FIBONACCI Ș I GANN: PRIMA LECȚIE

A cura de G. Stanga ș i L. Signorelli

FIBONACCI E LA "DIVINA SERIE"

Leonardo Fibonacci da Pisa, cunoscut matematician italian care a trăit la graniț a dintre secolele XII ș i XIII, a fost unul dintre cei mai mari
matematici della storia.

După o lungă călătorie în orient, a contribuit la răspândirea în Europa a metodei arabe de calcul, care a revoluț ionat ș i a dat o
o mare încurajare pentru studiul ș i aplicaț iile, în viaț a de zi cu zi, ale matematicii.

A rămas fascinat de piramida din Giza, atât de mult încât a studiat toate proporț iile geometrice ș i a descoperit unele.
recursivitate matematică.

Din aceste repetiț ii a apărut celebra serie, numită atunci de contemporani "divina serie a lui Fibonacci", a cărei
aplicaț iile pătrund în viaț a noastră în manifestări în care nu ne-am visa, nici măcar de departe, să găsim
succesiune numerică. Acestea variază de la viiturile râului Nil în antichitate, la ciclurile fazelor solare ș i par să pătrundă ș i
influenț a tuturor manifestărilor naturale.

Este vorba despre o serie numerică progresivă, în care fiecare număr este dat de suma celor două numere imediate.
precedenti:

1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,…

Essa è caratterizzata da innumerevoli proprietà e relazioni:

• suma a două numere contigue formează următorul număr din serie, de exemplu 34 este dată de suma lui 21 ș i
13, numere care îl precede;
• limita tendentă spre infinit a raportului dintre un număr ș i precedentul său este egală cu 1.618;

• raportul unui număr la cel precedent tinde spre 2.618;

• limita care tinde către infinit a raportului dintre număr ș i succesorul său este egală cu 0.618;
• raportul dintre un număr oarecare din serie ș i numărul care îl urmează cu două poziț ii tinde către o constantă egală cu
0.382;
• suma pătratelor numerelor din serie până la un anumit punct este egală cu produsul ultimului număr
pentru succesul său ulterior;

• pătratul oricărui număr din serie minus pătratul celui de-al doilea număr precedent este întotdeauna un număr
succesiunea.

Numerele 1.618, 0.618 etc., cunoscute sub numele de "rapoarte aurii", stau între ele conform unor relaț ii foarte interesante:

• 2.618-1.618=1

• 1.618-0.618=1

• 1-0.618=0.382

• 0.382*2.618=1
 • 2.618*0.618=1.618
• 1.618*0.618=1
• 0.618*0.618=0.382
• 1.618*1.618=2.618

Aș a cum s-a menț ionat mai sus, influenț a acestor numere ș i a proprietăț ilor lor este identificabilă empiric într-o lungă serie
de fenomene naturale (de exemplu astronomice), dar ș i de alt tip.
Numeroase studii au arătat cum seria lui Fibonacci se manifestă ș i în domeniul financiar, ș i în special
în evoluț ia variabilelor financiare. Acest lucru a determinat mulț i analiș ti să realizeze tehnici bazate tocmai pe această serie, cu
scopul de a identifica viitoare obiective de preț , mai degrabă decât niveluri valide de suport-rezistenț ă sau posibile puncte de inversare.
Printre cele mai răspândite software-uri de analiză tehnică se numără cele mai frecvente aplicaț ii care se leagă de seria lui Fibonacci:

• Rintracciamenti de Fibonacci;

• Liniile fanelor Fibonacci;

• Fibonacci zona de timp;

• Arcele lui Fibonacci.

RITRACCIERILE FIBONACCI Ș I CONTRIBUȚ IA LUI GANN

Uno degli aspetti maggiormente interessanti nel trading è costituito dall’individuazione teorica di obiettivi di prezzo per un
titlu.
Susț inătorii tehnicilor pe care le vom expune îș i bazează studiile pe presupunerea că, indiferent de direcț ia preț urilor
Titlu, să fie întotdeauna posibil, printr-o aplicare corectă a seriei Fibonacci, să se identifice posibile obiective de preț
cu o fiabilitate rezonabilă.
În primul rând, este necesar să distingem "obiectivele de impulsionare", adică cele poziț ionate în direcț ia trendului, de "obiectivele de
ritracciamento", livelli di prezzo che vengono toccati in caso di inversione o correzione del trend primario.
Este tocmai în acest ultim caz că aplicarea seriei Fibonacci a găsit un succes deosebit, datorită în special la
tehnica de previziune a preț urilor de retragere dezvoltată de faimosul trader William D. Gann, autorul numeroaselor
studi grafice bazate pe recursia numerică a lui Fibonacci.
Tehnica retragerilor lui Gann (Retragerea Gann) îș i propune să identifice niveluri de preț (ț inte virtuale ale miș cării
correktiv în curs) începând de la punctele de inversare a tendinț ei (maximele ș i minimele relative numite ș i "Puncte Pivot"), aplicând
procentaje fixe ale extensiei totale a ultimei unde semnificative (anterior retragerii). Pentru extensie
se înț elege exact diferenț a dintre minimul ș i maximul relativ care au caracterizat principiul ș i sfârș itul precedentului
miș care tendenț ială.
Totul începe de la observaț ia empirică că, în cea mai mare parte a miș cărilor de retragere, preț ul se opreș te în...
cursa către obiectivele stabilite la 33%, 50% ș i 66% din amplitudinea fazei anterioare; niveluri care reprezintă respectiv
o corecț ie minimă, echilibrată ș i maximă.
Pe parcurs, tehnica a devenit din ce în ce mai rafinată ș i Gann a reuș it să identifice alte procente de retragere, pentru
pe care nu putem să nu observăm o anumită asemănare cu numerele aparț inând seriei lui Fibonacci:
12.5, 25, 37.5, 50, 62.5, 75, 87.5, 100.
Fu lo stesso Gann a proporre in seguito la tecnica "Fibonacci Retracement", in cui le percentuali di ritracciamento sono
strettamente riferite ai golden ratios: 23.6%, 38.2%, 50%, 61.8%.
Cu toate acestea, aceste procente oferă doar răspunsuri parț iale, deoarece pot fi considerate preconizări doar în
ritracciamente, în funcț ie de un fenomen deja petrecut (onda de referinț ă), dar nu sunt utile pentru miș cările de impuls.
Răspunsul la necesitatea de a estima pe ce niveluri de preț poate ajunge un nou trend se bazează pe o extensie a
tehnici de retragere descrise, prin observarea atentă a primei fluctuaț ii a tendinț ei abia începute ș i
utilizarea coeficientilor multiplicaț i aparț inând seriei Fibonacci. Identificarea punctului iniț ial al unei noi tendinț e ș i
Aplicarea acestor coeficienț i ar trebui să permită cu o siguranț ă rezonabilă identificarea viitoarelor puncte impulsive posibile.
e di corecț ie/slăbiciune a tendinț ei.
GRAFICUL 1. Retragerile Fibonacci: o aplicaț ie pe indicele Mibtel.
Pivotul de bază este identificat la minimul înregistrat în decembrie '95, după doi ani de tendinț ă descendentă. Începând de la pivot, se
dezvoltă o etapă ascendentă, nu foarte susț inută în 96, dar care capătă un impuls considerabil la începutul lui 97, continuând
fără corecț ii semnificative până în aprilie '98, când are loc o retragere bruscă ș i violentă. Maximul înregistrat în
aprilie '98 constituie deci top pivot. De la acest punct de inversare se definesc nivelurile de retragere Fibonacci. La
distanț a primului retracement de la vârf este de 23.6% din extensia bottom-top. Celelalte niveluri sunt plasate la 38.2%, 50% ș i
61.2%. Come si nota dal grafico il primo livello costituisce effettivamente una valida barriera al movimento correttivo, che
revine mai târziu cu o putere extremă. Nivelul de 38,2% se dovedeș te a fi ineficient ca suport. Numai următoarea cotă de
retracț ia de 50% este semnificativă, determinând epuizarea corecț iei. Recuperarea readuce rapid cotele
în zona cuprinsă între vârful ș i primul nivel de retragere.

FIBONACCI E GANN: SECONDA LEZIONE

A cura de G. Stanga ș i L. Signorelli

REGULA DE Ș APTE
Când ne confruntăm cu grafice în care sunt evident prezente baze de acumulare sau distribuț ie pe termen scurt
În mediu termen putem utiliza tehnica denumită „de ș apte ori baza”: una dintre primele tehnici rudimentare elaborate
da Gann, care se inspira din numerologie.
Odată ce suntem siguri de orizontalitatea figurii (pe care o putem verifica prin analiza liniei de regresie
linie relative la grafic), si înmulț eș te cu ș apte l'amplitudinea bazei (diferenț a dintre maxim ș i minimul zonei
congestionata), adăugând apoi această valoare la minim în cazul în care s-ar asista la ruperea vârfului.
Tehnica funcț ionează ș i în cazul unui semnal de scădere (ruptura bazei de suport din zonă), scăzând produsul
(7*amplitudinea ariei) la maximul relativ ș i astfel găsind un obiectiv descendent.
Această tehnică de identificare a ț intei maxime/minime este completată de o variantă pentru a identifica ș i obiectivele
intermedi.
Quest’ultima consiste nel moltiplicare l’ampiezza della prima fluttuazione, quella che determina l’uscita dall’area congestionata
se constituie unda de referinț ă (măsurată în termeni de diferenț ă de puncte între valoarea maximă ș i minimă), pentru constante fixe,
adică fracț ii în care la numărător apare numărul 7 iar la numitor anumiț i numere în funcț ie de fiecare
obiettivi.
Aceste numere pentru fenomene de impulsionare sunt:

• 4 pentru primul obiectiv;

• 3 pe secundă;
• 2 pentru al treilea.

Pentru miș cări în scădere sunt însă:

• 5 pentru primul obiectiv;

• 4 pe secundă;
• 3 pentru al treilea.
Se recomandă să se împartă distanț a între punctul de inversare ș i obiectivul stabilit în ș apte segmente egale.

SISTEMĂ BAZATĂ PE SECVENȚ A SERIEI FIBONACCI

Tehnica evidenț iată mai sus este destul de grosolană. De obicei, „adepț ii” lui Fibonacci preferă să adopte o adevărată ș i
un sistem propriu dat de o amestecare a tuturor tehnicilor descrise până acum, căutând să ia din fiecare ce e mai bun, în
modo tale da ottenere una maggiore completezza e migliori capacità di adattamento a qualsiasi situazione e di stima degli
obiettivi di prezzo.
Acest sistem are ca scop identificarea posibilelor obiective în etapele de corectare a trendului în funcț ie de amplitudinea fazei.
precedente, modificând doar uș or valorile procentuale de localizare expuse mai sus. În plus, în analogie cu
regula celor 7, caută să identifice obiective de impulsionare, întotdeauna pe baza amplitudinii primei fluctuaț ii (k)
înmulț ită cu o serie de constante care sunt:

• 1°obiectiv: k*0,236;
• 2°obiectiv: k*0,382;
• 3°obiectiv: k*0,500;
• 4°obiettivo: k*0,618;
• 5°obiettivo: k*1;
• 6°obiectiv: k*1,618;
• 7°obiettivo: k*2,618;
• 8°obiectiv: k*4,236;
• 9°obiettivo:k*6,853;

GRAFIC 1:Tecnost, exemplu de identificare a obiectivelor de stimulare.

Observaț i graficul referitor la preț urile de închidere. Concentrându-se pe primele trei luni, se poate observa că prima fază consistentă
di rialzo porta le quotazioni da 2.814, del 6/01/00, a 4.334, del 4/02. Da qui se dezvoltă un val corectiv, care conduce la
minimo 3.58 il 22/02, la cui estensione (4.334 – 3.58 = 0.754) è pari al 50% circa dell’ampiezza della precedente fase di
creș tere. La minim se instalează ulterior o recuperare rapidă. La acel moment, considerând corectarea anterioară ca valul
di riferimento e confidando nel proseguimento del trend rialzista, potevano definirsi, partendo dal minimo 3,58, i seguenti
obiettivi:

• 1° obiectiv: întoarcerea la maxim 4.33 = 3.58 + k*1;

• 2° obiectiv (adica primul ț el peste maximul anterior): 3.58 + k*1.618 = 4.80, care este chiar maximul
întâmpină o creș tere ulterioară. În acest caz, aplicarea obiectivelor bazate pe tehnicile Fibonacci-Gann se
è dimostrato molto efficace.

dato k = extensia undei de referinț ă = 0.754;

Lăsăm cititorului sarcina de a identifica alte exemple în care punerea în aplicare a acestor tehnici ar fi avut cu siguranț ă
a ajutat traderul să nu fie prins nepregătit de dinamica pieț ei ș i, în a doua rundă, cazuri care, în operativitate
zilnică, ș i se pretează utilizării acestor tehnici.
Susț inătorii tehnicilor prezentate consideră că eficacitatea acestora îș i găseș te valabilitatea atât în comportamentul
psihologic repetitiv al masei operatorilor, pe care seria lui Fibonacci pare să-l explice în mare parte, atât din faptul că
aceste tehnici au devenit de domeniu public ș i prin urmare sunt urmate de cea mai mare parte a operatorilor profesioniș ti ș i nu numai. În
în acest sens, este chiar comportamentul comun al unei părț i mari a operatorilor, atenț i la aplicarea aceloraș i tehnici, care
aduce piaț a să urmeze scheme evolutive care se pretează a fi studiate cu tehnicile însăș i.
Considerăm necesar să subliniem că nivelurile identificate prin seria lui Fibonacci nu trebuie considerate în mod
rigoroso, con lo scopo di assumere posizioni che anticipino i movimenti del mercato, ma devono aiutare psicologicamente il
traderul să nu fie găsit nepregătit chiar în apropierea acestor niveluri.

INTRODUCERE ÎN SISTEMELE DE TRADING

A cura di Lorenzo Signorelli e Gianmarco Stanga

Sistemele de trading sunt sisteme de negociere, elaborate cu ajutorul calculatoarelor, care generează automat semnale.
de achiziț ie ș i de vânzare.

Investitorul, odată ce a construit ș i optimizat regulile care generează semnalele de cumpărare ș i vânzare pe baza specificaț iilor.
exigenț ele operative, va trebui doar să execute în mod mecanic ceea ce dispune computerul, fără nicio discreț ionaritate
(fără a neglija, desigur, necesitatea de a revizui periodic sistemul pentru a verifica valabilitatea acestuia ș i a implementa acele
adeguări care devin indispensabile pentru condiț iile de piaț ă schimbate sau pentru noi cerinț e operaț ionale).

Dezvoltarea acestor instrumente a fost paralelă cu cea a informaticii ș i tehnologiei. Calculatoarele ș i software-ul sunt din ce în ce mai
potenti ș i "user friendly" permit astăzi oricui să aibă cunoș tinț e minime de matematică ș i analiză tehnică să construiască ș i
experimentare noi sisteme automate.

Alături de analistul tradiț ional, se află cel expert în programare, care aplică aceleaș i tehnici, dar într-un mod
divers: mecanic.

Regulile utilizate, aș adar, sunt întotdeauna aceleaș i: aceasta înseamnă că semnalele generate de computer se bazează întotdeauna pe
analiză tehnică (medii mobile, volume, indicatori ș i în sisteme mai complexe, figuri grafice ș i semnale candlestick).

LA BAZĂ

Problemele întâlnite în crearea unui sistem de trading sunt în principiu de două tipuri:

• traducerea în limbajul de programare al software-ului tehnicile de analiză;

• a alege dintre tehnicile posibile disponibile pe cele care sunt considerate cele mai adecvate pentru operativitatea pe care se intenț ionează
a le pune în aplicare ș i a le combina între ele pentru a atinge obiectivul investitorului.

Acum, primul punct poate fi uș or depăș it cu un pic de studiu ș i practică în programare, care va varia în funcț ie de
software utilizate.
Al doilea punct este mult mai complex ș i este de o importanț ă fundamentală pentru a obț ine rezultate bune. Ș i este despre acesta din urmă
la care ne vom concentra mai mult.

ANALIZA SISTEMULUI
Primul pas pentru crearea unui sistem de trading este alegerea instrumentelor tehnice de utilizat, sarcină rezervată analistului.
alț i termeni, el va alege condiț iile care, verificându-se, vor genera semnalul de cumpărare sau vânzare. Cu atât mai mulț i parametrii va utiliza.
cu cât sistemul automat va fi mai complex ș i precis.
Apoi revine programatorului (care, de obicei, este acelaș i analist) să traducă în limbajul computerului sistemul elaborat.
Fatto questo si potrà testare (la maggior parte dei software d’analisi lo consente) il trading system utilizzando una serie storica
referitoare la piaț a pe care se intenț ionează să se opereze. Cu cât baza noastră de date va fi mai extinsă, cu atât rezultatul testului va fi mai fiabil.
După testarea sistemului, va fi necesar să evaluăm rezultatele acestuia. Faza de evaluare este de o importanț ă absolută ș i este
indispensabile. Cum este posibil să intuiț i, nu este suficient să consideraț i profiturile/pierderile nete obț inute în perioada respectivă.
esaminato. E’ soprattutto necessario valutare "l’affidabilità" del sistema. Con questo termine si fa riferimento a diversi aspetti,
în special la capacităț ile sistemului de:
 • limitarea cât mai mult posibil a numărului de operaț iuni închise cu pierdere;

• contenere la perdita maximă realizată în timpul oricărei operaț iuni (aș a-numitul "maximum drawdown");
• maximizarea raportului profituri/pierderi (înț eles respectiv ca totalul câș tigurilor din operaț iile câș tigătoare ș i
totalul pierderilor operaț iunilor pierdute), cunoscut ș i sub numele de index profit&loss;

• a menț ine rezultatele bune cât mai mult timp posibil;

• a se adapta la diferite etape ale pieț ei.

Faza de testare ș i validare este esenț ială pentru a efectua comparaț ii între diferite sisteme de tranzacț ionare, aș a că trebuie realizată cu atenț ie.
cura ș i atenț ie.
În cele din urmă, este posibil să se procedeze la o optimizare, adică la calibrărea valorilor parametrilor utilizaț i. Operaț iune care însă se
este adesea foarte periculoasă, aș a că nu este recomandată celor care nu au o mare stăpânire a acestei discipline.
De câte ori, de fapt, un sistem automat prost, odată optimizat, se dovedeș te a fi surprinzător de eficient? Aproape
întotdeauna este natural, deoarece, efectuând calibrarea ex-post, computerul va selecta, dintre mii de posibilităț i, pe cea
combinarea valorilor care se potrivesc cel mai bine cu evoluț ia trecută a seriei. Găsind combinaț ia optimă, nu va putea
că au generat semnale excelente.
Dar totul acesta în teorie: când se va încerca să se folosească sistemul de tranzacț ionare în evoluț ia viitoare a seriei aproape întotdeauna se
andrà incontro a risultati disastrosi. Meglio perciò utilizzare parametri i più possibili standard e, se proprio si desidera
efectuarea unor optimizări, este o regulă bună să testezi rezultatul timp de multă vreme cu simulări înainte de a acț iona.
La acest punct, doar după fazele de studiu, elaborare, testare ș i eventuală optimizare, dacă rezultatul este satisfăcător se
va putea începe să folosească sistemul, în general la început doar în simulări. În caz contrar, acesta va fi abandonat.

PROGRAMAM TRADINGUL
Procedăm acum la crearea unui sistem de tranzacț ionare, amintind că este un exemplu simplu în scop didactic, pentru
mai bine să învăț ăm metoda corectă de abordare a acestei ramuri interesante a analizei tehnice.
Il software utilizzato è Metastock uno dei più diffusi al mondo, con elaborazioni effettuate sulla serie storica relativa all’indice
Mibtel între 05 iunie ’96 ș i 08 iunie 2000.
Vom folosi câteva instrumente de bază, dar foarte semnificative.

Începem aș adar cu un sistem simplu care generează semnale de cumpărare ș i vânzare la ruperea unei medii mobile ponderate la 21
sedinț e, perioada care corespunde unei luni. Aș adar, este un sistem foarte simplu care încearcă să surprindă ...
oportunităț i care apar în faze de piaț ă dotate de suficientă direcț ionalitate.
Pentru simplitate, se stabileș te că sistemul poate lua doar poziț ii în creș tere (adică poziț ii lungi) sau să se plaseze în afara
piaț ă (se pot genera perioade de inactivitate).
Regulile operaț ionale sunt:

[Link] long: cross(close, mov(close,21,w)).

2.Închide lung: cruce(mov(inchidere,21,w),inchidere).

La prima impune de a cumpăra în momentul în care preț ul de închidere al ș edinț ei (close) este superior mediei mobile
pesata a preț urilor de închidere ale ultimelor 21 de sesiuni (mov(), unde termenul w reprezintă ponderat).
La seconda invece, in modo esattamente contrario, impone di vendere nel momento in cui il prezzo di chiusura scende sotto la
medie mobilă identică.
Rezultatele obț inute din testul pe perioada considerată sunt destul de slabe: 216,47% pe întreg intervalul (ceea ce echivalează
randament anual de 53.9%) presupunând absenț a comisioanelor ș i reinvestirea profitului: nivel care nu se îmbunătăț eș te în
un mod particular de profit obț inut prin urmarea unei strategii Buy & Hold (cumpără în prima zi ș i menț ine poziț ia) egal
a +199.01%. Inoltre il numero di operazioni in perdita è eccessivo : 30 su 54. Ciò incide naturalemente sul rapporto
profituri/pierderi de 72.94%. Pierdere maximă: -113.09.

Un prim pas înainte constă în încercarea de a limita semnalele false: adică semnalele de cumpărare care sunt deja infirmate de
ș edinț a următoare, un fenomen deosebit de răspândit în etapele pieț ei congestionate. Una dintre cele mai clasice remedii constă
nell’inserire un filtro verticale, che si concretizza nel pretendere, per le operazioni di acquisto, che il prezzo di chiusura superi
la media mobile di una data percentuale (che dovrebbe essere determinata tenendo conto della volatilità della serie). Fissiamo
această proporț ie în 0.5%. Regula de vânzare rămâne neschimbată.
Introducere lungă: cross(c,mov(close,21,w)) ș i c>mov(c,21,w)*1.005
Închide lungă: cross(mov(închidere,21,w),c)
Modificarea simplă efectuată permite deja obț inerea unor rezultate semnificative, permiț ând în esenț ă eliminarea multor
semnale false.
Randamentul îmbunătăț eș te evident, ajungând la +254,29% profituri nete (63,35% anual, faț ă de 53,93% anterior). Dar
nono solo, cosa ancor più rilevante il numero di operazioni si riduce considerevolmente, a discapito soprattutto delle operazioni
perdenti: 13 din 31. Evident, ș i indicele profit/pierdere beneficiază, urcând la 82.2% de la 72.94%. Pierderea maximă
rămâne stabil: -117.47.

Este evident, totuș i, că în anumite perioade sistemul continuă să genereze semnale repetate cu rezultat negativ, în zilele
succesivi. Acesta este absolut normal, de fapt, este bine cunoscut faptul că mediile mobile se dovedesc a fi necorespunzătoare pentru a opera în timpul
miș cări laterale ale preț urilor. Aș adar, se va adăuga un alt filtru care va încerca să împiedice generarea
de semnalele tale în etapele congestionate, lipsite de un trend bine definit.
Pentru a face acest lucru, vom folosi un indicator destinat să califice etapele pieț ei, ș i anume ADX, care cu valori mai mari de 25 indică în
generale o fază de tendinț ă definită. Vom impune astfel sistemului să opereze doar în prezenț a valorilor de ADX superioare la 25,
deci, în prezenț a unor tendinț e definite, ș i de a lăsa celelalte semnale.
Introducere lungă: cross(c,mov(close,21,w)) ș i c>mov(c,21,w)*1.005 ș i adxr(5)>25
Închide lung: intersectare(mov(închidere,21,w),c)
Rezultatele se dovedesc a fi interesante.
Randamentul rămâne în esenț ă stabil, dar numărul de operaț iuni se reduce din nou (24 faț ă de 31 anteriori), la
beneficiul celor câș tigătoare: 16 împotriva doar 8 pierzătoare. Drept urmare, indexul profit/pierdere se îmbunătăț eș te ș i mai mult: 86%.
Perdita maximă a –114.69.
Sistemul considerat se dovedeș te destul de potrivit pentru a profita de tendinț ele de lungă durată. Se ț ine cont că, pentru o operativitate
più dinamica, si possono abbinare i tranding systems dalle diverse caratteristiche.

Cu acest exemplu s-a dorit să se pună accentul pe importanț a obț inerii unui sistem care să fie cât mai fiabil posibil.
evaluarea sistemelor de tranzacț ionare poate ș i trebuie să fie cu siguranț ă mai detaliată decât s-a făcut în această situaț ie.