Teste de inteligenț ă WISC-III

1
Adaptându-se pentru populaț ia braziliană

Vera L. M. Figueiredo2Sílvia Pinheiro

Universitatea Catolică din Pelotas (UCPe/)
Elizabeth do Nascimento
Universitatea Federală din Minas Gerais (UFMG)

Rezumat
Prezentul articol are ca scop să arate unele rezultate găsite până în acest moment, în cadrul cercetării de
adaptarea testului de inteligenț ă WISC-III (Scala de Inteligenț ă Wechsler pentru Copii, a treia ediț ie).
Datele prezentate se referă la aplicarea setului verbal al testului pe un eș antion pilot de 116 copii
cu vârste între 6 ș i 16 ani, înscriș i în reț eaua de ș coli publice ș i private din oraș ul Rio Grande
(RS). Rezultatele au evidenț iat indicii de validitate ș i consistenț ă internă a setului verbal al testului.
S-a observat relevan ț a vârstei, a repeten ț iei ș i a loca ț iei ș colii, aceste variabile trebuind să fie
controlate în cercetarea adaptării. Există nevoie de modificarea unor articole, în special în
subteste Informaț ie ș i Vocabular.
Palavras-chaves: WISC-III; teste de inteligência; adaptação.

Test de inteligenț ă WISC-III adaptare la populaț ia braziliană

Summary
Acest articol prezintă câteva dintre datele adaptării pentru populaț ia braziliană a testului de inteligenț ă WISC-
III (Scala de Inteligenț ă Wechsler pentru Copii - a Treia Ediț ie) găsit până în prezent. Datele prezentate
are the results of the verbal subtest ofthe WISC-III put into practice with a initial population constituted by
116 copii cu vârste între 6 ș i 16 ani. Aceș tia frecventau ș coli publice ș i private din oraș ul Rio Grande.
Statul Grande do Sul, Brazilia. Rezultatele au arătat validitate internă ș i consisten ț ă. Având în vedere
populaț ia, vârsta, eș ecul ș colar ș i locaț ia ș colii au fost aspecte care au influenț at rezultatele.
Aceste variabile ar trebui controlate în cadrul următoarei cercetări. Analiza a indicat necesitatea modificării.
unele dintre ele. în special în subtestele Informaț ii ș i Vocabular.
Key words: WISC-III; Intelligence test; adaptation.

Wechsler, în 1939 (apud Zachary, 1990 p. 277), a definit inteligenț a ca "o agregare
da capacitatea globală a individului de a acț iona intenț ionat, de a gândi raț ional ș i de a
a se integra efectiv în mediul său social
todo ș i nu doar în abilităț i specifice. Această capacitate ar fi produsul atât al constituț iei
genetica ca efort, motivaț ie, tendinț e ale personalităț ii ș i experienț e socio-educaț ionale
individului. Inteligenț a nu este concepută ca o abilitate particulară ș i nici ca suma
abilităț i specifice, dar ca o entitate globală care va fi evidenț iată prin modul în care
individul, în mod particular, asociază abilităț ile ș i le aplică în situaț ia practică (Wechsler, 1991;
Zachary, 1990; Safra, 1987; Matarazzo, 1976).

1
Cercetare finanț ată de VCPel ș i CNPq
2
Adresă pentru corespondenț ă: SQN. 412 81. 8 Ap. 205, CEP 70867-020. Brasília - DF, E-mail: veratig@[Link]
 Pentru Wechsler, deș i inteligenț a nu este o simplă sumă de aptitudini intelectuale,
singura modalitate de a o evalua cantitativ ar fi măsurarea diferitelor aspecte ale acestei aptitudini ș i,
în această perspectivă, a elaborat un instrument de evaluare organizând întrebările tip
tarefa specificând subtestele după dificultate, opus tradi ț iei de a grupa
întrebări pe niveluri de vârstă cum erau caracterizate testele lui Binet. Scalele Wechsler
constituim, în planul standardizării, o îmbunătăț ire semnificativă în raport cu precursorul său,
teste de Binet ș i Simon (1905) ș i celor care derivă din acesta. În testele Binet, subtestele sunt
agrupate ș i diferenț iate în funcț ie de vârstele ș i IQ-ul măsurat nu permite compararea rezultatelor de
un anumit subiect în vârste diferite, având în vedere că cu rezultatele examenului se calculează
nivelul mental al subiectului care este, apoi, comparat cu vârsta cronologică ș i, astfel, calculat IQ-ul
(Gibello, 1986).
Conform lui Zimmerman (1977), Scalele Wechsler se numără printre tehnicile care ...
propunem să evaluăm inteligen ț a ca fiind cele mai bine elaborate ș i tipificate, fiind cele mai mari
fidedignitate ș i valabilitate demonstrată din plin. De asemenea, potrivit autorului, ele ocupă un
punct de referinț ă în psihologia contemporană, demonstrând că sunt utile pentru măsurarea nivelului
mental e pentru interpretarea clinică a posibilităț ilor ș i limitărilor intelectuale ale persoanei. A ei
relevanț a principală constă în explorarea unui eș antion foarte larg de funcț ii cognitive, a căror
covariaț ie relativă ș i a cărei progresie cronologică justifică obț inerea unei măsuri generale a
inteligenț ă.
Scările Wechsler sunt recunoscute la nivel mondial ș i utilizate în cele mai diverse domenii.
da practică psihologică, educa ț ională ș i medicală. Într-un sondaj realizat de Lubin (apud Hutz ș i
Bandeira, 1993), în anii '80, printre cele mai utilizate 10 teste în practica profesională, în Statele
Uniț i, se aflau oWAISe oWISC-Rreplasaț i, respectiv, pe locurile 2 ș i 6. Almeida (1996)
citează cercetarea lui Oakland ș i Hu, din 1992, care a luat în considerare răspunsurile psihologilor din 44 de ț ări ș i a verificat că
dintre cele 10 teste cele mai folosite la nivel internaț ional, împreună cu copii ș i tineri, 4 dintre acestea privesc teste de
inteligenț ă generală întâlnindu-se, printre ele, oWISCe oWISC-Rem I alocul esteWAISe oWAIS-Rem 6°
loc
În Brazilia, scalerele Wechsler sunt utilizate pe scară largă, însă niciun studiu
un complet de adaptare a fost realizat. În ceea ce prive ș te Scala pentru evaluarea inteligen ț ei pentru
adul ț i (WAIS-Scala de Inteligen ț ă pentru Adul ț i Wechsler), se găse ș te material legat de prima
ediț ia testului (1955), constând în traducerea unor subteste verbale ș i în foaia pentru înregistrare
de răspunsuri care este distribuită de către editura CEPA (Centrul Editorilor de Psihologie Aplicată). În
1997, în Statele Unite, a fost publicată a treia ediț ie (WAIS-IIl), care este subiectul de
cercetare de adaptare ș i validare pentru contextul brazilian, de Nascimento (în curs de publicare). Până la
moment, nu există nicio edi ț ie braziliană a testului men ț ionat, putând fi ob ț inută doar
prin importare. Scala pentru copii (WISC - Scala de Inteligenț ă Wechsler pentru Copii),
a avut prima sa ediț ie (1949) tradusă în limba naț ională de Ana Maria Poppovic, în 1964.
În traducere au fost introduse mici modificări ș i adaptări, fără a fi, totu ș i,
normele braziliene au fost stabilite. Acest material este editat, de asemenea, de CEPA.
Singura iniț iativă în încercarea de a minimiza limitarea utilizării WISC, instrumentul
simplu tradus în limba noastră, a fost munca de adaptare a scalei verbale menț ionate
teste realizat de Paine ș i Lemgruber (1978, 1981). Cercetarea a fost efectuată în 1974, la UFRJ ș i
intitulat "Adaptarea braziliană a scalei verbale WISC". Lucrarea a avut ca obiectiv revizuirea,
adaptarea ș i normarea subtestelor scalei verbale a testului respectiv, iar rezultatele au fost divulgate
prin intermediul revistelor American Journal of Psychology (1978) ș i Arquivos Brasileiros de Psicologia
(1981). Conform propriilor autoare, mostrea utilizată pentru standardizarea testului nu poate fi
considerată reprezentativă pentru populaț ia braziliană, având în vedere că a inclus doar copii care
locuiam în fostul stat Guanabara, trebuind să fie utilizată cu precauț ie pentru copil
brasileană.
OWISC-IlI, editat în 1991, de către Psychological Corporation, este ob ț inut prin intermediul
importarea materialului original sau a versiunii argentiniene, publicată de Paidós, constând aceasta
număr traducere do original american. Editura Casa do Psiholog a încercat să achizi ț ioneze drepturile
autorii WISC-III, care sunt revendica ț i, totu ș i, de CEP A care de ț ine drepturile
naț ionale despreWISC-prima ediț ie a testului. În prezent, această întrebare este în curs de rezolvare în
termeni juridici ș i, până la definiț ia sa, comunitatea ș tiinț ifică rămâne privată de a avea la dispoziț ie
instrument în versiunea naț ională.
Testul menț ionat, deș i prezintă numeroase îmbunătăț iri ș i un număr substanț ial de elemente
adăugaț i, menț ine caracteristicile de bază ale WISCe ale WISC-R. Peste 73% din articolele din
WISC-R (fără a include subtestul Coduri) au fost păstrate în forma originală sau au suferit modificări
insignificantes. Un test prezintă 13 subteste care măsoară diferite abilităț i ale inteligenț ei ș i
sunt grupate, ca în celelalte Scale de Inteligen ț ă Wechsler, într-un Set Verbal
(Informa ț ie; Similarită ț i; Vocabular; În ț elegere; Aritmetică; Digit) ș i un Set de
Execução (Completar Figuras; Arranjo de Figuras; Armar Objetos; Códigos; Cubos; Procurar Símbolos;
Labirint), definind QI Verbal, QI de Execuț ie ș i QI Total.
În plus, testul oferă examinatori patru indici opț ionali denumiț i indici
factorii care evaluează înț elegerea verbală, organizarea perceptuală, rezistenț a la distragerea atenț iei ș i viteza
de procesare. Astfel de indici sunt obț inuț i prin intermediul scorurilor în subteste respective care formează
fiecare factor, aș a cum este ilustrat în tabelul 1.

Tabela 1. Indici factoriali prezenț i în testul WJSC-III

Factor I Factorul II Factorul III Factor IV

Comprehensiune Organizaț ie Rezistenț ă Viteza de
Verbal perceptual distracț ia procesare
Informaț ie Completaț i Figurii Aritmetică Coduri
Semelhanț e Aranjament de Figuri Digiț i Căutaț i simboluri
Vocabular Cuburi
Înț elegere Arma Obiecte
Sursă: Psychological Corporation

De la publicarea WISC-III, în 1991, numeroase cercetări au fost efectuate utilizând

teste. Lucrările se referă la analize legate de calităț ile lor psihometrice, la diferitele
uzuri în domeniile psihologiei, educaț iei ș i sănătăț ii ș i cercetarea puterii diagnostice de
diferite cadre patologice. Într-o anchetă realizată asupra producț iei ș tiinț ifice naț ionale ș i
estrangeira înregistrată în bazele de date informatizate (Psyclit, Eric, Rede Antares ș i Proquest),
până în 1997, s-au găsit un total de 182 de referin ț e de lucrări care au folosit men ț ionatul
instrument, fiind 113 în articole de reviste ș i 60 în dizertaț ii ș i teste de absolvire.
Având în vedere relevan ț a WISC-III ș i în a ș teptarea de a adapta o scală de evaluare
intelectual pentru ț ară, cercetătoarea a început adaptarea acestui instrument, cu ocazia
disertaț ie de masterat (Figueiredo, 1994). Lucrările au constat în traducerea materialului original ș i
în aplicarea setului verbal al testului pe un eș antion de copii din reț eaua de învăț ământ a oraș ului
Rio Grande (RS). Având în vedere că cercetarea s-a bazat pe un studiu preliminar parț ial al
caracteristici ș i adecvarea testului pentru un eș antion mic din populaț ia braziliană, propunerea
da cercetare este continuată ca teză a doctoratului său ș i, în acest fel, va fi posibil
ofereș te profesioniș tilor din domeniul psi o tehnică de evaluare intelectuală actualizată ș i adecvată pentru
caracteristici socioeconomice ș i culturale ale populaț iei noastre ș i cu cerinț ele psihometrice
necesare instrumentelor de evaluare. Propunerea îș i propune să umple golul referitor la lipsa
de instrumente de evaluare psihologică adaptate ș i actualizate pentru realitatea noastră care, fără
îndoieli, prezintă caracteristici proprii ș i diferenț iate ale grupului original de standardizare a
instrumente străine.
Prezentul articol are ca scop să arate rezultatele găsite până în prezent, în
etapele deja dezvoltate ale procesului de adaptare a testului.

Metodă
Aplicarea setului verbal al testului pe un eș antion pilot
Cu ocazia cercetării pentru masterat, setul de subteste verbale ale WISC-III a fost
aplicat pe un eș antion de 116 copii cu vârste între 6 ș i 16 ani, înscriș i în ș colile de
reț ea publică ș i privată a oraș ului Rio Grande (RS). Aplicarea instrumentului a fost făcută în
propria instituț ie de învăț ământ a fiecărui subiect, în sesiuni individuale care au durat în jur de 30
minute. Forma testului utilizată în cercetare a consta în traducerea testului original american
WISC-III pentru limba portugheză, inclusiv unele înlocuiri de termeni.

Analiză teoretică a elementelor

Ca parte iniț ială a cercetării doctorale, s-a procedat la analiza teoretică a elementelor care
constă în analiza judecătorilor ș i în analiza semantică.
Analiza judecătorilor a avut ca scop verificarea pertinencei itemilor subtestelor verbale.
doWISC-IIlao un construct care reprezintă, de asemenea, analiza adecvării în raport cu
formulação das questões e ao nível de conhecimento acadêmico e cultural da população a que o
teste se propune. Au participat la această etapă 08 psihologi ș i 16 profesori cu grade de 10 ș i 20 din reț ea
oficial de ensino da cidade de Pelotas (RS). A fost livrat un chestionar însoț it de
definiț ii constituț ive ș i operaț ionale ale fiecărui subtest pentru a orienta identificarea pertinenei
de fiecare element la subtest. După fiecare întrebare, apăreau alternative care trebuiau marcate cu privire la
la adecvarea/inadecvarea în ceea ce priveș te modul său de formulare ș i nivelul de cunoș tinț e
da populaț iei. În cazul în care consideră că elementul este inadecvat, judecătorul ar trebui să sugereze altul pentru a-l înlocui.

lo, respectând nivelul de dificultate ș i obiectivul acestuia.

Analiza semantică a fost realizată cu scopul de a verifica atât dacă itemii testului
erau comprehensibile pentru stratul cel mai de jos (6-7 ani) al populaț iei ț intă pentru a evita
deselegânciana formularea itemilor ș i asigurarea valabilităț ii aparente a instrumentului în rândul eș antionului
mai sofisticată (15-16 ani). Pentru aceasta, au fost intervievate două grupuri de 12 elevi de ș coală
particulară ș i publică a oraș ului Pelotas (RS), fiind doi de fiecare extremitate a intervalului de vârstă. Os
subiecț ii au fost întrebaț i despre înț elegerea elementelor subtestelor setului verbal ș i despre
instruț iile tuturor subtestelor. Răspunsurile au fost înregistrate pe casetă K7 ș i, ulterior,
transcrise pentru interpretarea datelor.

Rezultate
Aplicarea setului verbal asupra unui eș antion pilot
a. Date referitoare la parametrii psihometrici, concluziona ț i în urma analizelor asupra a
validitatea ș i fidelitatea ansamblului verbal al testului:
Valabilitatea internă a setului de elemente verbale din WISC-II1, luând în considerare coeficientii
semnificativi obț inuț i în analiza Corelaț iei Pearson între subteste (tab. 2) ș i între fiecare
Subteste este numărul total de corectitudini în setul verbal al testului (tab. 3).

Tabela 2. Matricea de corelaț ie între subtestele verbale ale WISC-111

Subteste În ț elegere Informa ț ie cifre Semelhanças Vocabulário Aritmética

Întelegere
Informaț ie 0,81
Digiț i 0,54 0,68
Semelhenț e 0,77 0,88 0,69
Vocabulare 0,83 0,92 0,70 0,87
Aritmetică 0,75 0,84 0,72 0,82 0,81
P<0.0001pentru toate corelaț iile.
Sursa: Date despre cercetarea Influenț ele socioculturale asupra inteligenț ei verbale: o analiză fundamentată pe testul WISC-II, 1994.

Tabela 3. Corelaț ii între scorurile la subteste ș i scorul total la ansamblul verbal.

Subteste corelaț ie
Vocabulário 0,96
Informaț ie 0,95
Semelhanț e 0,94
Aritmetica 0,90
Comprehensiune 0,88
Cifre 0,77
P<0.0001pentru toate corelaț iile.
Sursă: Datele cercetării Influenț ele socioculturale asupra inteligenț ei verbale: o analiză fundamentată pe testul WISC-III, 1994.

Datele evidenț iază validitatea internă ș i prezenț a unui factor comun între subteste.
verbale, având în vedere inter-relaț ionarea dintre subteste. Se observă că cele mai mari indice
de corelaț ie se găsesc în subteste Vocabulă, Informaț ii ș i Similarităț i, date similare
aos encontrados na pesquisa de padronização americana do WISC-II1, onde aceleaș i subteste
au prezentat, respectiv, cele mai mari indice de corelaț ie cu IQ-ul verbal.
Există coerenț ă internă între elementele verbale ale testului WISC-II1, având în vedere indicii de
fidelitate obț inută prin alfa lui Cronbach, conform tab. 4.

Tabela 4. Coeficienț ii de consistenț ă internă ai subtestelor (alfa)

Subteste Alfa
Informaț ie 0,93
Vocabular 0,91
Semelhanț e 0,89
Aritmetică 0,97
Înț elegere 0,83
Digiț i 0,79
αTotal = 0,94
Sursă: Datele cercetării Influenț ele socioculturale asupra inteligenț ei verbale: o analiză fundamentată pe testul W1SC-llJ.1994.

Valorile alfa evidenț iază precizia setului verbal al testului WISC-l1l. Subtestul
Digitii par să fie cel mai puț in de încredere pentru a evalua abilităț ile intelectuale ale eș antionului, dat fiind
lhante ao obtido no processo de padronização americana que, no cálculo da fidedignidade,
determinat de Metoda Testului / Retestului, a evidenț iat cel mai mic coeficient de precizie în acelaș i
subteste.

b. Date referitoare la variabile care au fost controlate în performanț a eș antionului:

Câteva variabile, cum ar fi vârsta (6 / 16 ani), sexul (feminin / masculin) ș i repetarea (fără /
com), local (centru / periferie) ș i tipul ș colii (privată / publică) ș i, de asemenea, etnie (alb / non
branco) au fost studiate, concluzându-se că unele dintre ele sunt relevante în determinarea celor
rezultatele în cadrul verbal al testului WISC-II. Tabelul 5 eviden ț iază coeficientii beta ai
Analiza regresiei, care determină relevanț a fiecărei variabile în fiecare subtest ș i în totalul
conjunto verbal, astfel cum arată, de asemenea, valorile coeficientelor de determinare (R2) care
indicăm cât de mult modelul (set de variabile) explică rezultatele.
 Tabela [Link] beta ș i coeficientii de determinare.
Subteste Repetenț ă Idade Sex Etnie Local Tip R²
Informaț ie -0,19* 0,78* 0,14* -0,12* 0,81
Vocabular -0,25* 0,71* 0,11* -0,11* -0,19* 0,81
Semelhanț e -0,27* 0,53* -0,14* 0,72
Aritmetică -0,17* 0,65* -0,17* 0,63
Înț elegere -0,21* 0,75* 0,67
Digiț i -0,28* 0,51* -0,21* 0,53
Total de acertos -0,25* 0,77* 0,09* -0,16* -0,08* 0,84
* Valori de p< 0.0001
Sursă: Datele cercetării Influenț e socioculturale asupra inteligenț ei verbale: o analiză fundamentată pe testul WISC-III. 1994.

Rezultatele arată că variabilele repetare ș i vârsta exercită influen ț ă asupra

performan ț a în timp ce sexul ș i etnia arată cele mai mici efecte, confirmând datele de
literatură. De asemenea, se observă că nivelul socio-economic-cultural, evaluat prin locul ș colii
(centru / periferie) este responsabil pentru o parte din variabilitatea rezultatelor obț inute în test.

Analiză teoretică a elementelor

În ceea ce priveș te analiza adecuării elementelor, cele mai criticate de experț i s-au referit la
subtestele de Informaț ie ș i Vocabular (vezi tab. 6), fiind cele care au prezentat cele mai mari
numărul sugestiilor pentru modificare, părând să fie cele mai încărcate de influen ț e
socioculturale.

Tabela 6. Elemente ale subtestelor verbale WISC-I considerate inadecvate populaț iei braziliene
Articole necorespunzătoare
Subteste Număr de articole
N %
Informação 30 8 26,66
Semnificaț ii 19 2 10,52
Aritmetică 19 0 0
Vocabulat 30 7 23,33
Înț elegere 18 1 5,55
Total 116 18 15,51
Sursa: Analiza judecătorilor

Pornind de la sugestiile culese în analiza teoretică a itemilor, s-au sintetizat câteva propuneri.
vor fi considerate pentru reformularea întrebărilor iniț ial traduse din testul original, cele
care vor fi testate în noua aplicaț ie a instrumentului.

Concluzii
În urma analizei psihometrice a datelor referitoare la aplicarea pilot a setului verbal
doWISC-III, se concluzionează că instrumentul pare adecvat pentru cultura noastră, atâta timp cât câteva
alterările să fie efectuate. Studiul, realizat cu variabilele independente, sugerează că
necesitatea unei analize detaliate asupra prejudecăț ii culturale/nivelului socioeconomic, în testul WISC-
III, când este aplicat în contextul brazilian. A ș adar, continuând cercetarea de
adaptarea WISC-III, prin intermediul TRI (Teoria Răspunsului la Articol) care analizează elementele în
în legătură cu parametrii de discriminare, dificultate ș i răspuns aleator, va fi stabilit
dif (funcț ionarea diferenț ială a elementelor) pentru fiecare element al testului pentru eș antioane cultural diferite,
permiț ând discriminarea problemelor cu dificultăț i inegale pentru fiecare grup.
Sugestiile adunate în analiza teoretică a elementelor vor fi incluse într-o nouă versiune a
instrument care va fi aplicat unei probe de 600 de subiec ț i, cu vârste între 6 ș i 16 ani,
matriculaț i în reț eaua de învăț ământ public ș i privat. Previzionarea încheierii lucrării este planificată
pentru sfârș itul anului 1999, având ca scop definirea indicilor de valabilitate ș i precizie ai instrumentului ș i, de asemenea,
stabilirea unor norme provizorii pentru interpretarea rezultatelor, oferind o tehnică de
evaluare intelectuală actualizată ș i adecvată caracteristicilor socio-economice ș i culturale ale
populaț ia braziliană.

Referinț e

Almeida, L. (1996). Consideraț ii cu privire la măsurarea inteligenț ei. În L. Pasquali (Org), Teoria ș i
metode de măsurare în Ș tiinț ele Comportamentului (pp. 199-224). Brasília: UnB/INEP.

Figueiredo, V. (1994). Influenț e socioculturale asupra inteligenț ei verbale: o analiză fundamentată pe test
WISC-IIl. Disertaț ie de Master, Universitatea Pontificală Catolică din Rio Grande do Sul, Porto Alegre.

Gibello, B. (1986). Defini ț ii, discu ț ii, divergen ț e. În: B. Gibello. Copilul cu tulburări de
inteligenț ă (Trad. L. Fisher). (pp. 28-42). Porto Alegre: Arte Medicale.

Hutz, C. & Bandeira, D. (1993). Tendinț e contemporane în utilizarea testelor, o analiză a literaturii
brasileană ș i internaț ională. Psihologia: Reflexie ș i Critică. 6, (12), 85-101.

Matarazzo, 1. (1976). Măsurarea ș i evaluarea inteligenț ei adultului (Trad. U. Arantes). São Paulo: Mariole.

Nascimento, E. (în pregătire). Scala Wechsler de Inteligenț ă pentru adulț i - WAIS-/II: Perspective noi. Anale
do IV Encontro MineiroOUso dos Testes Psicoló[Link] Horizonte.

Paine, P. ș i Lemgruber, V. (1978). Scala verbal a WISC: analiză factorială a unui e ș antion brazilian.
Revista Interamericană de Psihologie. 12, 165-169.

Paine, P. ș i Lemgruber, V. (1981). Adaptarea braziliană a scalei verbale a WISC. Arhivele braziliene de
psihologia.33 (1-2), 32-56.

Safra, G. (1987). Scala Wechsler pentru copii WISC. În: M. Lopes (coord). Evaluarea inteligenț ei
(106-154). São Paulo: E.P.U.

Wechsler, D. (1991). Scala de inteligen ț ă Wechsler pentru copii - A treia edi ț ie (WISC-II): Manual. San
Antonio: Corporaț ia psihologică.

Zachary, R. A. (1990). Scalele de Inteligenț ă Wechsler: Consideraț ii teoretice ș i practice. Jurnalul de

Evaluarea psicoeducaț ională. 8, 276-289.

Zimmerman, 1., Gasser, A. (1977). Interpretarea clinică a Scalei de inteligenț ă Wechsler pentru
Ninos (WISC).(Trad. M. Benedet). Madrid: Tea.