SIMULARE

INTRODUCERE

Simularea este o tehnică cantitativă care implică crearea unui model

a unei situaț ii reale ș i apoi efectuarea de experimente pe model.

SAU
Simularea este procesul de proiectare a unui model al unui sistem real ș i
experimente de conduc ț ie cu acest model în scopul
înț elegerea comportamentului pentru funcț ionarea sistemului.

În general, tehnica de simulare nu este o optimizare

tehnică. Mai degrabă, este o tehnică pentru estimarea măsurilor
performanț ei sistemului modelat. Este un instrument de încredere în
situaț ii în care analiza matematică este prea complexă sau
prea costisitor. Spre deosebire de diferite metode analitice, nu există o variantă scrisă

ș i o regulă fixă pentru a ghida formularea modelelor de simulare.

Fiecare aplicaț ie a simulării este diferită de cealaltă, ad
în mare măsură.
Întrebare 1: Clien ț ii sosesc la un punct de vânzare a laptelui pentru serviciul solicitat. Să presupunem că intervalul dintre sosiri ș i

timpul de serviciu este constant ș i dat de 1.8 ș i 4 unităț i de timp în mod respectiv. Simulaț i
sistem prin calcule manuale pentru 14 unităț i de timp. Care este timpul mediu de aș teptare pe
client? Care este procentul de timp de inactivitate al facilităț ii? [Presupuneț i că sistemul începe
la t = 0].

Soluț ie : Fie Eundenotează evenimentul sosirii ș i Eddenota evenimentul de plecare.

La început, deoarece facilită ț ile sunt gratuite, primul client începe serviciul. Este
ora de plecare este = 0+4=4.
Următorul eveniment (sosirea) adică clientul 2 are loc la t=0+1.8 = 1.8, care precede Edatt = 4.
Acum, deoarece facilităț ile sunt încă ocupate, clientul 2 este pus în aș teptare ș i este primul care va fi luat în considerare.
această coadă.
Un eveniment de sosire nouă, adică clientul 3, are loc la t=1.8+1.8 = 3.6, care precede Edatt = 4.
Din nou, clientul 3 este pus în coadă, iar un nou eveniment de sosire, adică clientul 4, are loc la
t=3.6+1.8 = 5.4. Acest eveniment are succesEdla t = 4. În acest moment, primul client pleacă, ceea ce
părăseș te instalaț ia liberă. Clientul 2, care a fost primul care s-a alăturat coada, acum primeș te serviciu. The
timpul de aș teptare este calculat ca perioada de timp de la momentul în care s-a alăturat cozii până când el
începe serviciul. Procedura se repetă până când perioada simulată este completă.
rezultatele simulării sunt prezentate în următorul tabel :

Time Event Customer Waiting Time

0.0 Eun 1
1.8 Ea 2
3.6 Ea 3
4.0 Ed 1 4 – 1.8 = 2.2 (pentru clientul 2)
5.4 Ea 4
7.2 Ea 5
8.0 Ed 2 8 -3.6 = 4.4 (pentru clientul 3)
9.0 Eun 6
10.8 Eun 7
12.0 Ed 3 12 – 5.4 = 6.6 (pentru clientul 4)
13.6 Ea 8
14.0 Sfârș it --- 14–7.2 = 6.8 (pentru clientul 5)
14–9.0 = 5.0 (pentru clientul 6)
14–10.8 = 3.2 (pentru clientul 7)
14–13.6 = 0.4 (pentru clientul 8)
Din această masă de simulare, este evident că

(i) Timpul mediu de asteptare per client

(2.2 + 4.4 + 6.6 + 6.8 + 5 + 3.2 + 0.4)/8 = 3.57 unităț i de timp

(ii) Timpul mediu de aș teptare pe client pentru cei care trebuie să aș tepte este de 28,6/7 = 4,08 timp
unităț i ș i procentajul timpului de inactivitate al facilităț ii = 0%.
 Un om de afaceri se ocupă cu o marfă perisabilă, cererea ș i oferta zilnică a căreia
sunt variabile aleatorii. Datele din ultimele 500 de zile arată următoarele:

Furnizare Cerere
Disponibil Numărul de Cerere Numărul de
(Kg.) zile (kg.) zile
10 40 10 50
20 50 20 110
30 190 30 200
40 150 40 100
50 70 50 40

Omul de afaceri cumpără marfa cu 20 Rs. pe kg ș i o vinde cu 30 Rs. pe kg. Dacă oricare dintre
comoditatea rămâne la sfârș itul zilei, nu are valoare de vânzare ș i este o pierdere sigură. În plus,
pierderea pe orice cerere nesatisfăcută este de 8 Rs pe kg.

Având în vedere următoarele numere aleatoare. Simulaț i vânzările pentru ș ase zile:

311863841579073243758127

Foloseș te numerele aleatorii în perechi alternativ pentru a simula oferta ș i cererea.

Solution :

Modelele cererii ș i ofertei generează distribuț ii de probabilitate. Numerele aleatoare (N.A.)

00-99 sunt alocate pentru fiecare nivel de ofertă sau cerere în proporț iile indicate de
probabilităț ile conform tabelului de mai jos:

Furnizare Cerere
Număr disponibil Probabilitate Numărul de cerere R.N. Probabilitate R.N.
(Kg.) de zile (Kg.) de zile

10 40 40/500 = 0.08 00-07 10 50 50/500 = 0.10 00-09

20 50 50/500 = 0.10 08-17 20 110 110/500 = 0.22 10-31
30 190 190/500 = 18-55 30 200 200/500 = 0.40 32-71
0.38
40 150 150/500 = 56-85 40 100 100/500 = 0.20 72-91
0.30
50 70 70/500 = 0.14 86-99 50 40 40/500 = 0.08 92-99
Folosind numerele aleatoare date în perechi alternativ pentru a determina nivelurile de aprovizionare ș i
cererea pentru fiecare zi. Prima pereche de numere aleatorii este 31. Folosind această pereche, suma
cumpărată în prima zi este de 30 kg. A doua pereche de numere aleatorii este 18. Aceasta corespunde
până la 20 kg. cerere în prima zi.

Continuând în acest mod, primele 6 zile sunt simulate aș a cum este prezentat mai jos:

Day R.N. Supply R.N. Demand Cost Revenue Lipsă Profit

(Kg.) (Kg.) (Rs.) (Rs.) (pierdere)
(la 20 Rs. (la 30 Rs. pe) (la 8 Rs. pe
pe kg.) kg.) kg.)
1 31 30 18 20 600 20x30=600 -- --
2 63 40 84 40 800 40x30=1200 -- 400
3 15 20 79 40 400 20x30=600 20x8=160 200-160=40
(pentrucă 20 (pentru că 40
disponibil cerut
prin urmare 20 dar 20
vinde împlineș te
4 07 10 32 30 200 10x30=300 20x8=160 100-160= -60
5 43 30 75 40 600 30x30=900 10x8=80 300-80=220
6 81 40 27 20 800 20x30=600 -- -200

Observăm din acest tabel că, în perioada simulat de ș ase zile, omul de afaceri face o
profit net de 400 Rs. (400 + 40–60 + 220–200). Totuș i, numărul simulărilor este prea
prea mici pentru a trasa concluzii definitive.
Q.3 Ieşirea unei linii de produc ț ie este verificată de un inspector pentru unul sau mai multe dintre cele trei
tipuri diferite de defecte, numite defecte A, B ș i C. Dacă defectul A apare, articolul este
respins. Dacă defectul B sau C apare, produsul trebuie refăcut. Timpul necesar pentru a-l reface
un defect de tip B durează 15 minute, iar timpul necesar pentru a rezolva un defect de tip C este de 30 minute.

probabilităț ile defectelor A, B ș i C sunt 0.15, 0.20 ș i 0.10 respectiv. Pentru zece articole
venirea liniei de asamblare, determinaț i numărul de articole fără defecte,
numărul de produse respinse ș i totalul minutelor de timp pentru refacere. Utiliza ț i următoarele aleatorii

numbers :

48
R.N. pentru defectul A 55 91 40 93 01 83 63 47 52
R.N. pentru defect B 47 36 57 04 79 55 10 13 57 03
R.N. pentru defect C 82 96 18 96 20 84 56 11 52 03
Solution:

Gama de numere aleatoare conform probabilităț ilor defectelor celor trei tipuri A, B ș i C
poate fi rezumat mai jos:

Defect A Defect B Defect C

[Link]ăr. interval Yes/No Interval [Link]. Yes/No Interval [Link]. Yes/No
00–14 Da 00–19 Da 00–09 Da
15–99 Nu 20–99 Nu 10–99 Nu

Numărul de zece articole care ies de pe linia de asamblare fără niciun defect ș i, de asemenea, totalul
timpul pentru refacere este obț inut în următorul tabel:

Articol Nr. R. Nr. pentru R. Nr. pentru R. Nr. pentru Defecte Refacere
defect A defect B defect C Timp
(minute)
1 48 47 82 Nimic --
2 55 36 96 Niciunul --
3 91 57 18 Niciunul --
4 40 04 96 B 15
5 93 79 20 Niciunul --
6 01 55 84 A Deș euri
7 83 10 56 B 15
8 63 13 11 B 15
9 47 57 52 Niciunul --
10 52 09 03 B, C 45

Din cele de mai sus, observăm că în perioada simulat, 5 din 10 articole nu aveau defecte,
1 articol a fost desfăcut ș i au fost necesare 90 de minute de timp total de refacere.
Întrebare 3: După analizarea chitan ț elor ș i plă ț ilor săptămânale din ultimele 200 de săptămâni, un comerciant
a dezvoltat următoarele informaț ii:

Simula ț i modelul săptămânal al

Probabilitate săptămânală SăptămânalProbabilitate
chitanț e ș i plăț i pentru 12
chitanț e plăț i
săptămânile trimestrului următor,
(Rs.) (Rs.)
presupunând un sold bancar iniț ial 3.000 0.20 4.000 0.30
este de 8.000 RON. Care este estimarea 5,000 0.30 6.000 0.40
sold la sfâr ș itul celor 12 7.000 0.40 8.000 0.20
perioadă săptămânală? Cel mai înalt săptămânal 12.000 0.10 1,0000 0.10
soldul din timpul trimestrului,
media soldului săptămânal pentru
trimistru?
Numere aleatoare
Pentru chitanț e : 03, 91, 38, 55, 17, 46, 32, 43, 69, 72, 24, 22.
For Payments : 61, 96, 30, 32, 03, 88, 48, 28, 88, 18, 71, 99.
Soluț ie :

Un interval de numere aleatorii este atribuit de la 00-99 atât pentru chitan ț e, cât ș i pentru plă ț i.
conform informaț iilor date.

Re ț ete Probabilitate Cumulativă [Link]. Plă ț i Probabilitate Cumulativă [Link].

Probabilitate Probabilitate
3.000 0.20 0.20 00-19 4.000 0.30 0,30 00-29
5.000 0.30 0.50 20-49 6.000 0.40 0.70 30-69
7.000 0.40 0.90 50-89 8.000 0.20 0.90 70-89
12.000 0.10 1.00 90-99 10.000 0.10 1.00 90-99
Folosind numerele aleatorii date, chitanț ele ș i plăț ile, precum ș i soldul pentru diverse
săptămânile pot fi simulate aș a cum este prezentat în tabelul dat mai jos:

Din acest tabel observăm că soldul la sfârș itul perioadei de 12 săptămâni este un deficit de
3.000 Rs. Cel mai mare sold săptămânal din trimestru este de 7.000 Rs ș i soldul mediu
ajunge la suma de 3.750 RON.
Săptămână Chitanț e Payments Sold
R.N. Amount R.N. Amount (Rs.)
0 8.000
1 03 3.000 61 6.000 5.000
2 91 12.000 96 10.000 7.000
3 38 5.000 30 6.000 6.000
4 55 7.000 32 6.000 7.000
5 17 3.000 03 4.000 6.000
6 46 5.000 88 8.000 3.000
7 32 5.000 48 6.000 2.000
8 43 5.000 28 4.000 3.000
9 69 7.000 88 8.000 2,000
10 72 7.000 18 4.000 5.000
11 24 5,000 71 8.000 2.000
12 22 5.000 99 10.000 -3.000