MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

CARTEA ELEVEI

2
2 ème ani primar

Versiune Experimentală
 Drepturi de autor
©2023OrganeRwandaispentruEducaț iadeBază(REB)
Toate drepturile rezervate.

Acest manual este proprietatea REB

Cine îl va folosi va trebui să-l menț ioneze de fiecare dată.
autorul ș i sursa.

ii MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

AVANT-PROPOS
Dragi învăț ăcei,
Pentru a asigura consisten ț a ș i coeren ț a
învă ț area con ț inutului de limba franceză, Organul
Rwandais de l’Education de base (REB) este onorat de
vă prezentăm acest manual de clasa a treia
de ce vă serveș te să fiț i ghid în învăț ământul dvs.
învăț area limbii franceze bazată pe competenț e.
Filozofia noastră educa ț ională î ș i propune să vă permită
a valorifica toate potenț ialităț ile voastre la toate nivelurile
de învă ț area/învăț ării dvs., de dvs.
a se integra în societate ș i a profita de diferite
oportunităț ile oferite de piaț a muncii.
În eforturile sale constante de a îmbunătăț i calitatea
educaț ia, Guvernul Rwandian consideră că este important
de a vă pune la dispoziț ie materialul didactic
permi ț ând învă ț area dumneavoastră
de a atinge obiectivele stabilite în programul de
formare.
Mai mulț i factori influenț ează ceea ce învăț aț i,
modalitatea în care o învăț aț i ș i abilităț ile
pe care le achiziț ionaț i. Aceș ti factori includ relevanț a
un con ț inut specific, calitatea abordărilor
strategiile pedagogice utilizate de profesori
evaluarea ș i materialul didactic disponibil.
Am acordat o aten ț ie deosebită asupra
activităț i care facilitează procesul de învăț ământ
învăț are în care poț i dezvolta abilităț ile tale
idei ș i a face noi descoperiri în timpul activităț ilor
concrete realizate individual sau în grupuri.
Cu ajutorul profesorilor, al căror rol este de a asigura

Cartea elevului - anulème2 primar - Versiune Experimentală iii

reu ș ita în învă ț area/învăț area dumneavoastră,
veț i dobândi abilităț i adecvate ș i veț i fi
capabil să aplice, în situa ț ii reale, acest
ceea ce veț i fi învăț at. Prin urmare, trebuie să vă
dezvoltarea valorilor ș i atitudinilor care vă permit
de a opera schimbări de comportament nu
numai la nivelul propriei tale vieț i, ci ș i la
nivelul întregii societăț i.
Aceasta contrasterează cu teoriile de învă ț are
traditionale care concep învă ț area
în principal ca un proces de achiziț ie de
cuno ș tinț e prin intermediul profesorilor
consideraț i ca fiind cele mai bine informate persoane.
În ceea ce prive ș te programele axate pe
competen ț e, învă ț area/didactică este
conceput ca un proces de dezvoltare activă
cunoș tinț ele ș i semnificaț iile învăț ăcelului
unde conceptele sunt introduse în principal de
une activité, une situation ou un scénario qui aident
învăț ăcelul să dezvolte abilităț i ș i să dobândească
atitudini ș i valori pozitive.
În plus, această învă ț are/învăț are activă
te îndeamnă să faci acte ș i să reflectezi la acest lucru
ce faceț i ș i vă încurajează să aduceț i contribuț ia dvs.
experienț a ș i cunoș tinț ele dumneavoastră în procese
de învăț are/învăț are. Având în vedere acest lucru,
pentru o utilizare eficientă a acestui manual, rolul dumneavoastră
este de :
• Dezvoltarea cunoș tinț elor ș i abilităț ilor
participând la activităț ile date care conduc
cu conț inut;
• Comunicaț i ș i împărtăș iț i informaț ii

iv MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 pertinente cu alț i învăț aț i prin intermediul
de prezentări, de discu ț ii, de lucrări
de groupe et d ’autres techniques actives
de învă ț are/învăț are cum ar fi
jocuri de rol, studiul de caz, cercetările ș i
cercetări la bibliotecă, pe Internet sau la
exteriorul.
• Preluaț i propriul dvs. învăț ământ /
învăț are ș i a participa;
• Efectua cercetări/sondaje în
consultant documente imprimate / online
ș i persoane ingenioase ș i a le prezenta
concluziile pe care le trageț i;
•Asiguraț i eficient contribuț ia dumneavoastră ca
ce membru al grupului în sarcinile atribuite
graț ie unei explicaț ii ș i unor argumente clare,
la o gândire critică, la responsabilitate ș i la
încrederea în sine în vorbirea în public;
• A trasa concluzii pe baza rezultatelor
obț inute din activităț ile de învăț are.
Doresc să îmi exprim sincerele mul ț umiri către
personalul a organizat ș i supravegheat elaborarea
de ce manuel. O apreciere deosebită merge către
profesorii care au participat activ la producț ie
de acest instrument didactic. Orice comentariu sau orice
contribuț iile ar fi binevenite pentru îmbunătăț ire
de ce manuel în cazul unei eventuale reeditări.
Dr. MBARUSHIMANA Nelson
Director General, REB

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală v
REMERCIEMENTS
Îmi exprim sincer aprecierea
particulară persoanelor care au jucat un rol major
în elaborarea acestui manual.Fără participarea lor,
acest manual nu ar fi văzut lumina zilei.

Să găsească aici exprimarea mea

profunde recunoș tinț ă.
Mul ț umirile mele se îndreaptă mai întâi către personalul de
Organul Rwandese de Educaț ie de Bază (REB), care a
am participat la conceperea ș i redactarea acestui manual.
A ș dori de asemenea să îmi exprim recuno ș tinț a fa ț ă de
profesori de nivel secundar ș i de nivel
universitare pentru eforturile depuse în timpul
elaborarea acestui instrument didactic.
Nu a ș putea să-mi închei mul ț umirile fără
îmi exprim recunoș tinț a faț ă de diferitele direcț ii de
diferite instituț ii ș colare ș i universităț i
care au fost de acord să permită profesorilor ș i
profesori de a ne sprijini în producț ia acestui
un instrument atât de preț ios.

MURUNGI Joan,
Şef de Departament al curriculumului şi materialelor
Pedagogic

vi MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

TABELUL CUprinde
AVANT-PROPOS................................................................................................iii
REMERCIEMENTS ............................................................................................vi
CONTEXT 1: locul ș i timpul ....................................................................1
1.1. Activitate introductivă a contextului.....................................................................1
UNITATEA 1: Situaț ia în spaț iu .......................................................................3
1. [Link] de punere în situaț ie.............................................................................3
1.2. Activităț i de înț elegere a dialogului .....................................................3
1.3 Exploatarea lexicală
1.4. Activitate de exploatare gramaticală .......................................................... 13
1.4. Activităț i de fonetică.................................................................................. 18
1.5. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă........................................................... 21
1.6. Activitate ludică.................................................................................................... 21
UNITE 2: Situaț ia în timp................................................................... 22
2.1. Activitate de punere în situaț ie.......................................................................... 22
2.2. Activitate de înț elegere a dialogului..................................................... 22
2.3. Activităț i de exploatare gramaticală ș i de conjugare........................ 27
2. 5. Activitate de fonetică ș i ortografie................................................... 42
2.5. Activitate de exprimare orală ș i scrisă............................................................. 45
Evaluarea primului context............................................................................. 47
CONTEXT 2: Orientare................................................................................53
2.1. Activitate introductivă a contextului.................................................................. 53
UNITATEA 1: Auto-orientarea.................................................................................. 55
1.1. Activitate de punere în situaț ie.......................................................................... 55
1.2. Activităț i de înț elegere a textului.......................................................... 55
1.3. Activităț i de exploatare lexicală...................................................................... 56
1.4. Activităț i de exploatare gramaticală ......................................................... 58
1.5. Activitate de fonetică ș i ortografie.................................................... 69
1.6. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă........................................................... 70

Cartea elevului - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală vii
 UNITE 2: Orientarea celorlalț i......................................................................... 71
2.1. Activitate de simulare.......................................................................... 71
2.3. Activităț i de exploatare lexicală...................................................................... 73
3.4. Activităț i de exploatare gramaticală ......................................................... 76
3.5. Activităț i de fonetică ș i ortografie.................................................. 84
3.6. Activităț i de expresie orală ș i scrisă........................................................... 87
Evaluarea primului context............................................................................. 88
CONTEXT 3: Exprimarea timpului..............................................................92
3.1. Activitate introductivă a contextului.................................................................. 92
1.1. Activitate de simulare.......................................................................... 93
1.2. Activităț i de înț elegere a dialogului................................................... 93
UNITATEA 1: Unelte de măsurare a timpului .................................................................. 93

1.3. Activités d’exploitation grammaticale et de conjugaison......................100

1.4. Activitate de fonetică ș i ortografie..................................................103
1.4. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă.........................................................106
2.1. Activitate de punere în situaț ie........................................................................107
UNITE 2: Vremea..................................................................................107
2.2. Activităț i de înț elegere a dialogului.................................................108
2.3. Activitate de exploatare lexicală: ...................................................................111
2.3. Activităț i de exploatare gramaticală........................................................113
2.4. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă .......................................................115
Evaluarea primului context...........................................................................116
Bibliografie.................................................................................................. 123

viii MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Carte pentru elev - clasa
ème
a 2-a - Versiune experimentală ix
 1
CONTEXTE

LOCULȘITIMPUL

Compétence-clé
Comunica oral ș i în scris în
situaț ii legate de loc ș i timp.

[Link] introductivă a contextului

Observaț i imaginile ș i spuneț i ce vedeț i.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 1
 -

2 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Situaț ia în
UNITE 1: spaț iul
1. [Link] de punere în situaț ie
Observă imaginea ș i spune ce vezi.

1.2. Activităț i de înț elegere a dialogului

Activitatea 3: Ascultă ș i repetă dialogul.

Dialog: Pe drumul spre ș coală
Louis ș i Diane sunt pe drum spre ș coală.
Diane: Bună! Sunt Diane. Am opt ani. Studiez
la Grupul Ș colar Muhoza II. Sunt în clasa a doua
anul primar. Locuiesc cu mătuș a mea la Musanze. Ș i
tu?
Louis: Bună, Diane! Eu sunt Louis. Am opt ani.
de asemenea. Sunt în clasa a doua de ș coală primară ca

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 3
eu. Locuiesc în cartierul Yaoundé din oraș ul
Musanze, aproape de Ș coala de Ș tiinț e, vis-a-vis de
staț ie de benzină Engen.
Diane: Ma tante travaille à la banque de Kigali, la
branche de Muhoza, în districtul Musanze, în
Provincia Nord.
Louis: Eu locuiesc cu părinț ii mei. Ei lucrează la
câmpuri. Avem un vast câmp de porumb la margine
de la râul Mukungwa.
Diane: Te pot însoț i într-o zi să vizităm valea
de Mukungwa ?
Louis: Da, desigur! Acolo, vei găsi vaste
câmpuri de cartofi dulci, porumb ș i fasole.
Diane: Uite! Priveș te în spatele nostru!
Louis: Ce este?
Diane: Este o maimuț ă! Ne urmează de ceva vreme.
timp! Aici se plimbă maimu ț e mici în
cartier.
Louis: Iată-ne ajunș i la ș coală. La revedere Diane.
Diane: La revedere Louis! Pe curând.

Réponds aux questions de compréhension du dialogue.

Unde locuie ș te Diane?
2. Unde se află Diane ș i Louis?
3. Unde locuie ș te Louis?
4. Unde se află câmpul părin ț ilor lui Louis?
5. Unde este maimu ț a?

4 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 6. Unde se află ș coala lui Diane?
7. Unde merg cei doi copii?
8. La ce ș coală studiază Louis?

1.3 Exploatarea lexicală

Activitate de învăț are
Activitate 1 : Observă această hartă administrativă
districtul Rulindo ș i sectoarele sale
ș i răspunde la următoarele întrebări :

1. Care este sectorul situat la nord de sector?

Tumba?
2. Le secte de ………… este la Vestul sectorului Tumba.
3. Localiza ț i sectorul Burega în raport cu sectorul
Buyoga.

Caietul elevului - Clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentale 5
 4. Unde se află sectorul Murambi în raport cu
sectorul Ngoma?
5. Scrie sectoarele care se află la Nord de
secteur Shyorongi.
Activitate 2 :observă imaginile ș i localizează-le
obiecte ș i persoanele.

Unde se afla Unde se află Unde se află

carte? gunoiere? creta?

Unde se plantează Unde trece Unde se află

cărăbuș ii? avionul? cocoș ul?

Unde se află Unde se află Unde se află

elevii? maestru? grădină?

6 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Yves Elie

Unde se află fetiț a? Unde se află David

raport cu Yves ș i Elie? raport cu mama sa.
Unde se află Yves?
raportul cu fetiț a ș i Elie?
Unde se află Elie?
raport cu Yves ș i la
carnati?

Unde merg copiii? Unde este Simon în raport cu

Drumul se află unde prin cei mai buni prieteni? găseș te unde
raport cu trotuarul? în raport cu trotuarul?

Carte pentru elev - clasa

ème
a II-a - Versiune Experimentală 7
 Îmi amintesc

Localizarea înseamnă a răspunde la întrebarea „Unde?”. Pentru

localizaț i persoanele, animalele sau obiectele, on
utilizarea prepoziț iilor sau a locuț iunilor prepoziț ionale
de loc. Se folosesc de asemenea adverbe de loc, de...
verbe de localizare ș i nume care desemnează
locul sau localitatea.
Exemple de prepozi ț ii de loc folosite pentru
localizaț i persoanele ș i obiectele: la, pe, sub,
dans, chez, entre(+non+et+nom), devant, derrière,
Exemple de locuț iuni prepoziț ionale de loc: la-
{"dessus de":"deasupra","au milieu de":"în mijlocul","à côté de":"lângă","à droite de":"la dreapta de","à":"la"}
{"gauche de":"stânga de","près de":"aproape de","loin de":"departe de","en face de":"în fa ț a","au bord":"la margine"}

de,… locuț iile prepoziț ionale care desemnează punctele

cardinali
Exemple de adverbe de loc utilizat pentru a
localizează persoanele ș i obiectele: aici, acolo,
{"devant":"în faț ă","derrière":"în spate","à côté":"lângă","au-dessus":"deasupra","en dessous":"sub","en":"în"}

haut, en bas, à droite, à gauche, …

Exemple de verbe folosit pentru a localiza
persoane ș i obiecte : a fi, a se afla, a trăi,
a lucra, a locui,…
Exemple de nume care desemnează locul sau localitatea:
cartierul Yaoundé, Districtul Musanze,
provincia Nord, valea Mukungwa,

8 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitatea 1 : Relia ț i printr-o săgeată pe

imagine de la coloana A la propoziț ii
corespondenț elor din coloana B.

Unu B

a) L’enfant est entre le

litul ș i garderoba.

1.

b) Copilul este în
lit.

2.

c) Copilul este
în spatele uș ii.

3.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 9
 d) Câinele este
în stânga
maș ină.

4.

e) Copilul este aș ezat

pe pat.

5.

f) Câinele este la margine

de pe drum.

6.

g) Copilul este sub

lit.
7.

10 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 câinele este departe de
casa.

8.

Maș ina este în faț ă

casa.

9.

c) Câinele este în dreapta

de la maș ină.

10.

Acolo este acasă la

vecini. Nu este departe
de la noi.
11.

Aici este acasă. Este

aproape de drumul asfaltat.

12.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 11
 Activitate 2 : Alege prepoziț ia care se potriveș te
ș i completează propoziț ia.
Agnès va la ș coală.
sora mea este ………… (în, la, sub)
bunica mea.
[Link] se ascunde ……… (sub, în spatele, între)
casă.
d. Avocatul se află ………. (sub, în, între) la
zid ș i casa.
[Link]……..(de,prèsde,devant)
finalizaț i examenul.

Activitatea 3 : Găse ș te intrusul din liste

din cuvintele de mai jos (cuvântul sau
expresia care nu indică
loc
[Link], pe, sub, în, între.
b.Lângă, în dreapta, iată, în stânga, aproape de.
[Link], aproape de, acolo, al lor, departe de.
d. În mijlocul, în fa ț a, acesta, în spate, lângă.
Iată, în stânga, pe, sub, în faț a.

Activitatea 4 : Localizează-ț i ș coala indicând

colinele care îl înconjoară
la cele patru puncte cardinale.
Activitatea 5: localizează-ț i locuinț a
(satul, celula, sectorul,
districte)

12 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

1.4. Activitate de exploatare gramaticală
Activităț i de învăț are

Activitate 1 : Observa ț i propozi ț iile următoare

ș i relevă verbele utilizate pentru
localizaț i persoanele ș i obiectele.
Studiez la grupul ș colar Muhoza II.
2. Locuiesc la mătu ș a mea în Musanze.
Sunt în clasa a doua.
Stau la mătu ș a mea.
5. Mătu ș a mea lucrează la banca din Kigali.
6. Maimuta ne urmează.
7. Acolo, vei găsi câmpuri de porumb.

Activitate 2 : Observăimagineaș ispunecevezi.

Locuiesc aici. Ș i tu? Eu, locuiesc acolo.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimetală 13
 Activitate 3 : Răspunde la următoarea întrebare:
Ș i tu, unde locuieș ti?

Reț in

Un verb neconjugat este un infinitiv. Infinitivul

este caracterizat prin terminaț ia sa. Conjugă un
verbe este a elimina terminaț ia infinitivului ș i
înlocuiț i cu terminările timpurilor verbale la
persoane diferite.
Prezentul indicativului are termina ț ii
specifice fiecărui grup de verbe. Verbele
dupremiergroupe,ceuxterminéspar–eràl’infinitif,
la prezentul indicativului, termina ț iile
următoarele: -e, -es, -e, -ons, -ez, -ent... Verbele
quiseterminentpar–reontauprésentdel’indicatif
terminaț iile următoare: -s, -s, -t, -ons, -ez
Învăț ătorul îi ajută pe elevi să descopere
ces terminaț ii în tabelele de conjugare
Verbele folosite pentru a localiza persoanele ș i
obiectele din dialogul nostru sunt, de exemplu:
studiază, locuieș te, sunt, trăiesc, lucrez, urmează, găseș te… Le
verbele a locui ș i a trăi, de exemplu, sunt folosite
pentru a desemna domiciliul cuiva. La prezent
de la indicativ, verbele relevate de învăț ăcei
se conjuguent în următorul mod :

14 MANUAL DE FRANCEZĂ
A locui A trăi
Locuiesc aici. O vizitez pe mătuș a mea.

Tu locuieș ti în oraș . Tu visezi la ţară.

El/ea / se află în ora ș ul.
campanie.
Noi trăim într-o
Locuim în casa mare.
campanie.
Tu trăieș ti în Rwanda.
Locuiț i la Kigali.
Ei trăiesc în pădure.
Ei locuiesctà Remera.
Ele trăiesc departe de aici.
Ele locuiesc în Musanze.

A se găsi A fi
Mă aflu acasă. Sunt la ș coală.

Tu te găseș ti în oraș . Tu eș ti acasă.

Se află în Karongi. El este Muhanga.

Ea se află în pat. Este un sat de copii.

Unde este banca. Suntem aici.

Ne aflăm pe stradă.
pădurea Mukura.
Eș ti în oraș .
Te afli departe de aici.
Ei sunt la dentist.
Se află lângă lac.
Ele sunt pe piaț ă.
Ele se află printre noi.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 15
 A studia Urmăriț i
Studiez la Grupul Eu sunt fratele meu la ș coală.
Scolaire St André.
Tu urmăre ș ti câinele în
Tu ai studiat a doua pădure.
anul primar.
El îș i duce mama la câmp.
El studiază les
Ea o urmează pe Marie la
matematică.
butic.
Ea studiază kinyarwanda.
Pe calea potrivită de
Studiază limba franceză. ș coala.
Noi studiem în engleză. Urmăm cursul de
râul.
Studiezi la Ruhango.
Tu urmăre ș ti marea
Ei studiază la Byimana. ruta Kigali –Muhanga.
Ele studiază în clasa a ș asea
Ei îl urmează pe tată.
primar ferme.
Ele o urmează pe învăț ătoare
în curte.

A lucra
Lucrez la Kanazi.
Tu lucrezi în câmpuri.
El lucrează la bancă.
Ea a lucrat într-o plantaț ie de cafea.
Se lucrează

16 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Noi lucrăm
Tu lucrezi
Ei lucrează
Ele lucrează

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Choisis la bonne forme du verbe

locuieș te ș i rescrie fraza.

1. Gatesi (habites, habite) la Huye.

[Link]ă (locui ț i, locuim) nu departe de aici.
3. Locuie ș te (locuiesc, locuie ș te) în ora ș .
Noi (locuim, locuiesc) la ț ară.
5. Marie ș i cu mine, locuim aici.

Activitate 2 : Conjugă verbele între ( ) la

prezentul indicativului

Copiii iubesc bananele coapte.

2. Kalisa (a locuit) pe colina Kivumu
3. Noi (ascultăm) radio
4. Mama (pregăte ș te) masa.
5. Tu (rămâne) acasă

Carte pentru elev - Clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 17
 Activité 3 : Completează următoarele propozi ț ii
cu verbul a trăi conjugat la
prezentul indicativului.
Câinele ……cu oamenii
Noi ……..în oraș , dar bunica mea ……..la
campanie.
3. Animalele sălbatice ………în pădure.
4. Pe ……. pentru a lucra
5. Voi …….într-o casă frumoasă.

Activitate 4 : Completează următoarele fraze

cu verbul a urma.
1. Maimu ț a …….iepurele în cursa animalelor.
2. Antilopele……maimu ț a în cursa de
animale.
Noi ……..antilopile, spun bufonii.
4. Leul întreabă: Unde este că voi ………le
antilope
5. Eu, Lion, nu……animalele din cursă
nebun.

1.4. Activităț i de fonetică

Pronunț ia ș i ortografia sunetelor [s] ș i [z]
Activitate de învăț are: Descoperirea s ș i ss.
Activitatea 1: Uita-te la imaginile următoare ș i citeș te cuvintele.

18 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

une valise, une chemise, une chaise, une maison, un
peș te, o clasă, o ceaș că, un săpun.

Activité 2 : Citeș te următoarele cuvinte făcând

legături.
Păsări, elevi, ananas, ele ascultă,
animale, portocale, ne invităm, copii
copacii, ei sosesc, tu deschizi.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 19
 Îmi amintesc

La doublă consoană ss se citeș te s, consoana s se citeș te

la începutul cuvântului, când este plasată între două
vocale, se citeș te z.

Înț eleg ș i aplic

1. Clasifică cuvintele următoare în tabelul următor

ce auzi sunetul [s] sau sunetul [z]: ț esătura,
["pantoful","farfuria","tabla","savana"]
l ’arrosoir, le poussin, la raison, la boisson, le
savon, les buissons, ils finissent, casser, la base,
la valise, les avocats, la rosée, une besace
[s] [z]

2. Alege cuvântul potrivit dintre cele care sunt ( )

ș i completează frazele următoare.
Safari prinde un peș te mare în râu.
Bebeluș ul se odihneș te, are capul pe un perne.
3. Completează următoarele cuvinte cu s sau ss.
Rama…er, ra…er, un de…in, un dé…ert, un de…ert, la
cla…e,

20 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

1.5. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă
Activitate de exprimare orală
Prezintă-te colegilor menț ionând numele tău ș i...
prénom, ton lieu d’habitation, le moyen de déplacement
pentru a veni la ș coală.

1.6. Activitate ludică

Ascultă, repetă, memorează poezia ș i recită-o
în faț a clasei sau a părinț ilor tăi.
Poem
Este o cameră
În cameră
Există o masă.
Pe masă
Există o lampă.
Sub lampa
Există o carte.
În carte
Este o scrisoare.
Pe scrisoare
Există un nume...

ème
Livre de l’élève -2 année primaire - Version Expérimentale 21
 Situaț ia în
UNITE 2: timpul
2.1. Activitate de punere în situaț ie
Observă imaginile ș i spune ce vezi (la ce
momentul zilei în care ne aflăm; de la ce eveniment
s’agit-il ?).

Soareleră[Link]ânz. Bon anniversaire !

2.2. Activitate de înț elegere a dialogului

DIALOGUE : Mireille et Martin.
Mireille: Bună, Martin! E ș ti foarte matinal.
astăzi!
Martin: Bună, Mireille. Mulț umesc pentru complimente! Am
obiceiul de a mă trezi devreme.

Mireille: Ceea ce spui este adevărat. În fiecare zi, tu

ajunge la ș coală la timp.
Martin: Nu e bine să întârzii!
22 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ
Mireille: Iată! Mai bine să ajungi devreme decât să fii
în întârziere!

Martin: Da, da! Fiecare lucru la timpul său!

Mireille: Trebuie să ai un program ș i să-l respecț i.
Martin: Eu, de exemplu, mă trezesc la ș ase dimineaț a.
dimineaț a. Trag draperiile. Deschid feroneria pentru
aera ț i camera mea. Merg la du ș . După aceea
Eh, mă pregătesc să plec la ș coală.
Mireille: Ș i eu fac ca tine. Nu-mi place
traîner au lit. Même les weekends je me lève à la même
ora ș i fac curăț enia în adăpostul nostru. O ajut pe mama
mamă la gospodărie când nu sunt la
ș coala.
Martin: Ia uite! Astăzi suntem în ce zi?
Mireille: Astăzi este miercuri, 10
iulie 2023.
Martin: Ah! Astăzi, am opt ani! Este ziua mea
a opta aniversare de na ș tere. O să sufli
a mea a opta lumânare.
Mireille: La mulț i ani atunci! Aș teaptă! Când
noi vom fi la ș coală, colegii mei ș i cu mine, îț i
Cântăm „La mulț i ani, Martin”.
Martin: Cei mai mulț i dintre cele mai bune întrevederi ale tale au loc pe 18 martie.

date ?
Mireille: Ziua mea de naș tere este pe 29
iulie. Este în nouăsprezece zile. Va fi o miercuri.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 23
Martin: Ș i tu vei împlini curând opt ani! Până atunci
La, la mulț i ani! Între timp, vom sărbători al meu
aniversare. Te invit la mine acasă seara. Mama mea
va pregăti cu siguranț ă un tort de ziua de naș tere.
Mireille: Mulț umesc pentru invitaț ie. Voi fi acolo, dar tu?
de asemenea, vei veni la mine în ziua aniversării mele.
Mama mea va fi foarte fericită să te primească la masă pentru
cina

Răspunde la întrebările de înț elegere.

Când ajunge Martin la ș coală?
2. Este Martin în întârziere?
3. La ce oră se treze ș te Mireille?
4. Mireille î ș i sărbătore ș te aniversarea în ce dată?
5. Martin sărbătoreș te câț i ani de aniversare?
6. Martin o invită pe Mireille la el acasă la care
moment?
Exploatarea lexicală
Activitate de învăț are

Activitatea 1: Ascultă dialogul ș i notează-l

cuvinte ș i expresii folosite
pentru a situa în timp.

Îmi amintesc
Pentru a situa în timp, putem folosi:
matinal
Zilele săptămânii: miercuri, luni, marț i
joi, vineri, sâmbătă, duminică.

24 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Les mois: juillet, janvier, février, mars, avril,
mai, iunie, august, septembrie, octombrie, noiembrie
decembrie.
Anii: 2023, 2022, 1956, 2022, …
Data: 29 iulie 2023
Momentele zilei: dimineaț a, seara, mijlocul zilei
journée, la soirée, la nuit, à midi, à minuit…
Expresii adverbiale: la timp, întârziat
în avans, în nouăsprezece luni, astăzi, curând
până atunci; este + expresie care denotă timpul...
Orele exacte: la ș ase dimineaț a,
Momentele săptămânii: weekendul,
weekenduri,
Evenimentele: ziua mea de naș tere, le
cina ...

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Observă imaginile ș i spune ce crezi

voi
[Link] străluceș te pe cer, oamenii sunt în
tren de recoltat porumb
2. a. Plouă, oamenii, bărba ț i ș i
femeile merg sub umbrele
b. Într-un câmp, doi bărbaț i sunt ocupaț i cu
plantarea de bananieri.

Carte elevului - clasaèma 2-a - Versiune experimentală 25

 3. Mult soare, oamenii sunt în proces de
recolta sorgul.
O familie este în umbra unui copac: Un bărbat,
o femeie ș i doi copii (un băiat ș i o fetiț ă)
4. Dansunchamp, femeile sunt în train de a planta
fasolea

Activitate 2: Citeș te textul următor ș i identifică-l

cuvinte sau expresii care desemnează
sezoanele în Rwanda.
Texte:Les saisons au Rwanda
În Rwanda, anotimpurile se schimbă în funcț ie de existenț a...
soare sau ploaie. În ianuarie, februarie, de exemplu, ne
traverse o mică sezon uscat. Există multe de
soare ș i foarte puț ină ploaie. În lunile martie, aprilie ș i
în prima jumătate a lunii mai, sunt multe de
ploaie. Este marea sezon al ploilor. Este bine
momentpentruaplantaunbananier. Înaceastasezon,
câmpurile sunt acoperite cu diferite specii de
plantele. În luna iunie, iulie, august, ploaia face loc
la soare. Marea sezon sec se apropie ș i se instalează.
Este de asemenea perioada recoltei. În lunile de
septembrie, octombrie, noiembrie ș i decembrie, plouă
din nou ș i este mica sezon al ploilor. Plantă
în sezonul potrivit ș i vei avea o recoltă bună.

26 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Ămi aduc aminte

Sezonul este determinat de prezenț a sau absenț a

soare sau ploaie. Sunt patru anotimpuri în
Rwanda. Sezoanele se succed aș a: micuț a
sezonul uscat, marele sezon al ploilor, marele
sezonul uscat ș i mica sezon de ploi.

Activité 3 : Spune-mi sezonul în care ne aflăm

găseș te în zilele acestea

2.3. Activităț i de exploatare gramaticală ș i

de conjugare

Activitate 1 : Ecouteletexteetrelèvelesadverbes
detemps, lesexpressionsexprimant
timpul ș i formele verbale
utilizate (imperfectul indicativului ș i
viitorulsimplu

Texte: La classe de français

Ieri a fost duminică. Aveam o temă de
français. Părin ț ii no ș tri erau acasă. Ne-au
ne-au ajutat când aveam dificultăț i. Astăzi
Este luni. Suntem în clasă. Urmăm
atent cu profesorul de franceză. El este în curs de...
a corecta temele. După corectare, el ne va
cere să formeze propoziț ii scurte. În patruzeci
minute, ne va da o altă temă pentru acasă ș i
a părăsit clasa. Se va întoarce mâine dimineaț ă cu
douăzeci ș i cinci de copii de teme corectate. Ne vom forma

Cartea elevului - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 27
grupuri ș i vom corecta greș elile împreună.
Când vom termina corectarea, maestrul va oferi un
ghiozdan nou pentru elevul care va avea prima notă.

Retin

Les adverbes de temps : hier, aujourd’hui, demain ;

Expresiile care designază timpul: la sfârș itul
lecț ie, în patruzeci de minute
Formele verbale: era, aveam, erau
ne ajutau, este, suntem, urmăm
el este în proces de corectare, ne va cere să
fost, ne va da ș i va pleca, se va întoarce, noi
vom forma, vom corecta, vom termina, va oferi
aura

Activitate 2 : Observă formele verbale ș i

identificaț i cele care se află la
prezent,laimperfectș ilaviitorde
indicativul.
Activitatea 3 : Observă frazele din text ș i
identificăadverbeleș iexpresiile
detimpcareprecedăaceș tiverbi.

Îmi amintesc

Într-o propoziț ie, adverbul de timp indică timpul

de la conjugarea verbului. Adverbul „astăzi”
cere un verb la prezentul indicativului.
Expresia introdusă de cuvântul „după”

28 MANUEL DE FRANÇAIS
 este urmat de verbul „ a merge” la prezent
indicativul ș i exprimă un fapt din viitorul apropiat.

Adverbe precum „ieri ș i mâine” preced verbele.

conjugate la timpurile care nu sunt prezentul de
indicativul. „Ieri” indică ziua care este înainte, care
precede astăzi. Verb care urmează exprimă
fapte sau acț iuni din trecut. Toate verbele care
urmează adverbul „ieri” sunt la trecut. Ele sunt
conjugate la un timp numit imperfectul indicativului.
« Mâine » indică ziua de după astăzi. Verbul
care urmează exprimă fapte sau acț iuni viitoare. Toate
verbele care urmează adverbul „mâine” sunt în
timpul viitor. Timpul verbal folosit este viitorul
simple. Verbele care urmează adverbul „maine” sunt
conjugate la un timp numit viitor simplu.

La imperfect
Ieri, părinț ii au fost acasă.
casa.
Ieri, am avut un temă de franceză. Ieri, a fost
luni.
Timpul verbului este determinat de terminaț ie.
În aceste propoziț ii, terminaț iile la imperfect sunt -
adevăratș i–ioni.Părț ile verbelor care rămân sunt:
este- ș iav-Aceste părț i se află deja în forme
prezentul [Link]» este imperfectul
verbul a fi. Forma indicativului prezent a verbului
a fi cine are parteaet-este a doua persoană a
pluralvoi(dumneavoastrăeș ti).

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 29
Imperfectul indicativului este format din
a doua persoană plural a prezentului indicativ.
Începând de la formătu eș tieu formez imperfectul de
indicativul acestui verb.
Partea care nu se schimbă este êt- ș i cealaltă parte,
ceea ce se schimbă este terminaț ia. Terminaț iile de
astfel imperfectul este următorul:-ais, -ais, -ait,
-ions, -iez, -aient.
Începând de la formăaveț ieu formez imperfectul de
indicativul acestui verb.
Partea fixă esteav-ș i terminaț iile-ais, -ais,
{"-ait":"-a","-ions":"-am","-iez":"-aț i","-aient":"-au"}ca în verbul a fi.

Pune partea invariabilă ș i terminaț iile împreună

pentru a forma imperfectul indicativului verbelora fiet
a avea.

Imperfectul indicativului = a doua persoană

pluralul prezentului indicativului fără voi
terminaț ia -ez plus terminaț iile -ais, -ais,
-ait, -ions, -iez, -aient.

30 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 A fi A avea
Prezent de imperfectul de Prezentul Imperfectului
indicativul indicativul indicativul indicativului
Eu sunt J’étai J’ai J’aveai
Tu eș ti Tuétais Tuca Tuavais
El/Ea/SuntemaitEl/Ea/SeunEl/Ea/Oameniiavait
Noi suntem Noiétioni Noi avemonsNoiavioane

Vous êtes Vousétiez Aț i avut

Ei sunt Ei suntexista Einu Eiaveau
Ei sunt Ellesétavent Eleont Eleaveau
Lapartieverteestinvariablepourtouteslespersonnes
de la imperfectului indicativului. Partea ro ș ie variază
în funcț ie de persoana gramaticală.
În viitor
Mâine, el va da o altă temă. Ne vom forma
grupuri.
În aceste propoziț ii, verbelorva daetformăm
sunt la viitorul simplu. Terminatiile viitorului sunt
–aș i-uri.Părț ile verbelor care nu se schimbă
pas sunt:a daș ifost-Aceste părț i suntles
infinitive prezentverbele vizate.
În general, formămviitorul simpluunui
verbe pornind de la forma sa lainfinitivul.
Viitorul simpludonneraeste format din infinitiv
donnerș i viitorul simpluformeronseste format pe
infinitivulanterior. La viitorul simplu,infinitivul este

Carte de elev - clasa aeme2-a - Versiune Experimentală 31

partea care nu se schimbă ș i partea variabilă este aceea
terminaț ii-ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont.

Lefutursimple=infinitifprésent+lesterminaisons
-ai, -as, -a, -ons, -ez, -ont.

Pune cele două părț i împreună pentru a forma viitorul

forme simple a verbelor a da ș i a forma.

Infinitiv Infinitiv
prezent Viitor simplu prezent Futur simplu

A oferi Fost Infinitiv +

+terminaț ie terminaț ii
Euai da Euformerai
Tudonneras Tuformeras
El/Ea/Sedonnera El/ea/seformera
Noivom da Noifost
Tudonaț i Tuvoiforma
Eivor da Eiformeront
Elevor da Eleex-formator

La parieverte nu se schimbăpentru toate per-

sonuri ale viitorului simplu. Partearoș u variaturmătorul
persoana gramaticală. Partea roș ie seamănă
aux forme ș i la terminările verbului a avea la pre-
propoziț ie la indicativ.

De reț inut
Viitorul este dat sub forma infinitivului prezent
urmăresc terminaț iile verbului „a avea” la
prezentul indicativului.

32 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Alege verbul care se potrive ș te ș i

completează propoziț iile următoare.
Lève, levons, se lèvent, quitte, quittons, partons,
partent, commence
Mă trezesc la ș ase diminea ț a.
2. Paul …acasa pe la zece.
Noi …… ș coala noastră la prânz.
4. Copiii...pentru ș coală.
5. Clasa … la opt ș i jumătate.
6. Mămicile ……de diminea ț ă ș i merg la
dispensar
7. Noi....pentru Rusizi la orele unsprezece.

Activitate 2 : Conjugă la imperfect verbele

între paranteze.
a) Noi (părăsim) ș coala la ora ș aisprezece.
b) În trecut, elevii (se trezeau) când
maestru (a intra) în clasă.
c) Părin ț ii (pleca) la dispensar când
copii (a fi) bolnavi.
d) Eu mă trezesc foarte devreme dimineaț a pentru ș coală.
e) Astăzi am opt ani. Acum doi ani, eu (am)
ș ase ani.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 33
 Activitate 3: Asociază subiectele din coloana A
aux verbele din coloana B.
A B
Eu părăseau clasa la 11 ore 40.
Tu partiez deja?
Ea îț i vei ridica braț ul pentru a cere
parole.
Tu plecai fără să-ț i spun la revedere.
Noi pleacă foarte devreme la ș coală.
Ei va marchera mult timp înainte
de a ajunge aici.

Activitate 4 : Conjugă verbele din paranteze

înviitorsimplu.
Anul viitor eu voi (părăsi) anul doi
pentru a intra în anul trei.
b) Noi (pleca) pentru Bujumbura săptămâna care
vine.
duminica te (sări) târziu.
d) În opt zile noi (vom ieș i) la lacul Kivu.
e) Tu vei termina tema ta mâine.
Anul viitor voi merge la Huye.
g) În trei zile vom (avea) vizita Ministrului de
Educaț ia.
h) Tu eș ti în anul trei în septembrie.
La revedere, maestre, ne (întoarce) toț i mâine
fără întârziere.

34 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Formarea viitorului simplu
Cu verbele a fi, a avea, a merge, a veni, viitorul
simplene se formează pe infinitivul acestor verbe. Acest
sunt forme speciale prezentate în tabel
urmat:
Viitor simplu al verbelor
A avea A fi Alerga A veni
Voi avea Voi fi Voi merge Voi veni
Tu vei avea Tu vei fi Tu mergi, tu vei veni
El va avea El va fi El va merge El va veni
Ea va avea Ea va fi Ea va mergeEa va veni
On aura Vom fi Pe iraOn viendra
Vom avea Vom fi Noi Vom veni
fier
Veț i avea Veț i fi Veț i veni
Veț i merge
Ei vor avea Ei vor fi Ei vor veni
Vor merge
Ele vor avea. Ele vor fi. Ele vor veni
Ele vor merge

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Conjugă verbele între

paranteze la viitorul simplu.
Carine va avea opt ani săptămâna viitoare. Ea
(invita) prietenii. Mama lui Carine (pregăteș te) un bun
repas. Aprindem opt lumânări. Toată lumea este
content de a mânca tortul de aniversare.

ème
Livre de l’élève -2 année primaire - Version Expérimentale 35
 Activitate 2: Completează propoziț iile cu
forme verbale extrase din listă
ci-après : décorerons, achètera,
donnera, aura, aurai, serai,
1. Je … neuf ans.
Eu sunt în anul trei.
3. Mama ……un nou material ș colar.
4. Pe ……. un nou maestru.
5. Noi ……noua clasă.
6. Învă ț ătorul …… lec ț ii noi.
A. Determinantele numerale cardinal ș i
determinante numerale ordinale

1. Determinantele numerale cardinal

Activităț i de învăț are

Activitatea 1 : Relis textul « Clasa de

franceză » ș i răspunde la
întrebările următoare :

Întrebarea 1: Câte copii corectate are învăț ătorul?

Întrebarea 2: Cât de multe caiete oferă învăț ătorul?

Întrebare 3: Care sunt cuvintele care răspund la

întrebare „câte”?

36 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Îmi amintesc

Determinanț ii numerali cardinali se scriu în

cifre ș i în litere.
Exemple
1 : un 12 : douze 22 : douăzeci ș i doi
doi 13 : treize 23 : douăzeci ș i trei
3 : trei 14 : paisprezece 24 : douăzeci ș i patru
4 : patru 15 : quinze 25 : douazeci ș i cinci
cinci ș aisprezece 26 : douăzeci ș i ș ase
6 : six 17 : ș aptesprezece 27 : douăzeci ș i ș apte
7 : sept 18 : optsprezece 28 : douăzeci ș i opt
8 : opt 19 : nouăsprezece 29 : nouăzeci ș i nouă
9 : nouă 20 : vingt 30 : trente
10 : zece 21 : Vingt et un 31 : trente et un
11 : onze
„Două” ș i „douăzeci ș i cinci” sunt numere sau
determinante numerale cardinali.
Determinantul numerar cardinal este un număr.
Răspunde la întrebarea „cât de multe”. Întrebarea
„câț i” este urmat de un nume la plural care
nu este precedat de un articol.
Numerele care se scriu în două cuvinte au un
trăit-union.
Exemple: Ș aptesprezece, douăzeci ș i trei…

Numerele care se scriu în trei cuvinte nu au

pas de trait d'union.
Exemple: Douăzeci ș i unu, treizeci ș i unu.

Carte elev - 2 ani ș coală

ème
primară - Versiune Experimentala 37
 Înț eleg ș i aplic

Activitatea 1 : Listează corect numerele

înscrişi în tabelul de mai sus.
Activitate 2 : Răspunde la următoarele întrebări
folosind un determinant
numărul cardinal.
1. Câ ț i ani ai? Întreabă- ț i camaradul vârsta.
2. Câte gâturi ai?
Câte bra ț e ai?
4. Câte păr ț i ale corpului ai?
5. Două persoane au câte urechi?
6. O persoană are câte degete la mână?
7. Trei persoane au câte câte ochi?
O săptămână are câte zile?
9. Patru persoane au câte câte picioare?
10. Ș i dacă îț i dau patru iepuri ș i tatăl tău îț i ...
dă-mi cinci alte iepuri, câț i iepuri ai?
în tot?
11.O persoană câte degete de la picioare are?

B. Determinantele ordinare
Întrebarea 1: Învăț ătorul oferă două rucsaci ș colari elevului
Cine este Aquellenote?

Întrebare2: Care este cuvântul care răspunde la întrebare

« care » ?

38 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Activităț i de învăț are

Activités :

1. Observă imaginea ș i spune ce se află la fiecare.

nivel.
2. Observe imaginea ș i descoperă cuvintele care indican
clasamentul.

Carte de elev - clasa aème2-a - Versiune experimentală 39

 Reț in

Determinantul numeral ordinal este format din

al unui determinant numerale cardinal. El indică o
poziț ie într-o succesiune a ființ elor sau a lucrurilor
sau într-un clasament de obiecte. Exemplu: al doilea.
Deuxième= doi + ième => doieme.
Determinant numeric ordinal = determinant numeric
cardinal + -lea
Dar determinantul numeral ordinal format din
numărul un este prim.
Numărul care urmează un alt număr formează-l pe
determinant numeric ordinal unsprezece. Douăzeci ș i unu
douăzeci ș i unu

Eu înț eleg ș i aplic

Activitatea 1 : Transforme determinanț ii

cardinale în determinanț i
ordinali.
Dreptsprezece

cincizeci ș i cinci
un/une
douăzeci ș i nouă

Trente et un→

40 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitate 2 : Scrie următoarele numere în
scrisori.
12 ème →
3 ème →
70 eme
→
1→
ere

64→
ème

21→
eme

Activitatea 3 : Scrie determinanț ii ordonali

următorii în cifre.
Patruzeci ș i ș aptea
Al doilea
Zecimea
Douăzeci ș i cincea
Treizelea

Activitate 4 : Clasifică numerele ordinale în

ordinea ș i spune-mi dacă clasificarea este
complet.
Primul, al optulea, al cincilea, al unsprezecelea, al nouălea
ș aptelea, doisprezecelea, al zecelea, al treilea, al doilea.

Carte pentru elevi - anul

eme
2 primar - Versiune Experimentală 41
2. 5. Activitate de fonetică ș i ortografie
Les sons [ʒ ] et [g]

Găseș te următoarele elemente în imagini: un

portocalie, o girafă, un genunchi, o lumânare, un gorilă
un garage, une joue, une jupe, une mangue mûre sur
o ramură.

Activitate 1 : Observă imaginile ș i desemnează-le

elemente reprezentate.
Activitate 2 : Clasaț i cuvintele găsite
reprezentând imaginile de mai sus
în funcț ie de modul în care se pronunț ă litera g
[ʒ ] sau [g]

42 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitatea 3 : Ascultă ș i spune dacă cuvântul conț ine
fiul [g].
Garçon,janvier,dire,garantir,jouer,chercher,justifier,
garnir, gaspillage, gouverneur, gâcher, manger,
garantir, ganglion, garage, gare, égarer, regarder,
gamme, gambader, gigantesque, gravier la date,
genou, agriculture, agronome, geler, gifler, grignoter,
gourmand, village, une gazelle, un gâteau, un berger,
o lumânare, o pagină, oboseala, noi mâncăm, o
chitară, o seminț ă.

Activitate 4 : Ascultă ș i pronunț ă cuvântul

consonantele sale [ʒ ].
Gestiona, o picior, o zi, marginaliza, juca, egaliza
jalousie, changer, jacket, un gérondif, une gencive ,une
agence, jamais, j’ai, ingérence, gonfler, ingérer, juger,
géant, ingénieuse, genou, gorille, gardien, un jardin,
o verigheta.

Îmi amintesc
1. Pentru a scrie sunetul [g] se folose ș te litera g.
vocalele a, o, u sau literele gudevantiete.
Exemple : un gorille, une guitare, la guerre, la gare.
2. Pentru a scrie sunetul [ ʒ ], folosim litera jou bine
[Link] écritge
Exemple: o fustă, a juca
un genunchi, agita
il bougea, nous chargeons

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 43
 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Citeș te ș i notează cuvintele unde

consonanta g se pronunț ă [g] sau [ʒ ] ș i
completează tabela
Un băiat, înghe ț , frumos, a guverna, a umfla, Iosif
Guadeloupe, Ghana, juger, gentil, gracieux, génocide,
gérer, gifler, gibier, gouverner, gaspiller, janvier,
{"Jérusalem":"Ierusalim","jus":"suc","jaloux":"gelos","une jupe":"o fustă","un juge":"o judecător","Jacques":"Iacob"}

Jules, câteva valuri.

[g] [ʒ ]

Activitate 2 : Completează cuvintele din acest text prin

consoana care lipseș te.
Bunicul ia beț ele de bambus ș i le
tend către tineri. Ei îi răspund... sentiment că ei
sunt cei mai… mari ș i cei mai puternici din sat

Activitate 3: Extrage din text cuvintele cu

fii[g]et[ʒ ]
Jean este foarte pofticios. Este bolnav pentru că mănâncă
multe prăjituri. Abia vindecat, el începe din nou. El
fă sport, dar el este tot gras.

44 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitatea 4 : Citeș te cu voce tare frazele
următoarele în pronunț ând
corect consoana.
a) Marie a mâncat fasole.
b) A gestiona afaceri nu este uș or.
c) Marthe este manager la Grupul Ș colar de
Muko.
d) Îi dă un ghiont colegului său ș i este pedepsit.
e) Vânătorul a adus vânatul.
f) Jules joacă cu mingea.
g) Marceline este generoasă.

Activitate 5 : Completează următoarele cu cuvântul

consoană reprezentând sunetul [ʒ ].
O …irafă noi mâncăm ….anvier, un
bon……. endarme , une …upe.
Activitate 6 : Completează următoarele cuvinte cu
la consonantă care reprezintă sunetul
[g].
O...om, o...rosie, o...rută de mare
le……guvern, un….birou , o ….chitară.

2.5. Activitate de exprimare orală ș i scrisă

1. Activitate de exprimare orală
Prezintă-te indicând: numele ș i prenumele tău,
vârsta ta, clasa în care studiezi, locul tău
de locuit, ora de a te trezi, ora de plecare a
casă, mijlocul de transport pentru a veni la ș coală,
ora de sosire la ș coală.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 45
 1. 2. Activitate de exprimare scrisă
Scrie- ț i prezentarea indicând numele ș i...
prénom, ton âge, la classe dans laquelle tu es, le lieu
unde locuieș ti, ora la care te trezeș ti, ora plecării tale
de la maison, mijlocul de transport pentru a veni la
ș coala, ora de sosire la ș coală.

46 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Evaluarea contextului
Ziua lui Rukundo ș i Bwiza
Dimineaț a, Rukundo ș i sora sa Bwiza merg la ș coală.
Ei ajung întotdeauna la timp. Ei nu sunt niciodată în
întârziere. Merg pe jos pentru că ș coala nu este departe de
casa. Pentru a ajunge la ș coală, ei traversează o
o mică apă ș i un nămol. Ei urcă o colină
ș i ajung la ș coală. Ș coala se află în vârf
de pe această colină, în fa ț a unei păduri. Clasa
începe la 8:45. Elevii intră în clasă în
tăcere. Ei prezintă caietele de teme ș i fac
corectarea cu învăț ătoarea.
La prânz, ei mănâncă la ș coală, nu se întorc acasă.
casa. După-amiaza, continuă cursurile. Ei
îi plac foarte mult lucrările în grup.
Seara, Bwiza ș i Rukundo se întorc acasă. Ei
urmează aceeaș i cale ca dimineaț a. Acasă,
ei fac temele, ei fac un duș ș i iau
cina cu familia.
După masă, ei pregătesc materialul ș colar.
ziua următoare, apoi ei merg la culcare.
A. Citeș te textul ș i răspunde la întrebările de
înț elegere.
1. Răspunde cu adevărat sau fals
Bwiza ș i Rukundo ajung la ș coală cu întârziere.
[Link] ș i Rukundo merg la ș coală pe jos.
c. Ș coala este departe de casa lui Rukundo ș i
Bwiza.
Ș coala este pe vârful dealului.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 47
 2. Pe unde trec Rukundo ș i Bwiza pentru a merge la ș coală?
Când începe ora de clasă?
4. Ce fac elevii la prânz?
5. Ce fac Rukundo ș i Bwiza seara?
B. Exploatarea lexicală
Alege cuvântul corect pentru a completa propozi ț ia.
a. Locuiesc (la, acasă la) părinț ii mei
Pisica este (pe, la) acoperi ș ul casei.
c. Copiii se joacă (sub, în) curte.
[Link]ă urcaț i (în, pe) maș ină.
[Link] urca (pe, în) un scaun.
2. Aranjează cuvintele pentru a forma o propozi ț ie
corecte
a. salonul se află la televizor
b. la, est, lit, le, în, cameră.
c. dreapta, la, întoarce.
d. casa, farmacie, noastră, se, află, la
în spate.
eu, strada, prima, ia, stânga, la, aceasta.
3. Complète les…. prin astăzi, mâine sau
ieri.
a. ……suntem pe 25 Noiembrie 2022, ………..
era 24 noiembrie 2022 ………..acest
sera 26 noiembrie 2022.
b. Completează această linie a timpului cu un adverb
de timp convenabil

48 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 ? Astăzi ?

4. Complète les…. par le matin, midi, le soir.

a. Soarele răsare ……….
b. Soarele apune la…………
c. Nu intrăm în………….cursurile continuă
în după-amiază.
C. Exploatarea gramaticală
1. Conjugă verbele următoare la prezentul de
indicativul.
a. Paul (caută) caietele la pia ț ă.
b. Copiii (taie) foile de hârtie.
c. Marie are bani.
d. Marceline (saltă) la frânghie.
e. Jeanne ș i Charles (urmează) datoria lor.
2. Pune verbele următoare la viitorul simplu.
Moise (cântă) o frumoasă melodie la biserică
Fetele (striga) un mare strigăt de bucurie.
c. La profesoara (oferi) un bun exemplu elevilor
copii.
[Link]ă (periem) dinț ii înainte de a dormi.
E. Îi spui bună ziua părinț ilor tăi în fiecare dimineaț ă.

3. Conjugă verbele la imperfectul indicativului.

Tu (cânti) o melodie frumoasă.
b. Ea (cultivă) câmpul ei cu copiii ei.

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 49
 [Link] ceaiului cu zahărul.
[Link] (a traversa) o râpă în pirogă.
Eu (răsturnez) vază ș i apa (se răstoarnă)
pe picioarele mele.
4. Completează următoarele propoziț ii cu un adverb
de timp la alegere (Ieri, mâine; astăzi.)
Paul va la dispensar să se facă
îngriji
[Link] începe................dimineaț a.
c. .........am fost bolnav, nu am avut timp să
veni
D. Fonetică ș i ortografie
1. Completează tabelul cu cuvintele care conț in
sunet [ g] / [ʒ ] lu din lista de mai jos -dată.
Mâncare, graț ie, gestionare, peisaj, niciodată, justiț ie
{"jus":"suc","jardinage":"grădinărit","gants":"mănuș i","gorille":"gorilă","Guillaume":"Guillaume","aiguiser":"ascuț i"}

păstra, agita.

Sunetul [ g] Le son[ʒ ]

2. Subliniază cuvântul în care auzi [ʒ ].

Elevii mănâncă banane.
b. Ea este geloasă pe soț ia ei
c. oamenii culeg niș te portocale frumoase.
[Link] este o zi liberă.

50 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 3. Subliniază cuvântul unde auzi [ g].
Guvernul decide.
[Link] vorbeș te despre istoria lui Guillaume.
c. Fratele meu mai mare pleacă spre Kigali.
[Link] are dreptul de a păstra secretul.
4. Completează tabelul cu cuvintele care conț in
sunet [s] / [z] extrase din lista de mai jos.
Salată, prostii de stropire, nisip, foarfece, de ș ert,
hasard,zèbre, sagesse,valises,émotion,science,
sachet, soulignement, salaire, chaussures

Sunetul [ s] Le son[z]

Exerciț ii complementare
1. Subliniem cuvintele unde auzi [s].
Cu cât timpul trece, cu atât mai mult ezit.
Am nisip în încălț ări.
Îmi place ș tiinț a.
d. Noi spargem un pahar.
Vreau o îngheț ată
f. Uitaț i-vă aici.
2. Subliniază cuvintele în care auzi [z].
Îl întâlnesc pe Paul întâmplător.
[Link]ț i prostiile.
Îi dai o foarfecă.
Drumul este în zigzag.

Cartea elevului - clasa

ème
II - Versiune Experimentală 51
 Strada este dezertă.
3. Scrie în litere numerele de mai jos.
1. 2 4. 21 7. 16
2. 11 5. 22 8. 17
3. 14 6. 15 9. 19

52 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 2
CONTEXT

ORIENTARE

Compétence-clé
Communiquer oralement et par écrit dans des
situaț ii în raport cu orientarea.

2.1. Activitate introductivă a contextului

Observă imaginile ș i spune ce vezi.

rd o nuA

La Vest La Est

La sud
14-18 : Doi elevi care Mă întorc!
consultând o busolă;

Merg la ș coală! Unde mergi? Avansăm!

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 53
 Vers Musanze Muhanga Pe acolo!

Uitaț i-vă aici!

54 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 UNITE 1: Orientarea de sine
1.1. Activitate de simulare
Observă imaginile ș i spune ce vezi.
Shushanya, studen ț ii care au cumpărat ghiozdane ies.
muri taxi muri gara de la Kimironko, unobashushanye
binjira în kigo care scrie Ecole des Parents de
Nyandungu

1.2. Activităț i de înț elegere a textului

Activitate 1 : Cite ș te dialogul ș i răspunde la

întrebări de înț elegere
În fiecare dimineaț ă merg la ș coală
Mă numesc Kamanzi Albert. Locuiesc în Gikondo.
Studiez în anul doi la ș coala părinț ilor de
Nyandungu. Această ș coală se află în Remera, Bibare,
pe drumul către Kabuga. În fiecare zi, iau
carte de ș coală ș i cobor până la staț ia de taxiuri. Eu
prinde-l pe cel care face traseul GIKONDO-KIMIRONKO.
Taxiul pleacă de la staț ia GIKONDO la ș apte ore ș i
jumătate dimineaț a. Se coboară spre cartierul SEGEM,
trece apoi prin RWANDEX ș i traversează KICUKIRO
et REMERA. El ajunge la gara KIMIRONKO la opt
ora cincisprezece. Cobor din taxi ș i continui restul
drumeț ie pe jos. Ies din gară, mă întorc la stânga ș i eu
ia drumul spre KABUGA. Eu iau direcț ia către
Estul ș i coboară direct până la ș coala mea. După
la lecț ii, mă întorc la gară pe acelaș i drum

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 55
călătoria anterioară. Mă urc în taxi ș i mă întorc la
casă. Ajung acasă în jur de ora 19.
Întrebări de înț elegere
5. De unde vine Kamanzi Albert?
6. Unde merge Kamanzi Albert?
Pe unde trece taxiul pentru a ajunge la gară?
Kimironko ?
8. Kamanzi Albert merge pe jos până unde?
[Link] a merge la ș coală, Kamanzi ia ce
direcț ie ?

1.3. Activităț i de exploatare lexică

Activitate 1 : Identificăîndialogcuvinteleș i
expresiile exprimând orientarea
Activitatea 2 : Identifică în dialogul citit
adverbe care exprimă orientarea.
Activitate 3 : Identifică în dialogul citit verbele
de orientare

Îmi amintesc

Prepoziț iile care exprimă orientarea: către, la

droite de, à gauche de, devant, derrière, en face de,
["lângă","pe marginea","în mijlocul","deasupra"]
{"loin de":"departe de","près de":"aproape de","auprès de":"lângă","sur":"pe","sous":"sub","à bord de":"la bordul"}

Adverbele care exprimă orientarea: drept înainte

la dreapta, la stânga, în faț ă, în spate, deasupra, în
sub, la nord, la sud, la centru, la est, la vest,
în sus, în jos, ...

56 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Verbele care exprimă orientarea: a coborî,
prendre la direction de, quitter, passer, sortir
{"de":"(de)","tourner":"a se întoarce","retourner":"a reveni","monter (à bord)":"a urca (la bord)","arriver":"a sosi"}

traversa, …privind, căutând, mergând, venind, plecând,

se diriger, rejoindre, continuer, revenir, entrer
dans, tourner, suivre, avancer, reculer, grimper à,
contourner, ...
Punctele cardinale: Est, Nord, Sud, Vest

Înț eleg ș i aplic

Alege o prepoziț ie potrivită pentru a completa

frazele de mai jos
Coureurul a sosit primul (pe, sub, în,
la linia de sosire.
2. Ho ț ul a fost prins ș i pus (în, de, afară
de) închisoare pe loc.
[Link] este în vizită (la, la, printre) mei
vecini.
A sărit (prin, în, de la) fereastră pentru a scăpa
la incendiu.
5. Nu văd pisica; ea este (sub, în, prin)
lit.
6. Toate produsele expuse vin (prin, de, în)
chine.
7. Se îndrepta (spre, la, pe) grani ț ă cu un pas
rapide.
Copiii se joacă lini ș tit
în grădină.

Carte pentru elev - anul

ème
2 primar - Versiune Experimentală 57
1.4. Activităț i de exploatare grammaticală
A. Cuvintele ș i expresiile interogative
exprimând orientarea
Activitate de învă ț are: Pune întrebarea care are
ca răspuns cuvintele subliniate.
Mama mea vine de la piaț ă cu un buchet de banane
pe cap.
[Link] merg la muzeul na ț ional din Huye
astăzi la zece ore.
Vaciile se îndreaptă spre munte.
d. Pentru a ajunge la gară, trec pe lângă piaț a
piaț ă.
Elevii ș i elevele intră în clasă la
opt ore treizeci.
Mama îș i însoț eș te fiul până la staț ia de autobuz.
Busola indică întotdeauna direcț ia Nord.
h. Îi love ș te cuiul în scandura.
Înț eleg ș i scot în evidenț ă esenț ialul.

Îmi amintesc

Țin minte că cuvintele ș i expresiile interogative

pot indica locul :
– În prima frază, un întors.
locul indicat desemnează originea deplasării.
Prepoziț ia utilizată este „de” ș i întrebarea
indică unde este situaț ia «unde». combinaț ia
din cele două forme cuvântul interrogativ indicând
origine „de unde ?".

58 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 –A doua, a cincea ș i a noua frază
un miș care de a merge pentru a intra. Aici, informaț ia
este dat de prepoziț iile „în, în”. Cuvântul
interogativul este „unde?”.
– A treia propozi ț ie o direc ț ie spre un punct
date. Această direc ț ie este indicată de
prepoziț ia «vers». Cuvântul interogativ combinând
prepoziț ia ș i punctul de sosire este „spre unde?”.
– La a patra propozi ț ie un pasaj. Prepozi ț ia
utilizată este « de » ș i expresia interogativă
indicând trecerea este „pe unde?”.
– Ultima frază o destina ț ie, un punct de sosire,
locul unde se opreș te persoana care se deplasează. La
locu ț iune prepozi ț ională care indică destina ț ia este
« până la ». Expresia interogativă care indică
punctul de sosire al unei deplasări este „până unde?”.
– În a opta frază, o precizare în alegere
de o direc ț ie de urmat. Întrebarea folosită
pour indiquer la précision dans l’information est
„care ?”.
Cuvintele ș i expresiile interogative care exprimă
îndrumarea sunt, de exemplu: Unde?, spre unde?
până unde?
Adverbele de loc care exprimă orientarea
devant, derrière, en face, à gauche, à droite, ici, là,
acolo, sus, în sus, în jos, în fund...
La prepozi ț ia a
Prepoziț iaà nu se schimbă înaintea numelui propriu,
în faț a articolelorlaș il’.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 59
 Exemple: Eu voitricou
Mă duc la gară
Marie merge la şcoală

La suite îi devine, el devine, le devine

aux.
Exemple: Vom mergesatul
Ea merge la toaletă
Laprepoziț ia de ne schimbă pas de faț ă numele propriu.
în faț a articolelor
Exemple: Eu vindeKagugu.
Abuba vine de la gară.
Copiii vin de la ș coală.
La suite devine duet de les devine des.
Exemple: Viu din sat
Jucătorii vin din vestiare.

60 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Subliniază prepoziț iile din propoziț ii

următoarele :
Gasana merge la ș coală pe jos.
Cobor în valea Murama.
M-am întors de la ș coală.
4. Facem dreapta pe stradă.
Activité 2: Completează acest dialog cu a sau de ș i fă
schimbările necesare
Nadine ș i Alain
Nadine : Tu mergi …..la piaț ă cu maș ina ?
Alain : Nu, maș ina este ……garajul.
Nadine : Aș adar, nu vom merge …….Kigali?
Alain : Ce vom face acolo? O să...
....piaț a, ....magazinul ș i .....cinema?
Nadine : Mă duc …….. la pia ț ă să cumpăr o
robe.
Alain : Ai destui bani?
Nadine: Merg...la bancă să scot bani.
Când mă întorc de la pia ț ă, cumpăr pâine
…..la patiserie.
Alain : O să scot atunci ma ș ina....garajul.
Nadine : Mulț umesc, Alain.

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 61
B. Prezentativele
Activitate de învăț are
Entemettantàla placedeceluiquiparle,montreceque
vezi în imagini folosind prezentativele.

1 2

3 4

5 6

62 MANUAL DE FRANCEZĂ
 Activitate 2: Observă imaginile 2, 4, 6 ș i
răspunde la întrebările următoare.
1. În imaginea 2: unde se află mama în raport cu
la fiica sa?
2. Pe imaginea 4: unde se află învă ț ătoarea?
raport la masă?
3. Pe imaginea 6: unde se află copilul în raport cu
la tablă?

Reț in

Pentru a arăta persoanele sau obiectele care se

întâlnind aproape de noi, folosim cuvântul „iată”.
Pentru a arăta persoanele sau obiectele care se
se află departe de noi, folosim cuvântul « iată ».
Voicietvoilàsont cuvinte folosite pentru a arăta
obiectele sau persoanele sau pentru a prezenta
persoane. Iată, e aproape de mine; iată, e departe
demoi. Acestea sunt prezentative.

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Observă imaginile ș i spune dacă mergem

utiliza ț i aici sau acolo.

1 2 3

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 63
 4 5 6

Activitate 2 : Conjugă verbul „a arăta” la

toate persoanele prezentului de
indicativulș iformadefrazescurte
peacestmodel:
Eu (arat) colegii mei.
Răspuns: Eumontremes colegii.
Voicimes colegii care privesc o fotografie.

Îț i arăt poza. Tu arăț i fotografia.

El arată fotografia. Ea arată o fotografie.

64 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Noi arătăm Îț i arăț i
o fotografie. o fotografie.

Ei arată Ele arată

o fotografie. o fotografie.

1. Tu (a arăta) o fotografie.
2. El/ea (arată) o fotografie.
3. Noi (a arăta) o fotografie.
4. Î ț i (arată) o fotografie.
5. Ele (arată) o fotografie.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 65
C. Determinantele demonstrative
Activitate de învăț are

Activitate 1 : Cite ș te următorul text ș i ia în considerare

cuvinte folosite pentru a arăta
obiecte.
Uitaț i-vă aici. Vă arăt o [Link] desen este
clair. Iată ș i o fotografie. Această fotografie este veche.
Acolo aveț i o cutie. Această cutie conț ine
materiale ș colare. În acest material, există cărț i,
caiete ș i cutii matematice. Aceste cărț i,
carnetele ș i cutiile matematice sunt ni ș te
cadouri.
Cuvintele folosite pentru a arăta:
-verbale: uitaț i-vă, vă arăt;
–des prezentative: iată, uite;
–cuvinte care precizează locul unde se pot găsi obiectele
montrés : ici, là-bas ;
–cuvinte care desemnează obiecte apropiate de acesta
cine vorbeș te: aici, acesta, aceasta, aceș tia;
–cuvinte care desemnează obiecte îndepărtate de acesta
cine vorbeș te : acolo, dincolo, acesta, aceasta, acestea ;

–des mots qui désignent le lieu mais qui ne se

nu se găsesc neapărat înaintea numelui: aici, acolo,
acolo.
-cuvinte care preced întotdeauna un nume: acest, această,
ces ;

66 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitate 2 : Cum se numesc cuvintele care
sont écrits en gras précédant les
nume în textul de mai sus?

Retin

Determinantul demonstrativ vine înaintea numelui ș i

serveș te la arătat.

Exemple
Eu arăt o carte. Această carte este pe masă.
Arăt o hartă. Această hartă este pe perete.
Arăt caietele. Aceste caiete sunt pe birou.
Arăt niș te creioane. Aceste creioane sunt în cutie.
Arăt un copac. Acest copac este în spatele casei.
Eu arăt o imagine, această imagine se află în carte.
Tabelul determinantelor demonstrative

Gen Nombre
Singular Plural
Feminine Aceasta Aceasta
Masculin Ce, cet (în faț a unui Ces
vocală sau h mut)

Cartea elevului - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 67
 Înț eleg ș i aplic

Activité 1 : Completează cu: acest, această, aceste, aceș ti

1. ….. ș coala este mare. 5. .…..locul este rezervat

clienț ilor băncii.
2. Plec.....seara
6. Ploua nu va cădea
3. Trecere…..rută ….noapte
4. ….copilul este al meu
7. Nu trece ț i prin...
frate mai mic. câmpuri
8. Eu sunt cel care a plantat…
copac

Activitate 2 : Completează cu un determinant

demonstraț ie care se potriveș te.

Îț i arăt.... camera, este a mea. Uite ...patul

ș i ….dulap! Uită-te ….. haine. Îmi place…..rochie,
ea este complet nouă. Ș i ..... masa de asemenea este a mea.

Activitatea 3 : Completează cu un determinant

demonstrativ care se potriveș te.
1. Prive ș te ….capra care este în ….grajd.
2. Ei privesc……tabloul.
3. Noi traversăm……râul.
4. Eu mănânc în…..restaurant.
5. ….. ș colarul lucrează bine.

68 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

1.5. Activitate de fonetică ș i ortografie
Accentele
Activitate de învăț are

Activitate 1: Ascultă ș i repetă apoi citeș te cuvintele

următorii :
Un bebeluș , un spin, o cafea, o piaț ă, o ș coală, un
kép, un pătrat.
Bebeluşii nu vorbesc.
Un zebră, un tată, o mamă, un frate, semăn.
aici
Merg la ș coală
Unde te duci?
Capul, sărbătoarea, fereastra, stejarul, pădurea.
Un băț , o prăpastie, un poli, o flaut.

Îmi amintesc

Există trei accente: accentul acut, accentul grav

ș i accentul circumflex. Accentele se pun pe
doar vocalele. Ele indică cum
pronunț a.
1. Accentul diacritic se pune pe litera e. Litera e fără
accentul este spus mut. În general, el nu se pronunț ă
pas.
Exemple: oécole, un carré,été...

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 69
 2. Accentul circumflex se metesur toate vocalele
e, a, i, o, u.
Exemple: cheș arfă, băț , adăpost, flaut, rol...
3. Accentul grav se pune pe vocalele e, a, u;
Exemple :mieri, acolo, unde.

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Citeste cu voce tare următoarele cuvinte.

Tatăl, ș coala, fratele meu, piaț a, fluierul, siguranț a,
la piqûre, vârsta, capul, ici ș i colo.

Activitate 2 : Ascultă ș i scrie corect

cuvinte dictate de profesor.

1.6. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă

Activitatea 1 : Exprimări orale

Foloseste cuvinte si expresii care exprima
orientarea pentru a arăta unde se află materialele
sau obiectele care sunt departe sau aproape de el în clasă.

Activitate 2 : Expresie scrisă

Folose ș te cuvinte ș i expresii care exprimă
orientarea pentru a explica cum ajungi la
boutique din cartierul tău.

70 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Orientarea
ÎNCEPE 2: altele
2.1. Activitate de simulare
Observă imaginile ș i spune ce vezi.

Urmăreș te-mă! Este pe acolo ! Este către Huye.

Poliț iș tii reglează circulaț ia.

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 71
Unde este banca?
Les personnages du dialogue: Luc et Anne
Luc: Bună Anne.
Anne: Bună, Luc.
Luc: Unde te duci, te rog?
Anne: Merg la bancă, dar nu cunosc
locul. Îmi poț i da o mână de ajutor?

Luc: Cu mare plăcere. Continuă pe această cale tot înainte

până la sensul giratoriu. După sensul giratoriu, există o
staț ie de benzină.
Banca este chiar acolo?
Luc: Nu, vei mai merge puț in.
Anne: Îmi este frică să mă pierd. Există un martor,
te rog?
Luc: Da! La o sută de metri de staț ie, în dreapta ta, el
Există o casă cu etaje. Banca se află vis-a-vis.
de acest imobil, la stânga dumneavoastră.

Anne: Cum este construită această bancă?

Luc: Este o casă cu cinci niveluri ș i uș i
ș i feronerie din sticlă albastră închisă. Deasupra
feronier există cuvântul „BANCA” în litere mari
negre.
Anne: Mulț umesc. Ș i tu, unde mergi acum?
Luc: Mă duc acasă. Nu e departe de aici.
Anne: Unde este deci, la tine, te rog?

72 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Luc:Sorsde la bancă, virează la stânga, continuă această
ruta asfaltată ș i traversează cartierul comercial.
Coboară drept. Casa noastră este în faț a
staț ie de poliț ie.
Anne: Mulț umesc, Luc. Într-o zi o să vin să te văd la
casă. La revedere.
Luc: La revedere Anne. Cu plăcere ne vom revedea.

Activitatea 1: Răspunde la întrebările următoare.

Cine merge la bancă?

2. Ce face Luc în acest dialog?
3. Care sunt reperele pentru a ajunge la bancă
?
4. Unde merge Luc?
[Link] ț ia casa de la Luc.

2.3. Activităț i de exploatare lexicală

Activitate 1: Ascultă dialogul ș i notează cuvintele

ș i expresiile care indică
orientarea.
Activité 2 : Alege din listă cuvintele sau
expresii de orientare.
a. Dansa, a merge, a se spăla, a citi, a sosiri, a căuta,
quitter, vers, vache, aliment, ici, ouvrir, traverser,
mouchoir, chien, à gauche, bien, tout droit,
om, acolo.

Caietul elevului - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 73
 Îmi amintesc

Când orientăm pe cineva, folosim:

Desverbesd’orientation: ieș i, întoarce-te, continuă
traverser, descendre (quelques autres verbes
exprimând orientarea: a privi, a căuta, a merge
venir, partir, quitter, rejoindre, continuer, revenir,
entrer dans, sortir de, tourner, suivre, avancer,
reculer, monter, descendre, grimper à, traverser,
contourner, mai lung, etc)
Locuț iuni prepoziț ionale de loc: până la, la-
dessus de, en face de
Des adverbes de lieu :tout droit, à cent mètres de,
la dreapta dumneavoastră, la stânga dumneavoastră, există, în stânga,

Prepoziț ii: după, la, de, spre, etc.

Des repères : sensul giratoriu, staț ia de benzină,
mot « BANQUE » în litere mari negre, uș i
şi feronerie cu feronerie în sticlă albastră închisă, staţia de
politia, etc.
Expresii de polite ț e: În mod general,
înainte de a te adresa cuiva, îl saluț i. Când
îi punem o întrebare, îl înso ț im de o
expresie de politeț e precum „te rog, vă rog”
plaît... » ș i când ne despărț im de el, îi spunem la revedere.
Când este vorba de cineva pe care nu-l cunoaș tem, folosim
expresiile precum „ domnule, doamnă,”
mademoiselle ». Când nu ai înț eles răspunsul
se folosesc expresii precum „ scuză-mă,
puteț i repeta, vă rog?

74 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Complète le dialogue suivant en

utilizând un cuvânt ales din listă
ci-après pentru a orienta ton camarad
cine vrea să vină la tine.
Liste des mots : à droite, boutique, tout droit, en face
de, a veni.

DIALOGUE : SANO ET NGENZI

La telefon: Sano vrea să meargă la Ngenzi.
Sano: Sunt la staț ia de autobuz. Ce fac pentru
…. la tine ?
Ngenzi: Vezi un magazin în faț a staț iei
autobuz?

Sano: Da, este …….. care se numeș te „RUGO”.

Ngenzi: Da, asta e! Treci pe lângă această boutique
ș i tu te întorci ………..Continui ……..până la birou
Irembo. Casa noastră se află ... biroul Irembo.
Sano: Vin imediat.
Ngenzi: Eș ti binevenit.

Carte de elev - clasa aème2-a - Versiune Experimentală 75

3.4. Activităț i de exploatare gramaticală
A. Verbele a părăsi ș i a alerga la prezentul indicativ
Activitate de învăț are
Observă imaginile, citeș te frazele ș i subliniază-le
verbe conjugate.

Plecat în călătorie. Tu pleci la ș coală.

El pleacă cu taxiul. Ea pleacă cu bicicleta.

Nous partons à la Plecaț i la

casă. pied.

76 MANUAL DE LIMBA FRANCHEZĂ

 Ei pleacă pe jos. Ele pleacă pe jos.

Câinele aleargă Ei aleargă pentru

în spatele copiilor. medalii.

Activitatea 2: Găseș te infinitivul prezent al verbelor

subliniat în activitatea anterioară
etpréciseletempsauquelcesverbes
sunt conjugate:

Îmi amintesc
Verbul «a pleca» la timpul prezent al indicativului are două
forme diferite la singular ș i la plural. Le
forme ale singularului au o parte comună care
«par-» ș i formele plurale au o parte
comună, care, diferită de cea la singular, este
«part-». Părț ile care rămân sunt terminaț iile
de la prezentul indicativului.

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 77
Conjugare (Indicativ prezent)

A pleca
Jepars Noi plecăm
Tupars Plecaț i
El/ea pleacă Ei/ele pleacă

Verbul „ a alerga” se conjugă ca verbul

a pleca

A alerga
Jecours Noi alergăm
Tucours Voi alerga
Ilcourt Ilscourent
Ellecourt Ellescourent

Înț eleg ș i aplic

Activitatea 1: Conjugă verbul „a pleca” la

indicativul prezent.
Ea (pleca) cu ma ș ina.
2. Voi (pleca) foarte devreme diminea ț a.
3. Ei (pleca) repede pentru meciul de fotbal.
4. Tu pleci pe jos sau cu taxiul?
Noi (pleca) în călătorie.
6. El pleacă pentru ora ș .
7. Ele (pleca) cu permisiunea părin ț ilor.

78 MANUAL DE FRANCEZĂ
Verbul „a alerga” se conjugă ca „a pleca”.
Eu : par+s /cour+s
Tu: par +s/cour+s Singular
El / ea: par +t/cour+t
Noi : parte +m +curs +m
Voi: part +aț i/cour +aț i Plurale
Ei/ele: parte +ent. /cour+ent

B. Imperativul prezent
Activitate de învăț are: Citeș te dialogul ș i răspunde
la întrebări.
Îmi poț i da o mână de ajutor?

Anne: Merg la bancă, dar nu cunosc

Locul. Mă poț i ajuta, te rog, domnule?
Luc: Cu mare plăcere, domni ș oară. Continuu asta
mergi drept înainte până la sensul giratoriu. După sensul giratoriu.
punct, virează la stânga. Priveș te înainte de celălalt
côté de la route asphaltée. La maison de la banque se
se află în faț a ta, la dreapta farmaciei.
Anne: Mul ț umesc frumos. Este drăgu ț din partea ta! Ș i tu, unde te duci?
acum, îț i place?
Luc: Mă duc acasă. Nu e departe de aici.
Anne: Unde este la tine, te rog? Aș dori
veni să te văd seara.
Luc: Sors de la banque, tourne à gauche, continue cette
ruta asfaltată ș i traversează cartierul comercial.

Carte pentru elev - clasa

ème
a II-a - Versiune Experimentală 79
Coboară drept. Casa noastră este în faț a
staț ie de poliț ie.
Întrebări 1: Care sunt verbele conjugate, dar care
nu sunt precedate de „eu, tu, el/ea/
on, noi, ei, ele
Întrebarea 2: Care sunt termina ț iile acestor
verbe?
Întrebarea 3: În ce timp sunt conjugate?
Întrebare 4: Care este persoana verbului care se
Termină prin -esà la indicativul prezent?

Îmi amintesc

Verbele la imperativul prezent nu sunt precedate

prin „ eu, tu, el/ea, noi, voi, ei, ele“.
Imperfectul prezent se formează din indicativ.
prezentul. Imperativul prezintă trei persoane
doar: tu, noi, voi.
Pentru a forma imperativul prezent, se iau formele
verbale precedate de tu, noi, voi, se păstrează
forme ale verbului ș i eliminăm substituț ii personale
„tu, noi, voi“
Pentru verbele din primul grup, cele care se
terminând în –eră infinitivul, la persoana „tu” de
la imperativ prezent, se scoate de asemenea finalul de la
forme verbale.

80 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Infinitiv Indicativ Formarea Formelor Finale
prezent prezent imperativul
prezent
A întoarce Te învârț i Se întoarce la

dreapta. dreapta.

Noi Ne rotim Să ne întoarcem la

să ne întoarcem la dreapta de asemenea.
dreapta de asemenea.
Întoarceț i
Te întorci Întoarceț i-vă la dreapta
la dreapta de asemenea
de asemenea.
SetournerTu tetournes Tu tetournes Tourne-toi
spre zid. spre zid. spre perete. spre zid.

Noi ne Noi ne Să ne întoarcem

ne întoarcem spre zid.
peretele. peretele.

Voi vă Tu te
întoarceț i-vă spre întoarceț i-vă spre
Întoarceț i-vă
peretele. peretele. spre perete.

Exemple:
(marcher) marchemarchonsmarchez
(continuer) continuecontinuonscontinuez
(traverser) traversetraversonstraversez
sereposerrepose-toireposons-nousreposez-vous

Carte elevului - clasaeme

a 2-a - Versiune Experimentală 81
seregarderregarde-toiregardons-nousregardez-
dumneavoastră
Pentru verbele care au alte terminaț ii la infinitiv
prezent, se ș terge substitutul „tu” ș i se păstrează
forme ale verbului a ș a cum este. Cu excep ț ia verbelor din
premier grup, celelalte verbe rămân la
a doua persoană a singularului «tu».
Infinitiv Indicativ Formareaformelorfinale
prezent prezent imperativul
prezent
Părăsi Tupars Tu pleci Pars
acum. acum.
Plecam Partons
imediat. Plecăm imediat.
Plecaț i Partez după
după noi. noi.
Plecaț i

Se Tu îț i aminteș ti Tu te Aminteș te-ț i

suvenir aminteș te-ț i
Noi ne
Noi ne suveniruri Să ne amintim
suveniruri
Voi vă
Voi vă amintiț i-vă
amintiț i-vă Amintiț i-vă

Exemple:
(a) coborî a se servi
sors coboară serveste-te
sortons descendăm ne folosim
sortez coboară serveș te-te

82 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înteleg ș i aplic

Activitate 1: Schimbă indicativul prezent între

paranteze la imperativ prezent.
Tu (ridici) braț ele, tu (întorci) capul, tu (te uiț i)
în dreapta ș i tu (saluti) asisten ț a. Tu (avansezi)
lent ș i tu (te duci) la mine să-mi aduci meu
telefon. Noi (mergem) acasă.
Noi (ieș im) din clasă. Noi (trecem) pe la gară.
Noi (continuăm) drept. Noi (luăm) drumul
din dreapta. Noi (coborâm) puț in. Noi (urmărim)
cursul râului. Noi (ne oprim) la pod.
Noi (ne uităm) la copiii care înoată. Noi (ne
să salvăm) repede, noaptea se lasă.

Activitate 2 : Mets les verbes entre parenthèses

la imperativul prezent.
Pentru a învăț a franceza
Iată sfatul meu. Pentru a învăț a franceza, (a veni)
la ș coală. (Ascultă) dascălul. (Imită) intonaț ia lui
când vorbe ș te. (A lua) noti ț e. (A citi) mult
de texte. (A vorbi) cu colegii de clasă.
(A întreba) explica ț ii. (A face) mult
de exercitii. (Corectează) greș elile la oral ș i la scris.
În special, (scrie) cuvintele ș i frazele corect.

Caietul elevului - clasa

emă
a 2-a - Versiune Experimentală 83
3.5. Activităț i de fonetică ș i ortografie
Consoana, c se citeș te [s] sau [k]
Activitatea 1: Ascultă cuvintele ș i spune dacă consoana c se
lit [k] ou[s].
Garçon, Cécile, coopération, collaborer, conjuguer,
commerce, cabaret, cube, culture, conjuguer, cane,
cibler, candidature, candide, carrée, câble, consoler,
Preot, a celebra, securitate, centură, chiloț i, lecț ie.

Activitate 2 : Ascultă ș i pronun ț ă cuvântul

conț inând consoana c care se citeș te
[k]
Caserolă calebasse, cablu, candidatură, colabora,
cause, coupure, course, couper, casser, cacher,
cazare, calamitate.

Activitate 3 : Ascultă ș i pronunț ă cuvântul care conț ine

consoana c care se citeș te [s]
Cécile, asta, Céline. A înceta, a sabota, celebru, centură,
cibler, circula.

Îmi amintesc

La consoana [s] se citeș te [k].

devanta,oetu.
Cportant o cédille (ç) se citeș te de asemenea [s].

84 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1: Citeș te cu voce tare propoziț iile

suivantes en prononçant
corect consonanta c.
a) Paul mănâncă cireș e.
b) El vorbeș te franceza uș or.
c) Nu-l cunosc pe cancelarului german.
d) Ea locuieș te în Franț a.
e) Mahorocasselacalebasseetnecessepas de
plânge.
f) Aceste fraze sunt citate de acest băie ț el.
g)aș aA trecut doi ani de când fata aceasta a plecat.

Activitate 2 : Recomandă corect cuvântul

conț inând sunetele [s] sau [k] în
frazele de mai jos.
a) Mâncăm fasolea la restaurant.
b) Jeanne ș terge tabloul.
c) Marcel taie bambusii
d) Consiliul guvernului se réunit astăzi.
e) Cédric vizează infractorii.
f) Această provincie din nord este fertilă.
g) Cécile ș i Colette oferă răspunsuri corecte.

Activitatea 3 : Bifează cuvintele unde auzi k

El locuie ș te într-o colibă.
El pune ceară neagră.

Carte pentru elev - clasa

emă
a 2-a - Versiune Experimentală 85
 3. Desenez un pătrat.
4. Exerci ț iul este u ș or.
5. Camionul dă înapoi.
Ea î ș i mângâie pisica.
7. Ea are un colier cu perle.
Îmi place ț elina.
9. Noi locuim pe deal.
10. Cicale cântă toată vara.

Activitatea 4: Completează cuvântul următor cu c.

1. Nu merg la …. cabaret.
2. Protejează mediul evitând să…bagi în poze
copaci.
3. Formăm …ooperatives pentru a ne dezvolta
mai mult
4. …e.…i ne va cauza probleme.
5. ....este de a face comerț , vom ...cultiva
gradina noastra.
6. Cine... trebuie să plătească.

Activité 5 : Recopie acest tabel ș i completează

cu cuvintele deja întâlnite.

Cu Ce Co/ca Ç Ci

86 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

3.6. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă
Expresii orale
Jucaț i în doi dialogul „Poț i să mă ajuț i”?
Exprimare scrisă
Emploie l ’impératif présent pour orienter ton voisin
la ș coala ta. Folose ș te verbele: a merge, a coborî
traversa, întoarce-te la stânga, continuă drept
trece înainte....

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 87
 Evaluarea contextului
Bine aț i venit la noi
Tanta Stéphanie o sună pe Monique la telefon, ea
vrea să-i arate drumul care duce la ea la Kigali.
Tanti Stéphanie: Alo! Monique ... Bună, tu
unde locuieș ti acum?
Monique: Locuim în Gasarenda aproape de tu
dispensar la marginea râului Rukarara.
Mama Stéphanie: Cum fiica mea este grav bolnavă
bolnav, nu pot veni să te văd, te invit la
maison, am ceva să- ț i spun.
Monique: Sunt încântată de această invitaț ie!
Numai că mi-e teamă să nu pierd. Vrei să mă ghidezi?
Tanti Stéphanie: Sigur. De la gara de
Nyabugogo, iei autobuzul din Remera. Te dai jos
la gara de autocar din Remera.
Monique: Locuiț i foarte aproape de gară?
Tanti Stéphanie: Nu chiar. Vizavi de gară,
este o stradă, iei această stradă ș i, la 200 de metri,
tu întorci la stânga. Ie ș i pe prima stradă la
dreapta. Continuă tot înainte până la capătul străzii.
Casa noastră este lângă un magazin mare cu un
restaurant en face ; derrière une pharmacie.
Monique. Mulț umesc mult, voi veni imediat.
Tanti Stéphanie: Bun venit la noi.

88 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Verbul „a alerga” se conjugă ca „a pleca”.
Eu : par+s /cour+s
Tu: par +s/cour+s Singular
El / ea: par +t/cour+t
Noi : parte +m +curs +m
Voi: part +aț i/cour +aț i Plurale
Ei/ele: parte +ent. /cour+ent

B. Imperativul prezent
Activitate de învăț are: Citeș te dialogul ș i răspunde
la întrebări.
Îmi poț i da o mână de ajutor?

Anne: Merg la bancă, dar nu cunosc

Locul. Mă poț i ajuta, te rog, domnule?
Luc: Cu mare plăcere, domni ș oară. Continuu asta
mergi drept înainte până la sensul giratoriu. După sensul giratoriu.
punct, virează la stânga. Priveș te înainte de celălalt
côté de la route asphaltée. La maison de la banque se
se află în faț a ta, la dreapta farmaciei.
Anne: Mul ț umesc frumos. Este drăgu ț din partea ta! Ș i tu, unde te duci?
acum, îț i place?
Luc: Mă duc acasă. Nu e departe de aici.
Anne: Unde este la tine, te rog? Aș dori
veni să te văd seara.
Luc: Sors de la banque, tourne à gauche, continue cette
ruta asfaltată ș i traversează cartierul comercial.

Carte pentru elev - clasa

ème
a II-a - Versiune Experimentală 79
 d) Pascal va merge la dispensar.
e) Copiii vin …..sat.
f) Tu vii ...... toalete, du-te să te speli pe mâini.
g) Ianuarie vine …..la ș coală.
Activitate3:Completează....cu un prezentativ
la alegere (Iată, uite, acesta, aceea)
o mamă de familie dă materialul ș colar
aux copii „spunând „.......... caietele voastre ș i …..
Veselile voastre sunt acolo pe masa de sufragerie.
b) Aceasta nu este deloc bună, dar ........este când
chiar este interesant.
c) ......... mătu ș a mea care vine din cealaltă parte a
coline.
C. Exploatare gramaticală
Activitatea 1: Completează cu unul dintre determinanț i
demonstrative propuse (acest, această, acest)
ces).
a).....fiica este grav grav bolnavă.
b) ........copilul vrea să- ș i revadă mama.
c) Fratele băiatului este inteligent.
tinerii trăiesc în Europa.
Activitate 2: Conjugă verbele ( ) la prezent.
a)Noi (termina) deberile noastre la timp.
b) Marie a plecat foarte devreme dimineaț a.
a) Tu dormi la miezul nopț ii.
a) Tu (cânta) un cântec frumos.
Activitate 3. Conjugă verbele la imperativ prezent.
a) (Se plimba) prin pădure (Tu)
b) (A se plimba) prin pădure (Tu)

90 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 c) (a se spăla) pe mâini înainte de a mânca? (voi)
d) (a se culca) întotdeauna la timp. (noi)
e) (Cântă) o melodie frumoasă (tu).

D. Phonétique et orthographe
Activitate 1: Completează ...... cu: à ô é ê è, â, û, ù.
Nyungwe este o pădure virgină.
b) Marie locuieș te acolo jos.
c) Les ...l...ves sunt în clasă.
d) Trebuie... să fii foarte prudent în tot ce faci.
e) Acest copil are câț i .... ani?
f) Mama este bolnavă.
g) Tu locuieș ti în.....
h) Paul cântă la flaut.
Activitate 2: Subliniază cuvintele în care c se citeș te.
[k].
a) Catherine este bolnavă.
b) Ce mai faci?
c) Î ș i numără bilele.
d) Ea construieș te o clasă.
2. Souligne les mots dans lesquels c / ç se lit [s].
Copiii mănâncă cireș e.
b) Arborele are rădăcini.
c) Lămâia este acră.
d) Am învăț at o lecț ie nouă.
E. Expresie scrisă
Scrie-i prietenului tău care locuieș te într-un sat vecin ș i
explică cum poate veni la tine.

Carte pentru elev - clasa

temă
a 2-a - Versiune Experimentală 91
 2
CONTEXTE

EXPRESIE
ÎNTIMP

Competenț ă-cheie
A comunica oral ș i în scris în
situaț ii în legătură cu exprimarea timpului.

3.1. Activitate introductivă a contextului

Observă imaginile ș i spune ce vezi.

Câț i ani au?

Ceasul cât este?
Are ș ase luni. Are 35 de ani.
Este ora prânzului.
Ea are o sută de ani.

92 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Unelte de măsurare
UNITE 1: timpul
1.1. Activitate de punere în situaț ie
Observă imaginile ș i spune ce vezi.

1.2. Activităț i de înț elegere a dialogului

Activitate 1 : Cite ș te dialogul ș i răspunde la

întrebări de înț elegere.
KAGABO ș i REMY vorbesc la telefon.
KAGABO :Salut Remy, bună! Ce mai faci?
REMY :Bună, Kagabo. Mă simt foarte bine.
KAGABO: Astăzi, ce dată este? Nu am
de calendar.
Pe calendarul meu, suntem pe 28 ianuarie
2023. Este o sâmbătă.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 93
KAGABO: Ceasul tău arată ce oră?
REMY: Pe ceasul meu, este ora douăzeci ș i una ș i treizeci de minute.

KAGABO: Tu nu ieș i noaptea pentru a privi luna

ș i stelele?
REMY: Nu, aici circulă fiare sălbatice noaptea.
Ne este frică să fim devoraț i. Dar ziua, există liniș te.
ne putem deplasa.
KAGABO: Cum este clima? Care sunt
prévisions météo?
REMY: La carte meteo anun ț ă un climat blând ș i
plăcut. Nu prea mult soare. Vânt rece. Nu
de ploaie.
KAGABO: Aici este altceva. Există multe de
soare în prima parte a zilei ș i multă ploaie în
după-amiaza. Când nu este foarte cald, este
foarte rece. Termometrul indică 30 de grade Celsius.
Pluviometrul indică 330 de milimetri de ploaie. Noi
avem un climat neplăcut.
REMA: Ș i nopț ile, cum sunt?
KAGABO: Nopț ile sunt foarte reci. Pentru a dormi, am nevoie de...
trebuie să pună două pături. Este întuneric. Acest
nu este ca la voi în oraș . Aici la ț ară
nu avem iluminat public.
REMA: Clima rămâne aceeaș i pe tot parcursul anului?

KAGABO: Nu, lunile mai ș i iunie sunt mai degrabă

duios. Nu este foarte cald. Nu este frig
niciodată. Pe calendarul nostru, invităm turiș tii

94 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

să vizitezi ț ara în iunie pentru a profita de acest timp
plăcut. Ș i tu eș ti binevenit.
REMA: Aș vrea să vin luna viitoare. Voi
să-l marchez în agenda mea.
KAGABO: Contează mult pe tine, nu rata.
ocazia! Vom putea participa la o competi ț ie
Sportivă prevăzută în mai. Începe să te antrenezi.
trebuie să participe ș i să câș tige o medalie.
REMA. Este serios. O să cumpăr un cronometru
ș i să mă antrenez la sută de metri.
KAGABO: Eu, asta va fi la săritura în lungime!

REMA: Antrenează-te bine. Trebuie să câș tigăm niș te

medalii.
KAGABO:A bientôt REMA.
REMA: Pe curând, dragă prietene.

Întrebări de înț elegere.

1. Care sunt personajele din Dialog?
2. De ce îi cere Kagabo lui Remy data?
3. Ceasul lui Kagabo arată ce oră?
4. De ce nu iese Remy noaptea?
5. Care sunt prognozele meteo?
6. Arată că KAGABO trăie ș te într-un climat nefavorabil?
7. Când pot vizita turi ș tii
ț ară?
8. Care este evenimentul prevăzut pentru luna mai?

Carte de elev - 2 ani de ème

învăț ământ primar - Versiune Experimentală 95
Activităț i de exploatare lexicală
Activităț i de învăț are

Activité 1 : Citeș te dialogul ș i notează toate

indicaț ii despre vreme.
Indicaț iile de timp: douăzeci ș i una de ore ș i treizeci de minute,
la nuit, le jour, la montre, le calendrier, le chronomètre,
le pluviomètre, la date, le 28/janvier/2023, les mois de
mai et juin, le climat, le chaud, le froid, avant-midi,
după-amiază, nopț ile...

Îmi amintesc

Există timpul care este ș i timpul care este afară. Indicaț i

timpul este să ofere ora, minutele,
secondes, le jour, la date, le moment de la journée,
climatul, lunile ș i anii. Pentru a determina
timpul pe care îl consultăm
–un ceas pentru ore;
-un calendar pentru date;
un cronometru pentru minute;
Pentru a determina ce vreme face, se consultă
o carte meteorologică care, cu ajutorul măsurătorilor efectuate
termometru ș i pluviometru oferă
informaț ii despre climă, cantitatea de ploaie ș i
soarele, gradele de căldură ș i de frig… pluvimetrul
determină cantitatea de ploaie; termometrul,
grade de căldură ș i de frig.

96 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 : Citeș te textul ș i scoate la iveală uneltele de

măsura timpului ș i momentele
de la journée.
Activitatea 2: Completează.... cu un cuvânt
dizând un instrument de măsurare a
timp sau un moment al zilei
convenabile.
1. Pentru a ș ti ce oră este, trebuie să ne uităm la
pe o........... sau o ….
2. Pentru a ne aminti datele, trebuie să consultăm un
............
3. Un ........... aide les athlètes à améliorer leur
timpuri
4. Le.......e clar, ....e întunecos.
5. La ...... este de obicei foarte frig.
Soarele este foarte sus pe cer.

Activitate 3 : Completează ..... cu un adverb

timpuri potrivite extrase din listă
ci-dessous.
Acum, astăzi, în curând, mâine,
ieri, alaltăieri, poimâine
......sunt în clasă.
2. ......suntem sâmbătă, o zi de concediu, ..........
noi vom fi duminică, o zi de rugăciune.
va fi luni, o zi lucrătoare.
3. Scuza ț i-mă, sunt ocupat, vă voi suna
..............

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 97
 Ieri, am avut un fiu, ..........încă a ș teptam
naș terea sa.
Activité 4 : Alege din lista următoare un instrument
de măsurare a timpului pentru a completa
ceasul
termometrul, pluviometrul,
calendrier,lechronomètre,l’horloge.
… agă ț ată de perete sună la fiecare treizeci
minute.
2. Ș eful de clasă consultă … pentru a anun ț a
sfârș itul recreaț iei.
3. În această după-amiază, afi ș ează treizeci de grade Celsius.
4. Le …arată că sunt multe ploi în această
an
5. Le … marchează zilele, datele ș i anii.
6. Fiecare sportiv trebuie să aibă un … în aceste
antrenamente.
Activitate 5 : Observa ț i desenele care reprezintă
ceasurile ș i spune ce oră este
est.

El este ... El este ... El este ...

98 MANUEL DE FRANCEZĂ
Este ... El este ... El este ...

El este ... El este ... Este ...

El este ... Este ...

Carte elev - 2 an ș colar

emă
- Versiune Experimentală 99
 1.3. Activităț i de exploatare gramaticală ș i
de conjugare
Linia timpului: prezentul, trecutul ș i viitorul
Ce este linia timpului?

A ce moment acum A ce moment

Ieri Astăzi Mâine

Activité : Cite ș te schema ș i explică ce reprezintă.

reprezintă.
Schema reprezintă linia timpului. Linia
timpul este o modalitate de a reprezenta timpul pe o
linie dreaptă care avansează continuu în timp.
Ea pleacă din trecut, trece prin prezent ș i continuă
în viitor. Prezentul este punctul de referinț ă.
Este timpul de acum, timpul pe care îl avem.
stânga prezentului, este timpul trecut sau timpul
în spatele nostru, în dreapta prezentului este timpul viitor,
timpul din faț a noastră, timpul care vine.

100 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Reț in

Linia timpului arată cele trei componente ale

temps :
Prezentul: este un timp care exprimă o acț iune
care se face sau se produce în momentul vorbirii, la
epoca în care vorbim sau nu vorbim. În conjugare,
momentul vorbirii este timpul prezent al indicativului.
Trecutul: este un timp care exprimă o acț iune care
se face sau se produce înainte de momentul vorbirii.
En conjugaison, le passé contient l ’imparfait de
l’indicatif, le passé simple, le passé composé, le passé
anterior.
Viitorul: este un timp care exprimă o acț iune care va
se va întâmpla după momentul în care se vorbeș te. În conjugare,
momentele de după momentul cuvântului sunt
futur simplu ș i futur anterior.
Timpurile verbale de a plasa pe linia timpului
sunt, de exemplu: prezentul indicativului, indicativul
imperfectul ș i viitorul simplu. Adverbele de timp
care însoț esc aceste vremuri sunt printre altele:
Adverbele de timp care exprimă prezentul:
acum, astăzi, în acest moment;
Adverbele de timp care exprimă trecutul: ieri,
alaltăieri, în acel moment, există + expresie de
timpuri...
Adverbele de timp care exprimă viitorul: mâine,
poimâine, într-un moment, în + expresie de
timpuri...

Carte pentru elev - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 101
 Înț eleg ș i aplic

Activitatea 1: Completează……cu un verb la

prezent apoi la imperfect conform
model
Acum Aici
Edouard, ieș ind de la Marthe, ieș ea de acasă la
lui la prânz. zece ore.
El… îș i ia taxiul de la gară. Ea … o motocicletă la Nyabugogo.

El... la prietenul său Gérard. Ea ... la casa căr ț ii la

Nyamirambo.
El …cu el la cărț i.
Ea ... la pian.
El ... la bibliotecă
naț ionale. Ea ... la stadiul regional de
Kigali.
El … un jurnal în franceză
uș or. Ea ... o afişă a meciurilor
du championnat de première
El ... acasă cu un diviziune.
pachet de pâine.
Ea … repede la spital pentru a- ș i vizita
frate bolnav.

Activitate2 :Transformă imperfectul în viitor

următoarele fraze.
1. Acum sunt în anul doi.
2. Anul trecut ...în anul întâi.
Anul viitor … în clasa a treia.
4. Acum vorbesc un pic mai bine franceza.
Acum un an, l-am …… foarte rău.

102 MANUAL DE FRANCEZ

 6. În trei ani eu îl … perfect.
Astăzi am opt ani.
8. Anul trecut... ș apte ani.
9. L ’année prochaine… neuf ans.
[Link]ăzi merg cu bicicleta.
[Link] ... pe jos.
12.Mâine … cu maș ina.

1.4. Activitate de fonetică ș i ortografie

Sunetele vocalelor orale ș i nazale
Activitate de învăț are :
Activitate 1: Ascultă fraza următoare ș i notează
sunetele vocalelor auzite.
Un mare crocodil merge, vine deasupra apei tot timpul
lung de la râu ș i le face frică copiilor.
Activitatea 2: Scrie cuvintele care conț in aceste
sunete ș i subliniază aceste sunete.

Activitate 3: Ascultă din nou fraza ș i notează lecț iile

qui se prononcent dans la bouche.
Activitatea 5:Ascultă din nou fraza ș i observă-le
sunete care se pronunț ă în nas.

Îmi amintesc

Les voyellesoralessont les voyellesprononcées

în gura. Când le pronunț i, aerul iese
prin gură. Vocalele nazale sunt cele care
sunt pronunț ate în nas. Când le pronunț i,

Carte de elev - clasa aèmeII-a - Versiune experimentală 103

 aerul iese pe nas. Vocalele nazale sunt
formate din vocalele corespunzătoare.
Ele sunt întotdeauna urmate de o consoană nazală
(substantiv). Această consoană este la sfârș itul cuvântului sau la
interiorul cuvântului dar urmat de o altă consoană
care nu este nazal.
Exemple:on ; puntalpe; întendre; a pleca pentru
ș coala vocalele roș ii au vocale nazale.
Vocalul în negru închis este un vocal oral.

Înț eleg ș i aplic

Activităț i de aplicare
Activitate 1: Citeș te următoarele fraze ș i subliniază
unde auzi sunetul [o].
Nu îmi plac fasolele.
Nu-mi găsesc stiloul.
Morcovii sunt gati ț i.
Porcul este roz.
5. El iese pe u ș ă.
Activitatea 2:Citeș te următoarele propoziț ii ș i subliniază
unde auzi sunetul [õ].
Cumpără un jambon afumat.
Văd un pachet de bomboane.
Ea cade în coborâre.
A sărit în picioare.
Ro ș iile sunt coapte.

104 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitate 3 :Citeș te următoarele fraze ș i subliniază
unde auzi sunetul [a ].
1. E ș ti aici în inima vie ț ilor noastre.
2. Este o femeie ț ărăneasă.
3. Este un tort cu cremă.
4. Aici jos suntem trecători.
5. Tu cuno ș ti sora ei mai mare?
Activitatea 4 : Citeș te următoarele fraze ș i subliniază
unde auzi sunetul [ã ].
Ai noroc.
2. Spune-mi de ce plângi, copil.
3. Pleacă repede!
4. A spart lampa lui de furtună.
5. Este o femeie ț ărăneasă.

Activitate 5: Citeș te propoziț iile următoare ș i subliniază

unde auzi sunetul [ɛ ]̃ .
Se în ș ală de drum.
2. Ce qui arrive est imprévu.
Are o foame de lup.
4. Joseph apasă pe frâne.
5. Ma ș ina a frânat brusc.

Activitatea 6 :Citeș te următoarele fraze ș i subliniază

unde auzi sunetul [œ̃].
1. Ce parfum este picant.
Este un copil inteligent.
3. To ț i oamenii respectă mor ț ii.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 105
 [Link] dintre băie ț i sau fete îi place să se parfumeze?
O săptămână de lucru are cinci zile.
Activitate 7 : Listele frazelor următoare sunt subliniete
unde auzi sunetul [œ].
Este fericit să fie cu noi.
2. Nu plânge.
3. El o înso ț eș te pe sora lui la ș coală.
4. Ascultă mult ș i vorbe ș te pu ț in.
5. Vin să te văd poimâine.
Activitatea 8 : Lislesphrasessuivantesetsouligne
unde auzi sunetul [ε].
Apa merge la râu.
E ș ti distras.
3. Magicianul î ș i îndreaptă bagheta magică.
4. Ne privea prin fereastră.
5. Cumpără-mi o pereche de ș osete verzi.

1.4. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă

Folosind adverbe ș i expresii de loc ș i
de timp scrie ș i povesteș te cum te pregăteș ti ș i
pe unde treci ca să ajungi la ș coală.

106 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 UNITE 2: Vremea pe care o face
2.1. Activitate de simulare
Uite imaginile ș i spune ce vezi.

Este cald. Este frig.

Plouă. Este soare.

Carte pentru elev - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 107
 Vântul băteș te. Este întuneric!

Este noapte. Este zi.

2.2. Activităț i de înț elegere a dialogului

Citeș te dialogul ș i răspunde la întrebările următoare.
Dialog
Vremea
Este luna August. Este foarte cald. Kamana ș i
Gasana sunt în vacanț ă. Ei sunt aș ezaț i la Kamana,
în faț a casei, la umbra unei mangochi. Ei vorbesc
de la ploaie ș i de vreme frumoasă.

Gasana: E foarte cald.

108 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Kamana: E normal, suntem în luna August.
Este marele sezon uscat.
Gasana: Vorbeș ti despre o mare sezon sec ca ș i cum ar fi
a mai fost ș i o mică sezon uscat!
Kamana: Bineînț eles că există o mică sezon sec!
Ea începe în decembrie ș i se încheie în februarie.
Gasana: Ș i în marele sezon uscat?
Kamana: Ea începe la sfârș itul lunii mai ș i durează până la sfârș itul lunii
în august. Este mult soare.

Gasana: Văd că eș ti bine informat despre anotimpuri

ț ara noastră. Vorbeș te de asemenea despre sezonul ploios.

Kamana: Există două sezoane ploioase. Mic sezonul de

ploaia se situează între septembrie ș i noiembrie, lunile cele mai puț in
arrosés ș i marele sezon al ploilor durează de la mijlocul lunii februarie până la
sfârș itul lunii mai, o perioadă cu mult, mult de
ploaie.

Gasana: Ce sezon îț i place?

Kamana: Ce întrebare! Îmi place mica sezon uscat.

tu, preferi sezonul ploios?

Gasana: Deloc! Când plouă, este frig, există eroziune.

ș i este noroi peste tot. Vremea este urâtă. Prefer
mica sezon uscat ca tine. Clima este temperată: există
puț ină ploaie ș i destul soare.

Kamana: E adevărat, este un sezon minunat. Nu plouă

nu prea mult. Este plăcut de cald ziua ș i este rece
noaptea. Toată ziua, cerul este senin. E frumos.

Cartea elevului - clasa

émè
a 2-a - Versiune Experimentală 109
Se sufla o briză blândă care răcoreș te. Ne simț im
cu adevărat confortabil. Este perioada recoltei de porumb.

Kamana: Între noi, îmi place porumbul.

Gasana: Ș i eu atunci!

Kamana: Ș tii? Sunt curios să aflu cum sunt

sezoane în Europa.

În Europa, există patru anotimpuri: primăvara, vara,

toamna ș i iarna. Primăvara începe pe 21 martie; vara,
22 iunie. Toamna începe în jurul datei de 23 septembrie ș i
iarna, pe 21 sau 22 decembrie. În primăvară, este soare ș i
flori, e frumos; vara, e foarte cald. În toamnă,
cade o ploaie foarte abundentă. Frunzele îngălbenesc ș i
cadem copaci. Iarna, ninge. Îngheaț ă chiar. Este foarte
foarte foarte frig!

Întrebări de înț elegere a textului

1. Cine sunt personajele din dialog?
2. Despre ce vorbesc personajele?
În ce lună suntem?
Ce vreme face în august?
5. În august, ce sezon este în Rwanda?
6. Delimitează marea sezonul uscat.
În august, care este sezonul în Europa?
8. Quel est la saison où il fait très froid au Rwanda ?
9. De ce este determinată sezonul?

110 MANUAL DE LIMBA ROMÂNĂ

2.3. Activitate de exploatare lexicală:

Activitate 1 :Citeș te dialogul ș i notează numele ș i

expresiile legate de
vremea

Îmi amintesc

Numele în legătură cu vremea:

climat, les saisons, la pluie, le soleil, la chaleur,
le froid, l ’humidité, la neige, le printemps, l ’été,
toamna, iarna, eroziunea, seceta, fulgerul
l’éclair, l’arc-en-ciel, lesnuages, lecielbleu, nuageux,
le brouillard, les semences, la moisson, ...
Expresiile legate de vreme:
este foarte cald, marea sezon sec, micul
saison sèche, la saison des pluies, la petite saison
ploi, cele mai puț in ploioase luni, perioada cu
multe ploi, mica sezon uscat, plouă
plouă mult, este frig, este foarte frig, există
eroziunea, este noroi peste tot, un climat temperat,
puț ină ploaie, mult soare, vreme plăcută
Cald, este frumos, cerul este senin, nu plouă, nu
nu plouă mult, suflă un vânt care răcoreș te,
este perioada recoltării, sunt patru anotimpuri, există
de la soare, e frumos, plouă mult, el
ninge, îngheaț ă...

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 111
 Je comprends et j’applique

Activităț i de aplicare

Activité 1 : Completează propoziț iile cu forma

care se potriveș te aleasă din lista ci-
după: e cald, suflă, pleacă
plouă, este frig, ninge, cade,
plouă, este frumos
1. Prends ton parapluie …. dehors.
2. Ramurile se rup, … o vând violent.
3. Aprinde focul, ...
4. Hai să ne plimbăm, … după-amiaza aceasta.
5. Să ne punem la umbră...
6. … la vârful Karisimbi.
7. … o ploaie puternică.
8. Să ne punem repede la adăpost ... în zece minute.

Activitate 1 :Relu discu ț ia ș i completează-le

frază de „este”, „plouă” sau
« face ».
["Sub ecuator, există cele patru anotimpuri într-o singură zi."]
Dimineaț a, …. primăvara, …. proaspăt. La amiază, … vara, …
cald. La ora cinci, ...toamna, ...noaptea, ...iarnă,
... rece.

112 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 Activitatea 3 :Completează cu un nume de sezon.
În Rwanda, începutul anului ș colar are loc în septembrie,
c’est ….. Les grandes vacances commencent en juin,
Este la începutul ... . Vacanț ele de Paș te au loc
în aprilie, este ... Cea de-a doua perioadă începe în
ianuarie. Este...

2.3. Activităț i de exploatare gramaticală

Activitate 1 : Relis lista expresiilor în

raport cu vremea ș i
relieve formele verbelor
conjugaț i la a treia persoană
singularul.
Formele verbelor conjugate la a treia
{"il fait":"este","il pleut":"plouă","il y a":"există","il neige":"ninsoare"}
îngheaț ă; cade,…

Reț in

Pentru a descrie vremea, se folosesc expresii

în care verbul este conjugat la a treia
persoană la singular. Nu putem folosi
forme „ eu, tu, ea, noi, voi, ei, ele“.
Expresia verbală care se găse ș te doar la
persoana la singular « el » este numită impersonală.
Este impersonal pentru că în aceste expresii se
nu vorbeș te despre o persoană anume. Pronumele
« el » nu înlocuieș te nicio persoană. De aceea
nu se schimbă nici măcar când vorbim despre o realitate
denumită printr-un nume feminin. Expresiile

Carte pentru elev - clasa

eme
a 2-a - Versiune Experimentală 113
 impersonale pot fi folosite pentru a descrie
vremea
Expresiile impersonale referitoare la timp
ce face, sunt de exemplu: e cald, e
timp rău, îngheaț ă, este frig, plouă, bate vântul
este soare, este întuneric, este noapte, este lumină, este
zi, o să plouă, ninge, este o vreme de câine,
bate un vânt, cade o ploaie abundentă...
Ce vreme este în/în ... +nume de sezon?

Înț eleg ș i aplic

Activitate 1 :Răspunde afirmativ la

întrebări următoare printr-o
expresieimpersonalalatimpulprezent
de la indicativ, formată din
verbeîntreparanteze.
Este vremea să plecăm?
E târziu?
3. Plouă deja? (a cădea o ploaie fină)
4. Plouă?
5. Este noapte?
6. E întunecat? (a face)
7. Este ziua ? (a face)
8. Este vremea soarelui?
9. Ninge?
[Link] să plecăm? (a conveni)

114 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 11.Vântul suflă foarte tare? (a vântura)
12.Câț i elevi lipsesc de la apel? (a lipsi)
Trebuie să plecăm?
[Link] în întârziere? (nu, rămâne ț i cinci
Minute)

2.4. Activităț i de exprimare orală ș i scrisă

Povesteș te-ț i primul an de ș coală prin cele patru
sezoane. Foloseș te cel puț in cinci expresii care exprimă
vremea
Activitate ludică: Citeș te, memorizează ș i recită poezia.
Norii groș i se deplasează pe cer.
Dintr-o dată, se ridică un vânt violent.
Frunze zboară.
Se rup ramuri.
Manghilor cad.
Fulgerii traversează cerul.
Tunetul răsună.
Plua vine.
Ea cade foarte tare pe acoperiș urile de tablă.
Apa acoperă solul.
Ș anț urile devin pârâiaș e mari.
Toată lumea se pune la adăpost, cu excepț ia brotacelor ș i
raț ele.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 115
 Evaluarea contextului 3

Voi vizita ț ara dumneavoastră!

MICO :Ceasul cât este la voi?

Este ora douăsprezece ș i jumătate.

MICO : Ce timp face?

Soarele străluceș te, este cald.
Aș adar, nu plouă în iulie?
SHEMA: Nu, între 15 iunie ș i 31 august, vremea este
cald, nu plouă ș i în râuri, nivelul
apa scade. Temperatura ajunge la 28 de grade
Celsius. Este destul de cald noaptea. În pat, ne
nu trebuie să se acopere.
MICO: Cum este clima pe parcursul zilei?
SHEMA:Lematin, e frig. Purtaț i haine.
calde. Dar după-amiaza, temperatura
monte. Purtaț i haine uș oare. Bate un vânt
dulce ș i proaspăt. Este un climat favorabil sportului.
MICO: Aveț i cu siguranț ă un climat plăcut.
DA, clima este blândă ș i plăcută în întreaga
ț ara cu alternanț a frigului ș i căldurii. El
nu plouă după-amiaza. Nopț ile ș i zilele
sunt egale cu excep ț ia lunii ianuarie, când nop ț ile par
cursuri ș i zile, lungi.
MICO. : Este un climat bun pentru recolte, nu-i aşa?
ce pas ?

116 MANUEL DE FRANÇAIS

SHEMA :Exact! În prezent, suntem
în timpul recoltei de sorg ș i avem o
recoltă bună.
Îmi place acest climat; este cu adevărat
minunat! Nu ninge ca acasă! Voi fi
fericit să vizitez ț ara dumneavoastră.

SHEMA: Foarte bine. Vei fi binevenit.

A. Înț elegerea textului
1. Cite ș te dialogul ș i răspunde la întrebările de
înț elegere.
1.Câte ore sunt la SHEMA?
2. Plouă în iulie?
3. La temperatura ajunge la câte grade?
4. Conform SHEMA, ce care arată că el face
frig dimineaț a?
5. Descrie clima de la SHEMA.
6. Conform lui MICO, care este importan ț a acestuia
climat?
2. Alege răspunsul corect dintre propunerile următoare
mai jos.
1. Conform MICO, nop ț ile ș i zilele sunt egale
în afară de:
ianuarie
b) Februarie.
c) Marte
2. Clima este blând,
a) Ploaia ș i soarele sunt abundente.
b) Este mult vânt.
c) recolta este bună.

Carte pentru elev - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 117
 MICO a spus că va vizita Rwanda
a) Da
b) Nu
4. La SHEMA, este zăpadă.
a) Da
b) Non
II. Lexic

1. Cite ș te dialogul ș i găse ș te zece cuvinte sau expresii

referitoare la vreme.
2. Completează cu un cuvânt sau expresie de timp
extras din lista. (este cald, este frig, este
nuit, l’après-midi, l’avant-midi ,pendant la nuit, il
negru, 1 Februarie.
1. Soarele străluce ș te toată ziua,........
2. A plouat de diminea ț ă ș i........................
3. Nu ies singur.................mi-e frică de
animale
4. Tot după-amiaza el este la ș coală, se întoarce
dans..........
5. ........este ziua de na ș tere a lui Pierre

III. Gramatica
1. Completează tabelul următor conjugând
verbe între paranteze la timpul cerut de
adverbul figurând în capul fiecărei coloane.

118 MANUAL DE LIMBA FRANCHE

Astăzi Aici Mâine
Acum.

Sunt ... în Kigali. 1. Eu ……. la 1. Eu...........la

a pleca Kigali. Kigali

[Link]..... un stilou 2. Tu ...un stilou. 2. Tu............un

albastru. (a lua) stiloul.

3. Ea … la 3. Ea.........au 3. Ea..........la
dispensar. (a merge) dispensar dispenser

[Link].............. la Noi.... la 4. Noi vom urca

coline. (montează) dealuri. la colline.

5. Ei …cărț ile 5. Ei ... cărț ile Ei ...............le

în franceză. (citiț i) de français. cărț i

6. Voi ...la 6. Tu........la 6. Vei juca la

balon. (a juca) balon cilindru

7. Tu ... de la 7. Tu............la 7. Tu.............de

clasă. (ieș i) clasă. la clasă.

2. Subliniază verbele la imperfect.

Ea mergea la piscină pentru a înota
Noi cultivam fasole.
3. El va merge la Musanze.

4. Trimite ț i copiii acasă.

3. Subliniază verbele la timpul viitor.
1. Cântai o melodie frumoasă.
2. Jeanne va lua telefonul.
3. Ie ș eai singur?
4. Ei î ș i vor schimba obiceiurile.

Caietul elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune experimentală 119
 4. Subliniază verbele la prezent.
Noi vom cultiva câmpurile.
Prietenii î ș i iau timp să reflecteze.
3.Î ț i schimbi programul.
4. Mă duceam la Kibeho pentru rugăciune
5. Răspunde la întrebări folosind forma
impersonal corect de la verb
între paranteze.
1. Soarele străluce ș te? (A face) da...................
Este noaptea? (A face), da..................
3. E întunecat? (A face), da....................
4. Este timpul să plecăm?
da), da.........
5. Ninge? (A ninge) da,..........
6. Este ziua? (A face) da,..................
IV. Fonetică ș i ortografie
1. Cite ș te propozi ț iile următoare ș i subliniază unde tu
înț elegi sunetul [o].
Am un pix nou.
Îmi plac trandafirii.
c) Cioroiul este negru.
d) Vă propunem asta.
e) Apa este murdară.
Zona este ro ș ie
g) J ’ai un mot à dire.
2. Cite ș te următoarele fraze ș i subliniază unde tu
înț elege sunetul [õ].
a) Angélique se îmbolnăve ș te.
b) Ne schimbăm tot timpul

120 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

 c) Copilul său este în formă.
d) Noi mâncăm cartofii.
Ei au bani.
3. Citeș te propoziț iile următoare ș i subliniază cuvintele unde
tu auzi sunetul [a ].
Femeia este la dispensar.
b) Marie locuie ș te pe acea colină.
c) Are două sticle.
d) Mătu ș a este drăgu ț ă.
puiul are două picioare
f) Pierre are un prieten.
4. Cite ș te frazele următoare ș i subliniază unde tu
înț elegi sunetul [ã].
Avem un copil de ș ase ani.
b) S-a rănit la limbă.
c) Pierre este un ț ăran curajos.
d) Îl marchează fără frică.
e) Este un vânt violent.
5. Cite ș te următoarele propozi ț ii ș i subliniază unde tu
înț elege sunetul [ɛ ]̃ .
a) Ceea ce se întâmplă este neprevăzut.
Îi este foame.
c) Ș oferul nu mai are frâne.
d) Avem o baie.
e) Are un vehicul plin de căr ț i.
6. Cite ș te propozi ț iile următoare ș i subliniază unde tu
înț elege sunetul [œ̃].
a) Este un băiat politicos.
b) Mor ț ii no ș tri nu sunt departe.
mamicile iubesc parfumurile.
d) Luni este prima zi a săptămânii.
e) Creionul este maro.

Cartea elevului - clasa

ème
a 2-a - Versiune Experimentală 121
 8. Cite ș te următoarele propozi ț ii ș i subliniază unde tu
înț elege sunetul [œ].
Acest băiat este nefericit.
b) Nu plânge.
îmi frânge inima.
d) Po ț i cumpăra o rochie.
e) Camera mea are un mobilier.
f) Îi este frică de moarte.
9. Cite ș te propozi ț iile următoare ș i subliniază unde tu
înț elege sunetul [ε].
Tu traversezi râul.
b) Am pus apă într-o boilere.
c) Marie este primarul ora ș ului Kigali.
d) El bea lapte
e) Noi sărbătorim sărbătoarea Crăciunului.

122 MANUAL DE LIMBA FRANCEZĂ

Bibliografie
Akyiiz, A. (-). EXERCICII DE GRAMATICA ÎN
[Link]: HACHETTE.
BLED, E. (1992). CURS DE ORTOGRAFIE. Paris
Franț a: HACHETTE.
BLED/BENAC. (1984). Ghid de Ortografie. Tours:
HACHETTE.
DIDIER. (2010). DELF A1. Paris: DIDIER.
GIRARDET, J. (189). O MICĂ BROAȘ TĂ. Paris
Franț a: CLE INTERNACIONALĂ.
Grand-Clement, O. (2010). Gramatică în dialog.
Paris: CLE Internaț ional.
Grégoire, M. (2010). Gramatică progresivă a
Franceză, a II-a ediț ie. Baume-les-Dames: CLE
INTERNAȚ IONALE.
GRILL, C. (1961).ÎNVĂ Ț ĂM SĂ [Link]: LES
MISIUNE PRESA
IPAM. (1994). LA PIROGUE, Limbaj-Lectură-Scriere.
Baumes-les-Dames Franț a: EDICEF.
IREFA. (1993). LIMBAJ ÎN SĂRBĂTOARE, CARTEA ELEVEI.
Paris Franț a: EDICEF.
IREFA. (1993). LIMBAJ ÎN SĂRBĂTOARE, CARTEA ÎNVĂȚ ĂTORULUI.
Paris Franț a: EDICEF.
Michel VERDELHAN, P. D. (1996). NOUL
SANS FRONTIERE 1 METODA DE FRANCEZĂ
CARNET DE EXERCI Ț II. Paris Fran ț a: CLE
INTERNAȚ IONALE.
Cartea elevului - clasa
ème
a 2-a - Versiune experimentală 123
MINEDUC. (2002). Să învăț ăm franceza în Rwanda.
Paris: EDICEF.
MINEDUC. (2002). ÎNVĂȚ ĂM FRANCEZA, Ghid
du maî[Link]: EDICEF.

124 MANUAL DE FRANCEZ