Republica Filipinelor

Comisia pentru Învăț ământ Superior

Regiunea III

LYCEUMUL DIN LUZONUL VESTIC ZAMBALES, INC.

Batonlapoc, Botolan, Zambales

SCOP
COMUNICAȚIE
Modulul 5: Evaluarea mesajelor ș i imaginilor din diferite tipuri de texte

MARIE AILEEN M. SANTOS

Instructor

JOSSETTE Y. PEREZ-DAES
Preș edinte de Ș coală
Comunicare cu scop Pagina 2 din 11

Lectia 5. EVALUAREA MESAJELOR Ș I IMAGINILOR DE DIFERITE TIPURI DE

TEXTELOR

Comunicaț ia în 21stsecolul cere ca elevii să devină cititori critici ai diferitelor texte

tipuri care reflectă culturi diferite. Textele oferă mijloacele de comunicare ș i formează o
parte importantă a studiului într-un curs dat. Este important să înț elegem cum caracteristicile
textele afectează înț elegerea lecturii, în special în examinarea similarităț ilor ș i diferenț elor dintre
texte tradiț ionale bazate pe print ș i texte multimodale. Pardo (2004) explică faptul că aceste tipuri de texte împărtăș esc
caracteristici care pot include o înț elegere a intenț iei autorului, scopul social al
text, cum este structurat, cât de bine este scris, subiectul, vocabularul, alegerile lingvistice,
nivelul de lectură, ș i alte caracteristici superficiale. Prin urmare, evaluarea acestor tipuri de texte este accentuată
pe aceste moduri caracteristice care oferă informa ț ii semnificative care ar putea ajuta la îmbogă ț irea unui
schema disponibilă.

Evaluarea mesajelor ș i imaginilor din diferite tipuri de texte necesită ca evaluatorul să

înț elege datele textuale iniț iale care stau pe caracteristicile textului. Implică construcț ia activă a
înseamnă prin interacț iunea evaluatorului care este implicat în citirea critică a materialelor tipărite
sau texte multimodale. Cele tipărite se referă la acele texte care sunt pregătite în format tipărit, dar orice tipărit.
textul este un text multimodal deoarece implică diferite modalităț i de comunicare. Prin urmare, multimodal
textele se referă la acele tipuri de texte care folosesc o combinaț ie de două sau mai multe moduri de comunicare,
de exemplu, imprimat, imagine ș i text vorbit, aș a cum se întâmplă în filme sau reprezentări pe computer. În 21st
secolului, totu ș i, cititorii tind să dedice mult din timpul lor citind ș i în ț elegând
texte multimodale.

Folosirea textelor multimodale necesită ca învăț ăceii să reevalueze natura acestora, diversitatea culturală a
cititorii ș i mediile tehnologice complexe. Prin urmare, textele ar trebui să fie selectate
cu grijă pentru scopul de a explora o în ț elegere cheie a modului în care textele au diferite
semnificaț ii pentru cititori cu orientări culturale diferite.

Texte multimodale

Când un text combină două sau mai multe sisteme semiotice (lingvistice, vizuale, audio,
gestual, spatial), este considerat multimodal. Semiotic este studiul creării de sens.
explorează semnele ș i simbolurile ca componente importante ale comunicării.

Syllabusul Curriculumului Australian menț ionează că modurile de limbaj, cum ar fi

ascultarea, vorbirea, citirea, scrierea, vizualizarea ș i reprezentarea sunt adesea integrate ș i
activită ț i interdependente folosite în evaluarea textelor pentru a modela semnifica ț ia ș i că orice
combinarea modurilor poate fi implicată în răspunsul la sau compunerea de tipărire, sunet, vizual,
sau text multimedia. Prin urmare, textele multimodale pot fi tipărite, digitale sau live.

Forme de texte multimodale:

Comunicare cu scop Pagina 3 din 11

[Link]. Acest tip este bazat pe imprimare, cum ar fi căr ț i, benzi desenate, afi ș e, reviste.
[Link]. Este bazat pe computer, cum ar fi prezentările slideshow, emailurile, e-book-urile, blogurile, e-
afiș e, pagini web, reț ele sociale, animaț ii, filme, pelicule, jocuri video.
3. Live. Este o formă de performan ț ă actuală sau un eveniment.

Două sau mai multe dintre următoarele sisteme semiotice sunt incluse într-un text multimodal.

1. Sistem lingvistic. Se referă la componentele lingvistice, cum ar fi vocabularul, structura,

ș i gramatica unui text.
2. Sistemul vizual. Se referă la vectorii de culoare ș i punctul de vedere în imagini statice ș i în mi ș care.
imagini.
3. Sistem audio. Acest mod se referă la volum, ton ș i ritm ș i efecte sonore de
o prezentare.
4. Sistemul de gesturi. Acesta denotă mi ș carea, expresiile faciale ș i limbajul corpului de
personajele.
5. Sistem spa ț ial. Acesta indică proximitatea, direc ț ia, pozi ț ia aranjamentului ș i organizarea.
obiectelor din spaț iu.

Citire ș i ascultare critică

Textele multimodale necesită ca cititorii ș i ascultătorii să devină cititori ș i ascultători critici.
Deoarece înț elegerea este scopul central atât al citirii, cât ș i al ascultării, capacitatea de a înț elege
texte multimodale dezvoltă elevii pentru a deveni cititori ș i ascultători critici, precum ș i activi
evaluatori ai textelor multimodale. Elementele cheie ale situa ț iei de comunicare (expeditor,
mesaj, mediu, receptor [audienț ă] ș i context) oferă o înț elegere a multimodal
texte; prin urmare, această cunoaș tere ar trebui extinsă pentru a se adapta ș i a include în tine
înț elegerea mesajelor pe care le oferă textele multimodale.

Citirea critică a textelor multimodale

Citirea critică este procesul de citire care depăș eș te înț elegerea unui text. Ea
înseamnă să spunem că nimeni care să fie un cititor critic trebuie să fie activ implicat în a răspunde la
citirea textului. Este foarte utilă în toate etapele studiului academic, dar este deosebit de importantă atunci când
evaluarea mesajelor textelor multimodale.

Lectura critică implică:

1. Luând în considerare ș i evaluând cu atenț ie un text de citit;
2. Identificarea punctelor forte ș i implicaț iilor textului;
3. Identificarea slăbiciunilor textului; ș i
Comunicare cu scop Pagina4din11

4. Privind imaginea ș i decizând cum se potriveș te lectura în contextul academic mai mare
context.
O persoană care este un cititor critic este curioasă, pune întotdeauna întrebări despre texte. Aș adar,
cititorul examinează îndeaproape elementele cheie ale textului. Aceste elemente pot afecta cât de puternic
mesajul este, adică, cât de convingător este. Cu toate acestea, înainte de a lua în considerare mesajul, ar trebui să
Construieș te un background informativ despre text sau o imagine. Ia în considerare următoarele întrebări
(Învăț are reflecț ionată, 2014):

Sursă
1. Cine a creat mesajul? Este sursa fiabilă? A fost de către o organiza ț ie de ș tiri, o
cetăț ean public, o echipă editorială a unei reviste ș tiinț ifice sau un advertiser?
Mesaj
2. Ce spune mesajul (subiect, idee principală)?
3. Informa ț ia este corectă ș i logică?
4. Ce puncte de vedere sunt împărtă ș ite în mesaj? Care sunt lăsate deoparte?
5. Ce imagini sau sunete î ț i atrag aten ț ia?

Medie
6. Ce tip de text este folosit pentru a transmite mesajul?
7. Care sunt avantajele ș i limitările formatului text?
Public
8. Cine este publicul ț intă al mesajului?
9. Cum ar putea alte persoane să interpreteze mesajul textului?
Context
10. Care este scopul mesajului?
11. Cine controlează transmiterea acestui mesaj?

Ascultarea ca o activitate de gândire critică

Ascultarea este un proces activ voluntar, este psihologic. Studiile arată că cei care
cei care exersează abilităț ile de ascultare obț in note mai bune, salarii mai mari ș i îș i ating obiectivele mai des
decât cei care nu o fac. Pentru a putea accesa mesajul unui argument, trebuie să fii un
ascultător critic. Ascultarea critică necesită gândire activă, deoarece depăș eș te cu mult simpla audiț ie
mesajul unui vorbitor. Implică analizarea informaț iilor dintr-un discurs ș i realizarea de concluzii importante
decizii despre adevăr, autenticitate ș i relevan ț ă. Kadjan-Baumeyer (2018) sus ț ine că
ascultarea este o activitate de gândire critică; prin urmare, Lynch califică gândirea critică:

1. Implică capacitatea de a evalua punctele forte ș i slabe ale unui argument;

2. Involves being able to distinguish between fact, theory, and opinions of an argument;
3. Permite gândirea în afara tiparelor;
4. Permite compromis ș i cre ș tere;
5. Implică capacitatea de a judeca credibilitatea surselor;
6. Necesită accesarea calită ț ii dovezilor;
Comunicare cu scop Pagina5din11

7. Implică discernerea rela ț iilor dintre idei;

8. Implică priorită ț i cu privire la ce să ne amintim ș i în ce context;
9. Permite mai pu ț ine gre ș eli ș i reduce încercările ș i erorile în via ț a de zi cu zi;
10. Nu înseamnă gândire negativă;
Este un proces normal care necesită practică ș i întărire;
12. Necesită o minte deschisă ș i capacitatea de a considera ș i înț elege toate laturile unei probleme; ș i
13. Înseamnă înlocuirea apelurilor la nume ș i imaginilor cu raț iune, compromis ș i capacitatea de a
persuadează în loc să ataci.

Textele multimodale impun să deț ii gândire critică deoarece ascultarea ș i citirea

sunt două abilităț i lingvistice care necesită acest proces mental activ. Pentru a analiza texte multimodale,
Kadjan-Baumeyer sugerează cititorilor ș i ascultătorilor să efectueze următoarele:
1. Identifică suportul pentru afirma ț ii. Aceasta înseamnă a efectua cercetări pentru a determina
procesul pe care l-a folosit vorbitorul pentru a aduna de fapt fapte ș i informaț ii. Caută lucruri precum
date ș i surse.
2. Evaluează argumentul vorbitorului sau al textului. Încearcă să î ț i dai seama dacă
vorbitorul folose ș te apeluri emo ț ionale, un argument logic sau probe reale pentru a afirma
caz. Uneori, un vorbitor foloseș te exagerări pentru a sublinia un punct ș i pentru a-l face mai
atractiv. Este complet legal, dar poate fi înș elător. Când vine vorba de evaluarea unei
argument, există câteva lucruri pe care le poț i face pentru a obț ine cele mai multe informaț ii.

Evaluarea textelor multimodale

Puneț i comunicarea în fruntea gândurilor dvs. ș i deveniț i mai conș tienț i de

cum comunici într-o situaț ie dată poate fi informativ ș i poate avea multe rezultate pozitive
efecte. Oriunde evaluezi texte multimodale, eș ti capabil să aplici ceea ce ai
am învăț at despre citirea ș i ascultarea critică pentru a-mi îmbunătăț i performanț a ș i rezultatele generale
experienț ă. De asemenea, iei în considerare elementele cheie ale comunicării pentru a evalua
mesaje în cadrul diferitelor rela ț ii. Ori de câte ori evaluezi texte multimodale,
comunicarea î ț i permite să participi activ ș i competent în diverse
comunicarea într-un mediu multicultural.
Textele multimodale sunt construite în moduri astfel încât să poată fi, de asemenea, deconstruite.
sau separat în diferitele sale părț i - sursă, mesaje, mediu, public ș i context.
Folosind lista de verificare pentru evaluare (Învăț are Gânditoare 2014) în evaluarea mesajelor,
vom crea o evaluare de probă a textului în această secț iune.
Comunicare cu scop Pagina6din11

1. Source
Cercetătorii sau ascultătorii de text ar trebui să întrebe

mai întâi despre autorie. Există o necesitate

a identifica dacă sursa este un individ
sau o echipă deș i numărul scriitorilor
nu garantează credibilitatea textului.
Examinaț i dacă sursa este fiabilă sau nu.
Acest lucru poate fi determinat prin
informa ț ii de fundal despre
sursa. Evaluează alegerile despre
ce conț inut a realizat sursa.

2. Message
După evaluarea sursei, conț inutul textului ar trebui să fie examinat pentru a
ob ț ine mesajul său. Există diverse întrebări pe care cineva le-ar putea pune pentru a ob ț ine
mesajul textului (Învăț are Reflectivă, 2014).

Ce spune mesajul?
De asemenea, poț i pune întrebări precum:
. Care este subiectul?
. Care este ideea principală?
. Cum este susț inut punctul principal?
b. Informa ț ia este corectă ș i logică?
c. Ce puncte de vedere sunt împărtă ș ite în mesaj? Care sunt lăsate deoparte?
d. Ce imagini sau sunete î ț i atrag aten ț ia?

Identificarea subiectului, punctul principal ș i suportul

Subiectul mesajului poate fi o persoană, un produs, un serviciu, un loc, un program, printre altele
altele. Se referă la ceea ce se discută în text. Este motivul care face o afirmaț ie sau o
punctul principal. Punctul principal nu este altceva decât ideea principală sau afirmaț ia sursei. Poate fi implicit
or explicitly expressed in the text. Anexplicit main pointis well expressed in the text. Certain
caracteristicile textului ar duce la caracteristici precum propozi ț ii, fraze, clauze care oferă o
extracț ia imediată a punctului principal este o expresie explicită a punctului principal. În schimb,
punctul principal implicit este exprimat în mod ascuns în text ș i poate fi extras doar pe baza
caracteristici sugestive precum grafica, imagini sau efecte sonore. Cum un mesaj susț ine principalul său
punctul depinde de formatul ș i scopul mesajului. Un articol de cercetare online, de exemplu,
poate folosi citaț ii, experimente, observaț ii, interviuri, date statistice sau grafice pentru a susț ine
punctul său principal, în timp ce o reclamă schi ț ă poate folosi demonstra ț ii ș i mărturii pentru a
promovează un produs.

În plus, cititorii ar trebui să verifice ș i acurateț ea mesajului. Verificarea dublă

faptele ș i detaliile ar trebui să fie realizate pentru a recunoa ș te defectele în logică. Prin urmare, este important să
Comunicare cu scop Pagina 7 din 11

în ț elegeț i diferen ț a dintre ș i între fapt, opinie ș i afirma ț ie. Revizuind

diferenț e, un fapt este o afirmaț ie despre lumea reală care poate fi demonstrată ca fiind adevărată ș i poate fi
verificat pentru acurateț e prin colectarea de dovezi. O părere, totuș i, este un auto-raport sau
afirmaț ie atitudinală a sentimentelor sau a judecăț ii personale. O afirmaț ie este o declaraț ie discutabilă care poate
fii susț inut cu dovezi ș i raț iune.

Evaluarea Logicii ș i Echilibrului

W h e n e v a l u a t eu
orice lacune sau probleme pot submina validitatea concluziei. Poț i întreba: Este
informaț iile sunt corecte ș i logice? Verificaț i dacă termenii cheie au fost definiț i, dacă are logică ș i dacă există
deficien ț ele din ra ț ionament. De asemenea, examinează dacă informa ț ia este corectă. Trebuie să iei în considerare
dacă argumentul este corespunzător echilibrat, examinând problema sau subiectul din perspective relevante
perspective. Evaluează dacă există întrebări care nu sunt răspunse în text, dacă textul este părtinitor,
dacă există alte perspective asupra problemei ș i dacă textul prezintă un argument opus.
Every point of the message should follow on from the last point. If there is a gap
între două idei, acest lucru subminează concluzia generală. La fel, unele lecturi sunt mai
mai părtinitoare decât altele. O afirmaț ie părtinitoare este caracterizată prin prejudecăț i, parț ialitate sau preferinț ă pentru
sau împotriva unei persoane, unui obiect sau unei idei. Informaț iile părtinitoare au următoarele indicatori:

a. Limbajul este ofensator; expresiile ar putea fi părtinitoare în ceea ce prive ș te genul, rasa,
etnie, vârstă ș i dizabilitate.
b. Mesajul apelează mai mult la emo ț ie decât la ra ț iune sau logică.
c. Ideile sunt formulate cu inten ț ia de a simplifica excesiv sau de a generaliza excesiv.
d. Mesajul este unilateral sau prezintă doar un punct de vedere limitat.

Analizând punctul de vedere

Toate mesajele text multimodale reflectă cultura creatorilor lor - valorile lor,
stiluri de viaț ă, puncte de vedere, preferinț e printre altele. O analiză riguroasă poate să-ț i spună despre
valorile ș i perspectivele sursei, precum ș i cele care lipsesc în text. Întrebarea despre
perspectivele ar trebui să fie considerate importante: Ce perspective sunt împărtăș ite în mesaj?
Care unităț i sunt stânga afară?

Crearea de sens prin imagini ș i sunete

Texte multimodale precum prezentări, reclame, ș tiri, videoclipuri, transmisiuni,
animatia, infografiile sunt create dincolo de cuvinte. Elemente vizuale si sunet
tehnicile pot afecta interpretarea ta asupra unui mesaj. Poate că te întrebi: Ce imagini sau sunete
îmi atrage atenț ia?
Elementele vizuale includ iluminarea, unghiul camerei, compoziț ia ș i limbajul corpului.
Comunicare cu scop Pagina8din11

[Link]. Low lighting suggests sadness or fear, while bright lighting conveys
fericire sau bucurie. Iluminatul moale exprimă frumuseț e ș i romantism. Foloseș te culoare ș i ton
pentru a reflecta starea de spirit pe care încerci să o creezi în imaginea ta.
2. Unghiul camerei. Acest element vizual este folosit pentru a pozi ț iona spectatorii astfel încât să
poate înț elege relaț ia dintre personaje. Este foarte important în
formarea semnificaț iei în film, precum ș i în alte texte vizuale. O vedere din unghi jos face
oamenii sau lucrurile apar mai mari decât sunt de fapt, indicând adesea importanț a.
Dimpotrivă, o vedere de la un unghi înalt face ca oamenii sau obiectele să pară mai mici ș i mai puț in
semnificativ.
3. Compozi ț ie. Elementele vizuale ar trebui să fie aranjate într-un mod în care să nu
afectează percepț ia privitorului. Aranjamentele precum, prim-planurile unui faț ă transmit
tensiune sau intimitate, viziuni mai largi arătând oameni sau lucruri ș i împrejurimile lor
de obicei exprimă semnificaț ia decorului.
[Link] corpului. Elementele non-lingvistice, cum ar fi limbajul băie ț ilor, sunt mai revelatoare
decât cuvintele. Ele par să fie mai atractive decât cuvintele furnizate în text.

Tehnici de sunet
[Link] [Link] sound technique that is added after the filming enhances a
scenă făcând-o realistă, de ș i efectele în sine sunt adesea artificiale
producț ie.
[Link]ă. Aceasta este o altă tehnică sonoră care afectează starea de spirit ș i intensitatea unui
scene. Fast-paced music use rhythm and volume to heighten drama and often
însoț esc cursele de maș ini, scenele de luptă ș i alte scene pline de acț iune. Mai lent, mai moale,
compozi ț iile inten ț ionat expresive pot crea tensiune ș i prezicere a răului, ca în
filme gotice.
[Link]-over sau nara ț iune. Unele videoclipuri sau filme ș i emisiuni TV folosesc o
narrator diferit de personajele din poveste pentru a vorbi cu publicul. Pentru
de exemplu, un narator poate fi desemnat să descrie seria de evenimente portretizate în
clip video care nu are subtitrări ș i dialog între ș i printre personaje.

3. Mediu
Mediul de transmitere a mesajului poate fi convenț ional sau digital
deș i sunt adesea confundate într-o situaț ie de comunicare. Uneori, imprimarea-
comunicarea bazată pe nevoile trebuie să fie susț inută de o formă digitală pentru a realiza o
comunicare mai bună ș i mai rapidă.

Media conven ț ionale nu sunt altceva decât cele de difuzare ș i cele tipărite
comunicare, în timp ce mediile digitale includ formate de hypertext. Hypertextul se referă la
structurarea informaț iei în blocuri de text care nu sunt conectate electronic
legături (Kitson, 2011). Mai jos sunt diferitele tipuri de media:
Comunicaț ia cu scop Pagina9din11

MEDIA CONVENȚIONALĂ
transmisie filme radio
televizor muzică
tipăriț i scrisori cărț i
broș uri broș uri
revistas benzi desenate
carduri hartă mentală
semne note ilustrative
panouri publicitare note vizuale
MEDIA DIGITALĂ
site-uri web prezentări bloguri
emailuri Reț ele sociale wikis
cărț i electronice Streaming muzical înregistrare de ecran
smartphone-uri Streaming video scriere tiparită

4. Public
Publicul în situaț ia de comunicare se referă la receptorul mesajului.
Poate fi o persoană sau un grup pentru care este creat un mesaj. Unele texte precum
email personal, o invitaț ie de a susț ine o prelegere sau o notă de mulț umire vizează doar unul
persoană, dar alte texte sunt destinate unor audien ț e mai mari, cum ar fi rapoartele de cercetare,
publicitate, semnalizare, cărț i, broș uri, printre alte forme de comunicare. Două
întrebări importante care ghidează adaptarea publicului în comunicarea multimodală: (1)
cine este publicul ț intă al textului? ș i (2) cum ar putea interpreta alte persoane acest lucru?
mesaj?

Înț elegerea mesajului unui text multimodal activează factori personali despre
publicul, cum ar fi culturile, valorile ș i experienț ele de viaț ă. Aceș ti factori joacă tous pe
rol în perceperea mesajului transmis. Evaluarea ta a unui mesaj este o
reflecț ia asupra educaț iei, statutului economic, intereselor, aspiraț iilor, credinț elor tale
ș i cultură.

În determinarea publicului ț intă al unui text multimodal, puteț i examina acesta

conț inut. De exemplu, dacă este un anunț , advertiserii trebuie adesea să creeze mesaje
pe baza caracteristicilor publicului, cum ar fi vârsta, genul, educaț ia, ocupaț ia,
status economic, obiceiuri ș i interese, religie ș i cultură. De aceea, reclamele
televizorurile au intervale de timp specifice pentru a adapta anunț urile menț ionate
publicuri într-un anumit moment. Ai observa că po ț i vedea diferite
advertisement aired during a boxing rematch, a beauty pageant, and a noontime show
ca „Showtime”. Această selectivitate în difuzarea sau postarea reclamelor este destinată să
filtraț i mesaje selective către audienț e foarte ț intite.
Comunicare cu scop Pagina10din11

5. Context
Contextul din această secț iune include scopurile ș i autorul textului. un text
serveș te cel puț in unul din cele trei scopuri: de a informa, de a distra sau de a convinge. Adesea, o
textul îndeplineș te toate cele trei scopuri deodată. Revistele, de exemplu, pot distra cititorii săi
cititorilor, dar poate de asemenea să îi informeze ș i să îi convingă. Consideraț i ș i analizaț i scopul
înainte de a trimite orice mesaje. Următoarele sunt întrebări care pot fi folosite în
evaluarea contextului:

Care este scopul mesajului?

1. A informa. Mesajul oferă publicului o în ț elegere clară a

concept prezentat de sursă. Majoritatea acestor texte multimodale, cum ar fi cărț ile, e-
căr ț i, scrisori, postări pe blog, emailuri, reviste, ziare, tutoriale video
televiziunile de ș tiri, documentarele ș i prezentările sunt create pentru informaț ie
diseminare. Aceste texte multimodale au fost concepute pe baza interesului societăț ii de a învăț a
ș i ne ț in la curent cu ce se întâmplă în lume. Mesaje care sunt menite
a informa sau a educa sunt de obicei fără mesaje părtinitoare. Mesajele acelea care
scopul de a distra sau de a convinge cititorii este mai predispus la un limbaj părtinitor. Prin urmare,
publicul ar trebui să fie sensibil la orice prejudecată organizaț ională care ar putea însoț i
mesajul.
2. A distra. Mesajul sau textul amuză publicul. Unele dintre acestea
texte multimodale care îș i propun să distreze sunt sitcom-uri televizate sau emisiuni de primetime,
filme, muzică, sport ș i emisiuni de călătorie, re ț ele sociale, reviste ș i
benzi desenate. Media de divertisment populare sunt atrăgătoare ș i invitante pentru anun ț ători
pentru că sunt citite ș i vizionate de audien ț e mari care pot fi de asemenea ș i ele
abonaț i sau clienț i potenț iali.
3. A convinge. Publicul este furnizat cu idei bine argumentate care pot influen ț a
credin ț ele ș i deciziile lor. Dispozitivele persuasiv sunt u ș or de recunoscut în
publicitate ș i reclame, dar sunt subtile în alte forme de media. Pentru
de exemplu, o recomandare de produs poate influenț a modul în care gândeș ti, deoarece
endorserul vorbeș te doar despre beneficiile produsului. Individii alfabetizaț i media
sunt capabili să cântărească avantajele ș i dezavantajele, plusurile ș i minusurile, sau
beneficiile ș i efectele nocive ale unui anumit produs; prin urmare, îș i iau decizia
pe o problemă înainte de a te abona sau de a încerca.

Cine controlează transmiterea mesajului?

O întrebare critică în evaluarea mesajelor este cea legată de autorie. Creatorul mesajului
mesajul a fost deja identificat în secț iunea anterioară a acestui subiect, dar întrebarea privind proprietatea
este o altă dimensiune de analiză. Mesajul este creat de un autor care controlează distribuț ia sau
diseminarea mesajului. Cele trei categorii principale de proprietate sunt identificate ca fiind:
Comunicare cu scop Pagina 11 din 11

[Link]. Textele multimodale create de birourile guvernamentale sunt de ț inute de stat.

ș i trebuie să fie evaluate cu atenț ie pentru propagandă - publicitate, marketing ș i
diseminarea informaț iilor. Cele mai multe dintre texte sunt disponibile pentru preferinț e ș i au propriile lor
perioade de retenț ie prestabilite.
[Link]. Cele mai multe mesaje media sunt controlate de companii private.
Forme diferite de texte multimodale, cum ar fi videoclipuri, ziare, reviste, filme, web
site-urile sunt controlate de corporaț ii uriaș e. Aceste forme media sunt motivate de afaceri
interese comerciale, care sunt ob ț inute prin publicitate. Publicul, cititorii ș i
telespectatorii deopotrivă ar trebui să evalueze mesajul dacă acesta serve ș te cel mai bine intereselor lor sau
interesul corporaț iei.
3. Individu. Creările personale sunt forme media interdependente. Texte ș i alte medii
formele care sunt libere de influenț e guvernamentale ș i corporative sunt controlate de indivizi.
Tehnologiile bazate pe digital au ajutat ș i promovat foarte mult vocile media independente.
Jurnalismul cetă ț enesc este o practică care a câ ș tigat avânt ș i acum este u ș or pentru
jurnalist pentru a raporta ș tiri semnificative unui public numeros datorită mass-media digitale. La fel, un
o audien ț ă răspândită deja progresează ș i se bucură să răspândească informa ț ii
prin intermediul reț elelor sociale. Toate aceste mijloace de tehnologie au adus o sursă individuală
să fiu un producător ș i creator capabil de mesaje semnificative, la timp ș i interesante.