0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări7 pagini

Example Matlab Program

Acest document oferă exemple de implementări și funcții de bază MATLAB, inclusiv: 1. Crearea de grafice simple cu puncte de date variate. 2. Modelarea tensiunii de ieșire a unui motor de inducție trifazat. 3. Grafica undelor trifazate cu deplasări de fază variate pentru a ilustra diferențele de fază. De asemenea, include exemple de utilizare a MATLAB pentru a rezolva ecuații, a efectua calcule legate de circuite electrice și sisteme de putere, și a oferi vizualizări folosind funcții precum subplot.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
5 vizualizări7 pagini

Example Matlab Program

Acest document oferă exemple de implementări și funcții de bază MATLAB, inclusiv: 1. Crearea de grafice simple cu puncte de date variate. 2. Modelarea tensiunii de ieșire a unui motor de inducție trifazat. 3. Grafica undelor trifazate cu deplasări de fază variate pentru a ilustra diferențele de fază. De asemenea, include exemple de utilizare a MATLAB pentru a rezolva ecuații, a efectua calcule legate de circuite electrice și sisteme de putere, și a oferi vizualizări folosind funcții precum subplot.

Tradus de

ScribdTranslations
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Exemple de bază ș i implementare

Utilizarea Programului MatLab


% 1. Exerciț iu de realizare a graficului
ș terge tot;
format scurt;
x=[0 1 2 3 4 5];
y=[0 20 60 68 77 110];
trasează(x,y,'b');
title('Latihan Membuat Grafik');
eticheta axei X('număr întreg')
eticheta y('numărul zecilor');
grid

% 2. Program grafic pentru rotirea motorului de inducț ie


format scurt;
ș terge tot;
x=[0, 5, 10, 15, 20, 25, 30, 35, 40,...
45, 50, 55, 60;
y=[0, 0.46, 0.91, 1.39, 1.88, 2.36, 2.89, 3.38,...
3.87, 4.36, 4.86, 5.35,5.86];
axa([0,60,0,6]);
trasează(x,y,'r-');
title('Grafik Frekuensi vs Tegangan tacho');
eticheta axei x('Frecvenț ă (Hz)');
Eticheta y('Tegangan tacho (volt)');
x:frekuensi
tensiune
grilă

% 3. Undă cu faze diferite


format scurt;
ș terge tot;
wt=0:0.05:3*pi;
v1=10*sin(wt);
v2=10*sin(wt-120);
v3=10*sin(wt+240);
plot(wt,v1,'r',wt,v2,'y',wt,v3,'b');
title('Grafik Beda Fasa');
etichetaX('Sudut (grade)');
eticheta y('Tensiune (volt)');
grilă

% 4. Grafica undei a trei faze


format scurt;
curăț ă tot;
wt=(0:0.05:3*pi);
v1=10*sin(wt);
v2=10*sin(wt-180);
v3=10*sin(wt-90);
trasaț i(wt,v1,'r',wt,v2,'g',wt,v3,'b');
title('Grafik Output Gelombang Tiga Fasa');
eticheta_x('wt (drajat)');
ylabel('Tegangan (volt)');
text(1.2,8.5,'V1');
text(6.4,8.5,'V2');
text(4.3,8.5,'V3');
grilă;

1
% 5. Undă Sistem Trei Fază
formatshort;
clearall;
V=12;
Vmag=abs(V);
theta=linspace(0,6*pi);
Va=12*sin(theta+120);
Vb=12*sin(theta+240);
Vc=12*sin(theta+0);
% Creaț i un grafic de undă
sdt=theta*180/pi;
trasează(sdt,Va,'r',sdt,Vb,'g',sdt,Vc,'b');
title('Tegangan Line');
axa x ('Sudut (grade)')
ylabel('Tegangan (kV)');
text(30,12.5,'Va');
text(395,12.5,'Vb');
text(810,12.5,'Vc');
reț ea;

% 6. Grafica undei cu fază diferită


format scurt;
ș terge tot;
wt=(0:0.05:2*pi);
v1=1*sin(wt);
v2=1*-cos(wt);
plot(wt,v1,'r',wt,v2,'b');
title('Grafik penggeser fasa');
eticheta axei x('wt (radian)');
ylabel('Tensiune (volt)');
grid;

% 7. matrice e ș i y
ș terge tot;
format scurt;
A=[8 10.3426 27.5197
10.3426 27.5197 96.1149
27.5197 96.1149140 375.5433];
b=[9.4; 12.4276; 31.2741];
x=inv(A)*b

% 8. Exerciț iu de Creare a unui Program pentru Numere Compleze


format scurt;
curăț ă tot;

% 9. De la polar la rectangular
z=5*(cos(53.13*pi/180)+sin(53.13*pi/180*j))

% 10. Metoda de împărț ire a numerelor complexe


i=(1+0j)/(0.5j+0.2j)

% 11. De la rectangular la polar


zmag=abs(3+4j),angle(3+4j)*180/pi

% 12. Înmulț irea numerelor polare


z1=abs(5);
z2=abs(2);
z=z1*z2
z=z1*z2,(unghi(4+3j)*180/pi+unghi(8+6j)*180/pi)

2
% 13. Exerciț iu de realizare a graficului
ș terge tot;
format scurt;
x=[0 1 2 3 4 5];
y=[0 20 60 68 77 110];
trasează(x,y,'b');
title('Latihan Membuat Grafik');
eticheta x('număr întreg')
ylabel('număr zecimal');
grilă

% 14. Încărcarea condensatorului


format scurt;
ș terge tot;
disp(' ')
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
disp(' CALCULAREA CURGERII DE TRANSFER ')
disp(' PRIN METODA DE SOLUȚ IONARE ')
disp(' DIFERENȚ IALE ALE PERSOANELOR ')
disp(' ORDINEA PRIMARĂ ')
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
epsilon=0.0001;
x=1;
i=input ('Curent iniț ial = ');
t=input ('Waktu mulai = ');
h=input('Preț ul h = ');
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
disp(['Iter t i abs(i1 -i) '])
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
format scurt g
iter=0;
în timp ce x >= epsilon
iter=iter + 1;
i1=2*(1-exp(-5*t));
x=abs(i1-i);
i=i1;
t=t+h;
fprintf('%i',iter),disp([t, i, x])
sfârș it
disp('_____________________________________________')

3
% 15. Comparare
format scurt
împrospătează tot

num=[4.5];
den1=[0.35 1];
t=0:0.05:2.5;
%y1=Respon plant;y2=Respon Model
[yp,x1,t]=pas(num,den1,t);
den2=[0.1 1];
[ym,x2,t]=pas(num,den2,t);
n=50;
ys=4.5;
e(1)=ys;de(1)=0;u(1)=1;
pentru i = 2:51
e(i)=ys-ym(i);%ym sau yp
de(i)=e(i)-e(i-1);
u(i)=ym(i)/yp(i)*4.5;
sfârș it;
[('t' e' de' u')]
trasează(t, yp, 'r.-', t, yp, 'b-', t, ym, '.', t, ym, 'r-')
%text(0.25,2.4,'Model de Răspuns'),text(0.8,2.1,'Plantă de Răspuns')
Eticheta axei X ('Timp (secunde)')
etichetă Y('Sinyal de Control (ieș ire)')
title('Perbandingan Respon Model dengan Respon Plant')
%yp:plant
%ym:model
grid;

% 16. Tensiunea de lucru a diodei


format scurt;
curăț ă tot;
disp(' ')
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
disp(' CALCULAREA TEGNOSTRULUI DIODĂ ')
disp(' PRIN METODA DIRECTĂ ')
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
epsilon=0.0001;
x=1;
Is=input ('Is= ');
R=input ('R= ');
Vb=input('Vb= ');
v=input ('Tensiunea Iniț ială Tensiunea v= ');
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
disp('Iteraț ie Tensiune f(v) abs(v1 - v) ')
disp(' ke : Funcț ia diodelor ')
disp(' (volt) ')
disp('_____________________________________________')
disp(' ')
format scurt g
iter=0;
whilex >= epsilon
iter=iter + 1;
fv=R*Is*(exp(40*v)-1)+v-Vb;
v1=(log(((Vb-v)/(R*Is))+1))/40;
x=abs(v1-v);
v=v1;
fprintf('%i',iter),disp([v1, fv, x])

4
sfârș it
disp('_____________________________________________')

% 17. Soluț ia cu Matlab;


format scurt;
curăț ă tot;
Xs=1.15; %reaktansi sinkron
Xe=0.15; %rektansi echivalent
Pm=1.2; %zi de ieș ire
V=1.0; %tensiune autobuz
%Reaktanta totală
Xt=Xs+Xe;
A. Calculează tensiunea de excitare
%Dari persamaan Pm=E*V/Xt
E=Pm*Xt/V
%B. Dacă puterea de ieș ire scade cu 0.7 pu
P=0.7;
%Hiutung arus ș i pergesirea unghiului nou
Din ecuaț ia P=Pm*sin(theta)
theta=asin(P/Pm);
theta_deg=theta*180/pi
E_kompleks=E*(cos(theta)+i*sin(theta));
I=(E_kompleks-V)/Xt*i;
mutlak_arus_I=abs(I),['A']
eta=atan(imag(I)/real(I));
argumen_I=eta*180/pi
Pergeseran_sudut_I=eta*180/pi

% 18. Exemplu de întrebare


Două rezistori R1 = 10 ohmi, R2 = 20 ohmi sunt conectaț i în serie la o sursă de 24
%volt. Calculaț i:
Tahanan total (Rt)
%b. Curentul circuitului (I)
%a. Puterea absorbită (P)
%Penyelesaian
format scurt
ș terge tot;
R1=10;
R2=20;
Vs=24;
Rt=R1+R2
I=Vs/Rt
P=Vs*I
P=I^2*Rt

% 19. Exemplu Subplot


format scurt
clearall;
x=linspace (0,2*pi,30);
y=sin(x);
z=cos(x);
a = 2*sin(x).*cos(x);
b=sin(x)./(cos(x)+eps);
subplot(2,2,1) Setaț i subplotul din colț ul stâng sus al matricei subplot 2x2
trasează(x,y), axă([0 2*pi -1 1]), titlu('sin(x)')
grilă
subplot(2,2,2) %Aranjaț i subplotul din colț ul din dreapta sus din cele 4 subplots
plotează(x,z), axă([0 2*pi -1 1]), titlu('cos(x)')
grilă

5
subplot(2,2,3) %Crearea subgraficului din colț ul din stânga jos al celor 4 subgrafice

trasează(x,a), axă([0 2*pi -1 1]), titlu('2sin(x)cos(x)')


grilă;
subplot(2,2,4) %Setaț i subplotul din colț ul din dreapta jos din 4 subplots
plot(x,b), axa([0 2*pi -1 1]), titlu('sin(x)/cos(x)')
grilă

Canal de transmisie

% 20. Exemplu de canal scurt


formatshort;
ș terge tot;
% ==============================================================
%
% TRANSMISIE LISTRIK SALURAN PENDEK
%
% ==============================================================
Vrll= 23000;
f= 60;
Z= 2.48+6.57i;
magZ= abs(Z);
sudutZ= unghi(Z)*180/pi;
Load= 9000000;
kospi= 0.85;
acospi= acos(kospi)*180/pi;
sinpi= sin(acospi*pi/180)

%Rezolvare
Tensiunea liniei către neutru
Afisare('Tensiunea Liniei la Neutral:')
Vrln= Vrll/sqrt(3);
magVrln= abs(Vrln);
sudutVrln= angle(Vrln)*180/pi;
disp(['Vrln = ',num2str(Vrln),' volț i']);
fprintf('Tensiunea Ln = %g<%g ', magVrln,sudutVrln);
%Arus line
Afiș ează('Arus Line :')
Iln=(Încărcare/(√3*Vrll*kospi))*(kospi-sinpi*i);
magIln= abs(Iln);
sudutIln=unghi(Iln)*180/pi;
disp(['Iln = ',num2str(Iln),' A']);
fprintf('Arus Ln = %g<%g \n', magIln,sudutIln);
%Scădere tensiune
disp('Scade Tensiunea :')
Vdrop= Iln*Z;
magVdrop= abs(Vdrop);
sudutVdrop= angle(Vdrop)*180/pi;
disp(['Vdrop = ',num2str(Vdrop),' volț i']);
fprintf('Scădere Tensiune = %g<%g ', magVdrop,sudutVdrop);
%Tensiune pe latura de trimitere

Tensiunea liniei la neutru


Afiș ează('Tensiunea Pe Latura De Trimitere:')
Afisare('Tensiune Liniară Faț ă de Neutral:')
Vsln= Vrln+Vdrop;
Formă rectangulară
magVsln= abs(Vsln);
sudutVsln= angle(Vsln)*180/pi;
disp('Tegangan sisi kirim')
disp(['Vsln = ',num2str(Vsln),' volț i']);

6
fprintf('Tegangan Ln = %g<%g ', magVsln,sudutVsln);
%Tensiune linie la linie
disp('Tensiunea Line to Line:')
Vsll = rădăcina pătrată din 3 * Vsln;

%formă rectangulară
magVsll= abs(Vsll);
sudutVsll=unghi(Vsll)*180/pi;
disp(['Vsll = ',num2str(Vsll),' volț i']);
fprintf('Tegangan ll = %g<%g\n', magVsll,sudutVsll);
%Unghi fază
disp('Sudut Faza:')
teta=sudutVsll;
disp(['teta = ',num2str(teta),'']);

Spor la treabă

S-ar putea să vă placă și