeniu de aplicare

Această PR se aplică tuturor părț ilor unei conducte sau facilităț i de conductă, inclusiv
duct principal, ț eavă a staț iei de pompare, ț eavă de livrare determinată
tubulatură de staț ii compresoare, conexiuni la duct, conexiuni de accesorii la
facilită ț i de tuberie, asamblaje de fabrică, supape, tee-uri, col ț uri, reduceri,
bride ș i orice alt echipament de conducte sau accesorii. Această PR nu se aplică unităț ilor
de bombeo, unită ț i compresoare, rezervoare amortizoare, vase de presiune,
ț evi de control, ț evi de e ș antionare, tuburi/ ț evi de instrumenta ț ie sau
orice componentă sau sistem de tubulatură pentru care alte coduri
specificând cerin ț ele de testare a depresiunii (Ex.: Codul ASME pentru cazane ș i
Vasii sub presiune, sisteme de ț evi acoperite de coduri de construc ț ie,
etc.). De ș i această PR con ț ine linii directoare care se bazează pe judecă ț i sănătoase de
inginerie, este important de remarcat că anumite cerin ț e guvernamentale pot
diferit de liniile directoare prezentate în acest document. Această PR nu se adresează
sisteme de conducte care sunt testate la presiune cu gaz natural, azot sau aer.
Referinț e Cu excepț ia cazului în care se specifică altceva, versiunile cele mai recente de
normele, codurile, specificaț iile următoare, în magnitudinea specificată aici,
face parte din acest document. API Std 1160 Sistem de Management al
Integritatea conductelor pentru lichide periculoase ASME B31.4 Sisteme de Transport
por Ducte pentru Hidrocarburi Lichide ș i Alte Lichide B31.8 Sisteme de conducte
pentru Transmisia ș i Distribu ț ia Gazului B31.8 Sistem de Management al
Integritatea Conductelor de Gaz

4 Termeni ș i Definiț ii
4.1 Anomalie: O deviere de la normă în materialul conductei,
recubrire sau sudură.
4.2 Accesorii sau Conexiuni: Un component care este legat de ț eavă;
exemplu: supapă, tee, conexiune de instrument, suporturi, ancore, etc.
4.3 ASME: Societatea Americană a Inginerilor Mecatronici, cunoscută de asemenea ca
ASME Internaț ional.
4.4 Curva: O configura ț ie fizică care schimbă direc ț ia conductei.
4.5 Anhidrid carbonic sau Dioxid de carbon: Un fluid consistent mai mult
del 90% de moleculele dioxidului de carbon comprimat într-o stare supercritică.
4.6 Certificare: Un testament scris de calificare.
4.7 Caracteristică: Orice descriptor fizic al unei conducte sau al unei anomalie, cum ar fi
cum ar fi: lungimea, adâncimea, forma, severitatea, orientarea, ș i
locaț ie.
4.8 Munca la rece: Un proces care afectează proprietă ț ile mecanice ale metalului,
rezultând într-o microstructură întărită prin formarea de
martensită.
4.9 Componente: Orice parte fizică a conductei, diferită de duct, care
include, dar nu se limitează la supape, suduri, teuri, flan ș e, conectori,
tomas, braț e de conexiune ș i conexiuni de ieș ire.
4.10 Coroziune: Este deteriorarea unui material, de obicei metalic, ca
rezultatul reacț iei cu mediul său.
4.11 Fisură: O separare lungă ș i foarte îngustă cauzată de frac ț ionare
mecanic.
4.12 Probator sau verificador al Greută ț ii - Mort: Un instrument, care constă
într-un piston mecanizat fin montat vertical într-un cilindru ajustat,
folosit pentru a menț ine o presiune calculabilă; de asemenea cunoscut sub denumirea de "piston"
calibrador." Când este unit cu instrumente de control al presiunii, porturi de
presiuni suplimentare, mase, etc., sistemul complet este cunoscut în mod normal
ca un "verificator al greutăț ii - moarte"
4.13 Examen: O inspec ț ie fizică directă a unei anomalii de către o persoană, care
poate include utilizarea tehnicilor de încercări nedistructive.
4.14 Caracteristică: Orice obiect fizic descoperit de un
dispozitiv de inspectie online (ILI). Caracteristicile pot fi anomalii,
componente, obiecte metalice apropiate sau orice alt articol.
4.15 Dop înghe ț at: Un punct de izolare a conductei creat de
congelarea apei din proba hidrostatică în interiorul conductei, din cauza
aplicarea nitrogenului lichid pe suprafa ț a exterioară a ductului. În mod normal
folosit pentru a separa o sec ț iune de test în segmente ale testului mai
microscopice pentru a identifica scurgerile mai uș or ș i mai repede sau folosit pentru a defini
frontierele probei.
4.16 Gaz: Gaz natural, gaz inflamabil sau gaze care sunt toxice sau corozive.
4.17 Acanaladura sau canal (gouge): Fisuri alungite sau cavită ț i cauzate
prin îndepărtarea mecanică a metalului

4.18 Lichid periculos: Petrol, produse derivate din petrol sau amoniac anhidru.
4.19 Lichid Extrem de Volatil: Un lichid periculos care formează o vapori de
vapor când este eliberat în atmosferă ș i are o presiune de vapori care depăș eș te
40 psi (276 kPa) la 100ºF (37.8ºC).
4.20 Inspecț ie: Utilizarea unei tehnici de testare nedistructive.
4.21 Proba de etan ș eitate: O probă a unei ț evi concepute pentru a determina
prezen ț a sau absen ț a scurgerilor într-un sistem de conducte. Un test de scurgere
poate fi folosită singură sau suplimentar cu un test de presiune a perforării
(spike) y/o o test de efort pe care îl cere planul de
test de presiune.
4.22 Probe sau Încercări Non-Destructive (NDT - END): Un proces care
implică inspecț ia, verificarea sau evaluarea materialelor, componentelor ș i
ansambluri, pentru a determina discontinuită ț ile materialelor, proprietă ț ile ș i
probleme de prelucrare fără a deteriora sau distruge capacitatea piesei de a face
serviciul său.
4.23 Presiunea de Operare: Presiunea reală men ț inută într-un punct discret
în interiorul unui sistem de ț evi într-un moment specific.
4.24 Limită de Presiune de Operare: Un termen generic folosit pentru a descrie
rânul de presiune de operare superioară a unei conducte. În coduri
internaț ionale ș i norme, este de asemenea adesea denumit Presiune Maximă de
Opera ț iune în Stat Sigur - MPOES (vezi ASME B31.4.2002, Sec ț iunea 400.2)
Presiunea Maximă Acceptabilă sau Permisă de Operare – MAOP - MPOA (vezi
B31.8.2003, Secț iunea 805.214).
4.25 Operator: O persoană sau organizaț ie care operează facilităț i de conducte.

4.26 Petrol: Ț petroleum brut, condensat, benzină naturală, lichide de gaz

naturales, y gas licuado del de petróleo (GLP).
4.27 Gaz de petrol: Propan, propilen, butan (butan normal sau izobutan)
y butilenos (inclusiv izomerul) sau amestecuri compuse predominant din
aceste gaze, cu o presiune de vapori care nu depăș eș te 208 psig (1,434 kPa) la
100°F (37.8°C).
4.28 Produse petroliere: Produse inflamabile, toxice sau corozive care se
obț in din distilarea ș i procesarea uleiului brut, uleiuri intermediare, lichide de gaz
naturale, amestecuri ș i alte compuș i misiț i ai hidrocarburilor.
4.29 Duct sau conductă (pipeline): O parte continuă a unei facilităț i de tubulare
folosită pentru transportul unui gaz, gaz de petrol, lichide periculoase, lichide
altamente volatile sau dioxid de carbon. Include tuburi, valve ș i alte accesorii
uniti la conducta.
4.30 Sistemul de conducte: Toate porț iunile facilităț ilor fizice prin intermediul
cele care gazul, gazul de petrol, lichidele periculoase, lichidele foarte
volatili sau dioxidul de carbon, se miș că în timpul transportului. Acest lucru include
ț evi, supape ș i alte accesorii legate de ț eavă, unită ț i de compresie,
unităț i de pompare, staț ii de măsurare, staț ii de reglare, staț ii
de livrare, rezervoare amortizoare ș i alte ansambluri fabricate.
4.31 Inversia de presiune: Un fenomen în care un segment de tubulatură eș uează
la o presiune de testare progresiv mai mică în timpul testelor ulterioare de
presiune.
4.32 Calificare (personal): Procesul de a demonstra abilitate ș i cunoș tinț e,
împreună cu instruirea documentată ș i experienț a necesară personalului
pentru a îndeplini corespunzător sarcinile unui loc de muncă specific.

4.33 Costura: La sudură longitudinală sau spirală în ț eava de linie.

4.34 Furnizor de servicii: Orice organizaț ie sau individ care furnizează
servicii pentru operatori.
4.35 Trebuie (shall): Termenul "trebuie" este folosit pentru a indica că practicile sunt
obligatorii.
4.36 Ar trebui (should): Termenul "ar trebui" sau "se recomandă" este folosit pentru a indica
că o provizionare nu este obligatorie, dar este recomandată ca o bună practică.
 CONTENIDO

1 INTRODUCERE.
1.1 Generalidades
1.2 Principii Ghida sau Directori
2 ALCANCE
3 REFERENCIAS 4 TERMINOS Y DEFINICIONES
5 PROCESUL DE PLANIFICARE A TESTULUI DE PRESIUNE
5.1 Linii directoare pentru planificarea unui test de presiune

5.2 Mijloc de probă depresie

5.3 Echipamente ș i materiale pentru testare

5.4 Localizarea ș i Utilizarea Echipamentului de Măsurare a Testului

6 IMPLEMENTAREA TESTULUI DE DEPRESIE

6.1 Calificarea Contractorului ș i Personalul Operatorului
6.2 Umplerea liniei ș i curăț enia
6.3 Presurizare iniț ială
6.4 Perioada de probă
6.5 Eș ecuri sau Defecț iuni ale Testului de Presiune

6.6 Căutarea scurgerilor

6.7 Criterii de Acceptare pentru Proba de Presiune

6.8 Decompresie, Deplasare ș i Dispoziț ie a Mediului de Testare
6.9 Operaț iuni de Uscare
7 REGISTRE ALE TESTULUI DE PRESIUNE Ș I SCHEME
7.1 Înregistrări ale Testului de Presiune

7.2 Desene sau planuri ale Probei de Presiune

Figuri
1 Impacto de la Prueba de Presión en el Margen de Seguridad
2 Gráfico de Presión-Volumen con Aire
b. Detectarea ș i eliminarea anomaliilor stabile în timp ș i verificarea integrităț ii
structural al unui segment de ț eavă. Acest lucru poate fi realizat prin testare
segmente de ț eavă la o presiune superioară limitei de depresie de operare.
c. Stabilirea limitei de presiune de operare a unui segment al conductei.
d. Verificaț i integritatea unei conducte înainte de a o restitui în serviciu după
care a fost ocolită sau inactivă.
e. Verificarea integrităț ii unei conducte atunci când se schimbă serviciul acesteia.

f. Verificarea că un segment de ț eavă nu prezintă dovezi de scurgeri.

5.1.2 Categorii de Defecț iuni / Ameninț ări

API Std. 1160 ș i ASME B31.8 Au fost identificate defecte / ameninț ări care pot
evaluarea prin utilizarea unui test de presiune. Pentru a gestiona defectele
/ ameninț ări asociate cu coroziunea, SCC, fabricare, materiale ș i construcț ie,
procedura de testare a presiunii trebuie să fie concepută pentru amenin ț are
specifică ș i tipul ș i dimensiunea oricărei defecte (s) aș teptate (s).
a. Las amenazas de corrosión interior y exterior normalmente son manejadas por
o test de perforare (spike), pentru un test de stres, ș i/sau un test
de fuga consecuente con una apropiada relación de presión de prueba que
furnizaț i intervalul de reevaluaț ie dorit. Intervalul de reevaluare
este funcț ia grosimii peretelui rămas al ductului, raportul de presiune al
prueba y la rata de corrosión estimada.
b. Amenin ț area de crăpare prin coroziune sub tensiune (SCC) este gestionată
normal, prin utilizarea unui test de perforare (vârf) ș i/sau o
test de efort, consecvent cu o rela ț ie adecvată de presiune de
prueba care oferă intervalul de reevaluare dorit. Intervalul de
reevaluarea este funcț ia grosimii pereț ilor ț evii, dimensiunea maximă a
posibile crăpături rămase ș i rata estimată de creș tere a crăpăturilor.
c. Amenin ț ări de fabrica ț ie, cum ar fi defectele cusăturilor susceptibile la oboseală care
creș terile cauzate de ciclul de presiune sunt de obicei gestionate cu ajutorul
o test de perforare (spike) ș i/sau un test de efort, corespunzător cu
o rela ț ie de presiune de testare adecvată care să ofere intervalul de
reevaluare dorită. Intervalul de reevaluare este o funcț ie a grosimii
pareda tubului, dimensiunea maximă a posibilelor fisuri rămase, rata
estimarea creș terii crăpăturilor ș i a ciclurilor de depresie operaț ională.
d. Ameninț ările de construcț ie ș i materialele sunt de obicei gestionate cu ajutorul
de o probă de foraj (spike) ș i/sau o probă de efort. Acestea
ameninț ări stabile sau independente de timp nu necesită re-evaluare pentru
integritatea sa, cu condiț ia ca condiț iile care ar putea afecta negativ
 ameninț ările de fabricare specifică sau cele legate de construcț ii nu
apar după în serviciu.
5.1.3 Securitate
Operatoarele trebuie să ț ină cont de următoarele articole de securitate atunci când sunt
planificarea ș i conducerea testului de presiune:

a. Conturaț i măsurile de siguranț ă ș i furnizaț i procedurile personalului

ceea ce realizează proba (permise de lucru în condi ț ii de căldură, intrare în spa ț ii
confinati, echipamente de protecț ie personală, proceduri de blocare a capacelor de
unităț i de pompare ș i echipamente electrice, etc.)
b. Conducerea unei evaluări de risc ș i a întâlnirilor de securitate.

c. Cere tuturor angajaț ilor care conduc un test hidraulic respectarea

toate normele de siguranț ă ș i mediu locale, de stat ș i federale.
d. Identificaț i măsurile de prevenire ș i procedurile pentru a minimiza riscul pentru public ș i
mediile, mai ales atunci când un mijloc de probă diferit de apă se va
a folosi, ș i în timpul îndepărtării mediului de probă.

e. Considera măsurile necesare pentru a fixa conductele provizorii ș i...

mangă care au fost utilizate în timpul umplerii liniei cu mediul de testare, în timpul
testul de presiune ș i în timpul îndepărtării mediului de testare.
f. Considera măsurile suplimentare pentru a răspunde la posibilele defecț iuni produse
pentru test.
5.1.4 comunicări
Operatorul trebuie să ia în considerare următoarele aspecte de comunicare:

a. Trebuie dezvoltată o procedură scrisă pentru locul specific al testului,

cu to ț i detaliile pertinente asociate cu proiectul, ca parte a
procesul de planificare a testului de presiune. Planul scris trebuie distribuit
al personal de la companie adecvat, la contractori ș i alte persoane
direct implicată în test pentru revizuirea ș i comentariile sale pe durata
faza timpurie a procesului de planificare.
b. Înainte de testare, operatorul trebuie să notifice autorită ț ile corespunzătoare,
agen ț ii guvernamentale, personal de răspuns la situa ț ii de urgen ț ă poten ț iale ș i
hacendados de-a lungul dreptului de trecere

c. Înainte de test, operatorul trebuie să obț ină permisele aplicabile.

d. Operatorul trebuie să definească clar rolurile diferitelor persoane
implicate în procesul de testare a presiunii. Acesta include:
i. Personal de operaț iuni.
ii. Contractorul ș i/sau personalul de întreț inere.
iii. Persoana(e) responsabil(e) pentru certificarea rezultatelor testului de depresie.
5.1.5 Condiț ii de Operare a Tehnologiei
Operatorul trebuie să ia în considerare următoarele condiț ii de operare ale ductului:

a. La cea mai mare condiț ie sigură, actuală ș i viitoare, a pantei hidraulice pentru
conductă care transportă lichide periculoase sau dioxid de carbon.

b. Profilul de presiune maxim în timpul oscilaț iilor de operare pentru conducte

care transportă lichide periculoase sau dioxid de carbon.
c. Limite de presiune care opera ț iunea cea mai joasă ș i cea mai înaltă necesară în cadrul
secț iune de testare.
d. La extensie de timp în care secț iunea de testare poate fi în afara serviciului
în perioada de probă.
5.1.6 Tipuri de Teste de Presiune
Există trei (3) tipuri de teste de presiune de bază. Acestea pot fi efectuate separat.
o în combina ț ie pentru a determina integritatea unei conducte ș i/sau a respecta
cerinț ele interne ale companiei, ale autorităț ii de reglementare sau cerinț ele codului.

Cele trei (3) tipuri de teste de presiune se deosebesc prin scopurile lor respective ș i
prin intermediul rela ț iei de presiune de testare. Operatorul trebuie să determine testele
aprobată bazate pe scopul testului. O descriere scurtă a fiecărei
tipul de testare a presiunii este următorul:

[Link] Test de Perforare (spike):

O probă de perforaț ie este utilizată pentru a verifica integritatea structurală a conductelor
cu anomalii dependente de timp. Pentru testul de perforare (spike),
raportul de presiune de testare este de obicei mai mare de 1,25. Durata de
proba este de obicei mai lungă de 5 minute, dar mai scurtă de 1 oră, cu
în scopul de a minimiza mărirea subcritic a anomaliilor care sunt prea
mici pentru a e ș ua în timpul testului. Durata testului trebuie să fie
suficient de largă pentru a permite stabilizarea mediului de testare în timpul
procesul de presurizare. Testul de perforare (spike) este considerat un succes dacă
nu apar rupturi ale ductului conform criteriilor de acceptare stabilite.
[Link] Test de Efort:
Un test de stres este folosit pentru a stabili limita de presiune de operare a
un segment de ț eavă. În mod normal, raportul de presiune de testare este 1.25 ș i
durata este de 4 ore sau mai mult, dar aceste valori pot diferi în funcț ie de
codurile aplicabile ș i/sau reglementările. Testele de stres se consideră
exitosa ș i nu apar rupturi sau scurgeri conform criteriilor de acceptare stabilite.
[Link] Test de scurgere:
Un test de scurgere este folosit pentru a determina că un segment al conductei nu
arată dovezi de scurgere. În mod normal, raportul de presiune de testare este
mai mic decât 1.25 iar durata este de 2 ore sau mai mare, dar aceste valori pot diferi
în funcț ie de situaț ie, de procedurile companiei ș i de coduri
aplicabile ș i reglementări.
În general, durata unui test de scurgere trebuie să fie suficient de lungă
pentru ca operatorul să poată determina dacă testul îndepline ș te criteriile de
acceptare stabilite. Proba de scurgere poate fi considerată de succes dacă toate
variatiile de presiune pot fi explicate conform criteriilor de acceptare
stabilite.
Este important de remarcat că, în anumite condiț ii, testele de scurgere în conducte de
gaze pot fi realizate prin observarea continuă a liniei cu echipament de
ionizarea flăcării sau alt echipament de detectare a scurgerilor, după ce linia a
sido re-presurizată cu gaz.
5.1.7 Presiunea Maximă de Testare
Un operator trebuie să ia în considerare următoarele la determinarea presiunii de testare:

a. Efortul maxim al inelului care va fi creat în cadrul segmentului de testare, (pentru

niveluri de presiune aproape de SMYS al conductei, trebuie considerat utilizarea graficului
de presiune-volum în timpul presurizării pentru a monitoriza posibila curgere
ș i pentru a documenta presurizarea, vezi 6.3).
b. Laț ia, înălț imea ș i caracteristicile (diametru, grosimea peretelui, grad ș i
tip de sudură) de fiecare tip de ț eavă ș i accesoriile de ț eavă (colț uri, ț evi T,
reductions) în secț iunea de testare.
c. Situaț ia, înălț imea ș i regimul de presiune al echipamentelor (filtre, deversări,
bombe, închideri, etc.) în cadrul secț iunii de testare.
d. Situaț ia, înălț imea ș i regimul de presiune al componentelor (flanș e ș i valve)
în cadrul secț iunii de testare.
e. A cântări necesitatea de a creș te presiunea de probă la nivelul maxim posibil
cu riscul de e ș ec al testului sau de e ș ecuri multiple. Trebuie să se acorde
consideraț ie, în procesul de planificare, la numărul de erori de testare
ce este operatorul dispus să tolereze, înainte de a reduce presiunea de testare ș i
limita de presiune a operaț iunii finale.

5.1.8 Istorice de Inginerie ș i Documentaț ia Operaț iunilor

Înainte de a efectua testul de presiune, următoarele documente de inginerie ș i
operatiunile trebuie revizuite pentru a se asigura că testul de presiune este
apropiată ș i fezabilă:
a. Informe despre teste hidostatice anterioare.
b. Defecț iuni ale ductului în serviciu sau în afara serviciului.

c. Rezultatele studiilor anterioare ale inspec ț iei online (ILI). [Cele

rezultatele anterioare ale ILI pot fi utile pentru a determina dacă există defecte
existente trebuie să fie examinate înainte de test. Motivul pentru care sunt necesare
rezultate recente ale ILI, înainte de testul de presiune, este să ne asigurăm că toț i
celelalte tipuri de anomalii poten ț iale (de exemplu: coroziune, zgârieturi, îndoiri,
etc.) se han descubierto y se han investigado.]
d. Rapoartele probelor de fabricaț ie a ț eț ilor ș i accesoriilor.
e. Estudios pasados de protección catódica.
f. Mentenanț e anterioare ș i înregistrări de inspecț ie.
5.1.9 Caracteristici ale ț evii
Următoarele caracteristici ale conductei trebuie stabilite la proiectarea testului
de presiune:
a. Limitele secț iunii de testare ș i segmentarea ț evii.
b. La ubicación de accesorios dentro de la sección de prueba (válvulas, juego de
bride, sillete de perforare la cald, dopuri, camasi, plasturi, etc.).
c. La ubicación de los puntos de aislamiento (válvulas) dentro de los límites dela
secț iune de testare.
d. Selectarea momentului testului (timpul din zi ș i/sau din an). e. Locaț ia celor
dispozitive de măsurare a presiunii ș i temperaturii în cadrul sec ț iunii de
probă.
f. Locaț ia injecț iei mediului de testare.
g. Locaț ia de depozitare a mijlocului de probă.
h. Condiț ia dreptului de trecere
i. Obstrucț ii care împiedică accesul la conductă.
j. Profilul de înălț ime al segmentului de test.
k. Cantitatea de ț eavă expusă în cadrul sec ț iunii de testare. Particular
atenț ie trebuie să fie acordată pentru a împiedica îngheț ul conductei expuse în timpul
timp rece. Cantităț i mari de duct expus pot avea rezultate semnificative
schimbări de presiune legate de temperatură, făcând dificilă realizarea unei
test stabil.
l. Identificarea conexiunilor în cadrul secț iunii de testare:
i. Considerar exponer todos los accesorios roscados, pernados o flanchados dentro
del segment de probă, înainte de aceasta, pentru inspec ț ia sa vizuală în timpul
test
ii. Considera înlocuirea oricărei garnituri din secț iunea de testare
înainte de a efectua testul de presiune.
5.1.10 Presiune de Test Obiect ș i Durata Testului de Presiune
În determinarea presiunii de probe, obiectul unui segment de conductă trebuie să
a lua în considerare următoarele:
a. Las diferenț ele de elevare în cadrul secț iunii de testare.
b. Limita de presiune de operare actuală a segmentului de conductă.
c. Presiuni de teste hidrosttatice anterioare (presiunea de testare a fabricării,
si es conocido).
d. Limita de presiune care operaț ie dorită pentru fiecare punct din segment
de tubería.
e. Nivelul maxim de efort permisibil al ductului care va fi creat prin testare
presiune.
f. Cel ANSI cel mai scăzut al conexiunilor sau accesoriilor.

g. Istoricul defecț iunilor anterioare (în funcț iune ș i în timpul testelor de presiune).

h. Prezen ț a persoanelor, structuri sau zone sensibil la mediu

în limitele secț iunii de testare care pot fi afectate de o
falla de prueba.
i. Locatia valvei de sectionare.
j. Rezultate ale inspecț iilor anterioare în linie (ILI) ș i alte evaluări.
k. Evaluarea datelor testului de fabrică.
Prin testarea la presiuni mai mari, se vor elimina unele defecte care ar supravieț ui dacă
se testează la presiuni mai mici. Durata testului la presiunea maximă de
testul trebuie să fie conceput pentru a minimiza orice creș tere potenț ială a defectelor.
Testul de presiune supune conducta la un nivel ridicat de stres cu scopul de
eliminator, prin intermediul defectului, orice defect care este mai mare decât dimensiunea
critic pentru nivelul de tensiune impus. Cu un raport de presiune de test
aumentată, defectele supravieț uitoare sunt mai mici, factorul de siguranț ă
este mai mare, iar timpul de defec ț iune ș i intervalele de reevaluare a defectelor
dependenț ii de timp sunt mai mari (vezi Figura 1).
Figura 1 ilustrează relaț ia între adâncimea defectului (a) împărț ită la grosime (t)
de pared de tubería, longitudul defectului ș i presiunea de testare pentru un tub
tipică. Zonele umbrite reprezintă populaț ia de defecte eliminate prin
o probă de presiune de efort (roz) ș i o probă de presiune de perforare
– vârf (verde). Defectele relativ mai mari vor rămâne după
o test de presiune de efort efectuat la 90% din SMYS care cu un test
de presiune de perforare condusă la 100% SMYS. Defectele cele mai mari nu
trebuie să se propaga mult mai mult în lungime sau în profunzime ca defectele
mai mici pentru a atinge lungimea/profunzimea critică unde este probabil să
cazut 79.2% SMYS (72% SMYS plus 10% suprapresiunea punctului fixat de
protecț ie)
De exemplu, extensia sau prelungirea defectului necesară pentru a construi un eș ec de 79,2%
SMYS (72% SMYS plus 10% de supra-presiune a punctului fixat de protec ț ie)
după un test de forare - spike, pentru un defect de 6 inci
largo (L= 6 pls) ș i 20% din adâncime este ilustrată de liniile albastre care uneș te
los puntos "A" y "C" (CA = 7.0 pls.; a/t=0 .2). Esto es1.66 (CA / BC = 7/4.2 =
1.66) ori extensia necesară pentru a eș ua, la aceeaș i adâncime rămasă
del defect, dupa un test de presiune a stresului. Raspandirea de
adâncimea defectului necesară pentru 79.2% SMYS (72% SMYS plus 10%
supresia punctului fixat de protecț ie) după un test de presiune de
perforare – spike pentru un defect de 6 inch lungime ș i de 20%
adâncime, este ilustrată de liniile ro ș ii care unesc punctele "A" ș i "E" (AE =
0.26). Aceasta este 1.86 (AE / DE = 0.26/0.14 =1.86) ori creș terea necesară
pentru ca un defect, de aceeaș i lungime, să poată ceda la 79,2% SMYS (72%
SMYS plus 10% din suprapresiunea punctului fixat de protecț ie) după o
test de stres. În acest caz, creș terea defectului necesar pentru a eș ua la
79.2% SMYS (72% SMYS plus 10% de presiune suplimentară a punctului fixat de protecț ie)
a crescut cu 66% - 86% prin adăugarea unui test de presiune de
perforaț ie (vârf) scurtă la proba de presiune (proba de presiune a perforaț iei -
principiile mecanismelor de fractură au fost folosite pentru a genera Figura 1.
Trebuie evaluate caracteristicile conductei care urmează să fie testată la presiune, de aceasta
aceeaș i formă, pentru a determina beneficiul suplimentar derivate dintr-un test de
presiunea de foraj (vârf). Trebuie evitate testele repetate în interiorul
Aceea ș i sec ț iune a ductului, deoarece re ț inerea conductei ș i a celor
componentele conductului pot cauza creș terea defectelor pe lungimi
inesperat fără a eș ua. Repetarea testelor de presiune poate duce la faptul că, la
presiuni mai scăzute, se prezintă defecț iuni subsecuente (inversiune de presiune). Trebuie
a avea un echilibru între durata testului, presiunea testului ș i
probabilitatea defectelor repetate în raport cu câte defecte de testare sunt
operator dispus să tolereze, înainte de a reduce presiunea de testare ș i în cele din urmă,
limita de presiune de operare.
Operatorul trebuie să stabilească durata testului de presiune pe baza ...
coduri aplicabile sau reglementări, tipul de test de presiune care urmează să fie efectuat ș i dacă
segmentul de ț eavă poate fi sau nu examinat vizual în timpul testului pentru
a găsi scurgeri. Când durata necesară a unui test de depresie nu apare
listată în codurile aplicabile sau reglementările (cum ar fi testele de presiune pentru
scopurile de evaluare a integrităț ii), orientarea în acest PR trebuie urmată.
5.1.11 Defecte ale Testului de Presiune
Operatorul trebuie să stabilească un plan pentru a proceda în cazul unei posibile defecț iuni
de la proba de presiune, care să includă următoarele:
a. Disponibilitatea echipamentului, a personalului, a materialelor ș i a inspecț iei necesare pentru
reparaț ie ș i pentru activităț ile de răspuns la mediu.
b. Metode pentru conservarea suprafeț elor fracturate în mostrele de conducte
ce au eș uat pentru analiza mai detaliată.
c. Cauza eș ecului testului trebuie determinată prin examinare de laborator, dacă
nu se cunoaș te sau nu este uș or de evidenț iat.
5.1.12 Criterii de Acceptare a Testului de Presiune
Fiecare operator trebuie să stabilească criteriile de acceptare pentru testul de depresie
pentru a verifica că aceasta s-a finalizat fără dovezi de scurgere a mediu de testare (vezi
6.7, Criteriile de Acceptare a Testului de Presiune, pentru orientare suplimentară).
5.2 MEDIU DE PROBA DE PRESIUNE
5.2.1 Consideraț ii privind Mijloacele de Probe

Când se consideră lichidul care urmează a fi folosit ca mediu de probă, trebuie

a se ț ine cont de următoarele:
a. Sursă primară ș i compoziț ia mediului de probă
b. Necesitatea unui inhibitor de coroziune sau a unei alte tratamente (neutralizarea pH-ului,
etc.) pentru a fi adăugat la mijlocul de probă.
c. Codurile locale ș i cele ale statului trebuie verificate pentru a determina dacă există
orice permisiune ș i/sau cerinț e de reglementare pentru obț inerea unei surse de
mediu de testare.
d. Volumul de mediu de testare necesar pentru a umple segmentul de testat, plus
la contingenta de faliment.
e. Punctul de injecț ie al mediului de testare în segmentul de testat.
f. Necesitatea pentru stocarea probelor curate înainte de
test de presiune, dacă este necesar.
g. Necesitatea utilizării biosidelor pentru segmentul de conductă care intră în
contact cu mijlocul de probă, dacă este necesar.
h. La rata de llenado y la presiune a mediului de testare în segmentul aprobării.
i. La temperatura aș teptată a mediului de testare, a atmosferei, a solului ș i a
perioadă de stabilizare a mijloacelor de probă.
j. Calitatea a ș teptată a mediului de testare, inclusiv determinarea
necesitatea filtrelor ș i un timp de aș teptare pentru precipitaț ia solidelor.
k. Procedeu de eș antionare pentru a asigura (ș i pentru a documenta) calitatea
mediu de probă înainte ca secț iunea să fie completată, în timp ce secț iunea de
proba se umple ș i înainte de apariț ia unei defecț iuni sau de dispoziț ie
final.
l. Nevoia de a stoca mijloacele de probă utilizate înainte de a
dispoziț ie, dacă este necesar.
Codurile locale ș i de stat trebuie verificate pentru a determina dacă există
permisii regulatoare ș i/sau cerinț e pentru dispunerea mijlocului de probă.
n. Locul ș i metoda de dispunere pentru mijlocul de probă.
Procedurile ș i materialele care vor fi folosite pentru a ajuta la detectare ș i
localizarea scurgerilor, cum ar fi cerneala sau gazele detectabile, dacă este necesar.

5.2.2 Considera ț ii speciale pentru mijloace de probă diferite care

Apă
O probă de presiune ar trebui efectuată cu apă; totuș i, petrolul lichid
să aibă o presiune de vapori Reid de mai puț in de 7 lire pe inch pătrat
absolut (psi) poate fi folosit ca mijloc de probă, dacă toate condi ț iile
următoarele se îndeplinesc:

a. La tubería sau segmentul de tuberie care trebuie testat nu este o parte a unei conducte sau
facilitatea de tubulare offshore
b. La tubería sau segmentul de duct de testat nu se află unde o
eliberarea mijlocului de probă ar putea afecta negativ orice domeniu
sensibil din punct de vedere ambiental.

c. La tubería sau segmentul de conductă care urmează să fie testat (nominat pentru a funcț iona de
peste 275 psi) este în afara oraș elor ș i/sau a zonelor foarte populate.
d. Fiecare clădire situată în afara facilităț ii de conducte a operatorului, dar în interior
de 300 pies (92 m) de la tubería o segment de ducto a fi testat, este
desocupat ș i presiunea de testare este egală sau mai mare decât o presiune care produce
un efort de inel de 50% din SMYS.
e. La tubería sau segmentul de ducto care urmează să fie testat este menț inut sub supraveghere
por personal del sistema, echipat cu radiouri portabile sau echipament similar pentru
a oferi o comunicare continuă cu persoana responsabilă.
f. Echipamentul ș i personalul de intervenț ie disponibil pentru curăț enie
derrames sunt plasate strategic aproape de conducta sau segmentul de conductă
a fi testat.
Procedurile de testare respectă toate reglementările guvernamentale
locale, statale ș i federale.
5.3 MATERIALES Y EQUIPOS DE PRUEBA DE PRESION
Echipa pentru un test de presiune trebuie selectată cu atenț ie ș i să fie
abilitat pentru utilizare. Echipamentul de măsurare trebuie să fie adecvat pentru presiuni
esperadas durante la prueba de presión. El equipo siguiente puede requerirse para
o probă de presiune
a. O pompă de înalt debit ș i ț evi asociate pentru umplerea liniei, care
proporcione una presión adecuada para superar la cabeza estática, mantener una
viteza suficientă pentru a miș ca porcii de deplasare ș i orice mizerie
în conducta, ș i asigurarea fluxului turbulent în conducta pentru a minimiza
interfaț a între mediul de probă ș i orice lichid periculos din ț eavă.
b. Un filtru în linia de aprovizionare a mediului de testare care să asigure curăț enia acestuia.

c. O pompă de injectare care introduce inhibitorii de coroziune, colorantul sau

gaz de detecț ie a scurgerilor sau alt chimic în segmentul care urmează a fi testat, dacă utilizarea acestuia

se doreș te.
d. Un contor sau o turbină pentru a măsura umplerea conductei sau un mijloc comparabil
de măsurare.
e. O pompă de deplasare pozitivă, cu viteză variabilă, care presează linia
la un nivel convenabil sau potrivit care să îndeplinească sau să depăș ească presiunea de testare
specificată. Pompa trebuie să aibă un volum cunoscut pe lovitură (stroke) ș i
trebuie echipat cu un contor de lovituri. (O bombă cu viteză constantă,
cu un control al ratei de flux variabil, poate fi folosit în locul celui anterior, dacă
mijlocul de probă lichid injectat în conductă este măsurat în timpul
presurizare.)
h. Echipamente de urmărire a porcilor folosite pentru deplasarea gazului,
produs sau mijloc de probă.
i. Conexiones para todas las mangueras temporales y tuberías.
AVERTISMENT: Dacă dopurile de congelare sunt utilizate pentru a izola
segmente ale liniei, tehnici speciale de gestionare trebuie folosite pentru a garanta
securitatea personalului. Trebuie să se acorde atenț ie examinării non-destructive
pentru defecte, duritate ș i temperatura de tranziț ie ductil-la-fragil la selectarea
junta pentru congelare.
5.4 LOCATIE SI UTILIZARE A ECHIPAMENTULUI DE MĂSURARE A TESTULUI
Schimbările de volum în sec ț iunea de testare sunt sensibile la efectele de
temperatura. Odată cu cre ș terile sau scăderile de temperatură, vor avea loc
schimbări corespunzătoare în presiune ș i volum. Această relaț ie impune ca
măsura de presiune ș i temperatură să fie precisă ș i reprezentativă pentru sec ț iunea de
test. Presiunea de testare poate fi măsurată ș i determinată pentru sec ț iunea de
test cu un grad înalt de certitudine. Utilizarea instrumenta ț iei corespunzătoare în
multiple puncte de măsurare sau un profil de înăl ț ime împreună cu un punct de
măsurarea oferă o reprezentare exactă a presiunilor de testare la
lungimea conductei.
Spre deosebire de presiune, temperatura este potenț ial mai dificil de determinat
ș i aduce cu sine un component de incertitudine. Acest lucru devine rapid clar pentru
sec ț iuni de testare lungi, unde adâncimile de îngropare variază ș i
multiple medii de sol pot fi întâlnite ducând la varia ț ii de
temperatura din interiorul secț iunii de testare. Temperatura precisă a mediului de
Proba ș i ț eava pe parcursul secț iunii de testare nu pot fi cunoscute. Nu este
practic este să măsori fiecare locaț ie unde ar putea exista o diferenț ă de temperatură.

Cu toate acestea, trebuie evaluate numărul ș i loca ț ia punctelor de măsură de

temperatura ș i a fi selectaț i cu atenț ie pentru a caracteriza adecvat
sec ț iunea de testare. De asemenea, este important să se permită stabilizarea
temperatura mediului de testare înainte ca testul de presiune să înceapă. La
instrumenta ț ia trebuie să fie furnizată în func ț ie de nevoile de măsurare ale
presiunea ș i temperatura pe care le măsoară instrumentele. Un grad de incertitudine
va exista din cauza numărului ș i acurateț ei instrumentaț iei ș i această incertitudine
trebuie avut în vedere la stabilirea criteriilor de acceptare.
6 APLICAREA TESTULUI DE PRESIUNE
Operatorul trebuie să dezvolte o procedură de testare, pentru site-ul specific,
care include informa ț ii detaliate cu privire la presiunile de testare ș i
durata testului de presiune. Această procedură poate fi o combinaț ie
de această sec ț iune a PR-ului ș i practicile standard ale operatorului ș i un 'plan de
test” tipic care detaliază specificul pentru sistemul de conducte ce urmează a fi testat.

6.1 Calificarea contractorului ș i a personalului operativ

Calificările contractorului ș i personalului operatorului pentru a conduce testele

de presiune vor varia în funcț ie de cerinț ele certificării conform reglementărilor, codului
o norme ș i proceduri ale operatorului. Personalul operatorului ș i al antreprenorilor
involucrati în proiectare, planificare, direcț ie sau aprobată a unui test
de presiune trebuie calificat prin instruire ș i experien ț ă. Fiecare operator este
responsabil pentru stabilirea acestor calificări. În determinarea acestor
calificările, următorii factori ar trebui luaț i în considerare:
a. Execu ț ia calculilor aplicabile ș i interpretarea datelor de testare ș i
rezultate.
b. Cunoș tinț e despre cerinț ele codului ș i reglementări.
c. Cerin ț ele de calificare ale autorită ț ii competente pentru a conduce sau a oferi
marturie a probei.
d. Cerinț e guvernamentale sau ale operatorului pentru a certifica rezultatele de
testul.
e. Familiaritate cu echipamentele ș i structurarea testului de presiune.
f. Familiaritate cu procedurile de testare.
6.2 Curăț area ș i umplerea liniei
Operaț ia de umplere a liniei îndeplineș te de obicei mai multe funcț ii, cum ar fi
curăț area liniei, deplasarea produsului ș i introducerea mediului de
test necesar în segmentul de testat. Trebuie men ț ionat că, de obicei,
opera ț iunile de marmorare nu vor elimina toate hidrocarburile din segmentul
ducto. Produsul rezidual, gaze sau vapori pot rămâne în segmentul de
proba. Trebuie să se considere efectuarea unei deplasări de azot înainte de
mijloc de test, mai ales dacă lucrări suplimentare vor fi efectuate pe conductă înainte
de la prueba. Înainte de operaț iunea reală de umplere a liniei, ar trebui să se ia în considerare
a corecta un porcul de dimensionare, calibru sau unealtă de deformare
într-un efort de a identifica orice anomalie geometrică care ar putea exista
în linia înainte de test. În plus, trebuie luată în considerare execuț ia de
un tren de cură ț are cu porci pentru a îndepărta sedimentele, parafinele ș i a ș a mai departe
înainte, din acele segmente de ț eavă care nu sunt în cadrul unui program de
marraneo normal. Multe dintre acele îngrijorări legate de securitate în 6.8,
Descompresie, Deplasare ș i Dispunerea Mijlocului de Proba, de asemenea, se aplică
utilizarea conductelor temporare ș i a îmbinărilor în procesul de umplere ș i curăț are.

La tubería temporal trebuie să fie fixată corespunzător ș i asigurată adecvat.

mi ș cări. Cuplajele conductei trebuie să aibă dispozitive de
securitate sau restric ț ii pentru a limita mi ș carea din cauza unui eveniment nea ș teptat
separaț ia conductei. Porci sau sfere se introduc de obicei pentru a separa
mijlocul de probă al conț inutului în restul conductei.
Localizatoarele pot fi inserate în porci pentru a-i urmări în timpul
procesul de umplere ș i asigurarea că porcii sunt în locul corect. La
bomba de umplere ar trebui dimensionată astfel încât porcii să poată
a călători cu o viteză care să menț ină un sigiliu bun în ț eavă.
Aceasta va reduce riscul de a introduce aer sau alte amestecuri comprensibile în spatele
marranos. Aer sau amestecuri comprimabile în apa de testare pot apărea când
tubulatura este goală sau plină cu un gaz inerte sau un amestec de gaze înainte de umplere
de la linie. Un minim de 2 la 3 mph este un punct de plecare sugerat pentru
viteza porcilor.
Vitezele mari pot cauza o uzură excesivă a porcilor ș i
pot cauza deplasarea produsului, aerului sau amestecului de gaze amestecându-se
cu mijlocul de probă.
Cu excep ț ia cazului în care umplerea liniei se desfă ș oară cu o anumită formă de
contrapresiune, ca cu porci care merg înainte ș i pante, greutatea de
coloana de fluid ar putea face ca porcul să călătorească mai repede decât
Umplerea liniei, permiț ând trecerea produsului, aerului sau gazului din spatele porcului.
Trebuie determinată calitatea ș i provenienț a apei de testare.
Apa care conț ine sedimente, niveluri de pH non-neutre sau salinitate ridicată poate fi
dăunător pentru ț eavă, supape ș i echipamente ș i nu trebuie utilizat decât dacă
apă filtrată sau tratată.
Posibilul efect nociv al aditivilor sau inhibitorilor de coroziune în procesare
Transportul gazelor sau al lichidelor periculoase ar trebui investigat. Un
medidor de flujo debería ponerse en la línea para supervisar y mantener la rata de
Umplere planificată. Contorul va permite personalului testului să facă un rezervor
portabil se foloseș te pentru a constitui diferenț a între furnizarea de apă reală ș i
bombe de umplere de volum mare.
Acest lucru poate să nu fie necesar dacă pompele de umplere au un alimentare directă,
ca al unui râu. Dacă este posibil, segmentele dezgropate ar trebui acoperite înainte
de la presurizarea iniț ială. Senzorul din fiecare dispozitiv de înregistrare a temperaturii
ar trebui să fie instalat astfel încât să fie în contact cu ț eava într-un punct
unde să fie o acoperire normală. În plus, ar trebui să fie la o
distanta suficient de mare de punctul de injectare pentru ca efectul, al ductului
expus ș i execuț ia injecț iei(ilor), la temperatură se minimizează.
Ar trebui să fie compactat umplutura din jurul senzorului dispozitivului de înregistrare
temperatura. Izolarea, dacă este potrivită, ar trebui utilizată în conductele capilare
înregistratorul de temperatură, iar înregistratorul de temperatură ar trebui să fie instalat
într-o cutie izolată.
Bombas centrífugas grandes y los tanques del almacenamiento afectarán la
temperatura mediului de testare. Temperatura liniei îngropate ar trebui să
înscrieț i-vă până când testul de presiune este complet.
6.3 Presurizarea iniț ială
Aveț i în vedere siguranț a în orice moment!
Un ducto men ț inut sub presiune mare este poten ț ial periculos. Liniile directoare de
Măsurile de securitate stabilite trebuie respectate în orice moment.
Personalul care conduce testul trebuie să menț ină o supraveghere continuă asupra operaț iunii
pentru a asigura că este controlat cu aten ț ie. Personalul de testare trebuie să
a se localiza la o distanț ă sigură de secț iunea de testat.
Conducta provizorie ș i capetele de probă trebuie asigurate
adecvata înainte ca procesul de presurizare să înceapă. La
presurizarea iniț ială a secț iunii de conductă care urmează să fie testată începe odată ce
segmentul este plin de fluid ș i s-au luat măsurile corespunzătoare pentru
ventilaț i tot aerul sau la nivelul necesar; în alte cuvinte, segmentul de ț eavă
este ambalat. Presurizarea implică aducerea sec ț iunii de conductă la a fi
testată de la presiunea statică, după procesul de umplere, până la presiunea
de probă dorită.
Presurizarea iniț ială a secț iunii trebuie să aibă loc la o rată controlată pentru a evita
supraîncărcări în ț eavă. Procedura de testare pentru site-ul specific
trebuie să determine rata de presurizare până la atingerea presiunii de testare
establishită (rata de presurizare este în mod normal de 10 psi / min sau mai mică). Trebuie să
verificarea periodică a conexiunilor conductei pentru a determina scurgerile
în timpul procesului de presurizare.
Rata de flux trebuie monitorizată ș i înregistrată pentru a pregăti graficul de presiune
vs volum, da, este aplicabil. Calculaț i care indică cantitatea mijlocului de probă
ce este necesar pentru a creș te presiunea de la presiunea de umplere la presiunea de
testele, ar trebui să fie efectuate înainte de testul de presiune ș i să fie disponibile pentru
personal de la prueba.
Această informaț ie ajută în decizia de strângere a segmentului ș i ajută în
determinaț ia, din graficul presiune vs volum, dacă au avut loc scurgeri sau dacă
ț evile au cedat. Dacă se determină că aerul este prins în ț eavă,
poate fi necesar să se adauge orificii sau perforaț ii în cele mai înalte puncte
pentru a ventila aerul din ț eavă.
Procedura de testare, pentru site-ul specific, trebuie să definească când să înceapă.
metoda loviturii duble, care este folosită în mod normal pentru a determina
ocurentă a cedării conductei. Două lovituri apar la presiunea unde
numărul de lovituri ale pompei, pentru creș terea ridicării presiunii, se
revine de două ori numărul de lovituri necesare pentru aceea ș i cre ș tere de
ridicarea presiunii necesare în timpul por ț iunii dreptunghiulare a graficului de
presiune vs volum, înainte ca vreo deviaț ie să apară.
Graficul rectiliniear al loviturilor pompei, prin creș terea ridicării de
presiune, de obicei trebuie început înainte ca 75% din
presiune desemnată. [Pentru o descriere mai detaliată a acestui metodă, consultaț i ASME
B31.8, Anexa N, Paragraful N5 (c) (2).
Când se atinge între 80% ș i 90% din presiunea de încercare desemnată, rata de
presurizarea trebuie redusă, în special atunci când presiunea este la, sau aproape de,
100% din presiunea de testare desemnată. Înainte de a începe testul, poate fi
dezirabil să avem o perioadă de stabilizare a temperaturii ș i a presiunii. Odată ce
ca presiunea de test dorită să fie ob ț inută, echipamentul de depreurizare trebuie
a se opri ș i a se izola de secț iunea de testare.

Notă: Graficele sau graficele de presiune, senzorii ș i desfăș urările arată doar o
aproximarea presiunii reale. Hăr ț ile oferă dovezi ale
continuitatea probei. Testerul sau verificatorul greutăț ii moarte sau echipamentul
electronicul furnizează presiunea reală care trebuie înregistrată.

6.4 Perioada de probă

Când se atinge presiunea de testare, presurizarea trebuie să înceteze ș i toate
Vanele ș i conexiunile la linie trebuie inspectate pentru a determina scurgerile.
După inspectarea pentru a găsi scurgeri, personalul de testare trebuie să
verifica ț i că presiunea de testare specificată se men ț ine. Pot apărea
altibajos transitorii de presiune în timpul procesului de presurizare ș i aer rezidual
poate intra în solu ț ie. O perioadă de stabilizare a temperaturii poate
se cere înainte de începerea testului.
Timpul necesar pentru stabilizarea termică depinde de temperatură
del medio de prueba în momentul umplerii liniei, al capacităț ii de căldură
del mijloc de proba, al diametrului ț evii, al adâncimii
deşenterramentul tubului ș i al temperaturii solului.
Perioada de probă va începe după ce temperatura mediului de
test, temperatura ț eavă, ș i temperatura solului s-a stabilizat.
Când acest proces de stabilizare s-a încheiat, pompa de injecț ie
trebuie să se izoleze de secț iunea de testare.

Trebuie stipulată durata perioadei de testare a presiunii în

procedura stabilită pentru site-ul specific ș i a fi de acord cu
ASMEB31.4, ASME B31.8, orice reglementare a agen ț iei guvernamentale cu
autoritate jurisdic ț ională ș i/sau procedurile de probă stabilite de
operator.
Trebuie să se supravegheze continuu presiunea ș i temperatura în timpul testului
Toate înregistrările de presiune ș i temperatură trebuie să fie înregistrate. Trebuie să fie efectuate.

comparatii ale verificatorului de greutate moarta cu citirile inregistratorului de

presiune la începutul testului, periodic în timpul testului ș i la finalul acestuia
test.
Rezultatele verificărilor efectuării testerului de greutate-mort ș i citirile de
temperatura trebuie notată în registrele de presiune ș i temperatură pentru
intervale predeterminate în timpul testului de presiune. Normal, datele
Temperatura ș i presiune sunt înregistrate la fiecare 30 de minute pe parcursul testului. Cei
schimbările vremii, cum ar fi dezvoltarea ploii sau a norilor, care ar putea afecta
presiunea ș i temperatura, trebuie documentate în registrul testului.
Volumul sau presiunea oricărui mediu de testare adăugat sau scos trebuie
documentaț i-vă în registrul probei, precum ș i temperatura ș i presiunea în acea
momentul, ș i trebuie considerat în evaluarea rezultatelor testului de
presiune.
Es obligatorio, para cualquier prueba de presión de ducto que no pueda ser100%
verificat vizual pentru scurgeri, că orice volum al mediului de testare,
adăugat sau scăzut, fie măsurat pentru a determina dacă testul de depresie a fost
completat fără dovezi de scurgeri.
Schimbările graduale sau minore de presiune în timpul testului pot fi
rezultatul aerului rezidual în segment, efectele temperaturii sau scurgerile prin
de conexiuni libere. Extinderea duratei testului poate fi necesară pentru
demonstrar că acel aer ș i efectele de temperatură au fost considerate.
6.5 Defecte ale testului de presiune
Procedura de testare pentru site-ul specific trebuie să enun ț e metodele
preferate pentru a localiza scurgerile sau defectele. Operatorul poate alege să survoleze,
a parcurge cu ma ș ina ș i/sau a merge pe dreptul de trecere al conductei pentru a verifica
vizualiza dovezile scurgerilor în timpul testului de presiune. Operatorul trebuie să
dezvoltarea planurilor de contingenta pentru localizarea scurgerilor mari si mici
în zone cu teren dificil sau în caz de vreme nefavorabilă.
O inspecț ie vizuală efectuată în mod normal la toate ansamblurile fabricate.
Conductele, valvele, accesoriile ș i componentele de testare care se defectează în timpul unei
testele de presiune trebuie investigate pentru a determina cauza ș i a minimiza
posibilitatea unei recidive. Orice scurgere sau defectare a ț evii trebuie să
a se documenta corespunzător în raportul de testare, conform celor stabilite în
sectiunea 7, Registrul Probelor de Presiune si Desene, din acest document. La
documenta ț ia adecvată va fi vitală pentru investigările ulterioare ș i
activităț i ulterioare. Modul sau maniera de eș ec va fi important ș i va ghida
orice acț iune ulterioară efectuată de operator.
a. Dacă apare o rupere sau o scurgere substan ț ială, testul trebuie să fie oprit pentru
determina cauza ș i ia măsurile necesare pentru a remedia cauza
fuga sau zona de defect. Dacă este posibil, cauza defectului trebuie înț eleasă înainte
de a proceda cu repara ț iile ș i cu re-presurizarea segmentului de
test. Rezultatele iniț iale pot indica faptul că trebuie să se facă modificări la
presiune de testare sau la procedurile de testare. Trebuie să se păstreze aceste tuburi
u alte componente care au eș uat pentru un examen mai extins ș i pentru
 análisis de falla si fuera necesario. Una vez hecha la reparación la prueba debe
reiniciaț i-vă cu o nouă perioadă de susț inere.
b. Ș i dacă apare o scurgere mică, presiunea trebuie redusă la un nivel adecvat
în timp ce se localizează fuga. După repara ț ii, testul
trebuie să fie reluat cu o nouă perioadă de sus ț inere pentru testul de
efort (pentru conductele lichide) sau testul de scurgere. Pentru un test de
efort (doar pentru ț evile de gaz) sau test de perforare (spike),
testul poate continua dacă bomba de injec ț ie este capabilă să men ț ină
presiune de testare pe parcursul perioadei de testare.
Dacă se descoperă scurgeri, linia trebuie să fie decompresată ș i să se efectueze reparaț iile
temporale sau permanente. Linia poate fi re-presurizată odată ce se fac
reparaț iile. Pot fi utilizate reparaț ii temporare pentru testare dacă este
permis prin procedurile companiei. Reparaț iile permanente
trebuie efectuate înainte de a începe sau de a readuce conductele în serviciu. Operatorul
trebuie să confirme că nu există dovezi de infiltratii executând un test
de fugă suplimentară sau realizând o măsurare a fugilor.
6.6 Căutarea scurgerilor
Localizarea scurgerilor poate fi un proces dificil ș i care necesită mult timp. Diferite
metode ș i tehnici pot fi folosite pentru a îmbunătă ț i abilitatea operatorului în
găsirea scurgerilor în timpul unei teste de presiune, inclusiv următoarele:
a. Sec ț ionând sau segmentând conducta ș i supraveghind presiunea fiecărei
sección. Închizând valvele de sectionare ale conductei, se izolează ţeava
în segmente mai mici. Dopurile de congelare pot de asemenea
a se folosi pentru a izola secț iuni de tubură pentru evaluarea lor.

b. Pot fi folosite coloranț i în apa de probă pentru a îmbunătăț i indicaț ia vizuală a

zona de fugă.
c. O echipă de monitorizare acustică poate fi utilizată pentru a restrânge zona de
cercetare.
d. Substanț e aromatice sau marcatori introduș i în mediul de testare pe parcursul procesului
de umplere îi va permite operatorului să detecteze scurgerile cu echipamente de măsurare.

6.7 Criterii de acceptare a testului de presiune

Trebuie stabilite criteriile de acceptare a testului de presiune înainte de
conducerea. Guvernul sau entităț i cu autoritate jurisdicț ională pot stabili
criterii de acceptare suplimentare prin reguli sau reglementări.

6.7.1 Test de efort ș i de perforare (spike)

O testare a presiunii de efort sau testul de presiune de perforare (spike) este
acceptabil ș i la presiunea de testare poate fi menț inută pentru perioada de testare. La
eviden ț a unei scurgeri nu invalidează proba. Dacă presiunea de probă nu poate
a rămâne pe parcursul sec ț iunii care este evaluată, componentele
dăunat trebuie reparat ș i testul repetat.
6.7.2 Test de scurgere
O schimbare de presiune se leagă direct de o schimbare de volum în
secț iune de test. Schimbarea de volum poate fi rezultatul unei scurgeri, un
schimbarea temperaturii, efectele aerului sau o combinaț ie a acestor factori.
Variaț iile de presiune în timpul unui test de etanș eitate sunt acceptabile dacă poate
demonstrarea că schimbările sunt cauzate de factori diferiț i de o scurgere.
Diferen ț a de volum între începutul ș i sfâr ș itul perioadei de probă trebuie
a se determina. Diferenț ele de volum sunt atribuite patru factori, cum ar fi
continuă:
a. Injecț ii ș i drenaje.
b. Schimbări în volumul calculat din cauza schimbărilor de temperatură.
c. Aer sau gaze dizolvate în mediul de probă.
d. Mediul de probă eliberat printr-o supapă de decompresie.
Aire sau gaze capturate vor intra lent în soluț ie. Cantităț i mici de
aerul nu va afecta semnificativ rezultatele testului. Volume
grandele de aer pot afecta rezultatele testului ș i trebuie luate în considerare în
evaluarea diferenț elor de volum.
Schimbările de volum datorate temperaturii ș i presiunii trebuie să fie determinate de
utilizarea calculului adecvat. Un joc de calcule care să ofere
corecț ii de volum pentru a răspunde la schimbările de temperatură ș i de presiune
ce s-a întâmplat în perioada de probă (început ș i oprire) trebuie dezvoltat sau
adoptarea. Efectul temperaturii variază în funcț ie de diametrul conductei, relaț ia
D/t (diametrul exterior al ț evii/ grosimea peretelui), volumul de aer
rezidual ș i lichidul de test. Nu este necesară utilizarea calculelor experimentale
pentru a evalua deviaț iile de volum atunci când componentele testate sunt
inspecț ionaț i vizual ș i verificaț i pentru scurgeri.
Trebuie explicate pierderile de volum peste incertitudinea de acurateț e
de la măsură. Pierderile inexplicabile indică scurgeri necunoscute sau scurgeri în
secț iune de testare. În testul de efort ș i/sau în testul de scurgere, pentru conducte
de transport al lichidelor, scurgerile neidentificate nu sunt permise pe tot parcursul perioadei
de probă. Deș i codurile sau reglementările pot permite continuarea sau
acceptarea unui test de presiune cu o posibilă scurgere, operatorii trebuie să
a se strădui pentru un test fără scurgeri.
Aptitudinea de a identifica scurgerile cu încredere, în contrast cu incertitudinea
de exactitate a măsurării, este baza fundamentală a criteriului de acceptare a
test de scurgere. O diferen ț ă de volum care nu are o explica ț ie ra ț ională sau
analitică vreo, suficient de considerată pentru varia ț ii, indică
posibilitatea unei scurgeri. Prin extinderea perioadei de probă, se poate creș te
sensibilitatea scurgerii.
În plus fa ț ă de a lua în considerare volumul, al ț i factori pot fi de asemenea
consideraț i în determinarea valabilităț ii unei teste de presiune. Pot
a utiliza tendin ț a de corela ț ie între schimbările de temperatură ș i presiune.
Aceste schimbări pot fi evaluate prin trasarea, în timp, a
presiunea ș i temperatura. Observaț ia, experienț a ș i judecata ingineriei
de asemenea, pot fi utilizate pentru a determina acceptabilitatea testului.

În general, mai mulț i factori sunt utilizaț i pentru a evalua ș i determina acceptabilitatea
o probă de presiune. Aplicarea principiilor ingineriei ș i evaluarea
analiza tuturor datelor testului este necesară pentru a determina
acceptabilitatea unui test de presiune.
6.7.3 Asigurarea Calităț ii
Datele testului de presiune trebuie evaluate prin utilizarea unor criterii
de acceptare stabilite de operator. Aceste criterii trebuie să fie conforme
cu codurile corespunzătoare ș i cu cerin ț ele de reglementare. Trebuie utilizat
personal calificat pentru a determina acceptarea. Operatorul trebuie să stabilească
cerinț e pentru calificarea persoanelor care determină acceptabilitatea
teste de presiune.
6.8 Despresurizare, deplasare ș i eliminare a mediului de probă
Ca parte a procedurii, a site-ului specific, pentru a îndepărta mediul de
proba secț iunii de verificat, ș obolanii de eliberare a mediului de testare,
velocidad y las fuerzas hidrodinámicas deben ser consideradas en el diseño del
sistemul de eliminare a mediului de probă ș i impactul potenț ial asupra mediului
cauzate de eroziune, drenaj ș i inundaț ie. Trebuie stabilite curbe adecvate de
eliminarea mediului de probă ș i să fie compatibil cu presiunile de serviciu
aș teptate în timpul îndepărtării mediului de probă. Variatii semnificative ș i
sublimarea în presiune apare adesea în interiorul conductei principale ș i al liniilor
provisonale de înlăturare a mijlocului de probă. Aceste varia ț ii pot fi
cauzate de schimbări în viteza porcului atunci când traversează curburile în
tubulatură sau schimbări în porc ș i viteza mediului de probă din cauza
schimbări în înăl ț imea ț evii. Aerul comprimat, azotul sau altele
gazele care scapă în jurul porcului se pot combina cu aerul prezent în
la conductă principală în punctele înalte ale conductei, pot crea de asemenea o sursă
de energie stocată în conducta principală. Aceste schimbări bruste de
presiuni produc supra- presiuni care se transferă de la conducta principală la linie
temporal de eliminare a mijlocului de probă. Acest lucru poate produce deplasarea
de la linie temporal de eliminare a mijlocului de probă, până la punctul în care,
presiunile de lucru pot fi depăș ite cu uș urinț ă ș i capacitatea lor de îndoire,
sau când multiplu complet de eliminare a mediului de testare este proiectat
inadecvat pentru tensiunile care pot fi impuse în timp ce se află
eliminând mijlocul de probă. Consulta ț i considera ț iile suplimentare de securitate
listate în 6.2 din acest document.
Odată ce testul este finalizat, decompresia trebuie să urmeze planul de control
esboț at ca parte a procedurii de testare a presiunii. Planul de control
trebuie să indice numărul de site-uri pentru decompresie. Punctele de eliberare trebuie să
superviza ț i-vă. Când se folose ș te apă ca mediu de testare, trebuie să fie disponibil
în conformitate cu toate reglementările de mediu aplicabile. De asemenea, trebuie să fie
analizată, filtrată ș i/sau tratată pentru a respecta condi ț iile permiselor de
versare sau reglementările aplicabile. Înainte de versare, apa trebuie să fie
liber de solide, acide, uleiuri ș i alte produse dăunătoare pentru mediu. El
Mediul de probă poate necesita, de asemenea, să fie stocat pentru tratament înainte de
la dispoziț ia dumneavoastră.

Odată ce linia a fost decompresată, mijlocul de testare poate să se deplaseze cu

petrol lichid, aer sau gaz inert. Mediul de probă poate fi deplasat cu
sfere, perii de cauciuc sau alte dispozitive de mânjire. Calitatea
produsul sau cerinț ele de control al coroziunii interne pot necesita ca un
regimul de uscare al conductei se realizează după ce mediul de testare este
deslocat. Apa liberă, dacă a fost folosită ca mijloc de probă, poate fi îndepărtată din
tubulatură prin mai multe curse de porci alimentaț i cu aer comprimat dacă
tubulatura este liberă de gaz sau nu con ț ine vapori reziduali de hidrocarburi. El
nitrogenul se recomandă dacă linia nu este liberă de gaz sau con ț ine vapori
reziduurile de hidrocarburi, ce se poate întâmpla dacă conducta a fost în funcț iune de
gaz sau lichide periculoase înainte de testul de depresie. Dacă se foloseș te aer sau gaz
inerte, de asemenea, trebuie să se acorde consideraț ie cantităț ii de energie acumulată în
gaz comprimat.
Când este folosit ca mijloc de probă, trebuie îndepărtată apa din găuri
de la valve, de membrele moarte, drenaje, capete, prefabicate ș i altele
părț i ale ț evii unde drenajul normal nu este eficient.
Conform procedurilor companiei, codurile ș i reglementările aplicabile,
înregistrările testului de presiune pot fi folosite pentru a demonstra limita de
presiunea de operare a unui punct discret în cadrul sistemului de conducte ș i/sau
demonstrarea respectării cerinț elor de gestionare a integrităț ii
de la ț eavă. Ca rezultat, fiecare operator trebuie să păstreze înregistrările de la
test de presiune pe durata de viaț ă a conductei.
6.9 Operaț iuni de uscare
Conductele pot necesita uscare din cauza limitărilor de umiditate în
caracteristici tehnice ale produsului. Compresoare de aer cu un răcitor pot
a fi folosit pentru a elimina majoritatea umidităț ii din aer ș i a reduce temperaturile
Aire. Estropajos sau bure ț i de spumă sunt folosi ț i de obicei, la intervale
ziare, pentru a menț ine punctul de rouă scăzut pentru a îndeplini orice cerinț ă
azotar. Azotul uscat poate fi folosit pentru a finaliza procesul de uscare pentru
îndeplini cerin ț ele de punct de rouă scăzut. Metanolul poate fi de asemenea folosit pentru
ajuta în procesul de uscare ș i poate fi separat sau îndepărtat prin intermediul
filtre de cărbune de lemn. Când punctul de rouă corespunzător este atins, ț conduita
trebuie să fie izolată pentru a-ș i păstra condiț ia până când va fi returnată în serviciu.

7 REGISTRE ALE TESTULUI DE PRESIUNE Ș I DESENE

Conform procedurilor companiei, codurile ș i reglementările aplicabile,
înregistrările testului de presiune pot fi folosite pentru a demonstra limita de
presiunea de operare a unui punct discret din sistemul de conducte ș i/sau
demonstrarea îndeplinirii cerinț elor de management al integrităț ii
de la ț eavă. Ca rezultat, fiecare operator trebuie să păstreze înregistrările de la
test de presiune pe durata de viaț ă a conductei.
7.1 Registrul probei de presiune
Cerinț ele de păstrare a înregistrărilor testului de presiune pot
diferă în funcț ie de tipul de facilitate testată ș i de scopul testului
presiune (P de exemplu: un desen al profilului unui ansamblu de fabrică sau prefabricat poate
nu este necesar). Înregistrările testului de presiune trebuie să includă informaț iile
următorul:
a. Numele companiei operatorului.
b. Numele contractantului pentru testul de presiune (dacă este cazul).

c. Bocet sau desen al ductului sau conductei care este testată (în special pentru conducte
de la staț ie).
d. Desenul profilului conductei sau ț evii care se testează (în special pentru
segmente de linie).
e. Numele, numărul liniei sau descrierea ductului sau conductei testate.
f. Diametrele conductei în segmentul de testare.
g. Grosimea(e) peretelui conductei în segmentul de testare.
h. Gradul sau SMYS al conductei în segmentul de testare.
i. ANSI pentru componentele conductei aplicabile în segmentul de testare.
j. Localizarea ș i elevarea extremităț ilor segmentului de test.
k. Locaț ia ș i înălț imea echipamentului de înregistrare a testului de presiune.
l. Descrierea mijlocului de probă.
m. Sursa sau provenienț a mijlocului de probă.
n. Descrierea oricărui aditiv injectat în mediul de testare.
o. Descrierea echipamentului / aparaturii pentru testul de presiune.

p. Numere de serie ale echipamentului / dispozitivului pentru testul de presiune.

q. Certificările ș i datele de calibrare pentru echipamentul / aparatul de testare

de presiune.
r. Data ș i ora începerii testului de presiune.
s. Data ș i ora încheierii testului de presiune.t. Durata fiecărei porț iuni de
test de presiune.
u. Plan rectiliniu al loviturilor pompei prin creș terea ridicării
presiune în timpul presurizării.
v. Mapa sau grafic continuu care să arate presiunea de testare în funcț ie de timp.

w. Registrul de presiune de testare împotriva timpului.

x. Presiunea minimă de testare ș i locaț ia acesteia în segmentul de testare.

y. Presiunea maximă de testare ș i locaț ia acesteia în segmentul de testare.

z. Descrierea fizică ș i loca ț ia componentului limitativ de presiune în

segment de test.
aa. Explicaț ia oricărei discontinuităț i de presiune.
bb. Descrierea ș i volumul oricărei re-presurizări ș i/sau drenaj.
c.c. Mapa sau grafic continu care să arate temperatura conductei sau a mediului
de prova contra timp.
dd. Registru de temperatură a ț evii sau a mediului de testare contrar [Link].
O hartă sau un grafic continuu care să arate temperatura ambientală în momente de dificultate.

ff. Registrul temperaturii ambientale în funcț ie de timp.

gg. Descrierea vremii în timpul testului (inclusiv orice schimbare).
hh. Calculul criteriilor de acceptare pentru testul de presiune.
ii. Numele, semnătura ș i titlul persoanei responsabile pentru realizarea testului
depresie.
jj. Numele, firma ș i titlul martorului companiei operatorului.
kk. Numele, firma ș i titlul personalului care certifică / aprobă proba de depresie
(inclusiv sigiliul sau ș tampila de aprobat, dacă este necesar).
ll. Informaț ii despre scurgeri sau defecte, inclusiv locaț ia, descrierea, cauza (dacă este
cunoscute), metodă de reparare ș i dispozi ț ia conductei sau a componentelor
căzut
mm. Alte registre care sunt determinate de operator sau solicitate de
regulament sau lege.

7.2 DIBUIRE SAU PLANURI ALE TESTULUI DE PRESIUNE

Când se dezvoltă ș i se folosesc planuri ș i desene ale profilului, informaț iile următoare
trebuie să fie identificat în desenele în formatul desemnat de operator (de exemplu: stâlp
de kilometraj, staț ie de măsurare as-built, coordonate XY, etc.):
a. Numele, numărul liniei ș i/sau descrierea fizică a conductei testate.
b. Descrierea segmentului de test ș i numărul segmentului de test (dacă
aplica).
c. Lungimea totală a segmentului de test.
d. Descrierea locaț iei fizice a fiecărui capăt de testare a presiunii.
e. Ridicarea fiecărui capăt al probei de presiune.
f. Descripción de la ubicación física del equipo de registro de presión.
g. Ridicarea echipamentului de înregistrare a presiunii.

h. Descrierea amplasării fizice a punctului cel mai înalt al conductei în

segment de test.
i. La înălț imea punctului cel mai înalt al conductei în segmentul de test.
j. Descrierea loca ț iei fizice a celui mai jos punct al conductei în
segment de test.
k. Înălț imea punctului cel mai jos al ț evii în segmentul de testare.
Descrierea locaț iei fizice a componentului limitativ de presiune în
segment de test.
m. Înălț imea componentei limitative de presiune în segmentul de testare.
n. La locaț ia oricărei valve ș i/sau accesorii în segmentul de testare.
o. La loca ț ia oricărui punct de traversare a râului, traversări de drum ș i/sau alte caracteristici

permanente în segmentul de testare.