GENUL

STAФILOCOK
[Link]

Dr. T.V. Rao MD 1

 Ce sunt stafilococii
Sir Alexander Ogston, un chirurg scoțian, a fost primul
a arătat în 1880 că un număr de piogenici umani
bolile au fost asociate cu o formare de grupuri
micro-organism. El a introdus numele
'staphylococcus' (greacă: staphyle=
bunch of grapes;kokkos= grain or
fruct de pădure), acum folosit ca nume de gen pentru un grup

de anaerob facultativ, pozitiv la catalază, Gram-

coci pozitivi.
Dr. T.V. Rao MD 2
Staphylococi: Gram pozitiv
coci (din grecescul staphyle,
înseamnă ciorchine de struguri)
apar singular ș i în perechi, scurt
lanț uri ș i asemănătoare cu strugurii neregulate

clustere.

Dr. T.V. Rao MD 3

Morfologia Staphylococcus

Dr. T.V. Rao MD 4

morfologia S. aureus

Dr. T.V. Rao MD

 Clasificare
Familie
Micrococaceae

Genus
Micrococcus ș i Staphylococcus

Specii S. aureus
S. saprophyticus
S. epidermidis
mai mult M. luteus
decât 20
specii
[Link] MD 6
 Genul Staphylococcus conț ine aproximativ patruzeci
specii ș i subspecii astăzi.
Numai unele dintre ele sunt importante ca patogeni umani:
Staphylococcus aureus
Stafilococ epidermidis
Staphylococcus hominis
Staphylococcus haemolyticus
Staphylococcus saprophyticus
–altele

[Link] MD 7
 Structură ș i Fiziologie
Coci gram-pozitivi, nemotili, facultativi
anaerobi
Celulele apar în grupuri asemănătoare strugurilor deoarece celulele
diviziunea are loc de-a lungul unor planuri diferite ș i
celulele fiice rămân ataș ate unele de altele
•Tolerenți la sare: le permite să tolereze sarea
prezent pe pielea umană
•Tolerant la deshidratare: permite supraviețuirea pe
suprafeț e de mediu (fomite)
Dr. T.V. Rao MD 8
 Specia Staphylococcus aureus
Morfologie
–Gram-positive, spherical cells, mostly arranged in
ciorchini neregulaț i asemănători cu strugurii.

Capsula de polisacaride se găsește doar rar pe celule.

–Stratul de peptidoglycan este structura majoră
component al peretelui celular. Este important în
patogeneza infecț iilor stafilococice. Altceva
componenta importantă a peretelui celular este acidul teicoic.
Protein A este principalul component proteic al celulei
peretele. Este situat pe suprafaț a celulară, dar este ș i el eliberat
în mediul de cultură în timpul creș terii celulare. Un
proprietatea unică a proteinei A este capacitatea sa de a se lega de
Fc face parte din toate moleculele de IgG, cu excepț ia IgG3. Nu este un
reacț ie specifică antigen-anticorp.
Dr. T.V. Rao MD 9
 S aureus
Un organism unic

PVL

Adaptat din: Lowy.N Engl J Med. 1998;339:520-532.

Dr. T.V. Rao MD 10
Factori de virulenț ă în Staphylococcus

[Link] MD 11
Genul Staphylococcus poate fi împărț it
în două subgrupuri
(pe baza capacităț ii sale de a coagula sângele
plasmă prin enzima coagulază):

•coagulază pozitivă,

coagulaza-negativă.

[Link] MD 12
 Fiziologie ș i structură
•Capsulă sau strat de mucus polisacaridic
Stratul de peptidoglican
Acid teicoic
Proteina A
Membrana citoplasmatică
Factor de aglomerare
Citozol

Dr. T.V. Rao MD 13

 Capsulă sau strat de mucus polisaccharidic
•O strat ușor, de polizaharide
(stratul de slime) se găseș te doar ocazional
în stafilococi cultivaț i in vitro, dar
se crede că este mai comun
prezent în vivo.
Au fost identificati unsprezece serotipuri capsulare.
identificate în S. aureus, cu serotipuri
5 ș i 7 asociate cu majoritatea de
infecț ii.

Dr. T.V. Rao MD 14

 Capsula ajută Staphylococcus
•Capsula protejează bacteriile prin inhibare
chemotaxa ș i fagocitoză a
stafilococi prin nucleare polimorfe
leucocite, precum ș i prin inhibarea
proliferarea celulelor mononucleare.
De asemenea, facilitează aderarea bacteriilor.
la catetere ș i alte materiale sintetice.

Dr. T.V. Rao MD 15

 Enzime stafilococice
Coagulaza
Catalază
Hialuronidază
Fibrinolitină
Lipaze
Nuclease
Penicilinază

Dr. T.V. Rao MD 16

 Enzime
Coagulază
–Declanșează coagularea sângelui

2. Hialuronidază
–Dezintegrează acidul hialuronic, permițând
bacterii care se răspândesc între celule
3. Stafilokinaza
– Dizolvă firele de fibrină din cheagurile de sânge,
permiț ând Staphylococcus aureus să se elibereze
din cheaguri
Dr. T.V. Rao MD 17
 Enzime (cont.)

[Link]
–Digestionează lipidele, permițând stafilococului să
cresc pe suprafaț a pielii ș i în
glande sebacee cutanate
5. -lactamază
Dezintegrează penicilina
Permite bacteriilor să supraviețuiască tratamentului
cu -lactame antimicrobiene

Dr. T.V. Rao MD 18

 Proteina A
Suprafața majorității tulpinilor S. aureus (dar nu a celor ...
Stafilococii coagulaza-negativi sunt uniform acoperiț i
cu proteina A.
Această proteină este legată covalent de peptidoglican.
strat ș i are o afinitate unică pentru a se lega de Fc
receptor de imunoglobulină IgG.
Prezența proteinei A a fost exploatată în unele
teste serologice, în care S. aureus este acoperit cu proteină A
folosit ca un purtător nespecific de anticorpi direcț ionaț i
împotriva altor antigene.
În plus, detectarea proteinei A poate fi utilizată ca o
test de identificare specifică pentru S. aureus.

[Link] MD 19
 Peptidoglican
•Jumătate din peretele celular, ca greutate, este peptidoglican.
caracteristică comună bacteriilor gram-pozitive.
Subunitățile peptidoglicanului sunt acidul N-acetilmuramic.
ș i N-acetilglucozamină.
Spre deosebire de bacteriile gram-negative, stratul de peptidoglican
în bacteriile gram-pozitive constă din multe cruce legate
straturi, care face peretele celular mai rigid.

Dr. T.V. Rao MD 20

 Acid teicoic
Acidul teicoic este specific speciei, fosfat-
conț inând polimeri care sunt legaț i covalent de
stratul de peptidoglican sau prin legătura lipofilă
la membrana citoplasmatică (acid lipoteichoic).
Acidul teicoic mediază atașarea
stafilococi pe suprafeț ele mucoase prin intermediul său
legare specifică la fibronectină.

Dr. T.V. Rao MD 21

 Coagulază ș i alte proteine de suprafaț ă
Suprafața exterioară a celor mai multe tulpini de S.
aureus conț ine factor de aglomerare (de asemenea
se numeș te coagulază legată).
•Această proteină leagă fibrinogenul, convertește
se transformă în fibrină insolubilă, provocând
stafilococi pentru a se aglomera sau a se agrupa.
Detecția acestei proteine este principala
test pentru identificarea S. aureus.

Dr. T.V. Rao MD 22

 Alte proteine de suprafață care par a fi
important pentru aderenț a la ț esuturile gazdă
inclusiv:

proteină legătoare de colagen

proteina legată de elastină
legarea fibronectinei
proteină
Dr. T.V. Rao MD 23
 Membrană citoplasmatică
Membrana citoplasmatică este alcătuită dintr-o

complex de proteine, lipide ș i o cantitate mică

de carbohidraț i.
•Acț ionează ca o barieră osmotică pentru celulă ș i

oferă un ancoraj pentru celulare

enzime biosintetice ș i respiratorii.

Dr. T.V. Rao MD 24

 Toxine stafilococice
„S. aureus” produce mulți factori de virulență, inclusiv la
cel puț in cinci toxine citolitice sau cu efect dăunător asupra membranei:
toxina alfa
toxina beta
toxina delta
toxina gamma
toxina Panton-Valentin
–două toxine exfoliante
opt enterotoxine (A-E, G-I)
Toxina Sindromului Șoc Toxic 1 (TSST-1)

Dr. T.V. Rao MD 25

 Mediate de toxine
Toxina sindromului de șoc toxic (TSST-1)
este un super-antigen capabil de
activarea unui număr mare de celule T
A fost asociat cu utilizarea tampoanelor.
dar este cunoscut ș i pentru a fi asociat
cu rană postoperatorie sau moale
infecț ii tisulare
Dr. T.V. Rao MD 26
 TSST ș i alte toxine
•Enterotoxinele și TSST-1 aparțin unui
clasă de polipeptid cunoscută sub numele de super
antigeni.
Strainii de Staphylococcus aureus produc
câteva alte biologic extracelulare
substanț e active, inclusiv proteaze,
fosfataze, lipaze, lizozim etc.

[Link] MD 27
Dr. T.V. Rao MD 28
 Toxine exfoliative
Sindromul pielii arse de stafilococ
(SSSS), un spectru de boli
caracterizată prin dermatită exfoliantă, este
mediat prin toxine exfoliative.
Prevalența producției de toxine în S.
tulpinile aureus variază geografic, dar este
în general între 5% ș i 10%.

Dr. T.V. Rao MD 29

enterotoxina preformată, rezistentă la căldură
mediază intoxicaț ia alimentară cu stafilococi
(simptome în 2-6 ore; de obicei auto-limitante)
Toxine exfolianteA ș i B rezultat în
sindromul pielii arsă de stafilococ
de obicei la sugari ș i nou-născuț i

Dr. T.V. Rao MD 30

 Enterotoxine
•Opt serotipuri distincte de stafilococi
enterotoxine (A-E, G-I) ș i trei subtipuri
au fost identificate enterotoxinele C.
•Enterotoxina este stabilă la încălzire la 100
°C timp de 30 de minute ș i sunt rezistente la
hidroliză de către enzimele gâtului ș i jejunului.

Dr. T.V. Rao MD 31

 Enterotoxine
•Astfel, odată ce un produs alimentar a fost contaminat cu
stafilococi producători de enterotoxină ș i toxina au fost
produs, nici reîncălzirea mâncării, nici digestia
procesul va fi protector.
Aceste toxine sunt produse de 30% până la 50% din toate S. aureus
tulpini.
Enterotoxina A este cel mai adesea asociată cu boala.
Enterotoxinele C ș i D se găsesc în produsele lactate contaminate.
ș i enterotoxina B provoacă pseudomembranoasă stafilococică
enterocolită.

Dr. T.V. Rao MD 32

 Toxina sindromului de ș oc toxic - 1
•TSST-1, anterior numit exotoxină pirogenă C și
enterotoxina F, este rezistentă la căldură ș i proteoliză,
exotoxină mediată cromozomial.
Capacitatea TSST-1 de a penetra mucoasa
bariere, chiar dacă infecț ia rămâne
localizat în vagin sau la locul unei răni,
este responsabil pentru efectele sistemice ale TSS.
Moartea la pacienții cu TSS este cauzată de hipovolemie
ș oc care duce la insuficienț ă multiorgan.

Dr. T.V. Rao MD 33

 Catalaza
Toț i stafilococii produc catalază,
care catalizează conversia de
peroxid de hidrogen toxic în apă ș i
oxigen.
Peroxidul de hidrogen se poate acumula
în timpul metabolismului bacterian sau după
fagocitoză.

Dr. T.V. Rao MD 34

 Coagulază
•S. tulpinile aureus au două forme de coagulază:
legat
–gratuit.
•Coagulaza legată de celula stafilococică
peretele poate converti direct fibrinogenul în
fibrină insolubilă ș i cauzează stafilococii
a aduna.
Coagulaza fără celule îndeplinește
acelaș i rezultat prin reacț ia cu o globulină
factor plasmatic.
Dr. T.V. Rao MD 35
 Coagulază
Coagularea normală a plasmei
Trombină
Fibrinogen Fibrină
(solubil) (insolubil)

Staphylococcus aureus coagularea plasmei*

stafilocoagulază „liberă”

Fibrinogen + CRF Fibrină

Plasma de iepure cu EDTA este preferată pentru coagulaza „liberă” sau în tub.
test pentru că conț ine o cantitate mare de CRF
Dr. T.V. Rao MD
 Care este rolul coagulazei
Rolul coagulazei în
patogeneza bolii este
speculativ, dar coagulaza poate cauza
formarea stratului de fibrină în jurul unui
abces stafilococic, astfel
localizând infecț ia ș i
protejând organismele de
fagocitoză. Dr. T.V. Rao MD 37
 Hyaluronidază
Hialuronidaza hidrolizează hialuronatul
acid, mucopolizaharidele acide
prezent în matricea acelulară a
ț esut conjunctiv.
Această enzimă facilitează răspândirea S.
aureus eun îț issu es.
•More th un 90% otulpini fS. aureus
produsează această enzimă.

Dr. T.V. Rao MD 38

 Fibrinolizina
Fibrinolisina, numită de asemenea stafilokinaza, este
produs de practic toate tulpinile S. aureus
ș i poate dizolva cheagurile de fibrină.

•Stafilokinaza este distinctă de

enzime fibrinolytice produse de
streptococi.

Dr. T.V. Rao MD 39

Genul Staphylococcus poate fi împărț it în
două subgrupuri
(pe baza capacităț ii sale de a coagula sângele
plasmă prin enzima coagulază):

•coagulază pozitivă,

•coagulaza-negativă.

Dr. T.V. Rao MD 40

Subgrupul speciilor negative la coagulază conț ine
din stafilococi umani:

Staphylococcus epidermidis
Staphylococcus hominis
–Staphylococcus haemolyticus,
Staphylococcus saprophyticus
Staphylococcus simulans
–Staphylococcus warneri și altele.

Dr. T.V. Rao MD 41

 Specia Staphylococcus aureus
•Morphology
Celule sferice, gram-pozitive, aranjate în majoritate neregulat
ciorchini asemănători cu strugurii.

Capsula polizaharidică se găsește doar rar pe celule.

Stratul de peptidoglican este componenta structurală principală
al peretelui celular. Este important în patogenia
infecț iile stafilococice. Alt component important al
peretele celular este acid teicoic.

Protein A este principalul component proteic al peretelui celular.

se află pe suprafaț a celulară, dar este, de asemenea, eliberat în
mediu de cultură în timpul creș terii celulare. O proprietate unică
a proteinei A este capacitatea sa de a se lega de partea Fc a tuturor IgG
molecule, cu excepț ia IgG3. Nu este specific antigen-anticorp.
reacț ie.

[Link] MD 42
 Specia Staphylococcus aureus
caracteristici culturale

Coloniile pe medii solide sunt rotunde, regulate,

neted, uș or convex ș i 2 până la 3 mm în
diametru după 24 de ore de incubare.
hemoliză
Cele mai multe tulpini arată o
în jurul coloniilor pe agar cu sânge.
•Celulele S. aureus produc cremă, galben sau
pigment portocalie.

Dr. T.V. Rao MD 43

Blood agar plate,S. aureus

Dr. T.V. Rao MD

specia Staphylococcus aureus rezistenț a

•La fel ca majoritatea substanțelor non-medicale importante

bacterii sporigeni, S. aureus se dezvoltă rapid
ucis de temperatura peste 60 C
•S. aureus este sensibil la dezinfectanți și
antiseptice folosite frecvent.
S. aureus poate supraviețui și rămâne virulent
perioade lungi de uscare, mai ales într-un
mediu cu puroi.

Dr. T.V. Rao MD 45

 Specia Staphylococcus aureus
patogenicitate
•S. aureus este patogenic pentru om ca
bine, în ceea ce prive ș te toate lucrurile interne ș i gratuite -
animale cu sânge cald vii.
•S. aureus cauzează boală prin
producț ia de toxină sau prin
invazie directă ș i distrugere de
ț esut.

Dr. T.V. Rao MD 46

 Manifestări Clinice
•Manifestările clinice ale unor
bolile stafilococice sunt aproape exclusiv
rezultatul activităț ii toxinelor (de exemplu, stafilococică
intoxicaț ia alimentară ș i TSS), în timp ce altele
bolile rezultă din proliferarea
stafilococi, ducând la formarea de abces
ș i distrugerea ț esutului (de exemplu, cutanată
infecț ie, endocardită, pneumonie
empyem, osteomielită, artrită septică.
Dr. T.V. Rao MD 47
 Bolile stafilococice
–Boală sistemică
Sindromul de șoc toxic - toxina TSS este absorbită în
sânge ș i cauzează ș oc
•Bacteriemie-prezența bacteriilor în sânge
•Endocardita-apare atunci când bacteriile atacă căptușeala de
inima
•Pneumonie - inflamația plămânilor în care
alveolele ș i bronhiolele devin umplute cu lichid
Osteomielita - inflamația măduvei osoase și
osul înconjurător

Dr. T.V. Rao MD 48

Factori predispunătoare la S. aureus
infecț ii
Factori gazdă Factori patogeni
–Săpătură în piele –Catalaza (combat
apărările gazdelor)
Defecte de chemotaxie
Defecte de opsinizare Coagulază
Funcționalitatea neutrofilelor Hialuronidază
defects –Lipaze (Imp. în
Diabet zaharat diseminare
infecț ie
–Prezența străinilor
–B lactamază (asociată cu
corpurile
rezistenț a la antibiotice

Dr. T.V. Rao MD 49

 Bolile clinice
Infectii piogenice stafilococice:
foliculită
furuncul
–carbuncul
impetigo bulos
–panaritiu și paronichie
–infecții ale rănilor,
mastită
–osteomyelitis,
pneumonie stafilococică și altele.

Dr. T.V. Rao MD 50

 Definirea bolilor stafilococice
Varietate de la localizat la sistemic
•Infecții cutanate localizate - invadează pielea prin
răni, foliculi sau glande
–Folliculitis–superficial inflammation of hair follicle; usually
rezolvat fără complicaț ii, dar poate evolua
–Furuncle–boil; inflammation of hair follicle or sebaceous
glanda progresează în abces sau pustulă
–Carbuncul– leziune mai mare și mai adâncă creată prin agregare
ș i interconectarea unui cluster de furunculi
–Impetigo– umflături asemănătoare cu bule care pot să se spargă și să se cojască
departe; cel mai comun la nou-născuț i

Dr. T.V. Rao MD

 Boli clinice
Intoxicații stafilococice:
intoxicație alimentară stafilococică (enterotoxicoză)

–intoxicații exfoliative (boala Ritter sau SSSS)

sindromul de şoc toxic stafilococic (TSS).

Dr. T.V. Rao MD 52

Furuncul

Dr. T.V. Rao MD 53

Pleș că

Dr. T.V. Rao MD 54

 Infectii ale ranilor chirurgicale:
multe cauze inclusiv S. aureus

Dr. T.V. Rao MD 55

 Simptomele TSS
•8-12 h după infecție
Febră
•Sensibilitate la endotoxine
Hipotensiune
•Diarrhea
Insuficiență multiplă de organ
Eritrodermie (erupție cutanată)

[Link] MD 57
 Treatment
•Antibiotice antistafilococice de prima alegere:
oxacilină (meticilină)
–cefalosporine de generația I (cefazolin, cephalotin)

•Antibiotice antistafilococice de a doua alegere:

–lincosamide (de exemplu, clindamicină)
–glicopeptide (vancomicină, teicoplanină)
–linezolid
tigeciclina
daptomicină
–and others

Dr. T.V. Rao MD 58

 Modelul de sensibilitate la antibiotice

Foarte variabil și imprevizibil

•Foarte important. În managementul personalului

•Mecanisme
Producția de β-lactamază - mediată de plasmide
A făcut ca S. aureus să devină rezistent la grupul de antibiotice penicilină -
90% din S. aureus (Gp A)
peniciline stabile la B-lactamază (cloxacilină, oxacilină, meticilină)
utilizat
–2. Alterarea proteinelor de legare a penicilinei
(mediază cromozomial)
A făcut ca S. aureus să fie rezistent la penicilinele stabile la beta-lactamază.
•10-20% S. aureus Gp (B) GH Colombo/THP rezistent la toate
Peniciline ș i Cefalosporine
Vancomicina este medicamentul de alegere

Dr. T.V. Rao MD 59

 MRSA
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină

•Rezistent la toate penicilinele, cefalosporinele, și

penemuri
De obicei, rezistent la multiple
Rezistența la vancomicină este foarte rară - până acum
Obținut în spital
Cazuri dobândite în comunitate acum (CA MRSA)

Dr. T.V. Rao MD 60

 Leucocidina Panton-Valentine
Panton-Valentine Leucocidină (PVL)
consistă din 2 componente S ș i F,
împreună cu exotoxina, lisează WBC
rezultând într-o eliberare masivă de
mediatori inflamatori responsabili pentru
necroză ș i inflamaț ie severă
•PVL este un factor de virulență important în
infecț ii cu MRSA

Dr. T.V. Rao MD 61

 Diagnosticare
•Microscopie – frotiuri din materiale clinice
sunt colorate conform metodei Gram
•Cultivare pe medii solide (agar, de obicei)
agar de sânge
Testele biochimice
Tiparea fazică – susceptibilitatea S. aureus
tulpini la diferite temperaturi de fagii

Dr. T.V. Rao MD 62

 MRSA
Staphylococcus aureus rezistent la meticilină

•Rezistent la toate penicilinele, cefalosporinele și

penemuri
De obicei rezistent la mai multe medicamente

Rezistența la vancomicină este foarte rară – până acum

Dobândite în spital
Cazuri dobândite în comunitate acum (CA MRSA)

Dr. T.V. Rao MD 63

 Staphylococi coagulaza-negativi spp (Cons)

•S. epidermidis–cel mai frecvent izolat

stafilococ în spp.
•Colonează zonele umede ale corpului, cum ar fi axilele, inghinalul
ș i zonele perianale, nările anterioare ș i între degetele de la picioare
• Cauză importantă a infecțiilor nozocomiale, în special S.
epidermidis
•De obicei cauzează infecții nosocomiale la pacienți
cu factori predispozanț i precum
imunodeficienț ă / imunocompromis
prezenț a corpurilor străine

Dr. T.V. Rao MD 64

 Diagnosticul
•Specimen
•Murdar
Cultură
Test de coagulază
Reacții biochimice
Antibiograme
•Tipărire
Dr. T.V. Rao MD 65
 Epidemiologie
•Stafilococii sunt ubiquiti. Toate persoanele au coagulază-
stafilococi negativi pe pielea lor ș i colonizare tranzitorie
pliurile umede ale pielii cu S. aureus sunt comune.

•Colonizarea ciocului ombilical, pielii și zonei perineale a

neonati cu S. aureus este comun.
•S. aureus și stafilococii negativi la coagulază sunt de asemenea găsiți
în orofaringe, tractul gastro-intestinal ș i tractul urogenital.
•Pentru că stafilococii se găsesc pe piele și în
nasofaringe, eliminarea bacteriilor este comună ș i este
responsabil pentru multe infecț ii dobândite în spital.

[Link] MD 66
 .Staphylococcus epidermidis
•Comensal al pielii
Are predilecție pentru materialul plastic
•As. cu infecția liniilor IV, proteză
heart valves, shunts
Cauzează infecții ale tractului urinar la persoanele cu cateter
pacienț i
•Are un model ABS variabil
Tratamentul ar trebui susținut cu ABST

Dr. T.V. Rao MD 67

 Importanț a [Link]
S. saprophyticus este frecvent izolat în rect.
ș i tractul genitourinar al tinerelor femei
Poate fi agent cauzal în infecțiile tractului urinar la tineri sănătoși
femei
•2ndcel mai comun patogen urinar (altul
E. coli) în cistita necomplicată la tineri
femei
Numărul de colonii de ≥ 105CFU/ml, de obicei, indicativ
a bacteriuriei semnificative

Dr. T.V. Rao MD 68

 Staphylococcus saprophyticus
•Comensal al pielii
• Cauza importantă a infecțiilor urinare

activ sexual
fete tinere
•De obicei sensibil
o gamă largă de
antibiotice

Dr. T.V. Rao MD 69

 speciile Peptococcus
Membrilor genului Peptococcus le sunt strict
coci gram-pozitivi în formare de cluster anaerob
Aceste microorganisme cresc doar în condiții anaerobe
condiț ii.
•Fac parte din microflora normală a
gură, căile respiratorii superioare, intestinul gros, ș i
tractul genital feminin.
•Adesea participă împreună cu multe alte bacterii
specii în infecț ii anaerobe mixte în
abdomen, pelvis, plămân sau creier.
Dr. T.V. Rao MD 70
 Microorganismele aferente
•Genul Micrococcus (genul conține două
species)
Micrococcus luteus
Micrococcus lyla
Ambele specii se găsesc în natură și colonează
oameni, în principal pe suprafaț a pielii.
•Deși micrococi pot fi găsiți la pacienți
cu infecț ii oportuniste, izolarea lor în
specimenul clinic reprezintă de obicei clinic
contaminare nesemnificativă cu flora pielii.
Dr. T.V. Rao MD 71
 Microorganismele asociate
Genul Stomatococcus
–Stomatococcus mucilaginosus, singura specie din acest
genus, este un microorganism comensal care trăieș te în
oropharynx and upper respiratory tract.
În ultimii ani, acest microorganism a fost
raportat ca fiind cauza unui număr în creș tere
infeț ii opportuniste (endocardită,
septicemie, infecț ii legate de cateter) în
pacienț i imunocompromiș i.

[Link] MD 72
 Îngrijorări clinice ș i tratament
•95% au penicilinază și sunt rezistenți la
penicilina ș i ampicilina
MRSA - stafilococ auri rezistent la meticilină - purtați
rezistenț ă multiplă
–Some strains have resistance to all major
grupuri de medicamente, cu excepț ia vancomicinei

Abcesele trebuie să fie perforate chirurgical.

Infecțiile sistemice necesită o lungă și intensivă
terapie

Dr. T.V. Rao MD

 susceptibilitate antimicrobiană
MRSA poate fi cauzat de 3 mecanisme diferite de rezistență
–Producția proteinei de legare a penicilinei 2a (PBP2a) codificată de
mecAgene
–Producția de beta-lactamază
Producția PBPs intrinseci modificate
Rezistența la mecA poate fi detectată prin discul de cefoxitin
metodele de difuzie sau diluț ie conform CLSI
puncte de întrerupere (≤ 21mm – rezistent, ≥ 8µg/ml – rezistent)
respectiv
Rezistența datorată producerii de beta-lactamază poate fi
detectat prin utilizarea inhibitorului de beta-lactamază, cum ar fi
acidul clavulanic care ar duce la o creș tere a zonei
dimensiune (metoda difuziei pe disc) sau scădere cu 2 diluț ii

Dr. T.V. Rao MD 74

 Prevenț ie
Prevenire
Antisepsia mâinilor este cea mai importantă
măsura în prevenirea infecț iilor nozocomiale
infecț ii
De asemenea, important este curăț area corespunzătoare a
răni ș i deschideri chirurgicale, utilizare aseptică
de catetere sau ace cu permanenț ă, un
utilizarea adecvată a antisepticelor

Dr. T.V. Rao MD 75

Pentru articole de interes actual pe
Vizită pentru boli infecț ioase ...

Dr. T.V. Rao MD 76

 •Program creat de
[Link] MD pentru Medicină ș i
Studenț i paramedicali în
Lumea în dezvoltare
•Email
• doctortvrao@[Link]
Dr. T.V. Rao MD 77