SOLFEU

Notele muzicale sunt 7: Do, Re, Mi, Fa, Sol, La ș i Si. Progresia pe care o urmează este astfel
cum distanț a dintre ele o putem reprezenta în acest grafic în care putem
observa sus susț inute deasupra ș i bemolurile dedesubt:

Fă Re# Fa# Sol# La#

Do (1) Re (1) Mi (1/2) Fa (1) Sol (1) La (1) Si (1/2) Do
Reb Mib Solb Lab Sib

Aceste note pot fi văzute foarte bine reprezentate la pian, unde tastele albe sunt
notele muzicale ș i negrele corespund cu bemolii sau diesii. Acesta
graficul vine să spună următoarele:
De Do a Re este 1 ton. În mijloc se află semitonul Do# sau Reb
De Re a Mi va 1 Tono: În mijloc se află semitonul Re# sau Mib
De Mi a Fa va 1/2 Tono: Nu există semiton intermediar
De Fa a Sol este 1 ton: În mijloc se află semitonul Fa# sau Solb
De Sol a La va 1 Tono: În mijloc se află semitonul Sol# sau Lab
De La a Si va 1 Tono: În mijloc se află semitonul La# sau Sib
De Si a Do va 1/2 Tono: Nu există semiton intermediar

Lospentagramele sunt formate din ș abloane

de 5 linii ș i 4 spaț ii, la care se pot adăuga
unir liniile suplimentare deasupra sau dedesubt pentru
a scrie notele foarte înalte sau joase care se
salen de la escala del pentagrama.

Figurile muzicale se scriu pe linii

ș i spaț iile pentagramei.

Chei

La începutul ș ablonului ne vom întâlni cu o cheie

ce ne va indica poziț ia notelor pe portativ.
Cele mai utilizate chei sunt cheia de sol ș i cheia de fa.

Când apare cheia G la începutul pentagramei,

ne indică faptul că nota Sol se află exact deasupra celei de-a 2-a linii. La
cheia de sol este utilizată de instrumente acute precum
vioara, flautul, trompeta ș i altele nu atât de ascuț ite ca
chitara. Pentru chitara vom găsi doar
partituri în cheia Sol. Pianul foloseș te ambele chei.
Notele se distribuie de la a doua
linie, unde apare nota sol ș i o fac
în sus ș i în jos.
În plus faț ă de a scrie despre spaț ii ș i linii
de la pentagramă, putem de asemenea adăuga
linii suplimentare pentru a scrie note mai multe
agudas sau grave. Do-ul deasupra primei linii
adicional inferior echivalează cu do central al
pian.

Când apare cheia de Fa, nota FA se situează

despre a 4-a linie ș i toate celelalte conform acelei referinț e. La
cheia de fa este utilizată de instrumente grave, cum ar fi basul,
contrabasul, violoncelul, fagotul ș i trombonul.

În următoarea pentagramă se reflectă

notele în cheia de fa ș i sunt incluse
notele adiț ionale. Do-ul cel mai înalt
ce apare pe prima linie
adicional superior este do central.

Combinând un pentagrama cu cheie de sol ș i altul cu cheie de fa putem scrie

orice notă, de la cea mai gravă până la cea mai înaltă. Ultimul do de vază de fa (cel
mai ascuț it) ș i primul din cheia de sol sunt aceeaș i notă: Do central.

Muzica pentru pian

se scrie folosind un pentagram în cheia sol ș i altul în cheia fa.

Într-un final, poate ajuta să memorezi ordinea notelor în spaț ii ș i linii. În

cheia de sol, notele de pe linii sunt: mi, sol, si, re ș i fa. Notelor de pe
espaciosson:fa, la, do ș i mi.

În laclave de fa, notele de pe linii sunt: sol, si, re, fa, la. Notelor deasupra
spaț iile sunt: la, do, mi, sol.
Note

Este important să ș tim 3 lucruri în ceea ce priveș te o notă: tonalitatea sa, durata sa ș i când
trebuie să începem să o cântăm. Există 7 valori diferite de durată a unei note, de la
"redonda" până la "semifusa". Schiț at se reprezentă astfel:

Redonda (1) Blanca (2) Negra (4) Corchea (8) Semicorchea (16) Fusa (32) Semifusa (64)

O rotundă echivalează cu 2 albe, cu 4 negre, cu 8 corchete, cu 16 semicorchete, cu 32 fuză

Sunt 64 de semifuse. Fiecare figură durează de două ori mai mult decât următoarea ș i jumătate din
timpul fa ț ă de cel anterior. Când scriem corchete, semicorchete, fusuri ș i semifusuri
ne obiș nuim să grupăm paranteza tuturor celor care rămân într-un timp pentru
facilitează lectura. Acestea sunt câteva exemple:

Dacă o notă este urmată de un punct, valoarea ei de timp creș te cu o jumătate.

un exemplu, o albă urmată de un punctuleț , este egal cu o albă plus o neagră.

Fără punctul Cu punct

Figura Echivalen ț ă Figura Echivalen ț ă

Se cunoaș te ca ligatură atunci când două note de aceeaș i tonalitate sunt unite printr-o
curba. Funcț ia sa este de a creș te durata notei, 2 negre legate echivalează cu o
blanca.
Compasuri
Un pentagramă este împărț ită în măsuri, care sunt reprezentate prin linii divizorii verticale.
e indică perioade de timp egale în care se împarte o frază muzicală. La începutul
în pentagramă ne vom întâlni două numere scrise unul peste altul, numărul
inferior indică tipul de notă ș i superiorul numărul de note de acest tip. Astfel încât în
în partea de jos, notele pot adopta următoarea valoare: întreagă = 1, albă = 2, neagră
= 4, Corchea = 8, Semicorchea = 16, Fusa = 32, Semifusa = 64. Putem găsi
compasuri de 4/4 (numit compasillo ș i
reprezentat cu un „C”), măsuri de
3/4, de 2/2 (numit binar ș i
reprezentat cu un "C" traversat de
o linie verticală), compasuri de 6:8...
Unitate de timp ș i unitate de compas
Llamamosunidad Compas 2 3 4 2 3 2 3
de timp la figură 4 4 4 2 2 8 8
ce ocupă un timp Unitate de
timp
unitate de compas
la care ocupă un Unitate de
compas întreg. Aceș tia compas
sunt câț iva
exemple de măsuri comune:

Compasuri simple ș i compuse

Măsuri pe care le-am văzut până acum se numesc măsuri simple. În măsurile
simples la unidad de timp se subdivide în jumătă ț i (o neagră se subdivide în două
corcheas). În măsurile compuse, dimpotrivă, unitatea de timp se subdivide
în trei părț i. Câteva puncte importante de considerat în aceste momente sunt:
1. Recunoa ș tem compasurile compuse pentru că numeratoarele lor sunt 6, 9 sau 12.
2. Ob ț inem numărul de timpi în măsură împăr ț ind numărătorul la 3. Pentru
exemplu un compas de 6/8 are 2 timpuri (6 împărț it la 3).
3. Unită ț ile de timp ale măsurilor compuse poartă un punct.
4. Denominatorul (numărul inferior) indică figura care ocupă o treime din timp. Pentru
exemplu în măsura de 6/8, corchea ocupă o treime din timp, deoarece un timp se
forma por 3 corcheas ó 1 negra con puntillo.
Compas 6 9 12 6 9
8 8 8 4 4
Timpuri 2 3 4 2 3
Unitate de
timp
 Unitate de
compas

Silencioase
Există o serie de simboluri care indică un silenț iu ș i, aș a cum sugerează ș i numele lor, nu
nu există sunet, dar trebuie respectată durata sa, care este aceeaș i cu cea a notei
muzical corespunzător:

Nota
muzical

Tăcere

Alterări
Înăl ț imea sau frecven ț a sonoră a notelor poate fi modificată ascendent sau
descendentemente prin intermediul alterărilor. La început sau pe parcursul unui
Pentalfa putem găsi asupra unei linii din foaie sau asupra unei spa ț ii un
simbol de sostenido (#) sau un bemol (b), asta înseamnă că pe parcursul întregii piese sau până la
să găsim un simbol care să anuleze ceea ce a fost anterior (becuadro) nota care corespunde
are o alterare. Dacă găsim simbolul # pe a doua linie a pentagramei, nota
ce trebuie să fie atins de fiecare dată când este cazul nu este Sol, ci Sol#.

Alterare Nume Efect

sustenabil Altera ascendentemente la nota 1 semitono

bemol Altera descendentemente nota 1 semitonos

dublu
Altera ascendentemente la nota 2 semitonos o 1 tono
sostenido

doble bemol Altereză descendent nota cu 2 semitone sau 1 ton

Anulează orice modificare ș i restabileș te nota la starea sa

becuadro
natural.

Tonalidad. Armadura
Este un grup de sunete care formează un sistem ș i sunt reglementate de o notă principală
apel tonică. Tonalitatea se defineș te într-o piesă muzicală în funcț ie de scară ș i de
acordurile care se utilizează. Pentru a putea afla tonalitatea, trebuie să ne uităm la armătura.
La armadura sunt alterările care înso ț esc cheia principiului piesei
muzical. Putem găsi aceste alterări, toate sus ț inute sau toate bemoluri, în
grupuri de unu, doi, trei... ș i până la ș apte. Tonalitatea poate avea două modalităț i, care
sunt definite de scala majoră sau minoră pe care o folosesc respectiv. Pentru a cunoaș te
tonalitatea unei piese muzicale pot fi folosite următoarele trucuri pentru a calcula
tonalitate majoră
Cu grupuri de semne de sus, trebuie să se cunoască ordinea în care apar semnele de sus.
5tas. ascendentes o 4tas. descendentes partindo de Fa: Fa# (1), Do# (2), Sol# (3), Re#
(4), La# (5), Mi# (6), Si# (7). Pentru a cunoaș te tonalitatea majoră se adaugă o jumătate de ton.
echivalente de la figura care apare. Dacă vedem 6 diesis, echivalenț a este un Mi#.
adăugăm un semiton ș i tonalitatea majoră va fi Fa major. Să vedem următorul exemplu
grafic

Scalele cu sostenido în armaturile lor de cheie sunt următoarele:

Cu grupuri de bemoluri, trebuie cunoscut ordinea în care apar bemolurile.

5tas. descendente sau 4tas. ascendente pornind de la Si: Sib, Mib, Lab, Reb, Solb, Dob,
Fab. Pentru a calcula tonul major la care aparț ine, acesta se află la o cvartă exactă.
sub ultimul bemol. În cazul în care există mai mult de un bemol, penultimul bemol de asemenea
ne indică tonalitatea:
Scările cu bemoluri ș i armăturile lor corespunzătoare sunt:

Pentru a calcula tonalitatea minoră, se calculează mai întâi tonalitatea majoră ș i apoi relativa sa minoră.
care corespunde cu a 6-a notă a scalei majore. Dacă folosim scala de Mib ș i
intervalos1, 1, ½, 1, 1, 1, ½, obtinem: Mib, Fa, Sol, Lab, Sib, Do, Re, Mib. Având în vedere că
6 nota este Do, ar fi Do minor tonalitatea minor pentru intervalele 1, ½, 1, 1, ½, 1, 1.
Alte semne
Pe pentagramă ne putem întâlni ș i alte semne, cum ar fi de exemplu dublul.
bară cu 2 puncte “:||”, când ajungem la acea situaț ie ne indică repetare, vom avea
ceea ce trebuie repetat de la început (sau de la indicaț ia contrară "||:") până la sfârș it. De asemenea
ne putem întâlni abrevieri precum D.C. (Da Capo).
Putem observa semne care definesc caracterul, viteza sau miș carea:
Larg Foarte lent
Larghetto Lento
Adagio Despacio
Andante
•Andantino Mai repede decât andante
Allegro Aprisa
Allegretto Mai repede decât allegro
Presto Rapid
Vivace Foarte rapid

Semne existenț iale care definesc nuanț a sau intensitatea:

Pianissimo pp Foarte moale

Pian p Suav
Mezo piano mg Medio moale
Mezzo forte mf Medio puternic
Forte f Puternic
Fortissimo ff Foarte puternic
Forte-Piano fp Mai întâi puternic ș i apoi uș or

Otrossignos gradaț i intensitatea nuanț ei:

Crescendo Cre ș teț i treptat intensitatea
Decrescendo-Diminuendo > Scade treptat intensitatea
Crescendo Decrescendo Cre ș te treptat intensitatea ș i apoi scade.
•Decrescendo Crescendo >< Disminuye gradualmente la intensidad y luego sube.