0%.

jI
PROLETARI DiNN TOATE TARD.E, i .N([Link] 1
Tráiascä a 35 -a aniversare
a\ a Marti Revolutii Socialiste
ANUL XXII Nr. 2500
Organ al Comitetului Central al P.M.R.
Yineri 7 Noembrie 1952 4 PAGINI - 20 BANI
din Octombrie !
Raportul tovarásului M. G. Pervuhín TELEGRAME
la sedinta solemná a Sovietului din Moscova Pregedintetut Prezidtedut Sovietului
Steprern al U.R.S.S,
Prepedinlelni ConatRulut de J[trdptri
al U.R.S.S.
consacrate celei de a 35 -a aniverseri TOVARA,.ULUI N. M...VERNIR TOVARA$ULUI
a Marli Revolutii Socialiste din Octombrie Dloseora- Kremli,a
Cu ocaela celai de a 35 -a nnlversarl e Merli Revolent
IOSIF VISSARIONOVICI STALIN
MOSCOVA d (Aga pres). TASS tri s'a denfa5uret Mame Revolutle Socia- Victoria Revolutle! din Octombrie. cons. Socialiste din Octombrie, ne rog si primlft, In n mele Preel. lIaeecer're- Krearlin
traTamlte: liste die Octombrle. Aresl e animent de trmRee soceupl socialiste n tara noastra diulet Merli Adunar) Nelionale 51 ai lace personal, cele mal
'marie Importante Istarica mondiale a determinat arati lovara5ul Stalin au devenit pa' cale orarLa Cu maria celei de e 35 -a anversarl a Marli Revalu {II Socia-
c. de a 35a analversare a Marli L mitrale sarbaloare gandul ,tacer al poporulul liste din Octombrle, In numele Guvernulul Republlcll Popolare
o canari radicale In dezvollorea intregll nihilo datonte fapiulul ci In tare mut. a 0 la
Socialiste din Octombrie. Mascara este pa- ocletafl contemporane. A Mat ,fard( era sociale sub forma
mela de sarbaloare. Scara, strizlle el domtnatlel exclusive a capitan:4m ila. A In. clase(unatoae maanlmea rare
u ll nostro e indreaple din nou cu realce. effe, dragaste 51 devo
late nt, cetre marea Unune Soxlepca, al carel mare{ exemplu Romane, al poporulul roman 51 al mee personal, va rog se prt-
sunt Inundate de lumina. Teatrul Mare al caput epoca revolutlllor proictere SI a vie- ains Impatrlvlrea fnrtelor socieldll capi- ae daciIcaze calen In m a 51 lupia noastra 51 catre genlalul min cele mal celduroaee fellclllel pentru Copare' ,aviene. pen-
Untan!! Sovlellce este splendid Impodobll. (or(((ne soc lot usmul u'. taliste, care 51-au ball trato(, 51 a dal camp eonducalnr al oamenllnr muncll, Insif \'Issarlonovlcl Stalle, ste- tru Guvernul Union!' Sosiellce 51 pentru Dumncavoestra per-
In sure z11el de 8 Noembrie, s lntrunit Popoarele Unlunll Sovlellce aarbetoresc liber legll economice oblective. aconcor- gant teppe( dentro pee, democratle sl lndependenla popoarelar. sonal, labile lrccebfe Stalin.
1, la Sedlnfa solemne a Sovietului din a 35 -a anlversare a existentel Statutul So- dante! obligetorll
Popo
relatlllor de producile 1 amen mena marelul popor sovellc, care con -
Moeeova, cet mal bun! cament al Capitale( alette ln condit(((e une! eau ovest pointe cu racterut farfelue de producile. sWe51e smul,rnol succese In opera ra meres{a spre bínele Datorlli Marli Revola/11 Socialiste din Octombrie, dalorlle
letice ncilorl din Intreprinderlle 51 In anca, determinat de Marrane islo- 21 fendrea Inlregll amante(. cicloriel !.,tonte a poporulul saiette asupra fascismulul 51 spre.
Sprinnindu -se pe aceasti lege economie.
din Moscova, ncum utl amui de Glinti. Ite aie Congresuwl al XIX -tee al Partirai oblectiva. Puterea Sovietici e soclalizat Coulai multilateral si frelate el marli Tarl e Socialismulul afe'
coincent al iiieralurii si artel, reprezenentl lui Comunlst al Unlunll Sovlellce.
rit organizatiltor de partid il de massa. mtJloacele de producile, tee farol proprle- Dr. Petra Grosse tarlos 51 al Dumneat'oostre personal, poporul roman are astral
minl4tn, deputati In Sovletul Suprem al MM, Congresal ai XIX -tee a araci Inlregti lale e lntregu'ul p r 51 in feto( erse Presedintele Prezidiului Marii Adunäri Nationale
In mod concret. s°ccesete fera s - fderRmtal sictcrtai expnataril, a creel a Republicii Popolare Romene poslhllllatea sa construlasce soclalismul 51 se 51 Inlareasea neln-
U.R.S.S. 51 ln Sovletul Suprem al
R.S.F.S.R. In mati se alti m mbrIt dele- men pe care poporul sovlellc suh condece- ormae economice socialiste. trarupt patrie se libero, factor actly ln merelul lager al pecll,
canna Dame Ilor muncll din stainatate. Inir'o a Partidulul sin Comunist le -a agirait Patulea de Ind uatntetizare socialiste 5t le frentes canne se alla invinclblla Unlune Sovlellce.
perloada !storica scorti. ScuturAnd de c Iectivieeec a egrlcultuell a dus ln
care au senti la Moscova cu prllejul serbe - repliant]. oamenll sovielici au con. faptnl ca In etnclnalelor atallnlste
11 Ilieietrrdui Afaceraor Externe al U.R.S.S. De nue marli sarbslorl a poporulul aovlelle 51 e Inlregll tome-
torlrtl anlversteli Marelul Octombrie. troll, pentru prima cara ln istoria ome- dlnalnte de nichel, tara nastri a farol un
Sngul
Strelnceite !mensa sala a Teatrulul. Dea- nid munclloare poporul roman 151 exprima lnceodete cenllmen-
t
supra sennel se alti pancarta Tralasci Ir'1, societalea socialisti s1 au Intret In pe.
trecerti (rapiate dais soclalism la d ctr'ol tase) ogreria InaP ala die pond de
1'OVARA,f ULUI A. I. V I SINSKI tete sale Mine de recanouRntA 51 dragoste flerbinle tala de elb
ccedueatorul poporulul sovlellc, marele rinade
eomunIsm. Unlunea Sovlellca a devenit vedere !ehoia 5I e anale. Inir'un stat
Stalle ". .Voireov'a beretoeca 51 prlelcna .se, marca Unlune Sovlellce.
In fondu' scenet, pe fondai drapelelor. bastionul Invincibll al Cadi, progresulul, soCele lallst industrel, epidemie. Inalntat.
lrel decenll 51 fumatale n Cu oeaela celei de a 35-e nnlversarl a Mell Revolulll So- Pomma! roman ureaze din tonta Inlme aläsitulul popor so-
democratici.
se alti portretele genlllor omenirl) V. I. Mante din 'Octombrie, vi rog el primill cele mal sincere 51
tanin st I. V. Stettin, lncadrate de (tari. Congresal el XIX -tee al parlldulul va firmet il dovedll leaicolhlla forte vitale na al Id arome
ruelle nul si .stralcelte succese In grandloasa opera
de construira
orandulrll sociale il de stat snvletice. 'rara
Tralasci ces de a intra ln !starla luplel poporulul saveur, no asta nu camal ca a fatal reta cu caste
rellcltërl.
Stralucree cuvintele a unlsmulul 51 vi dbeeste Dumneavoastre, acampe Iode
In accusle el de marcata aamatoare, pplIn de cecenosllnte fate
35 -a niversare Marti Revolulll Socia- constitulnd un evenlment de cea mal mare grelelor lncereeri ale Marelul Razbol pm' de ellberaloarea sa, gloreasa Untane Sao feline, 51 fata de eel V1ssarionodd, mulla sanare st vlati ]ndelungada pentru bínele
liste din (klombrle I. le o parte 51 de Importante pe drome( muret a1 construit-11 ira Apararen Petriel, dar e 5i salcal lomea mal bun priesen al san, genlalul inxetalor al oemenllor muneil
alta. s t fnserlse datate lelatt comuniste In tara noastri. Hola-
emorablle srirlle 51 ferkirea Inlregll omenirl, pentru aletada eauzet parle in
Crngresulul rem-mina Inlruchlarea de pameJdle rohlei fasciste, sdrabind din Intreaga lame, lovara5ul Stalle, poporul comas fellclla din
1917 -1952. tonta Mima poporul sociale 5i II mena nel sl merl succese teme.
La ora 7 creta leonei viclorloase meut.- armata hltlerela. Dupa razbol. oamenll so-
vielle! au retate( inlr'es time ,cari Indu- 10 opera de censtruire a enmunlsmulul 51 In lupia
fuit noé e carean. con ecescatimpe lndetun- lenlnlsmulul care. 1n preafine Congresulul,
sirte, 51 agro care erau tea pedi spre bínele 51 feelclrea letregll omenirl. pena. apara - Gh. Gheorghiu -Dej
gat, In Prezlmu apare I. V. Sale mean- 'e Imbogatit51 ça noua opera claslca e con -
rebutase, 51 au estRanei o depdelre oneiden
Jarat de cet mai a 9roplall Mares' de 'opte ducatorulul Invatslor 1u! costra. lova-
abuta a n-11e ecl dlnalnte de ezboi ]n Simien Bughici
odiai Status.
Istenti se ridici ln pl- PreSedintele Consitiului de Ministri
ai sil. Intreaga a
In , Problemele economice ale soclalla lotte ramante economlcl nefloeste. Ministrul Afacerilor Externe el R.P.R.
atoare ; asana cuvinte de salut In clnstea Cu e urlata Marte au pnmu cementi al Republicii Popolare Romene
marelut Stalin. Rasuna actemetti : Slave malus in U.R.S.S.", lovara5ul Static fate ,clec( programul oonslnmlel comuniste
tul Stalin I Lui Stalle era I ealiza profonda e rezutblemeloro aprohel de Congresal al XIX -lea al parll-
vlcinrlllor noestre, a pro
Sedme solemne a Sovletuwl din Mo,- mentale ale perloada(caeirmparenefondai dueul. El tirad farla conviait ci acesl pro-
cova reprezentantllor organizatittor de eaza un program else pente neconlenllul
partidaSt obiteiti Si al Annelet SovleRCe, me rs Inalnle-
St tra- grate maret ce f1 tradus In fept.
Vldorloasa noastra Inastare pe celen
Tovaräsului losif Vissarionovici Stalin
couac serbelorlrtl cele) de a 35-e anl- apre matsm epnre5te Pe el trece,
verserl a Maris Revolulll Socialiste din Nona opera marxiste n marelul nostro tot mal mulla fartele si otead lui Dloacova- Krendin
Ociombrie, a fast deschise de pre1edlntete canducaloe 5i Invititor are o imene Insem- tional al democratle) 51 social Cu prnejul tele( de e 35 -a anicersarl a Marls Revue{II
Soc telele( din Moscova. Mitla] faune. ritale Internationale, ea Inarmeaza din Ilsmulul, traile trlle pe asme ll uncle Inermat ca genista tncá{ature a lui Mnrx- Engele-Lenln- Stalle,
Raportul asupra cele) de a 35 -a !ver puna de vedere Ideologie miscaree coma- din !nate tacile in tapia sor revolufiaeara Socialiste dm Octombrle, ca trlm!lem, 'Mite Iosif V'Inneetenocicl, u halez-Mlle (,tonte ale Congr salai al XIX -lea a elortca
9rt a Marli Revolullt Socialiste din Oclom- ouste mondiale 51 o Mitla pe o treapte
un flerbinle salut cum [Link] 5t tele mai cordiale fellmlerl.
Impotrtae Imperlaute dei. Damneaveastra opera Problemele economIce ne soclallsmulul
Marea Rexnl elle Soclallsu din Octombrie, are a inaemeal in U.R.S.S.", Perlldul etunclloresc Rumen mobillzeaza oamenll
rate a fort prezentat de M. G. Pcrvuhln, noci. Ea dezvelule tortele moirure ale vie- In ateste etir, sute de mllloane de oa- leeepetai .nel ere nul in !starla Intregli lregll omenirl, a exercitat
vicepreedinte al Cons111ulul de Mlnlflrl al tonna de rosemn5tsla tractrice mondiale menl 1$1 [Link] ile spre Unlunea a pince, Ice inraurlee nl asupra deerouäru mlfeeell revelnllonare denll la lupia 51 la mosca pentru a indreplail tille( de anone,
U.R.S.S. feue texte( reportutui; de oamenll sovietici, arale aune - Sovlellca. care se Malte
ila le lume re en fan brigade de Soc ", pe tare I -ali dal tillor de democrete popa -
rurtale
llor musait die toute telle cum em Irons - RomAnla. Ea e vele( prolelaelalulul 51 iaranimll munclloare tara.
glganllc amasad cetra amenlrll spre un JJ a deeecblrll sale de sub fugal boeghezo- moflcecea
Tovaráatt tarli in splrllul autor laminas. serbalo- _.erlallal. bl Im- Ce Inlotdeauna. In zlua an lcersárli Marli Revalu/II Socialiste
clalismulul, cum em Malt prietenta dintre resc a rea 3.5's aniversare e Revolutle) din Octombrle, gendurllc papal-Oui nostru se indreepia, pille
Au trecut 35 de anl de rand, sub gentala tesa muncitoare 51 feranime. rum em ola Socialiste din Octombrle o Sottesele pe ea r, Untunea Sovlellca le -n nbllnut an de an in de eecunoalinta, in primo' rend spre Dumneavoaslra, labile In-
ti pro Ce-
eonducere a celar mal mart condueatorl al finut trelsformarae riaine(- hoastrd intro sisif din triG socnë, pulínircul ager 1 1 5aairrlroa..aai lm^nlnl, sah canducerea gluriadul Partid al [Link], Minarelnnl si cil mal ben priesen al poporulul
proletarlatutul, Lenin 51 Stalla, te tare noa- tara togata 51 polemici, democratici 51 aocullamulul, lai Lede 51 Stalin, au Mat .sa .se istareasci mereu speranlele entera. Genlei 51 Incatalurlle Dumneavaastre constitue peche
el lncrederea pe care poporul roman, laolette cu i menll muncll pedido( mettra, penlru poporul austro muncltor, pentru inireaga
ce prelutlndent. le puma in brigade de 5oc" a ml5carli reso
Situatia intern 1,11snare 51 munclloreSO mondiale.
Ellberarea Peril noastre de cetre Forlele Armale Sovlellce,
care e focal poslbin resturnarea de cetre tortele palrlollce popo-
entre munclloare can mal segura calaoei In lupia pentru ne-
tarie soclalismulul 51 a pec11.
Tesieaaá a 35 -e anlversare a Marli Revolulll Socialiste dia
Octombrle
In U.R.S.S. In 1952, poporul sovletic s rloase cuno5llnfe tehnlce. El sont inIru- In domenlul eleciriflcerll, dupe cum se lare a dlclelurll burghezo- mocirea5tl si Instaurarea regimulal
I

a obtinut noi succese in (onte ramurlle hiparea vie e proceselet de dlsperitle a stie, Manu] elncinal prevede un rllm de democratle popolare, datore( fraiesc admit de poporul ro- Trelence frefenca prietenle romano- sovleticá t
ec miel 51 culture) socialiste. deosebirli esenllale dintre monca Intelec- foarte rapid de creltere a capacitetll ce man in opera de construire a sociallemolul sl de aparare a Inde- Trotasen genlalul conducálor de popoare, stegarul Ont din
Pornlnd dala tarlatele 1eg11 e omice Mals 5i tee felci. lomea lntreegá, párnete 51 Invafálorul tuturor oamenllor
tratetor electrie St a producile( de ener- penden {e1 sale nationale au indreptSllt in mod alratueilatrate muncll
fondamentale e soclallsmului, descoperite Un indice Important al ertivltent lndus- sperante. Astaci. gloria Marelul Octombrie straluce5le mal pu- loslf \'Issarlonorlci Stalin I
de lovaresul Stalin. Partldui Comunlsl 51 trleI soialiste este reducerea pretului de gle electrica, pentru ta dezvollorea elec-
triflcarll si depeseasce rumul rapId de lernlce ca oricand. luminend lupin popoarelar, inzeclnd spera n.
Guverntil Soclella Indrumeeei dezvoltaree cost al productlel. Anni (recul. economlile crestere a miel nationale. Insemna- tele for to victoria catent pact! asupra rezbolulut. In victoria Comitetul Central
eonomlei ter11 t'oesire pc fegaful aventu- realizase de pe orma radoter(( prettulul de tatea electrificärll In progresulul 51 a socialismulul asupra reactlunli Impertaliste. al Partidulul Muncitoresc Roman
lui necontenll al tolerar enmontar Cano- cost al producile( Industriale au prezen- onstrulrea soclele-
fil comuniste e fosl delinea In mod gente]
Md, care asegure cre5terea neinlrerupti tat, tlnandiese sema de economille malt- de V. I. Lento ln celebra sa formule:
e buneislarl e poporulul. Dlreclivele Con - cale Crin reducerea preturllor, 35.5 m1- Comminutif] este Puterea Sovlellca purrs
grenulul al XIX -lea al partiduiul u pil- liardc de trahie. In 1952 ele cor reprezenta electriflcarea Inlregll tari". ln ace5ti 35
vire la plana] cinclnal de dezvollare a pese 46 de mRlarde de rame -
U.R.5.5. constitue un exempt.. greltor ln
amati Priviate.
Plana] produc( lei Industriale In an
blu a foot indcellnll in primae ace Ì nl fxcepllonal
Ca urmare e isliptuiril nubi plan rie ale anulul 19o2 ln proporne de peste
de ani. poporul sovlelc e ohtnul sucrera
lan' tanti.
de marl ln domenlul elette(.
ln Mitral anl, 1n Unlunea Sovlellca
Cuvântarea tovar4ului Miron Constantinescu
cinai. Istorlcul program de dezvoltare a 101%. In acelasi limp, In 1951 s! 1952. sont pute In
economlei noasre nationale In vlinarele ritmo(a ual media al cresterli productiel de doue ori maifuncllune anual In media
multe capacitatl elettrice la §edinta solemná In cinstea celei de a 35 -a aniversäri
lrel cineinale, tratet de lovarasul Stelen
Industriale globale este de peste 14 %, fata droit au tosi puse In funcitane, narra
In aventaree ro ola in tata etegatoruor de 12% oit prevede planai mmmnal. plaiane(1 1 GOELRO'
le 9 Februarie 1940, va fi, fari Indolent,
lndeplinll In termes, lar In c ace prl- Rara
norniei
dezvolleril
nationale
biturer
este
ramar
Industrie
tube
grea.
eco-
Dl- tricav
acesta pro duc A csde
(

creite fata de 1950cu 29 %.

zcce elec-
de energie ani. a Marti Revolutii Socialiste din Octombrie
ceste exlractie de petrol, chier eisainte de rectivele cil peindre la cal de el 5 -tee plan Numel lote° stegure ]una, Toca ras!, a legit fondamentale a soclallsmu-
termes. Ince ln curait erede( clncinat. centratele elec-
trier ale Unlunll Sovlellce produc acute
$1
rare, allato t Iáranlmea mu linero. In
In !attenga tara se desfa5oare larg in- calcina( p prevad u rltm noel media de alita anergie Poporal roman !n'empila niez( serbe- lul In continue Marre credere. fatal aceda, Marea Revolutle Socialiste a
Irecerea socialiste pentru realizarea cal c rcfle roductiel mtiiaacelor de pro- cal decane c n. tara emnenllor men ti din Intreaga In v derea cele) de a 35 -a nnlversarl a deschis o nous epoca, epoca revolutillor
t de 13 %. De rapt Insu, In prim11 dol h ale(, elclricecl din Rasta prerevolu- teme cea de a 35-e aniversare a Marli Marli Revolulll Socialisle din Octombrle
mal grahnice e cent de al 5 -tea plan ca- ani al muta amiral. rama crescere ve (tuner. In daims de cinti ani. prolelare In Melle Imperlelismulul.
nna' stanai,(. In 1952 creste niton ritm Revolulll Socialiste din Octombrle ca 51 a celui de el XIX -!ea Congres al Dar fn raclas tlmp, ea a lovit st Spa
In corral acetici Intratar( ridica mil fltarade 15 %. In prezent, Industrie mare din
noastra produce in flecare noue Me producila de enraie de
accelerai $1 sol succese In m neo sa de con trulre a P. CALS.. popoarele sovlellc, 5i Mn (ante lete frontulul Imperlalls[ ubminand la--
sl II de col frontali talentati. cant dez- consum. In prlmll
se producea in Rosie. In ajunul Marli dol an! al no sal clnclnal, cresterea malle sociallsmului In Republica Popular, Ro- de demacrase populara au dezvoltat
valulle urlale rezerve pentru crelierre cet
piniree Imperlallsmului In tarlte coloniale
mana. a for crealoare in cedrut grandloase- si dependenle.
continue e producuvltatll muncit, upar cil Revolait' Socialiste die Octombrie, In de- moula a producile( articolelor de consum Poporal nostru monitor Intempine tar infected spmcRSe, ca e au cumins
rsul anal an I elereg. va fi de peste 13 %, fats de 11% cet Marea Revolutle din Octombrle
sol forme de Intrecere, aceasti marea{, al ca popor liber ell- zeal de milloese de ,rlat' pop°arele a ln-
Salat popoarele coloniale d dependence
ln Industrie metalurglce se folosesc pe In prlmele ze lent le anulul 1952, can -Sri Direttivele cil peindre la plana' berat de sub jugal fascremulul st Imperla- din ferite supuse bici ce pltalisla Ill ce
acare din ce ln ce mal tergi metodele re- etalurg15t11 scalene( eaa lndepllnit plane( la aduna d In zuartele In lupia pentru mal sub steagul interaeliosallsmulul,
An de an creste Industria .moere 5' alt. tiamulul de astre Amata Sovietká, pris 15oeiroe allante! fretestl dintre ram-
pide de topire. In Industria carlmnifera se la Intregul ciclo metalurglc precum u mentará, sporind prodotta de Mama Revolutle Socialiste ca papar ellhenenea de sub Jugos Imperlalismcl.
Introduce mueca ciclica In orizonturi 51 ea a; la fonte ça 103 %' otel r dustrlale de larg marfurllor in. stapen pe desimele sale. care 51-e (Mura Insemnatetea Mar" Revolulll Socialeti te enant i1 tirerai popoarelar din colon'', pe
on um il e prodnselor din Octombrie penlru Intreaga ame Ire baza liberel volnie, sub conducerea
e :rateje, se folosesc pe stana tergi com- 101%; laminale co 102 %. In prlmli dol alimentare. In pprlmll glmul de democratle papotera, Indepen-
,dol ani 1 celul de denta 51 suveranitatee sa de stat, en popor n adiaste a Ioni eratala de marele Stalin : lasel
baine carbonifere 51 masInl pentru In- nl al celui de al 5 -tee clncinal se va pro- min da propala ra
al 54ea circinal. productif] Internationaliste de dezroblrea
earcarea sterltulul, In Industrie petrolifera duce de.2.4 ori mal malt otel decat In prl- meniere a ,porli ça speeste 25Industriel all- constructor al nudietlsmulul. Tetarla popoarelar cunoafle mulle reva- sor subjugate, se poate cacen Ilbeiteteor 5l
tararea rapide a puturllor adenci. In milIndol ont al celui de al 4 -tea cinema(.
primule zeta lune ale aceslul an, pla- atapl sales 51 largll
%, sa Imhu-
sortlmental
Alelen de mamie popor savietic, ale- lull(. Ele s deoaebesc de Revolulla din trece
Industrie de constructll de ma51n1 Uri de pappera( chinez, de popoarele din Octombrie prin tapial ce loase au foal revo- MarnenRevolulle Socialiste din Ómombrle
dele de (.lare rapide a metalutul, In indu- In
meto -
nul extracticl de crabune a lost Indepllnit pcoAuctiel. statele de democratte papoteri sl din R.D. 1.111 unllalerale. O forme de exploatare a I
Anal Cesta papaiatla
protesele de producile se va strage cil 15% mal mule carbone mai multe merlon Induslrlelea prit. malt Germens, autorl de clam m achante din masselor munclloare ere Inloculla [Link]'o
proporne de 101 %. Totodete ln 1952.
stria chimici !anilinecoloniale care s Ill sevarIlle 1n M.
continue 51 de snelle eflrecitale. si alimentare tramage teme, sirbatorim antan a 35. alla forme de explaalare, dar explaalarea
data( ln 1950. Este ln leresanI sas com- decal In 1950: Imbrecemunte co 27% ebiversaee e acelel elle coulure ln Islo- imanes. Unor exz loatelorl 51 eetprltori le rite subjugate ale lump, sub ronducerea
Folosirea lehnicll Inalntate. a melodetnr pare dezvolterre Industriel carbonchi( mal mutt, lncalteminle de pale cu 32 %. rie omenint prolctarialulul.
lnaintate de organizare a muncll. rldlcerea U.R.S.S., cu slioatla in ac st domeniu. de In In re s'a pus carnet. pe luau local alfl e ploalatorl 51 asuprItori,
produse de carne 51 peste c. 31 %, tint. o re parte e gmhW.l paamantesc. exinca. der exploatatorii 5i a. peilorll remaeau. Conducatorul marelul papar chinez,
callflcarll muncitorilor $1 mecanizares con - piede, in Angele. Dace In 1913 exlraclie de grastml vegetale St alte
alnua e proceselor grate d a calor care arbune In Munia reprezenn a zecee parte cu 31%. aller co 58 %,gresiml comestiblle larle o .lut de catre amant-11 sel Numal Revolulla din Octombrles Ii -e pro- Mao- Tse -dril, a na rimai aceasta prin ea.
manne un mare volute de munta asigurl die exlractla de cärbune In Anglto, amicale de cofe- milan' de mitre alta, s'a pus femelle socle - pus ta desfllnfeze once explsalace intele : Saínele de tun ale Revolasel din
In terle cu 29 %: va sport, deasemenea, pro- tetll socialiste. sä cfeu sa pe los exploaetorll 51 eue- Octombrie ne -au ados merxlm- tenleia-
cresterea condite a F

In tonte ramar e nprodacuioltilon

a ln 1951
men li
In U.R.S.S. esimete de cateto e ductia de chiede $1 malin( de uz amie,
fast ça 25% mal mare rirait In Amrlla. Io fnigorlfere, Cea de e 35 -e enivra-vire a Marli Revu- prllorli de orine fee". mul". lnsemnetetea atestul tuera 11 Inteleg
sial de spalai rufe. aspira- MM Socialiste din Octombrle are toa cm untr'adevar, Marea Revolutle Socialiste uzl toale popoarele coloniale tare lepe
1952, productivltatee mie 1tnIn industrie amati peroade, estratta de rerbune In toire de prao etc. and dupe fnehelerea celui de al XIX -lea din Octombrie soh conducerea otro Ilbertate si democrate popolare In
ale ln compararle cu 1950 cu peste Angli, s'a mlesorat cil 23%, in lump ce In Relevind Impomantele succese obtlnule Congres al Parlldului Canante al Unlunll gent( V. I. Lenin si I. V. Stalin erltor
i7%, lar In 1955 ea umeaza si creasti cu U.R.S.S. a crescut eproape de ecce ori. e Infipwlt
aproximaba 50 %.
nnul acesta de Industria noaslre socialise.
Sovlellce. eveniment de Importante Isto- e t tel, desfllntané pe o mare parle Incita. Indemne, Brazilllae Chill, Guate-
In Unlunea Sovlellca, dupa tom arate Intr'un rifla rapid se dezvolte Industria u hebue sa ultem ça n adivItalee anon re a mondiale, cate a Meut bllantul mentor Mobutu' parasntesc xploalaree 51 eminci mala Sl attela.
petrolifera die Unlunea Sovietica. In ramurl Industriale $' Intreprinderl existe t d arti ale poporulul raclette In lupa pen- so letales socialista. Repend
Inameno( Stalin, mailnlle economisese itpsurl serlouse. mondial
manca sociclatll 51 uiureazi monca man aele den petrol a a°!fast lindeplintt nIn
tru con trulrea soclallemulul St como la Marea Revolutle Socialists din Octom-
Ungile maman ale Industriel lucreaza mulot 51 e acata' calle construlril cranunls- brie se deoselreste de toste sl tir lai In ctoiMa-
suminind donaa
elloellar. nevolutllle d10 Octombrle
proporne de 101 %. In comparatle ru nesatisleator, nu Indepllnese piano] de mulul in Unlunea Sovlellca st ale Intentai (recut In mod princlplal, ppentruca e dus le u
dntclnat° exislenta
Mecanlzerea pr ceselorpgrele 51 a 'olor 1950, extractit de petrol a crescut cu producile stablllt sl mendie prlvitoare la pecll ln lama Inlreage. desfiintarea ancore( exploadari a o ulul dlal In Intregul cepilal mululmon-
aure necesita Procese sum rei tlucerea prelulul de cost de al re lui.
far
24%, Deasemenea, se depeselte planul le el productel. Congreso( el XIX -lea el P.C.U.S. a euh -
wmaupilli prodicPe relu sane petrolulul, la productif. de ben- Mal exista Inca lntreprindert care nu a l- linlat din nou In tala Iniregti omentrl Nu mai exista un sistem capitalist atot-
din gin lo dus ala instaurarci pputerllxpclaset cuprInzator
des fapdia manca zine, uleiuri 5i atte produse petrolifere. gara lamie a de produse complete 51 de Citaare marelul rol ustorio al Parta u ciloare, alíale cu teranimee munclloare, lomea s'a desparfil In doua
din ente superlobed, nu slsteme : Istemul capitalist
d slstemuf
considerehlll usurala. Au dis.
Au fndcplinll plane( pe prlmele zece rite de stat i1 condltillerespecta standard. dotai lut Lenin si Stalin, Patudo( Comte to leurlrca unel sol oranduln, orandulrea In mp.
parutcasemenee profesil grele 51, pini nu lune alea sul 1952; industrie chimica,
tirarle

temuta larg respandite. ca acera de vago- metalurgla neferoase

rlalelor de cunstructie.
Sl industria mate -
tehnlce.
Conducalorll intreprinderllor St rama-
nist al Unlunll Sovlellce.
Lucradle acestal Congres au fast toma
Ma. care nu indepllnese Maraude de sial nate de opera genlala a loverasueut Stalin
socialiste. Marea Revolutle Socialists In-
mea o cotlfure fundemenlala In Intone
enirll dela vechea lame captlettote, la
Socialiste
dlnc Octsombla e neurS
fe
palcnlci In lupia de ellberare e omemrll
e bRevolutie

celar 51 factor manuel 1n Industrie carbo- si dao producile de cautele Inferiaara, ,Prohlemcle ecos mace ale scelallemulul muncttoare, Insufland calor exploatati
In Baza progresulul tehnte 51 a ritmulul lare bine si se gindeasca er ua teme socialista. o contera radicae In axupritl din lomea inlreege lncredere In si
elfe transporter
ta arater rapid de dezvoelare a tuturor ramurttor Indrepla s'unita, vor urehulce dace nu vor In U.R.S.S." tare cidica pe o treapla noua. loarla !storks e capitalisme!. mondial. In-
,

Ini Industrie perol siderarele,l si se dea la n mal Inetti, loria marxlstdenlniste. fonde - cepulul ouzel generate a capitallsmulua
puterlle lar st in victoree cauzel toc. Dup;f
apparut proferll n 5 e nomee' s' cenit economiel nationale o constitue c eterea palle 51 si cedete uncut al dodu razbol mondial s'a produs
lot altor cadre mal menleaza haute teorellce ale construirti o canoro radicals Ie mlbcurre de ellherare
1 1

de c mbalna
bonlfere, operator pentru netmrcrupte a Industriel sentence de con. nerglce sl mal competente. amunismului 51 Imbogele5le ca nul tete a asselor expinatale din Intreaga Mme. bre5a In slstemul Imperlallsmulul o noue
nder structll de manni. Produrtla globale a berarea mareta' popor chinez 51 a Pein eIl-
xlreene 51 pretucrarea petrolului,
le flerastriul el !- In Aomentot agriculturll fast °Mi- ° la polit:ce crease de Marx, Engels Aceste este si lemelul pentru care Re- po
la furaju! rotai, Mine industriel collet:m(1cl de ma51n1 va creste au
51°Lenin. Noua opera e mvaraiulul Stalle vnwtta din Octombrie lor din Europe are-
tic n Industrie Icmn0lul, mecanie de In 1952 In comparali, au 1950 cu peste ne merl secese In primii dol ont al mu- are m reme In- cinietteana. S'a crear
logerut slulelor democratice, desprinseastfel
40%. Intr'un rllm extrem de rapid se dez- lui cinclnai. Au fast mante ,opratetele llameara Macina munritoreasce interna ternational. mondial. Ea e ruptcfrontal Im-
crame la Eras l insuslt l`lonale;tu c noahlerea profonde a legilor sub Jugal Imperlallnmolui. de
profeslulnl volte producmla de allai pentru Industria dezvnitarll ewlale, a legll fundamentale perlalismutui mondial, a rastornaI htrghe- O lrelme din

f'
lianttcere aie Imperlallsta mtr'une din marlle tart
Col au ln oca mai mere parte studll medi( 51 energetica, elalurglta 51 petrolifera. (Continua,. Is pig. 2 e> e capitalisme!. ln perloada agonlel sale arpllaliste, educand la puler, close mtincl-
ontfnnaee fn peg. 3 a
VIN; -,
[Link]
M'a' i
urys,
 Nr 25O
Pa. 2
s c A N TE I A

Raportul toy de . le %InC

-
(U,m. dj pUg. I-e> C reotro durl thnleil ThIn-
ol-entI umrul t!fllO S}ceI& gite. f ,tcorU
ate, a ImbunätäVeil organizAr Il munch $1 5colI!or SuperloAre. a depaalt eu 65% miraMi utfiate. Oamen I dC * carat Fartait Creiate ale Unluflhl Souletice raLnce n ExtremLsl *I
t It, t
ti t
mt
mi
me
a pl
prIt
in urn
t
artdlcirttnlvelu tut Cultura t tt te hntcalflUmaru I abeutven%ttor din primO dut ant
pd tutte rit ittn t udi idiI i i Dt itngtjii d
let au primit din panes to us
mu uCd i t
mudrrn rimen din panCa md untrieinOc lehnt ar
rnm ti tiri rntiitaAret miCro-
turne.
MCC atCatI i CCII
POI iCu tCti
i t
t n-gât m 1ii ii Ii t t05 t i r tid i i C ru It ni iii J d i b t iCihii i pC lì
ie It pi h Id t
d 8 P Dti
I gtClip
ttII d ti d il
Toat dear
dIr it
i
i
d
t) rIad tC t rt t t
ne tnt n I
i d
trfddidI i
1t40gi bild i1 tin ne i I i; i tutti tiidttannã t r r
p
en
n1 t ptttl Ci
hi OC i1i
CCin t ptCniC aPa,ärnPiI i pi tCnodeatt1t
t 1i
Itit'n?inCIt 'b

i
I
Id

li
baiC d h mh
t

r
d fi iii
m

ad
t
talAi
t
t

i
n
'e t up
L
i iii
'

dn
,
¿r

ii
i i t
np t i
rn

ttl
SIt

d
p run i
bitA p
el
t
g
di

n dt t
t n' it
i tttitd
nIe it
iC g iju m iii ti
m iut M
'
rit 35 C
i
R sne ii g dt
et:
O
t

'i
I

gi
t'i
p ro t t A n' t CI
ii: I g1 F
t
t anm

CC
' titi
P1 ii
e MCCC
t tC C I m
i ii t IC d p
ti
i u
d i ptd h n tIC U di Ut t ti d i 1952 ht t nib t Ib t Fr t t nrA d de pI
i S
mt 'n ii r t hnt ä p G n t SO i ti P 'C'PG d r t

A f t P
tii Pttr t Latiad
t a
r,1ng m11 CCOC t ra capttltmt i t
up at: ne I d r dd, 27 7 1 tri II r nOCI tint n t FI t,rn
lb
i
Ittndi t de nl I
t p ,
t°raI
?u O- it
fi?
na tt [Link] nm ?t
i
CIt P
:
tCp ig
:A red
P

itt
ttd i iC U C ta
"ht Ai
p t t n0dePt tPCCitite
i
t g ut d g p dA ti 26 7 miii atat, d ¿luma i i n di 1i
in i
i p1
diCai de t r i t c' re i t Attibt i a i CrnA i t
dr capete.
a permin en. t ncurnu i e,tuaiiiiui ctnctnai, a tmtiuflntlttrit netatentei mrdicaie et a 'e 118 b gh i i tb tOPIC i hug iii
Pd tt gt baiA CI P dezuoltat si Sau fur t principiuiut egniitAtti rl nearneSteCiilui it
d ti r, (A n t a t t ii pA C i Cl ti C, t tu t p po i t t itimii i t t
e t ti t s C Ada i i
treb ii i t nCta i It t t
re t t It i t t ti ti rArit in i ii i i d
i ti a d PAn st
P
i t t di
i Se- t t i t t t atama t
mt
i P
ru it
CI d 11

' A t i i t t it t tA
8 i
n ti i di t Ad C it G r-
Abt phiitt I rei d hrd
m ntniit t t
tCCP
Baza tehntuäaagrinuiturits' a nItrit rapubticant. Incentre te regtonaie, de t inh,tvIettCarG2tin At urlate prugtete n deme-
t
t t d m di g i d t t utt t i
udiPi
ti
tiitii d r
PeP URSSSC
. ¿nutre
Cd
t t t
ted
t t
t
i t t
T
At t
tMt
t CC l

t i
P

t ht gtttrjRSStt tIti
A
o NU d hi t O t 'n

ht m t n, ti ,at itA p mt It ii i te ti i i Ctii tCt ti t ti i ii O d dA g ei il I tnatttuttt tun itt dn i i t lt z demeeratia POpiJICCA demeact rettueeueei,
tm i i d t t i Et C
thii t C t 5p i it ii ti i ii t t
mt d t t t hi i It 'n i i pregai C dittit P t P it P t i ta iii P t t t si t
d mii ti
h d i i Id
A P pm
e

gi i d pii t (A t t t t t t t ri re ii
t t i i i L it Pi ti APet di S Ii

tim
i t m t i t Pt te t t t Ciii t I t P i C t
t
A t m lit di pmg te
t
1i
d m t t
mAi tA,C1t t
I
g i ra a iZAd
f
iamt,t : t1: st gt it
t
r t ' i
rni te
r
e"' tre
t t t
t ta i
t t
zata PA it Ct C

ti tractnare zu tndepttntt eu painel ter de CtflCemitrnt unneaaa SA ne pregàttta in Pretectarea et preductia demanint Ct utfli
I IbCt t dt r I alAmt ;tP1 n roui cincinat. dttVOtIarea Cnnttflua a Coreti ai XtX-tea ei pnrttd,tiut a satt- Dar numal nttte reghteht (ArA tane et
tip ; mIt
h A( t P itt h ? i del pt A tii tt t
tttt pptt t rt t mr t plie ta d A da p
d Ai tel
IP t t gim tArn dnrt1 i ii d t arna it mb g,l t t
JRSS tt tate p t tel i1tip
r t ti gi i '°P t dt ti it t tS t1 i td t P rtt
it5 9t i id t i i t'
i
t 70% dt n im te C dtt t ti P T tinS i t t t
d t
i tà m et a
A
p t
t1

mm t
d9 l t i A à ti
d I:
t
rio i ap lt t eut t c gm p Id F ihilC St t
t t ti I t
" t lii p p i tre t t t
tn-u
1i Ct 1t tC t it I t t I

it t mbai i11 rtt it i

i Lt S S S td pit It t u t? m te i tat C C tOatt h tA b-e tp It di d
I
dita d IC tàt t it t tOtlt lt t
r t t m t m t h mba et te ti t i5 t ta ti tel i d iii dt t t t t'ti t ti i t t Cli t i ttt t I d t , A t dICH t
'n ti t
t tapit I t tapi i h1'nt ep
t egrenat eu aiuterai mnuinilor. st T1 tI p t t
naptteiistr dtn Europa, hate la un ice. In de eerceteri ,tiiniili,e aie Academtet de de a tnt Sntrperarens tetti! ,inoeatts t. dr maretol p'oeram ai
etrlt tir ai N-lea ein- doPen rgabot menntiat Attant. cifl,t Ud-
Otmentimun Cit di eagricultur a tttn re- prtmtt dot ani at celui de ai S-te eainoin al. pillete t U.R.S.S. au teal nueaiderabil lIt- a cUri p:-e ioule mijinucein .. -britate Sui le- eInul ta tIe redepilttit ti Anpartt t uncu Sevielic a naenteninear A. cCi,d eu ae
Fiunlir dc atepA It niivenirpi ala pArtit
core penna URSS. Intteplierne nu nur- In trunlea tegaruliit drmecra ttet ti to
CetptaflhiI:taitintttdepantäetrorealiern cinlinmolijt, turteln ti lAcIa el au ctesCut
alitI
Cet ant. taprarata netter plantärt a
Politica extern a Uniunn Sovietice i coiisolidarea pàcii aentiai,ent.
raz. Alnact
eitct te alette regtunt apcenpn 1.5 tettI- ° u Gertit. acrta CA daca. Incbuntnd ca tetui
cane h cctara .
Ceegreaut at XiX-let al partidolut cet'
111
I
umea in reaga'-' de r-tee Itt tata vtttnratat tnevttabil. Capì-
lattaIt It cnr atniatca hoardCta minuIt-tua
Cru a treta tagricultirr it nei tarctnt Erle- lirtl nnatti-e, cate fleOee tAt IntAmplaCm
Pdn mllnea ta crollA. IteC de aSeen- Itt mod cnnvtngater Ca petitioa hlouadei Urlare Post-tui de ntat al SU.A a de,-entt bent de aten. In Brett 5Ct et rauta ta oS- ca e antlel dg leuttura. pdn ueeht i pt-tn
[Link] priutndnporiceacon ti eutapre- lic. pep eruianvtetic deachlde cal aaspreuncoen duag da imperlallettt din SUA. It tiilimii atti un huart tipi, de rAabul.
ducliei ia hrctaracuituriiuc agnicoic li vttter unmet eameehi acmuec lt din lumta tala Omice, tina rattlirarea acerdutut dna Cena ti a raptE In enpetete Irr neghteatte, tacit
deavait areaecc1irr it Vttclur. te tactIc dIn lagarul deme,mttet et u\tttni. 74% dIn tetalul hugatutut pr trntnlu tut driB Parta ii prtetre ta ala nu- acnnnta ta Ile lecitina de anuIte In mAlAttia
flirt-agi. s etiatìtmu tui. a Bal erttaantec telaI. Ace;,- 10.52-1953 rein lotenit p entrucheitite ti mit acrmu flitzte del cnniideu napenna enpitatutut t SA't arance In mermaattul Pe
tntlrpltn ireacuauc,ca arrt-n ter tornei Ea perteatecc ter 35 drnaìcarcntunttPo lttìe a butt In nut-I cam e tu, Cit militare dtrectc. drpa1ind de penìa Irrt In Ant aeiresta hilrar tntrue ritte let ,nittare talutez I t-a Sapat Ititmal tA ttmp -
hatastta in prImel rAnd ra Iìpaiirtte en It-nt urn a crnlirmat pr de tin cunecflrutete deaptm larile din tagarul demcmrat!et ti au ecl chctt,,etile mtltiare dinainta de ncr- millttrirmui internen. I nareetac up Sta- S irht,ratnu e lt. tat-a agreserlt se ant- In-
tente t nmueraeo thecuritor. aevheauriior tcnc aIr hit Lenin 1t Staltn ru priutre ta ciaitnmulut, ca ranpuan ta politica hiooadrt, pt-ma ranhoiulut die Curcea. nc Uni teal, tmpIs tapontei tratatict nr- cume SA atete Ines dentIna.
II atartantlet- de mettet It tratteere aS rie t-01,1 tnaem nutatca iatortco-mrndiaiä a cte au malinat e atninat icgaiurA leim aie. te 1945t 950. cilcttiicltle militare tIc para trare enteun lrntct mttttactnt. meelt Tocaran t Nemtiriterut Lenin a,arCtal et
Inlaturnte. En tearccturnaar lmhiinnti- Mar11ItRavuluiti i eeiatitìt dtn Ociemhrtn. - nurrganie at celnite rat-ra croan mirA li alu- lit-lIer dIn Europa neoidcetaiA cam tue dcanemenranntraen- lot-me Japonta tntru t-omiintnmul apare pretuttn dent. SicIlIa tel
leatra calitatca lt aS te mdoeä let-ment-te Met-lt eendurl torlauct- teet ir rei ,t-tetcein- tori, I eertpeee au rmat prnpt-ia let- pIntS parte dIn hi ocutatian ti eaaucttra t ta 6.2 hata dectncamtrtcan a. t- l urturia le guverneler banghete. atetun
o naaeeutamamunc toe dr cimp. tA ta duri cd t nat-me atatea in letta intuid a Rc- mendiala, cpaaa piclet emndtu.e capita- mttlarda dc dolad. La let-cm acercar loe Arum dei ant ri tumttale. tmprrtaiirtit tel dr mt-tede rrantste dc t-rpt-tmare a ca-
tmbanttäleuncA Iolonima tt-actnarctrr ri a nelettet din Octcanbrtc ne mantleati au tir- tIste. putt-mante dIa S U.A., cunetta mima na ate SUA. au deeiànlutt an aángecna rat- mattine pengmatCtt al Vt-emIt ataatre eu
attalattnr agrIcole. an Be lntSm encire tut mat ameno I larE al inn ureleicitaupra ..ltmpt tel mat Impertant mnuttai cee- Il aperita te hugetetc am 1952-1553 pAna bct tmpe tnìaaeroleuiu i peper al Cnt-mcI POt IntattI t-aaptedtrea Idelict-nemaatamu-
ot-gantaater al atatiuntler te muriel lt rar- tuturoc tirtlor. cl Il tetruetcet mat In- nomtc el celui te al deilea rätSel meadiat.. Is apt-nape 16 millarAn de datan.
tears In calhnaurt. In tupta pentru ladcptt- punt'. lencero i rrpettrii ne ai-nt-S nit-rn,- Stolcic Ifnitc etc Anlerlcit au drvcn lt lut li massaIa Iargt ate cimantlar maccit
anata tevarueiil [Link] - imbue torcttel Genen nat-mAt-tier dure la ImicegAlteca mrediat ai mactt,lnìt ai I neolt- alt Intreaga lume Nu calata ferle lare cd
Rima plaei,rtler prtvind produnita la 5cc- lioeal Saprinc ipatcler et trtcdtuct Ct cpI dcntt-uniama pit-tel macdicta utile atateit- tIrI precedent a millet-dat-lIer ti millen,- reatimul mulot, ecntrui comptotolal mendiai al rem Intent-ce retta latertel natalI. Cat-C
tar Cl recattete g ubala ale culturllnr aCri- dr dt-rveltam. priaritrare. At-ratti im Ct-dura re a tetar- nIer. In ecl sapte ant de dupl riatuni, pt-c- a grltor lIer Imp, Inca pàoil ti aecuriletil St »CatA epri tracesul tcltntlt-lt anctetalit
cele. epre - rnmoritm.
Murait- L tatnaauq brumal nl i mtnat o nrltt adaretre a tnt-ct generaie a ittut-Ile monepettitlter din SUA. at,, ai- pepoaccier.
CrIt,neetnit Il colhnentnele. namen lt este lual de narecere edrunnul la care mcl atntrmulul capilaltzt mondial'. trat la aprrapc 225 te mtltarde da dotan. Nu degealta ut-Caca tat de mult namenit duit- aceccee thlltilitt- In azul cet-t- a
Inrunell dt nagricuttur a au pet-nit tu mat-r dt-creme mu mai tSniu let- ajunge la mcd In rapentiit de aotiultatc at Comttriulut It acelaa imp. tmpezltele Pemepute dt-lt aimpii de prettitte deetalicamiiitartc ta ame- tmtut In tienueltnrra eroflenttet annidIate
entttetacm la trap ott-ear alul de al deilea mec itaSlI l aelelalte larF' Aeeata cautate Central St [Link] C emunta t Pet-rental PePitlalte arreo In prepurrit nemattalátnite. t-leata. care cdc Acanir ma za de lacdarrt ri s cillturti L'ntilnit Soctettee, alincenelt-
t laclaa I stauntet de dupa rat-bet. rie art-ce prrlcttee dente t-ealltete ta Cee muaI al XIX-tea. lenaräaut Platea- Petrlvit rrlatartier pmnet, tn adt pre,adtn- dcc tanIa el lihertSilic PoPearnict-. le ttetuetrarce lartler dc damecratle POPO-
ente In altra dr et-ire tndotnll. re aercintie Im t I rei pep t-
«t. a A euteadarcaana lint marntntt, a Itt-1 tule. Truman a IntasaI mli mIlIta Im- - Aitlatociler ta t-AIent annet-icanit- .0 le lare pa colza apre srctallMn. tntarirea cul-
I t pl t t
t t
a, t i t t dm I i Ei i i ti te tmgtl Ir Ill t ra lt I I i Il lt it d St t li t Nl t pt-el dt lt pm IA AI p t A I I me I p I t ci I t Pfl t fil Oct ticen I i

tut-il ear It tndt-pllnite. la Ir ri nitra ceneludaatt-. Pt- dr o ccitt-nIl at SV A. In lin ten. in lette tenia item, ttecili,erart rot-firma te mod grillor marrIe ailevar st
P, I I d It t d t t t t h
a I
d
Il d p t 605 d mi
,, mtl t-e t et t pa t I t t IS il i AA t t im I li t p pea i Imp I i Impe I li te I I I t ti irulleuze I ¿In ti I t i_c
te t a
acmee.-aant at en t ttmatelati- ta- p. [Link] anata I ereaeCt
I
Cg i lt nl t I ra ta d Ita laut itS an g at t ti lt tI deatetOn a dt pilar- Cl fitCh
tt-ansperttil ternclar t e a t - le i t d meo ti mdc denpre adánclrea ct-mci generalg a alt dcntul draccca taata. Cataleln cit- Anum pAnA Il att mal ticnhreaap pm- It nmraul enatru Incinta te etIca zpm
ri 1550 I t ft t d t-- r I I
a rapiI ii te i t m dl I De A lt ti A d I lt t m t I
h
hipli i I p Sd it t d ml ali i te di capt Ct m I t end cSt re Il C
ihn Pt- cale fer ta t-r coitare cat-ac tedneana In pt-ct-mt tahinel da barIle. Po t-t-ra tr c,imp at-art-aba- Ithutul antt-t-icen, de capa lui Sultra, neil- cUenTe rot- Partidlit C emonan t el Un'orli
pot-tut fluvial
maritim Cu 22 fie tI d
23
21 "5t
Id h
l In lAt-ilr de drmorralin
iOa2 se dtsItnara tub at-maui unulau -Cnt r
poputnrA et-ut goner al et sItantiet ccOnbtetce mendier. nil orncu,ic nlstrnnetic ; creacat-eoetrnttr' -Aliti dr miacnrre cmuannda de eltbcrat-e Soctertec. unlinflea tie luptt a rnmunlnll'r.
.0 liait- ente lieta ac-antutot netnrctat pt-ethnic mSrluritur dr i argconno m. Ni- a po coat-p lcr. tunt eeveltt ta m tuecnn IB lei-ar ali dc litri. cnint- tuptA pt-flint irenaler-
I a it d i t ill t il co ml I Ita- t mt t d p I U t S I tt a I i d t i cad I lite pict Sit li P i ti t i li d pi ti ti te te 'n tt tiSI tate r I Pt- Ita t i t
g i t t te ttta t C Ç1
t-1 I I I ri I II il ri i It I d d tenu Il inep I C n- te ti te ii t A Iti It p t I IA I E mp i l A i t O t I te I t
I IA
Luntarm pletate au nel e - la comparait ecuana I 1051. vehirmuil artete tare n umland ate ct-,ae al rare er trere humai la S.0 A.. Japonla, Anglit. Slocul mlii teragmalca i A tiantlau tui. In tut-Antat-ca mstttg ta Cengreaul al
In Ia52. a tetrat In luerliune CaealuI productlel industriel racreacu a t nace, I drtVtlth In InterCalA atigut-artt satiattcet-ii Italia. Scigla ri Germania occittenlala. Injahahat de impecialithi lamerlo aal este XIX-In al pat-ttdulal. eserCItI Static a
an : In Ct-bent ovada. Peinnia. Semanta. maatmal carao attcr materIale tI autturale eutearul lotet-rtler tuteli ti
Ints igahli Velga-Gon 'o [Link] lItrI Lcetn partlahi sr araSai tel mai mull d cOudra ail-Iii laut- apan : Duct ce POt-tldul anatra a laat pu-
.- Et-atdloana o onnicuatleac pullI alalt- Ungarta 5 Bulgaria ou 22-25%. ta Albe- ale societAtli.. ridica lt 52 de teilteant-. Cm* t-t-n ial et-e- tt-ior diatm SUA. al Aegila. p,eeum Ii terca In 11117 lI dupa ce partldiit a luat
Bitte. ala eu pette aO%; tetodata. praducila gin- Cealaiti tinte este lidia ertnnmtei tapt- Velcr ti scltuallnc pohitine ale mancita- dtett-r SUA Il Pranla. ai SUA. al cele- mtslirt male PedIni ichidarca asiittnirit et-
bela a itduntrtci mad ti mihiecil fia dt-part talinmulut. ala Itt-ui tot-lt de predanhie hat t-lier. laite lati nap,Iahiatc. Sub preetunaa mtaac- pinattnte It mnitnmttt. reprt-aentnnitl parti-
Pclnalpelut lai al preducliet serlalinte dr OS tccacrlaicc tut ditatate de rtthni. pasijI pa 1er. a anzi ecnaemiI tam te abate la pt-ret-nt. In t-tniiurlla ecenomittlior lot- copulare at a dilicuititli it-croe omite, dt-Itt- trtlettt. admit-and rut-aloI ri cacce-
tote naitaf toIt-e a manimal uteri-fl lier me- tetr' ueriimratdactn la tule r ciro le ghiamt act-Ire i penerete a ccpituilnmn- htit-ghnet ru mai ceint acoetrucrrtc In pt-u- cercurtle guuecnaaie dut lut-itt aupitahtaic arle pet-tidtilul noatrll, t -no dat ittlut de
hcrtale Il cuitoeatc te et-euacaac Ande ale In- trincnt-ea rarttnr te tlemect-a te 1. cnt-e S a,tarneltr tel teal mull, II ata hIt-tea daca va I taaueiive ti e nella cnt-a aut-upeta aunt tauel lena-Statt- Ime dit itt-liadA de rna a milcArit reertultenare
trrgil necit-lAll. Purin tarea Il n torti, i cal. In anul 1052 preduclIa decae gtcoit-tr clari
relict ereeonomtcccat-ene tepetu mt-mu. erenoteica. ci cAt dc rt-pt-de an ea dentan. ca In ce mai denec mutlumima ¿alá da pa- ri muncitemrtl mnndialr. Pria arcada. ei
(lu-al al peporuliil nuclei icerca cneoonte-ccrctcu t le cemparuti ccuac ill 1550 In Ilota militarla Arliroono tetri tI a lIt-tool- tatare atta. Fate at-mallicatlo Iaptui ca tot litten Cae ericen A de diktat fAllI. unapt-' .ma speme lactar net-etc Cri-
aitt Cmlta cantttatra mat-tut-lIer de tart
ranatim care Intra In t-alt-au a ecmcrrtalu. Petunia at CebIt ni-acId - eu 24-25% te tarit unilatarala a ramuriler da prodiictie It-lot te ieatilutr careatu diaal cealuartura ZIacui american New Ynrk Timca gaett drrnennruturanttu alta Papeareinr
Ungarin ca 311e In BulgarIa care tuomata P t-ait-aria bel. nid haplel dr t-crnnmic t alertirrera lIlie lomee dc tori art-cenit- i giicreactot- din Eiirepa root- care lanceram suit logul capitalinmulut.
In laSA, Ontumul gtnhnl al ctrrulnitrt mar- ,,, 77% . iInRnmaniu Alhnein de prr tt-t-i In ten rut-ce IS Intrn lit-t. a Inteblrti unce fir claret- t de ncceliiatt-e ., deane pregati drntalt li aa tarot charnue na se nimia
filth nrcuan,Snuntl il tnrOtect-lii i de etat Cepublica Dcmoocata Stomacataott 22r deràtrcallr n. pnett-u a nt-Ita Inecltui,liS ti upropiata. dependenta
Cmd. e apua tecarAlut italIa. ca partI-
de SriA.. Ziarlil rccunouile dut noatrua Iaitrapltll tacrala apt-rat-Ic
al ceepet-at Starr t-acut lt tomparahte eu Pt-It-it-cia li aclebururna aucater hiel c Se canut tot tent mult cueirtdictiite din- In corinli limp ienA. atrtdulndu-ar aa Apol ta dacA ..tbutorui economic amrrl- Indronebi le POrteada calut du at dolte
tout 1955 ru 27%. manifestA. punIt-e altetc. al ta aeeea ca na tre italele Unita ale Aterrinii 5 AnglIa, titfitS atenlia etmenli ermunc ii del asitun- canoac nellnue, Cecal Ilicrii ei, ca Imbu. rachol mundlel. ciad. adrohind t It-anta
Apt-tile e r a lent Initptiitti rea dcrlrcluraancunurcen It-ann to ,t-tuicner pit-i dintm Stale'r Untie alt- Amrrlcii rl Pran- Ile tor tnt-ca. utialu maGni da prupagneilá notait. ni ca InrAutIll altualie In Eut-e a. fatettta garman I ti laPine,!. Unianen Sr-
Ia ci acetre d urcrc poatitehina a pmtarilnr de etnetcict- din ¡temtnta In tuolgaria. dia la al atte tart captiallatr eut-nitrer. la- C mili aedartlor die SUA. altla actIliclal Lanrurtla mecg In ena tel tacat Anga. delire a talcal pupeamle Eurepel t Antct
Stat la tearturlit- industriale ai alimaatam. Potenia In Ceheal usada precum ni Itene- lt-e muenpettrtli americanI I tcctcngiee .1 ptth nearS, bolutci. AcracIA propaganda Lt-nela Il celelahie lut-i aapltallat cnucer de pritet-Idla t-chiaI tanotttc'. .

-iticranla a attgut-at cml Itt-cacen tinlia u te. pot-toI t-roiprec dacnrr gte clrcioict tetre se dA e lupia tailla pretru primi, eau- taute t-t ehitnaloarn peperul au gaadut ca riltda la inhalt deminolia li atuprtt-eu
lariutul nt-el al muacltortior ti tueciioearl- Itepuhhlca Dateert-atn Get-maui ti Polonia. tun metate nel crouaca,, It el pretru pit-- tel nt-it-ea hembel airento eeatencceaet- a, Slaicler Unite. al, mai decre me tau met Ftcâad i,tlanlat seller cam ru
I li re Il i-a d tI ve dt-mcAdri mut n re -i t 1m tji te
i
mii d At I
fi I I t d i i i
A t t t ml pi i I Id il n g I I d d I ma I Iba S I pUteS lt I d I te t p d Ill I i t t te 1gO dt bi t i I I t a t t
F t
mpA1 d metralie PeP I A t d t nei I I t I pl dl I ( te i mid I ib It tI t PII itd pi i lt i mitai It id t I tg tatit
d bu AlAti II nl inunac o mt. Sot-amen Idemhila de importat-tili ajuier Pranle di ecaueacenout-cn Ici dintre ea- i t tt
coaatr a. Pat- pertidiil a estrualon
diluter dt- I etuttatreatern tIer maceli, In Iruteac Pe rat-n II acerd iaocntor tari Gaia- pttelittii din acrata larl le cadrizi nanan. Set-iii taictenurtec idente. M'tiri amt-el-
-
[Link] Sectailata die Urlombrie a dcailna eat, dc lupIA si t I i
tara nueatra nennit-uclia dr I ecutale se rn-nca SovIetica. Pr Sana prelerteler t-laite- Bi ictuntu nl eurepene a eArS lt-elli I al Cent fit-ail plerdilt linie teen,, tIt-teanci. El ed rime latI lm?rrlailnmul ni, nuiteut teten- a lesina Ct-I
alada en de an. te 105f ;t In t,[Link] r t-cerate drapreistic,tt aecleliot. pe Satt uttia- ttelillal. Se annate ceallirtul dintre aceate noritlrata tel ntrrt-ucet-u t nl utera dtatre It-ele demi nalt-isale ea a ecli ri In hIe- lente ercuttlhir li ptcdlellc.
I t I t 1952 I I lt I le a I I t I S t t d di U e s s I lt t dl ca il S p 1 ta li re a Ad i t I d I t I t p il i i i Ea
Arate t-t- lite ed lie t t e
ii te itt-t-Itt
t I

Ithd
CI I I
ddn, A a
ta
l
leid agaptItredl t d1ttt-hl i1 1dt aetat tl iimlt I
i
dt1 ,t,tt3ii ? t-t- I à
t d mt ifidhi
43 d mIll d te t t cit It O o- t it ri t tp I t Ii t d ita lt all I d I d il Il tA h I t i d nu t Zi m i Id i i il abt tatp tid i e e I
c t t n] ma a i I a bal m I SI lt ta
a. i i Cl t I i e, dt Imp ai i U A P i i te
p p titIlI r1 paait
itcd men- i-a V i t "i
C
I
l
ht i
1
B il ta d I d re a gi
Cent oneatruite osn.005 decan e dr let-ail. cane Cr I ct,,, t. chipurtle, aceatrahteete acrentaaeoatr ihalt dr u matura teartc
I pIt i p it-i I Ii-e - M Petenind I I t U i ii S i 1 thai S u ' ¶ d - C5 de-
"b
te 1952 a a re , mi it I mii P d i li li A t peni Ill i Inuit CC let t I I t pp i h
d p mId I I en tt
I te I I li t tI i 1ïnn tel t i p II hi P P ml nett-lt la t dt
t
pd 1l
e i

It OPAChI tm,rt
d t It i
r0 t h la
tIll I -tnt il t aalntl 1
Iietlmlnedp
i an p t d tat t a

nl 1g rIdttt 5hlt
dpatld
It - e t
i tell hp :ta1,
tI I °ttp d th1latiIt-' lt mt

Lt
i ntaliittt1ld mrecaIl tga1i dll1
I

lt
sA el A i15lb la
P? Iipl t1I PIidmltihii POrul
11e

ttd
d

Cmtt re ii I i I II URSS I t
a a it d dm ti POP I t iA ml a It SnIace te lita Cg t' I re t i d h mtCrdu ti e t-cl i L t
til i di t hi ti I 1mb Iii an t di I te I nu it S t i ta a tite ' t-,a
I
I NIX I
i
I P t-ltd t I
t
i at I t c nu t I leal il mcl 9 d
t t-mit t transI I e-
t a t
At it t li h i ta i te t I I mmli nu t re p cape I p I il
r
i i
PI
pt lt
I
BI IB il PII Ii t p Ci lue I ii i pp I i i . ail
il nu it dl ta I i lit
I t dI g Iltalti I nte ii teed t pi at I t I il I Itt I
1952
nu
It cal
l_i
rette I
e d g t I a pnud Ii Ii t I I t i' t I 1 i drepi i ei
gi t CO za I a gu
i e-
Ç ta a m nit
ct-Ill I te t teat la il d d te lt p p I a gi 105
19111
II Il I I Si t t Pi t Iii d I t t t tat d me si ita t e-
Ii tuis 25% iI r di E ai mt g t
I di i t d ri i ia a IP P i C Ia te
d PC I I tel it
t
e pa i I I i i SUA P Ip1 i drept II d pli I t t I ti dt I ea t a
il lt la t 1ite1 I hi t
P ti IA lit h a irte lt 'n ga I a a I I I pi
t utili
I
limp p
I
It-e it Ii pp
I I
i
i 1mb atallm
Il
pida it it i et te a Ip i e-
I pi i t ai
i
I lIp td
ta tate
il tt
I
id hI A pm te
nu I nate te lt lue t im I I I d i to dt-tpt rl te h haul P I nula
u i dt t-a le i i t-Ii i I
I
et tat u
J 1m5 a p f t t II l pl li di Id i I nu d

v mt1
rulli pit I Ill dlmepbli
i
Ppl a
t t
ChI
Ilimit
titI I I
;l51
t mil
lOi2pintIllm t
tot t im rnii I it
il
I i
t nu t a! ist-nt en
lmti A
I te
1t11l&t,m1,ed
I
I In
StlI Illii
liI t t pildtta lt t putdml Il
I t
IC
I di
terza Incanliltitor te ltduntt-lt da apt-eat- aa5t-1 Imperialiltltor at a tee renner tIer I orattnanlu clul mentre In
p d
d
te t ret Adpa telilte tui t
pet
pleotern. Cerruelle guientaele a ancona
b h
i
te
td I

aie-t i p nip Pt t1pp' lt ilIAd t t Cul Stalin. Im

itt
It-imralt-lil ei tti,ilat daImio tel mai putercica alalalurllnr Ia
ten li
Ial IS
dA
lt
i I IS d Id I4I g mi d 1511 Ii I I pt I i
ti
i i 1931 I dl t pend lt
dal pimititI t I
ppitt lalIPt- ai t
I It il
IcenaaltE5mnndtiilci Itt-cg
hi TráianoB Mama R
O i oh i
li iii d
-

Seil
lt tA di

li
te md mai11 I
itnudet
in, i Ill pp It ittt..1tta
t m
Ibilmi Inulpred lilidlIl l Ial
te
al
ant
I
demI
I i li
I I
t-1

II
tI
li ne
A
letI
I
ah
ti
I re d
i
A
tu
tttadig4nd ml hi a
i T tod tA pm lacuit I I
i
i

T di
t
ti rit
d od m
t
sea mitelt i
i
tdelPtPrtdt
Cil tmpleilt a t i j
nu d

i t
11dm
lull Aiii
pi
illp t pa
hiil 1
't'ai
1i11it
Apttet
i Il
1511 Ipait t

l e VI nu I I litI pIt I A uil I nu i I lt i I di i t d A

I
tpd
I
I I I d t i i
I

i Ii g
I I I C
I
t

t- liii d in larai g d li pi-ei t S'O(iid tt;i

I l I I It d tt-J te t I çi
al t t I 1952 6 ,t m i te hi t t ii i dit it te t I I i ii d la1 i dl pii i I ti i S li i imp i t t I Pt I Ad i i i i ill ii t tI act St li t

dte i li'
bit pl gi19 S li i t g ii pd la C t
d Al I
BantluOl etenatruc Ill ataittlale de Pn Volga, chlor deptllt.
I d limp d I d i t t lia i I t il C tel li I nu di
cate maunA rit' umanurnt tat a econa i- proper it lara prent-drel.
I
a
t
i t i i I i d t t i I 5t1mt Ai t p 1ml Ii t °lt t
i
ilti i t
Stalin i
I
holAritA. PerIcia ttarilaacilot- p1,11 'reto- lAplaaaa Inpaanaasa rcia'a
tiipra. Den Il Amo-Darla. Velumut lo- I nagrtcuIturtat-vldc el dc pcaaam te- ntrrahlla, InoCt alci macat- trralecea Eren- Se intAt-eala prletcnla Intra Itopearein lu- teatsfaeana Ca avajip. re un
Orienttndu-ne apt-c unneurla bol tenn-
heartier capitale Ia actaI ecnnslre Ill tvaai,tta tele blnelàeai oarealrmariter I unmet-a la a prudualiet de nabot ea puate sa ami. ct-mat-lie gucemante ate S GA. Im- tut-0e lit-liar. tnnpate le lrenlaiui cItIate. aph stragul l'il Lenin-Stalin Inuintu
tI-cIte. In 1952. faIt de iBSI, dz dead egmm. Care a lest deaavarrita apnuape pr catepraac nt-act-az t dreduce nu. AttIci, tenui. po noctc Europa, Atta. Orteelal Apropitt li rilen talperlailIti la raahei rasuna tot munism I
kit-l. PlanaI aecatet- tact-At-I d accentra rite mit-egal trriterlu el Chiad. In pt-eat-n I, latrie dnaeohtarit unitatt-rate a rnenrmiri ot-Icciul MilInutu nu o t-t-Ire de baer t-titi-
Ra at tal M. G. Peeoaltln a tael In
teal dra lt mai puteetin ttt-tgAtcl nenurni. repeta
je Indapitnefile tu norma. flepubllra Peptilera Chinela prod uceotan - amnrlcaae an 51 nunnileatA teten lot- ainupil I Nu cam lapla ticludata rIndan eubllnlal a capitata
lut-ma tart 1i hi Inter nit- t-egttieI InrIcIt- let- al'- Im- tut-la
In ultimli ant. I naonttt-lIc Ill te lnlip- litate de remate li liumhae nulicit-eta pee- toutS. Pt it-isa pepeart-ler Tarli Se 'uiaiiu mutai''.
ea. Cacirlsta de lachel
mule. Sie ienpit-dtoi ra Indanlire rclthnru- pnetai i nt-ralees.
tueste pescar a let-ga treCcma dt-tu mecs- teu nalinlacerea necullee pnpalaIiei nate. Patind pe calca gnaacr I narmar Il nt-ceo intereallenahi, Imperlehtiiii am Ct-trae t In 111pta penIt-u pscc se Intat-urtc let teal aunt Intampleate de cci
[Link]-ea diterilelet- pt-not-ne la te ceanlr er raacae d chiar ptsilitlitatra deaeupor ta pm. licite rapitahtate numpt-nz rcdue tteaae. miacaaA In primal rind po rel eilt-rd mili- Cu eca [Link]
prraer.l
mull pcicicn ta dent-n d renetnu t dIetrr po-
Scali Ituicttt-a maect,,l
cenupicat, etlt- letrecItifil pracar à larga dunn agt-leide In alir hArt. mrnns prod ocllaric ib, preiociad ptla teelumuliji gei'mae I lilcuo rraareir idulcac poarele Unluall S ocichice ti alt lacilor Ic toe mn1ePtu1 eondnoit cellini ata-
eeairughla prie melude eaplde ti tu BlIunlal denceliotil ccOeOteltr a taluter a Craaiaalc geara In leduairla. ad aunatiel eancisa indacea Ciut-eia,Ilni ti domuoralle populara.
t-
bitt-uI ai inepiraterul victnrlilnr
tArline da dsmecra5la pepalart deuedetil Eacanaila da eInbal laghhls fladact tcaaalartaA Gsrmaala accideatala laIca Iatrl
i
aaadA caldaia. CIM CI I IttlAit-egla aaape printenla egt ameiltuttt1 genial la.
[Link]
 2500
S CANTErA Iq.

Cuvânfarea fovarâuIui Miron Conslanlinescu

(U,m,. dj,, pg j fuma tsdustrirf grele. a indoatetri mtjiei- ound (n cataparalte ca f540 di iprnuPa Ainiteând cot (ideittots pnittira eutiosaig Ari betlmplest (n ullimli aal O 151159 da
cebe da peoduolta 1930 srio pesie 4,5 eatiliOanr. penino ca
toit eIII,era,i
doua Ort lrntntst-soeltnlaoa, (Otre pupurul tornio ;i
io 1852 rumárul lar xl Ile sub un miliun. greuluil in deaouliarea soMara SoOaotttid
StreoOtoeie C ongreso lui si XIX-Isa ai i hilatura arta aoolniiOâ. 50 lumi t ca-minor tititte ralionate nau stabIlIi delict- Io Oursu I primulul pl anciooin ai acallaSe. - gmutuii de orrlters fI mai auno il5.
Purtldulut Comusist 0V prtotrb la ont da ieaordtouet ie000ttuee. sooltad la tveala ito trultetote t prieienle. Toute mante ou- liomut ou (t ooropieoi tiobidui. acri Io mueco nu,uotra pracea i Ream, lip'
al cInetica pl unciooteu I de deanaltare a Inatirle cailtait t irtotiurite pealilOe ale cerIni ala popurutu itosiru, muelotlor, ma lori 0e cor 000bu i iniSiuralo.
U.S.S S stabil asoonsirols t tenIdo 1955 u coladera loi omulo taooteito . lo noted ormo rIle drrptuuoi ;l lIbeRali. auotasiOnt Nom iruleieo 11cr norn010 i dr ami orI,
toare Aatlet. musCle lo loeprioder I ou le rafa'
sinetul pt-oduoitel industrtaln al depaRasuf Ortttolt ca usai dia mili000els da dea- toreare tlitru n metal mot pateento derut lar numoruit studeolli oreslemaimu li de. sella compl000 capOOiiátea da pi-ndurlte.
au 70% pu oei dIo i950
pruttoolta mil- oottam. cui dubio rafa da 1938 Spec dsnsshlre dr
Olstul, penirooáeles ir cUit io brui iupte. ice000, rAnd majOt'ilaiea oieviinn
fi alu. cnniinua prortiri aiaitoniter dt eflegit de
VI loaootor de poedoclie si oreanta co cou
80% . lar a iuunurtior deoossu re ea 6%.
in el de ai oinotlra cl asoiOOtee I se tor mltloonutor de ooment ai munch dIn denilior proleneau dIn rundurttr burgha'
ed mare deaootiars a IounelaiSri io ra000 nora, in I ouoieou Ole-na moeoi-
tuna. suoi delrcllusi fnoprnvia Innarra Cu
maleriale, mseenit Come. nu se dl IncA sa
Aoente 0lIre t naeem si oájs 195u oolu- mot erialoaoo roltrtt sOOaOOiti ot a stoeloiuii maos, In enua CanutItottnaRapuiiiicti raie, fimarea
P ciel mini burghraii neSarneoti ii ru'
majorltat easiuu 'rntiion pen' (ictenia alentie eeilitlii unce produae. Eni'
mut produoliet IndustrIale os ft de Orsi eri culturel ai o rolul. Toute ot(reis nootul Poputarn ROmaoe, Toute uoeais marole Oie us000i din raedunile 01usd monol- sia loste 000diliite 05, lolosisd Irma Ort
mat mare drout In i940. lar oleotcut confIrmO O doplin 150015 t Uoertrtuu lost ln(ápiulte sub onnducerca loare, luranimil munoliaure. (unetiontet- 11011 Ii a0100eliicti. draooltánd Inteloerea
Supraieieie subbase ale tubo-nr (creso. tora iooaratuiut Stalin aaupra eglI tun- acunOproii riesci munoitoareaParlldu- mii SuoiaiIatâ pelca rl toi mal langa nl In nellA
etl Oruartuo la In U.R.S.S. aunt in 1952 de dameotaie a aaoialtsmuiut. iat uttOttOeoaO Româa, iApfouaa patas. fi inlClocloaiitáiii, sate lorme, apllOáfld ragimcl de oa000tuil.
f_4 Ort mai muri detti in tOtS. mocito i i t inetnut aa dai u dsoie- Steel. Colture noua traatuatus C areavao i, adroit liptuo nu fie indreplais.
Care aunt rorultaisle. ta R uni deis sii. cap5tiaid on conlinut nou. suolaitsi. airo.
.,Oaoflorbe el de ortLI- «tatuata de cereale a fout de B miitarde pu-
alare, pOa bi t ii leI tarltarlale a iovea- insooputcOsac tlot5rii ailaniel elusci
tljtiior, aigurâdu-S5 marl luorârt to loste lneruraa parli ooaoirs de 0505e Armata So. doisdu'se
t
sial drao'oite forma noitonalu.
thun dele OapLtaII,m In tInonr t.o oo
ri InIVVIoItA
Succrsr impo nianteau (est uiohâsdiie in munoilnam ou Iaruoimsu munottoam. 5f
la soolalism. Statut 5001db dá e mare atenite denool. repubttctta untooali nl aul00000. le lasts Stetict f tuuririt clout noi in orafe 5i aale, icebun
Marea Revolutle Soolalista a InvInt In i urllagrtouttur il, is sinstnat se cenad. regluntio t eul000eln.
domoniut litrraiurli, muelcil, soutptueli,
Rusia. pent,,oa In aoci m omentnhrma O omfiere i raooltnt globule su 4
. Su leerm o OOmparalIa te irestlul lia Re- ploluril, uisrmalcgrafiei, festeo lui ai ai. reapeolatu ou Osa mai mare gnilu aptilOcea
I In 50% Sais aarsoiertaiio tuptui ca as prevede puhltati Populare Romtoe ut a aechtl Ru- loe ads. peinoipiutut Ilinceulut consimluRtni al )S-
Rusia s. fo&re soca (orIg Uriaoâ In stars i aosrea le. ou 50-60% la licores saareioi,
ta raps acelga imrlailaVulul to ollior daaoulta rea todusirtei aidreurgice stânli h uirgao o mo,tnrs5ti. reSu Ormuol hoot la borlieiuOea goapodt
tre ciata muncitoare i ltrtnlmea 5110510 dIn-
Cu 40-45% io oa,tofl. su 55-R5% in -t t et u t ale Untucit S outeiiceu ncc Vnntiui naltosui ai RomAn ietnre hi ara osAntloitatsa ftlinitlioa s loan deonemrei
mars aVant ¡ab indruseacea Aridemiel nih urooleolive fi lotonuráltniter,
toare. Sub conducerea daini munolinare
mund- IOumhuoai ht-ut. ou 65-70% ta slecia de ¡oueu Scum era deuuo hotu io duatelaufoer t, de 020 mtilardr lei is 1038. feo 1023 ne R P.R. Conhtelut Crnfral al Pactidoful, tova.
daVOr t de 2-3 ori a plantaior (anujern.
apre pitda 'Franm au000 lu. lt eproapn dublu. rood Gheorghlu'Det, eu pua In (klo ungari'
Aaessiä furt triant. InOSrItt an do in impuorOanln produoltnt de picnic farolera
t' dsceniu de decenlu. n lost oheottla ruto- ft omttemu el ruptutt cate teRCOS de marl-
Odatu co marlie hldr00001rale dala Rul- Penes oea mai m areace nituiot sa- Tooaraii. capiton de pnrOld, dr misiá, da 1550 gi I IIi'
StruttO aociaitsmulut nui000r Ist Unlunli ree (eptetutul In UnIonen SootettOt. bliec. Stuttogrud ti RuilovRo. SO cor oona' ItOnoi prouenea dl nagetcultur u IDONt. Ca ormone i celui de si CoiMa rIeSci leegotul popon musoiinr sanolotlr u
Soutietice anupra itiottlor hItlortat tI los- peoduolir globalu (i roduuelta mang la irai mart hldruorntrate lt lincee tu ARtel, puste 52% provine din indunlrle.
mondial a_nu format le ioma doua logare t i sa vonhlouam Inlanir 5550000 milO a
allie. lit Marele Rázbot Gorki Mtng hsoeau r USO meso Orak. aRr battues rspreasstued d oarooa. 33%. alalutiul noutru de demooralie pcpuiura. ni"
Intl-ti Aptrarea
Painel i. dapt Viatorie. Iso optas de nos-
cares. tapie. ont. ouf. MsS p piel a de.
pasti te so-sambia pe inteeaga UnIone So-
mourn t htdreaenlrate ratnoale ti looair oneace demosaireara indoltrtaltaaeea enea. opuse, un iagur agreslo. entiliemocralie le
frunac ou I.V.A., fi on tague totlitor dt Osnialod ai Indcumâsd muero patnioF r
intuire a snmualasnulut. nlelioi ntoelat de dlsainte de ráabal. Iia CeboIssce Pe Volga. t. 5050155k C canta. auolaitaia a parti floastee. puon fi demorrufis, care grllptana U.R.S.S..
In al dedIca plan otnoinsi se preveda flama, le Bubtarsisak Fe tellS 51 lita e. Atunot. ces msi mare parteaneettatut China. tariir de dnmerraiie pupuisra. To'
tfliemis5taoea hoturionarn ateo Victo- Vor l000pu i ucrartie peniru lotoatrra 00m- isaitnnal era preiecssa de osioltalitot
Vta retøtuliet stnolaiis asaltas tnt dtotre murtren numOrtliut de Otte r seau-e mart OS si mo- vaflfui Saafin ne'aarataicârnau,ttaiul
ptatu a re,urneicr aOergeitoa als rtotot Sieri. aub terms peofltulut fi testet. Anitel
alias musoitoars 5t Idrtnimea munolioare, 18-20%, de ei ou 0O-R2%, de porci eut Aogaeu Inosdern a dauuotttrtt induntrirt vantitli subset reolnr m000itortlor gi a- aeoonomie ai eltatenlei ceint Cool logAre soapui ¿cnslrutrll baaet n0000mice a 10015'
relui oanduoàtor al alunni -munoltoarn to 45-50% dc oat ou tO-i% prinotpsiu
. .
de atumtoiu. ledualrtei ohimleo, industriel rusilor dIrect sua este toloali de Raitut de- eátoace,foal 08 dala mcndialS untoS. alnioOpntO. llncoolut (n I araoOa atri u
actaiti altani enteuna lt mare Isoàtmtnt asrctna de desonitarn a orritertt ntteior a a dsaarumat, [Link] duuo
mintaro o iallorro muet ate tndutirlel prmncr [Link] le tnteresul munoitortler t! It au coettocam muova p550eV iransbvr-
ut revoiuiiei nootaliVe penino toste pu- eumtntsd ft pe oilier sportres sumeeuiui boaS d cenar oir eteotrlct ti dr recuras ta- iarasilue. Aaiuei 70 is luta din centiul ou- mosdiale puculetu ft opuse i rie una Corna snolailtia a agricoitunit p4 ha fo orn-
puOureta amtl cam lapIS pedIda llbnctuto'. de Ohr proprtetate obutteascá a 0015050- sate de maleSi primo. visgerli barunimll muneilosit asupea eves.
Pentru latVia nata is tVtorIe. manuele eiioe ti scohoeartlor. (i te aoelaf timp mt- (beat pruolne din seoloral sooluiint al con- R.P.R. (ace parle die plata mosdiala
Cet de ei rinoilea pi anoino lout este on nemtrl. ree arrera ta ore,terea rapidi a tor. democceilou, eoiabortnot Sirtes st pnimisti lontlior gorpoduriel colecoine l
[Link] 5i -aucre ut o 101110m proprIe. pu- cima produtotinttalit lcr. meltunil 'Si as dencoliam moi drfarte soltura
terra muoaltorilur et Itraollor. il- aucro at Muri perspective se denohld In (alo asti-
macem marri de oirovotlare a LInlonli snriat.r0000mtoe soolallate In ul000rul monomio si tehoio si U R S,S p
Soolettoe. El este letoomii pu baos aiudtu- R.P IS. Apiiaae), roule. 500lulisid In 000ilooul 51 callenalS ta
un stat proprIa. StatutI Souletic. outturtt sootrItce lt Io uturt 00000stout- baourá[Link] dt marcir sau spnilin. Dee. (orma;
tul ptulund 01 dr000 ioni ptuoiltcete pro- in 1037 natoaree prrtlodiiei giobtie te. icitorno Ooelinut, aa dr en o achimbort-
Stuiui S000tetlo. tnturtndu-ne neeoeirttlt rca urtenotor otoltust lotdrueleotrtoa t a pnrltoeetr a ronnnmtri S.O.S S. in et as duntetele sra In periorl eosntsnie oie 300 mr come-otile foire U.R.S.S V R.P.R.. 'lt au deavolllm prio loufa milioecsla
lt Impltstndu-,i rolol stu de oraanleator al atntemelnr de Irtgaltt pr Volga. pe Dus. trasâturlie lt certnlrle eureliato mliierdr tri. noiosi sale mat mull deoát ¿cordai cumerotsi de S aal, brunie 00m- Ioulai losorea tours a namsollon stimoli. st
PC Ntpru. pe Amu-Darta, oarnaoruslguea uilndrno
a e iogil eoonnmtce (undemeniaie a soola- dublä. ituptuaae). denraucrum larg isirCoercu ioclafiatà
trtgorea 000e Onennorl ca Oaupra fait de picor C suainr ai fehniot, coishorerea reo.
ilamutul. asigomece munlmaia u neootioe DI at ridiOum mai depaetr bunlolacau
o mtttnone hectare ft alimentarcaouap
muirriute il cult loraN mrreucm scande aia Românla [Link];tarousoâ na nomisá sub forma Soveomudior. cololeori- malerixia a pupurulol sonseu. pete aporlesa
a uoor putfost ti let gorese lecitof po 22 loiregtl nooieiajl cuolrtloe, pria de000lie' esista md usarle de conslrucita de Cutlet- rea teheiee',tttnlillou, ilasieeaaa fo oonemt Suleriulci real al muaoisartlae. spari000 vs.
pecIna ;ara noastru. Juitalee dapiiea a
mtlt000e brotare. Sn foionono noi tlstemn era t perleoliosama ertoirrropii a pro aneile, taduatrle de alliai patroliler st mi- apesoirrllor noalnafuiui Stafin deaom dea' niturilor fUraallor ocIsoiloiii. O laraollot
de tolgare ante cre naaaoon dtltt mat bonn inter. indusirte sleoiroiahnio0. tadustria de
dtuoliel 000tsilate, pr baos lehololl celai oruotnor e li multni ogelonte. odusiris its coltarna pirlil noI. drmooratice, I' ootabO- (nt001ruatll ei a larfnitott musCtOOara, prIa
peetru mnruntoorno atttemuttti de tritare; mut i. tetniuto . aciguirurna 0001 dal mal busS Salilcole mu-
S0V. Moleokout a srttei In Raportut Cu- In occIre tlmp io- ceglunlle din Jurul ma- ma$tnt ieollle, io duotria oioemutegratiaâ. cOnI g siulurului raoiproO,
nbc oentenie eleotrtce ne Vous .titoa pu Soul pl unotooio al ereusor ia râauosl g atiele. Itcanoliarea aohimborttoe eooenmloe cil
nitetulul Contrnl si [Link] al U.S S S. oS rearo lacan ennegla eiectrloä la musot lolornaitooul. Lt a leVi prlmli co bocu- Ri SI fntunlm pris 00505 miJlaaoeir oras-
fará lsttrtrea Sostutui Suvietio. in rendi- agrIcole. Aoiáet. (ou0000t siM estntu. Ele sust linie de democratic puroolara. loropuren duinaa darnoorslloa pupulanl da liaI fi SO.
rl rllentua rom dr musado matoolinare die erralll ata rngtmului demnorupet pupuiare rolaboearii ecusomioe euh form, de surir-
3liie Inoercuirttca pttaltste. autans popoare-
or sootetlon ad ri ioni primeJdottá. Staiol na tooenti In agrIe-ui Ottraru puste teirruga turne. Numol crocorile oeie mat
r000liosaro ale burghootol dIa brus oapt-
an deeonliu Ounilsou. till minIe remáno-maghieni i remIno- ciatu. Su isgollim de loltrirna Anmalei vos-
aim Popuiurs. airaIt a holorolee urli 5f
In li$a usar griutalt naVire. neludul- tout art mal mull decft In otnclaaloi an- Cuenutielt deolgor oui tolti ruolniela germanu pentro dnevoilsrea induttrirl
101101e au prtmtt ou liru l nu tececouri da too. Mikntan lu Congrenul st parli;
rs. anRief recinta ,i da list 9& dovadts u cuinmntem 00051 piao groedina. XIX-ira al chimice, I. inoadncea& in aollcilulea PiC.
fi, dttpu nom a scalai-e nxperiro(a rSsbsiu- Se pmvede plenlurea In deours do 01001 p.C.U.S. despre leilustria ooustrá de ullIel ial ani, democruilce. 7i ra urmn rtmouoiglieo IS spnella rom.
tui. orto-tu Ireacea mut trutsiot. mai via- uni a cal Polie 2 mlllouna ft iunttatn in sout pi aecinoinu t al Uniuntl Sonto- priecitlar. Rrialille aresti-e comerriule enisroe s'all inturiln alfialonilor te ruuboi fi ate cesIos-
bUS ti ma terris teosa dio lome. Pu cera is- heotara padunt de preteclle. In oolhouurl tice se esprima Ooinla de 000aire011e eco. ,,s dr piida, Remáni.. cara. dee- deaooitat neoostesit io ulilmit aal. bund tor toe intros r dl nrtndur fie clasnior dol-
iasibiiu a Oràutduirli nao letton socialista st aoohoaort t ollo-a 2,5 mtitoane hectara numbs ti oniiuralu paostra e pupoeuiul (Otarundsim. ea Soaso ampi oareaestraeiia de (n arela timp an sca caractre. Se linde in mone i iaOrtupulrdr m oli notion nimbi.
le C5iiCS ris flsptoi o teaeate o orus- de pudorI ate sOatolut. des(Sturtndu-ae in SacleOto. El rare M orratfl dis nou l mot petrel. a devra lt o (arueu a industria da 1938 nolumul nrhtmburliue ou (I.R.S S. loans la l000roar ile toe deaso hml,os mdc-
daira se udes trat popuiaro. Studia chiad outsit saure graodtnsui pl aosieitots t de lus pmotiglul ioiernaitooal ai Ustuati Sn- manici in deenoitu reioitlar de peaoam. era fimilal ii cIocca Ororeeis neloaemnatn. peodr010 ata lutuumncaiou li mgtmlui de
da popar. se buouru de sprlJtsui patenotn 1000sf ormaro a naturlt Io ragluntle de viatico. eaieunsou ti 0050legutor dodu. tubrotnd aloioral traiter ai Ueionli Venir- dem000slir popolarI. ce uni controles spra
si pnpneuiui. nut art inri seirea tuOueae (se- stopt tI nlluu-alnpá dIs pur000 cucopeaoua mont care demonotrsaaá soperiorlialeo lIce, prod000 ea i nattiaproape toteegut leririor u poporutol 0051ro
leise mutariute 51 ipiettualn ale pnpaeuiat. U.R.S.S. oruoulutrtt oOcist!atn tala de orAn dulrrac a- cilia jceceaue penoruasoeae Ito prienlotut nl II Iniarlm reronienil uuOiisiea Porno-
F uurlrea it lotàrtroustatul-uisoclaldt in 0011 de dopO rsobol. clrualolta mal- ptloltatu, juslolo a paitiloil scheIbe do el i sorgee O (u brloeapara000 omptosr pen. duiuui nonlru optiotnd ou fidelticie ilnia
,

èolstoorama sorteoS Inirestate le demo-ru- fulttor In oumerlul de soot ti cooperaitsi pale nl de deuuot tarea inguturllor de prie. tra rat tearea ortenloioi. Aoreta este atagu. espnimniO In tdciunirlie ni Seeoiuullitr C C.
iroto unire popnure.
I

ai P. M. R. Il rapourtcte 0000rOoclut
nioetniupoa pento] parr. Im P000lOit mpe- acrnsco t de rproapo trat oct. depuated ou rot rsrmpio din lume oled un stat mie be-
Oomroti sol etici se Indreeptu tpre on gai is peoeoi ne 1i o isdonirle pea rie de
rtaitsmuutul elalut oraron hut. ente us att molt storia! dtoalste de eáalout. Oheoeghiu'f2ei. tupiisd puntru puurltaiea
Reduoertl esu000s toe de prelori (i re- murtam. p5 care murcIo Leoto l.a dellnit o onstroc ill demattln i destinate in astelei rsedceilor saio, bniariod disripluula dc pan-
mare InvulSmtot. PC care pnpoaeele nt-1 forma boorosot dis
.

Itsuinne pontruapa ira tOvtOgO Io lupIa oontlooa creaI areacann 1047 au losemoct am000slit fi culmpt011 uotlrl petrolilere. TariN din Americe Lattai si reopeotive de malini. mairrti prime, cur lid ii marind viottenlu pellulot impoirtoa
pnntru Ilbeetato. . umutut populaltet. .,Comaeisatui saie Putorea Ranteitot .udin Orientai Ilitlircia, uodr monaputuriis Vniumul Onmertutul nostro solarine toit uretliriton dufmanulut. (Apluaae putaeoter).
Meeoa 0000loIte SnOtnlisl5 nl, oste
a otoetotul de fraI ai pupurulul nuotelto. plua aieOtoiliascoa luoirrgii turi. icr co cit [Link] pomposs u ouUouee,te uetats de media soltor 1534-153g In im ori, an Nr aprepirm d ealeger ile prntru Ma'
Creuterea prvduo%lel I otraatailei mur- priiej ..Eiaoteilieaoes pe huso ertsduicit caettitii do peirot, aloi su put viaa ii dubtut ; s'so Pr000s uohimttaci radicale la rea Adunoro Nalionell Oere vor acre loo
Comal o reootoltn is domentoi reialltlnr bribe a fout ieosoiiutt Ja deovaituoao.-tu. lao-tattoo ca fâiafl Vistuela doptiva a iaroe. p015050'.
eoonomloe. soolnie. poiltlrt. Fa este In torce (Otartiar - pnioisla siriuoiurli mtrtunituo impurtuir. po Ssaa soil Con,tiiuiii a R.P.m. Pnperni
de ioucsuc,rtuei. d.,tiooiu-lu SI in eaportol ere iruapur lrtnlluriie noniru vn veni Io tala umletor electora.e oc
arelaS timp e reootolte In gundum. In doe- aimutian ou o haaà tuhetru mal polenitvut. titter camusiamuioi io iaoaesaair a, a te. Cuuoioirte ton. Mtketan umplu de burrone
iogia etanol munottnoee. a comeellor mcliii aruco i n ioil eivitiaaia. (uru rapire. inirutlo tuiuror puirtoitier din R,P R. Eis not preoleute de i. V. Stsiin : ace Incepot insemnaba rnpretesla loomulata In arefif
mondi. ita a dai n eooi InIältarn tdro'o- ott is Irga tucura trans portuottr. In ai rIo- taiari. (tea ra itaiieti. Itea macled, laus .Insromna
eactncteu t se 00e Ieee tnoestlttt urla io acrtao itrOtp p550eV nOi at In' sa espnrlum dr escmpiu mo tours rlouiricr, 8 cfi lic iupit ti socorre oblivute dupa eli-
gIoa numentlor muevtl din U.R.S.S.. dio / atti In prlutnla otItao (crate. oti il a con- aagaatset'. (IS Ori uruuorio iD2iti. de lenire a dr a d0000ile mat drpanie indus- fraeioanr, uertr muSei, tinti Ceoimoaia..i herenes Urli noasire ir b acrirea p oontnit-
larile de demorrstte pupultars. P50100 1 eeanconur u. onut pi enuncie et tria000ntruurioor r da maClot. bee. eeoon- aunuslu i moirril primo Onu somitubricola. dores [Link] de democrulie pop'itnrâ,
atrolrtl 001km fiuotuts tI ranoturtlor p5 at Unionli Uncini orare o I nortomer e i o-sIrilo tiri oucia;uoie a e0050mtrl noaatre. Linia dr dosocliurn scouteomisinossiee rhlhaulod lemelnlo enopra aoantel pomici
OeCoduirea soriuttstá, efsvutu die Marea ; Volga. po Rama. latee Volgo t Marca
ifenotulis Sootsltstá dIn Ootombrte, a dat ', Raittot. Anssis soi luorfut. improuou eu eemeatote, purlruon In dIrete tui suoi Presuman honorO burghenà. lt f948, rete lista aoSniului neiooelaisleconomiei usupce evealnorotelor db
opueulai smoIctto n aeiato ft tnolnothttt marlis oonaoruoiil hldentshstoe Cstuteoie. cuprinne ji acri eunine . lahrioi, manint. oslomoil ti-sl Mica loo de primeie noaaire de pare care nu c000aole Orino ai xc blu5. r10

eriC. AceustS forts imensu sa Vidtt mni casutui Moma AibS - Marna RoltIod .1. mijtuare dr oraospon. mfltoao roolturs to toeoioare. Aceaata nu a impiedlusi isla ea fuefin io istere-nui aal gorarilmaoim aie a Siraos unit nc celelalis orgunisilli dio
ales In anti Maretut ROebot centro Apt- y. StalIn. Cusatal Mnscnoa-Volgo. Cana- oore baca aoorduluui de ejutor iohnlr, foire 1948 l i9S2 58 prnotucrm in R,P.R. saocil ormaleriats 51 auiiurale a oamonitnr F_D_p.. psriidul onsiru, torta cnnd000ioara
carca Peirtet t erare popOrui 5001db i tui Valga-Den V. i. Lanln - prima to- ai onlabnr tritr100 omice. at onIohueaoil ..irairulai In unhiáll lip de 15 CPI f9.500 Condii dis tara soaulra, lo oadrui oeia- fo s-P R.. an prrgalente de aingeni. oOnnl.
solcai pnpnarola Eurepot it Asid de prI- creer 000muntamu lut reattusit - cor duca tehoton-otiloiilios. ai rolaboe uriiruiiura le dr ira000arr. (Aplaaaa). borarit eonsomior ru Uniunea Souleilco deraodo-te o importantI msnileaiai-e a de.
ruejdta rnbtet I asolate. Aoost ocalean mare I soreur ea onut 5150dm unto de ironspo loire U.R.S.S. ti R.P.R.. n Or000ti 11,1,1 tui P rcduor o osibei de 2.5 orI mli Coil nIel fi junio de demnoralie popularl. muurollel noaatce pnpuiuee, un mitIco
dent ai pnpuroiol suoletto in Isla emenlrlt pn spa pe muri adânolml in parteo euro- deevotlaroa lrduninliltourii snolailnin j dccii io 1030. dr pssle rei ori moi mull Sucoeae!e Is m unoa000air a poliliot ni pulerril pentrulunirs u puponuiui munillor
museltoarr. Aptares pnterntoei. lurli mostre. I artdtcareasio .Juitul dr iraS riment. dr 2.5 Ori mai multa erergie tise- dof r0000mioS le duinrsao fuptulut ot perol- si ini Irircasialu lui. o manllrsicre a voinlit
poast a Untunii Savintice. ai de ruttort el pcpnruuiuit no,truu 5051ro sob 000ducrroa 100uoàuuiui cousina dr paca,
Niotos eosntmeet In istorie sa s loot Vor ft teitpiotor iorrtri te itrgtm p de . teteá. it eotroa douu ori mai mulle isasiurt
Intrun itmp liât de scuri cierto t inflo- ' onssirutre e poetoriioe maritime Leningrad. Oumocit monoit din tOsie Itrite prtceso dn t9nt it do humbec. Ohenrghiu-DrJ aplica ou larmiiatr isodiá-
sf15 liât de profonde In dala totoror pio- Odesa. J dasno N000rnoltsk. Mahact-Ilola.
oli nudelda la oms tereac onu ruaapuier it . Produolta dr 11101 a depusit co mull nl. sure Ial Lenin fi 500110. mega ou hotorlrs Tutu-etat.
mior dc po glob oa Marna Renoioiis Murmsonk. Rtgu, Rtalpeuta. prroum ti a ecciinmioaa U.R.S.S. El cfd I caceaste velui din f938. lar a nuloiilnroa dcpusi pr doimul lui Siailn. tApissas faraunsasa
aSar dureaal mtaote fi gte). Tot mai poisrato SS nidioá cud de lupas
Ooiiltaiá din Ootomhrte. tupo dom nietos oroortlor madures dIo Exinemuil Orient. o ai
goranlie penlro no rnliosren pOlit Is turne
o premioS rentA prnieu Initnirra t the' imlilor crI moi 10511 010Cl ulloa vitodait Po bino C ir000is elor ente de C C. ri dru pare al popcalrton din ioule larils
regim no a tutet supon obIer dola cutieres n at ctnottaa rtnolnai se va deavolto outra
r00000 buS n teguiuritor economies n Rumunia. P.M.R, in lulls ao.. ne deliniti0000aacum PO cmii, lmpiedioau'na rOobolcluul flied tatui
la utor ia0000ari tI battutI alti de greie, meelilmu de Nord peniru s estgoraaproot. puirrea inataIoiá (n loti 19554952 cunde dl las peetru 1993. soul holsrlter 1mM tolioourasunlv liai ioteresate
Cta cereale (t trunu met memo boletS. ! si marna nrlsterrupit a popuisitet, luire.
tor. dar I blunt. tot mat putiemir, ea rs- prinder lIre t tcnitrrelor Its Aroilcu.
if: YmitiiiiZsie ne sro(und9 lacintata al rittelnafulul 00mm. Cllreir de oontrot matarte erta msi farSi, fart deceabina do
gimol acolcho. iApiauia tadeivagats). dt I Il h l;i str ptaoutoi de slat po 1953 lu ta rouA dei politice fi crrdints rotigicoto.
Touacatui Stufin a aralat od mincannu
iOdioeie rladipai ai deavoiiarii 0000e.
Aaitei. is lnoui siCh Irtisso ntmtolrlt mtot o s s.s. as eoprtmâ te mt T _ 0m f929 ti 1938 asrnmnile prroarutr fe pianul Ciscinui ft (n
.
orrilerra , uJi55l: onciioce eau pionut de et000nilicare fi sont o continuare psstru paon ere cecaruclrr g00000 t de-
U.R.S.S. to al dottea egebot mnsdtni, 00m
venlooiol saltonot.
tu-tau tmpsrlatt(ttl, a me-lItai miar rears . naltnnut ut U.R.S.S. a oresout inPulS de 1945 orotto i delnireprloderi dircotS n auruisiluc prisnilor dot SOI ai ois. moorsilo fi ou ormlrefin noitimbama regi-
fR51 ou i comple005rl la mil dl loirnprindnrl uspituliat, cl opaoorna il monliorrou
fe local atâhtrlt fi sdrohtrtt democratICI. to uutu. ceohl.
s Scot iOa denprtedrret dr osptialinm a La otuhororen icr aa (oat ivaii (n don. tabear sa000tem poracu penino pace
usai Melt de furt din gorvpe 51 stalerni- opoetit 5u- deoaehtm do ârita capitalIste Si In La o onstruir ra odor mli multe dis sid erano laoluril noi intercosili din 0000m.
Couards tes. onde maloritateav.00t- 50051e lo treprir drei 0m sollt macetc aiuisn brie f950, rAnd s'a spreMi ptnoul olucioni arr drep ilonpaOn idice masaste popuiare
ciesa regtmoiol de demorroiie popuioet. kutot naitosal eats mouth de otanete na- aehsie ai tilinjilic at ijolunit Suotritee fi päna in plioceno, s'a usai crama Cs solle fa tapia peeinurern li narna pacii, Fenico
fe tarai Isrobirli popoamior din lurtie rn ptoaiuioure. in UntuseO 500ieiicu tntrng or. sub forma de i lurarlo emtotene de iabrioi 'ternos fi puaibtiitali de dranoltarr moi peaisiumpítac eaunuinnanae hoi mnndlaf.
foetale ft dependents. a aoul icr on sou stiut eallonat raie oc bun at oamootloe le [Link] h forms de I iarsrin impte dr rapidS a Co 050mm i nalionote, dracopeelie Peinorm use, oceania CiScare nu armarrato
ci poismole auánt al Ilupiot de etIlos rerenn- munoil. ti primeso mot putrimi pedro au-
(balta. igraoama orlatI aisiemuutut 0010. tlslarerea 550011er pornoeale materIale ti 110 te dcal0000râ Is Inirdrirra noolelisi Catini 5i inslatalii, sob lorma proleliurit in Ournuf nnilor 1951 i f932 fI 0000re. falai dob erirlioa pitaiiernoiui ri inaiai'raril
eIlSt tmpsrlullnl. Violona macrIot popOr oultulote. lar o plirtme rote deniteatt ISv ai le mifourra stoheeootniO core imInam SI d ooumcnla 11cl OebsIne ti allele. tieuns In depplirru ptanoiui its produlolle oriailomuutci - ea ne timitetoi ix Iriurile
demoonali ceetelul pta1 peniro mcoiiesrsa
chtoaa. Luonurite orsitte air aociatinmuului din ioduslriulu in 1951 ci, 4,5%, lar In primnie parti. buce 5019 peillolo mifoarse erneut-
gtrtt producilnl socialIste l altar 50001 dc piosre ini mai more. Unilaita mnrnta t laniross tnt u Csnsloi OontreMacea Vea' Irri trimestre lie anuluui 1902 ru 1,4%.
Pertoada de dupá OSI dt ai doitra aMO. politicA a nooiet5iii snnlrtire. prireesia din gea. Hideorenirnia ,.V. i. Lenin", Ccmbi' portos pentoumosiincosu pacii Sr dread.
aiabOi mondIoi esto o prrtoudâ dn nitietre Trono iuracuraoioris lira a ptusutui pr
Dtmoitosle ra prtvirn la cl olnoilno pion im popnamie U R.S V. p patrintiamui io
ou noäastsie muioi oaptiaiist mondial ai Clnotnai perna murire a000tio iui notional rani pulersicele (orle motrtor ate unoin- natul Siderurgic. Oh. Gheerghtu-Drl" t f953 0O li rS no dopaS alioliior nivotui bcfie dc minoucea dlii porinoda pniceuiuf
Ueisa Cocaaehirniou itnnedoera, faunoS de seuiui f903 din pi000i 0100mal. apropile. eushal Rendita ponino traos(orm cesa eaa,
de crettem conitouS a foncier dsmearailci ai Uniunii Sooieitoe osi puits ro 80 io itlii seriaiisir ralnnrmii, leesnucentrela Sala Sangior luI duse dcrtoe lut prrvoeui Io ptonuui beiuiot isaaperialla tborua loi olvlf. dosacroc
ft iooialtsmutui. rreoternaaulartctut Psritdoi Comuueint tile Somasia c'a dn Podum (n Regiuoea Aui000ma asesare die arma miStare merges mat
s' ciooinxi peotro anui 1994. iApiauzr dspastr g ueastcra
50id Id il essouut sub ioliuenln Mereiuui Octombnin. -ghiura, fi elle tri mo g hidroreninair, la. )efIfl leetamtcor,
n A tari, m sroin tootrirurl [Link] brios da auitooumi000e, an complex peleo- Puaai:ioareu aoenioi oSmotic va dc' in I urunoosir S peegutinite in oodeooa
ten atátea 5000Cm. ial utâtea olotorli pr h i __C reare a Pariidoto,i Comoniat din Roma- iilsr ei oleimlo. u, nmire tamleor dr Ieui pinCe inlOpiuirsa planoiul Oiooieai Inside C ongroau tui Popoarstor, or 55 ca tos in
tietmut OonstrtiOiiei pantOe. l treotrtt 40 t tá Ist a0000e ti iolieolriorta istorirusirni. Scormliris la Viena, al prnguitrau ong
treaie dei. aootatts Ca armare a erefterit eioatoiai mateetai etstauiui impririoa epueiunlnmuiai al es- ioniinindomeriui puna dra(âfunare aconsirueiitinr.
ugrieulturli Sau
aulul Naliounol pustru puce, docadaee fld
risdutrea sacielt a tri i r-rn. g oattoeat ai sameotlor manco i a imbu- foemismatiui in mi toaras [Link] deaasmeni importaste 1000CM, Ou trole ou prevad 0511500 Cifmt:de oonimi ute piasuloi po 1953 0000anico 10101 dé aclioltale u mamsiga
naialirti dsaerolr Il medicate. mOrialiiatea din Rnmieie. o deaooiiace mat rapidi a indunirint In iupia pun truapues rea p5011.
«sua. a a oan,ultdat unItaire morsi-pn cosdiltile otimuiton n'ao loll dietce eels SaInt a
i soteiSiit au lt derereste ne000teott. in aluCh 0ml ant,
t li SS
Partidal Casnausint la piafládtt ff5 Roui mai faoarahiie In aoeail loi, mlltnirrinr dr prnduolie, moi aIea a indus-
bel rosaimoliet de maaiei, u ieduticlri te°r=Tm mai maca la gnats.
ttn
Sontalice.
poemi Lt i lt pup
t mtiiii manioc iupte de niais Cts Rnmánia infine RomioaOui cace su ir cottica sprnape prirOlilere, a todusiriel niecirnOeholos
18t8.-t9t9--1920. f5 (asal acaniulut re- Cuino Io 1938. repreelota aoui acesta iodueiriei msltniatetor deconsiruolti, $ a Sur prnint0mpinnceu rtaboiuioi. ami.
pn se. Velaitenar pendas Is lar anoaeie a de Visti. 00000 tui crnmeioiru, ru noce de nalura u-
in prrtonda 1946-1950 sa Inittoti ou 250.050 ho. A nreacot cooaiderahii p lu' Ss pesne de orofterru prnduoiiel gioirete
cuoco, mainte de toemos. nel da a putru. Asile!.mace deavottam a lust ieouismtnout.
nom gruteiro tier st aiudonitl,,r esto
Macti Resailufil Sastaliale die 00Mm- prilli. outlioutu ou ptunie Indostrllir 51 industrIale in sootorul snoisiloi ii on 010cl inloturo innuilahill Ouinaruo .hoaietor, a09(
fee piar oie-rient. Foin aOeaSia, ootomui de 57 mitloane. Antuet in U.R.S.S. lurreast
e
a ro 24 Is nula mai etnee derht n000ion pro' imp ou tnuOslc loiliuirat imprrlstlamui
pemdodilet teteegli industeii a UnIurnii So- 5,5oo Elitterarea iurti snasien ib. catre gin- corres' -e au drpafit le 195f clauto fo pianol OiSOiOei peninu sorti 5e _.P ostrua iniutiura incoltabtiltates eMbuai
apnoiatltit ou atuiitt nuuprrinare rirann Arrenta Sontettof, coutura iurOds'
n lettre i oresOot ou 73 is suN tala de pr. t studi mcdii speriate. adioe de 2.2 or! mentaIs In 01$. pupurutul 000tra ei 0051e ntoelui maCtm albi in f938 ta gruu, fi 00 23 is sulla bula de matiadniir prniinni. feine trrboe deafliociai ianPrrfalfamai' ne
rionda de dlnateie dr ruahol. mat mutt deoul Inutnia de raetoni. comiout ramanaOli mat sui, nlooioi anis nere pe f952, upeoplindu'se aMIcI de pro. Inoc;a u000nol-ul Ulutin. In lupia Impollolou
in 00m Oeuttr ru 1940. oentlul ralionut suircosrio purittiolul nonleu cure eu boul lie. Suprolati Outitcati nu p orumbea ir re' diiojia prnoaauiu i Orinois at impooloiicmuuiui, rolut 000duollor U au
Aoivatmnnie In U.R.S.S. lunoltoneazà din el fonia 000duotinure in lupia peoiru lItio mni mila dectt mamie d8 r9altui, Irtleu couil
el URS. orenoose le ISSU Ou t4 ta auto. 2,950 de Intitule, tabo robar e i teattiotit ococirulrea f934, Aooeata ca purmlte atingerra 0e us- puntidnin 000luotlie.
re basa aoeaaia 00 cmarlñ bunusiurea ton- stttsiifioe. Numarut oumenitor de ,titnlu suInt toi aitiea sootaiinmuuiuui Io irra000soru. Ormai io urmu doouoii uriiouiicri' or leS- aamblot induatetet in 1953 a eloelulul lo im 500jur trite dr atifel, snitdefe 00-
suade oie Morii Rronluiii pre- muninte il drmocratloá dio foile
eunenitOr marrtt. nloett,i de treE Soma tota. uttimii an! a creaoui a raspe de deal oaeul In cinotnal itestru anuf f954. supIla
lt a oeniitirttor mtjoctleriiOr ti fanoilonuri- Ort in aso i946-t9Sf c eliueill e statu- Surluliste din Oclniobrie. S- aorratser bruI scotailst Inigrioilt' Omulaies Specilto anledualr lei lola da ilsir n au 00501)11 aiR da gneis de musei
rum creo
i oralavrnttar mr iá rontirruorenrll i Io tui entra deaoaiiarea satiate ia'aaetdio at Croas SIstro iara semtoOiOnluiá, Rombnia a turf, imp roam lund ig din toisluf au. Igrioutiuura in redocila gtobuta bIlla ou roe umile n rare ti-au dua
it a tarS heerS. Poparut remAn e pra(eiet arsbitn. fi 50 leVies eomonttif ret. sob
l05I ou 62 la autâ peale ntoeioi alise In ta 7.2 miiiarde io-bis. fi in 1953 dr 83 ia solA Isla dr 37 la 5519
otarIo po dentiorte naln, [Link] i nouieni li anclul 1952. pr langt Ocie cren terca gmutailt sprollice a indosiencu
1040 Cet mat m ares000esa t Citislei 500101105 isdrpendre;a i suinorso lisies sa. Tara pesie 1.825 guspodunii coteei inneats tenir, falo it eagricuilur u oste delerminala Pn dr n pune. aoraie partide au le toit
In i952. IndOstda sootri Irtreelir ruaiS uooaata pertuoa co Ii consttiure ecoo,,po iaoe punie dio macole togur i IO- c'su 5111101cl pealn iTOU toi000rtfiei douparle dr rlimui rapid de draccitore pn enOciplul fintumii Souinlice
dudIt dc 2.3 ort mai more 100M In circa metodetor dc pro d000re ii lotoetre a rcsoiru fi [Link] ft reiultii acte agricole peniru luorui Is remoS el Pd- incunleie i, lar pe dr alte parie 010 rumuora demoorutlo puputaru, din nuioornele il al itelior da
IOdO dIn care prrdoolta miJlooreicr de ecorgial atomico. prinaoeaaia . 5111015 ni oiatinmuiui cuoric latir ian din sorti al gre.
p mdioeiie de 2.7
ori. ist prurdorlta 05150. irhnira saotrttou au itchttiat monopuiui
ort mat mare. V.A. lo Silt de prieieote, cotabuearo
ag ieaue I ra' manlutut.
al habt ra- in domroiul eiroulaliet marfonitor, mai
roo Io lurm aaagriruilonitruuur ciare o
ubuiroil de dma la, a sciluail devialorllne
run a lcuuiinvpic pi5 porta
te o d Coelam de 1.6 omeelu g au dai o puise- o aies dopâ relorma bueeaict die anul 1952.
D pl roduolla toduttrtulâ a uitna clos iOolluru ulâttiarilor ta raaboi. A'rdurt p0311cc i 000s000ice caprtmá beluplolia o us000e I, ou tolla opoerrea do o9mapia. Vaatla Loca, Ana Pauber, Tre. a StabIl li a pIerdan
alvelul de dlnsinia de eta- Seri Gourgrsau.
o io Slatul Sootnito dsaoott Suora to oemetari aoeota rrtaiii sol ou Uniunea Sooieiioá. elemmnielar dufmase 5t opOrluninie, al
tret uni ca-au Urmat, 1040- i luortet le aooput lnioetrtl aoestut sua eitheraioarna nuaairu, gi Ou bate unte pela- Pria deecoifarea msoaolsunii sgrirul' Ant buurgh nelasaru
bot. in nrai mie h a
inescol rtlmuet de orn lerecur n on dr nnsrgta penlru btoete poporutul. tens drlu lodapuriaia Chisu i pOsA la Un' p000ua O Ilmiilnars imbunalullen uiui in lurii, pnin ocearne dr sul siajiuni dc stratlul tibtriallior hurghrocÇrmornaii0e
mu-
-
taute comal le iuta os 000strue- utoutma patniOa a ensrgtol atomiae 5. gaeta ti Cohesionada, ca prinetta sunitmerlela produsrtoe lesilla tini fi herbare il prIs ooenotldaeen orine bocul:tacgui indepentienlgi
po fi do inoftlOmioie, 0V ii lo pntolnta apro oeInieois, Fris aplicorea din oe is re mai I talio
fie comue tinde nettmttai puters. omuiui asupra tor- Po o dinlasiu da penia 15.000 bce. Sa VIel orunttoOuor i ealimasle Icaosel. tuno a agro ft amomiolmotul,
ParcUl dr maSis -a site a coesuat da irlur et omenia ra ale satarti SI desohide le Inunde (amitia pupoareiur lIbere, nieirnr, ttrgimut nosieuaoor du o dooseitiif imbunotati rurotumenirie i Osortoutturs ne 00e puMa 'di par u!u

ori prIO comp es Cu maaIei-uteits tala tmaoir ti puaiiliiiiaii urlala posino dra- atlir. In trunla ou U.R.S.S. iApiaaarf, SimIle ntssielil puporuiuui. norntiril mn. Ii t,iucinmrle tooarasuiui Di'Ii
2.2
nuit. mai pruduOtin.
nuitarna Inrielar de prnducite, punteo pro DnaoOiiarsa nconamirsaiuriisoantra Cri st cnpiitltoi. Asifei. fata de nido eaSe eoolohnto eoustrf. Pe luoea mtnirii prootur.
tiri isdunirluio ft %itiOote se ua polso Soi. 0iltO
i

AceRe nfra iius r ennroosn la co grealut iaheio tI cultural, ponilo- Inlaptuirea su moi depiodo de lunte rupiiuliaie Rio' da oaflere. In RomAnia mohr, ta 1938, g luru io 1033 o mai I lunasp000ta Inoire n
ni PCI;
oaOantuptbo t In U?tne Snolettoá socIa peIn OndoIe li Ieriotin o oumentlor mueott. oadne imprniaiiate tu pOi as Im tedice It- la o noua Ii plutritiol
i ltuaeou Ftrulut ao-iVi at otnilint a ajuna (n itrirea snnairu econamiot p5 cumul io- alrm oniOnt prote 1250. loumaniior munch 51 ia laite prod uuaarure leoredru-e In i0,01 -' a acrolor itooilds IrS-
plail rund pe dsaval- U.R.S.S. la 800 miltoans caemplare. orsi. flaitamulul. OnmSnia Sur heao'mcsiereaaot sea tart unut aoeaia s'ao fasi ta 0051110M iodeal0.
su eel mil molt aealrabsli di,. Ouropa. la itleaee Ilegume, ele.).
[Link] (ConStance in sog C'a)
 Nc. 2W
4 SCANTEIA

A 35-a aniversare Candidatii F. D. P.

candidatii viefii no'
ù Mari j Revolutjj Socialiste din Octom brie I I i conica papel
mundIal zaca'
aml P

de laphe- craie-aie- pecltl (elette1 la(

Cuvântarea Tova rá5cului de II

_, -
c ti.,,,aspuJs tororfiul Stalin
I
d
-
tovaràuIui Miron Constantinescu
di, p,9. 3-a)

.
cum U desfào,t IegrIle t, SUA. (te-
roare. PrOVOCAn antimuncItoretI. coruptie)
care000dus In f ruotcoaceotuls tat po rive-
tri; triiriturtI .ri eorrtrim po teratul
5V ctorIoptldloerefetl Ir. i
inuiltarist Eisenhower: atmosfera de
tee-care tue-litri I de deotrfbrilure
Josif Vissarionovici Stalin
Moscova-Kremlin
Oamanhl macoil dia Capliaiz Rapohilell Papalare nanans, Inicua Ill
salemsa lachlaala adel de a 35 .aanluaeaae I a Macli Revaio(hl Sratailzie din Oatcm.
belt. va IrImIt Donnez vuaeiea. iubite Invar$e Stalls. lavata, de lupia nl ganial cao-
Ii sjtciilnitatul popacalul na

I
eosina. pr Ian
Cu

ezinrplabrlu)d0P.110j
la-ii
l
lin
I i i
dii
ee
haunt aralmore Ial Lenin, n iraaaalla piel popoareice peniru pace, Indepeadenlu sa-
eiI:i: ure1 derifriour furiaciriv I cunee-o 01
lioaala. denoanalia cl satialism. aciaiul lar ResAlait. calle banale 'II prnhrO irens(armrc'
SItva(IuugrviUiirnPrIllrfdevj,etof De 35 da ach. aleo aaitidiva i paaiea prima farn Is (alacie de eenlaul peniniariut ulalisIR a aRnicallacil, na-cadipa
eua, aaiaaaii de gioe(aaul Poalid Cnn ecistalia I Lenin pl Slalin. atela pealelarbiniut I
Ocureuleu ItimLilul ràobol mon cvlahoru rea trfleuscä Intro aoriste (Art au is leeaa (lanaI anisa ne duca la lichulducau ccplautaeil emulai de unite am. aeala name. aiP?:aa
filai - G il aponta - se lovepte fluor mcneil dia inheeaga luma aal eacaceele li io depeade abel sa(iaaaie Ii denacea. dii
nomo! de reelsten(a popoarel oreare deep trecullatav rintul necontenhtulec aplcital SRa de ini)iaiiva. poterea sa
flu
fornid br, Pe cure ,bl000dele Imperia 1151, aalsa I Rotitiluflelvla (I libere ni leelatta. umo)le,
f I mt d hilf di Dc 35 de aal. aieagal inal)at de Matez Renalo(te norialteta dis Ocicmbeie inca. ieamda
'mii° i m
pOnet. dar l de reolsten(a In frettera a it et, (i ri I RaNcIe pcpnareie dic Ic ieeaga lume la lupia pasleu n en(iscet a ii upueacea pRall. lct °,D.P. cetà)enil au lee-hall eom
IlOievivIgermuo il (eponec. curese opon doua lendinle - o poltIcà penira iniomfu iaaaaa i pachi.
Viciatihle ieiOeite ob(lnuie de cam enhleavielit i Iscasstruieeaccmoc insOcial Cae cane eansli(Oe nândcla paititl canile.
de provocare lu raeboi a Im'periaiItIior to sic
'°it
tim°i
leGal
dt treiIh
t agesIuoiI dezirinluita de aprieta
liai tau
S1U
1a
za erna. suaceconien it lacha d ends. len a eJsianii S addice , istarind accIai logaeni
mandial ai pacli Ii lavind la pionaelie criminale ale impeelalililice [Link]
a eaerueea cm eniteaiflttassau macal mundial. in lana ceaslti, da-anal,, ca Ondioal
mpv trivanlun il SoVielice. In fiontecu U.R.S.S. - (or00000trasta
Paperui ranaa inianpinu maeea(a ei da 7 Noembele na penea mal ecnmpa age- Manu)) s) Medalla Mmvii, )esaieatea
ciar 5f term pr ponIlo poiltiell de pace Il siahasov)nli Eleca iccdaehescO. unte loa
Exlsten(a S.D. Germane. sveeeaele ea p rielrcle mire popaare. Intrragaactivi- bas nueaaaa . Ei raie paesi ientcaii berlalea si lndependen(a i aeiisu.s ire. chiinrai urraca la iAl de ràabeaie. nitangatu
e ab(ine In ecccalIdurea sa economica ru tate a politici! noterce Si interne a gu- lazoril ai patulul li via laacunneclan eiabte inusinele si pe oaaareie camini neanire. n)ahaacvisl Oami)ra Nilo. caer iaetcaaá
aJutoii U.R.S.S. cl In coiabcrore eu a. vncflvivt coviru dovedent caces t luoru. 5e senelale uail ceCaneituc lii. in vuall ai labatelcate. le daiaeeaaa Mar11 Renulatul
in veRbi analai 1955, leaclotin101 Çee
rile de democra(Ie popolana. connu tilnun Poporui notte-i nain udanc atemnot In Sunialisle, aluhoralul isieeua Ilonailat lt apeijinulul Irala-en al Ustunui Sunieiice Ii al 11cl lanuc, cane a aplical pvnite priiesil
factor din cela mal I nnnmrale In lupia In- cvflStrUC(ia pu buRear e- aduce not suc- Damnauiaaatra peteonai, iavaeale SIMIa. melada lean Baneee. haneia peecea
trngului popor gnrman peoirvun tain, da-cene In creltema pitoni enonomlena (a Pe deamul deschla de Macale Oelambrie, laminai de InvRiatoea Ici Maas, En. gas eddnie eulee)iva arl
ei., Lacis. Slalin. sub cand uceeto Puriidulai Mynah otean Rnmgn, Repablica Papa. e-loiR de
mocra(le gI pace. panini a Impiedicu cain- cil. Inridicareaneconte nuS a niveiviul Zldaca, länanvl muacitet Trader Papa
Vierta mtiiiarlumuiul germac . de cmi - ceeucncoun titus (nial pvilticll lira Rsm&aA aiutati decelelulie (Rei dt clemocau(ht populara pu Irsiecu ballotte in)Ideàtat agiia)nr prnita inlacátliteg
In Eatrrmvl Orlen. miInieunen ngresIu- oantre . lAplauze). lealete spec caulaihan. ace)caht, canttenl de alunIR al callana cd
he a tmperloiiumviui am encan In Cerero Luptu Uniunll Sovietica pentru poca Gesiala Dumneavcasiea i carene ,,Prabiema lacets cmice ale enciaiisnaiui In peel. N. Salagranu. oead. Balaca Ripen
n a Impotmolit. co loutS folonirra burbam. Incepeodo ta cv flafiema Putarli Sovietica. U.R.S.S..-. latualcale dacuinanie ale C unarten lui ai [Link] ei P.C.U.S.. caeRniaeea serl)innal Ora Bugie. uampaaiteevl aie
1w bombacdamecta anupru populaliei pu,- tara dala (Rurirea au a unnat aceeall linie casulla de Dam scavano leg. labhin lcnaeane Slalin. Cucstiiaa panico conseil musnil Sacar. Mune))aci. (Stasi moveliati: mello
alta. lacercacile nrmvlitn d aaaupun e p. forma ai viveri de aprirare a liRe11 impoiriva dio (ara ecca irauaneeta at iavae de Invalaiaea, a aeflig de nebiruit In lupia paaiea ieuiaall, e) suai caned de Icaale al dIra
porvi correan l da a Iniimida pep aroiz)riiriicr lier Il peovocoiurilor la anbei im. are ei enclalism, nr inhuma- Ii mai muli mare deeta la vitlari acauae I puaS ii a suais- Inn nuosile, candIdati) virIli nei, uaedidetil
chinee ou arma bucirriologic asvntcon- pnriclilii. ilamoini in iameainlraaria.
damnute cv indlganre de teli aamenii cina- U.R.S.S. demunca fard enuiam In falo Ca ptilelvi etici de a 35. aacivt regni a Merli Ravuia(ii Saclalicte dis Octombete 1'nd(de)il F.D.P. se drasebeac radIcal
till din lume. raca Opiijina Itoirirli preme- mmli lalcegi piunurlie uralte de imperia. paporal run unease ilIaca. habile innaaute Slalia. ea anged mecca In lais esempiol dr cand)da)il iaiaean par)idriut paie-lcd
tul de reeoiu;ie maanlat la O.N.U. de 15111 omericuai cam viaaaaà demina)iomcn. etealocli al pup urululocuhe ii cuareaanalru ea tecamunie mai. nanonle Ibul dis toots boeghece canr - ala con i-a einacietizal
dniega)ta U.R.S.S.. In fronte eu toc. diairi p coblugarna iviurar popoareior, patetlie nula la lupia pecina lei aeiteaaan 11aug a maaeiul leoni al BaaialIsmaioi, la
lopin echea triumlvi caver i pacii in lumen Istteaga. t eeoniu I S(ahin - ailla limp cdi duteaad
Villflaki. Poporul e nrerun . cure Ill epara aaieaad in picioura lcdeprndea)a rra)io campania ela-iuea(R... cuciteleadi ca alte
eu un erniem cradnic da ceo mol inalia aula ai suveranlialnu da atat. Tealaaca a 35' aasicee za acaMar hi Ranclaihi Srataileie dis Oatunbeie i gIlet)). Ii lic gasese jura vS le nur li denn
admiralie ivdopenden(a painel saie. se Gluaul diplvma\il nrzovir lic lardnonn t Siacá lsva(ninruial el aaeducàlneului aaasenuiar manch din lumea ielreagfi. sie.
garni trait al aanlallamaltal. paaIcleie Ii cci mal bun peieieo ai papurulul uosina, (oli i le loe a noie-ne de peeesl,iusi dd
bucvra de aimpuilo popoareior iumll l nu dIn flou la Oclombrlc a. o.. ianeaivaea lai (rial', Candidalii FOP. co ngelurd
(coupe nielo tadoiai Acavacuce nl pacea Adaflanli Generale a O.N.U.. cecaad nier. macetc Stalla i proe-inianl. Sapreicnilaira Ion mnnal-pol)
Ii viet Oriamrr iota. cherra armeior aiomice. bacinriolvgica, na- lleS, lnunrdrera d acate ve bucarl In masse
Team Icone-mile lmpreiailttiior OmerI- ducac na tourmarlior ai tachelrreu paciuiui se beseaeä Pt adeodrel prapagandel engin
coni de a loll din greutallia economlee $cll. Din nov lieperiaiiaill o 0001er il n mulal demraral-popolar, pr lapial cl ei Ria
Pein milita ritamaaconomin i, pein impure-
rea de condilli Inmbitoare ecnnomice I
usturatoarn Ifilnangem p01111cc II mvcuia.
Pvporvi noclru, cum a cononnut ta 1mevi Adunarea solemnä consacrata ascund llpsueile si greaUdle evis)enle. PC
(apiul el inter nenbele pone-dalai venIa I
polli icealinc (Rei, au po tauaaa lt rene). robia Il lafulr im periaila ta. cam conoz4ie
tat decat ad adancaasc atontra diclilie, SA
Secuela (eaneanuiuu ii aecOnOmlcaapie lii
aStaal bucunla muficli libere Il palnlcn. ente
gaia fiR apere din 1001e puierile aale iacea
celel de a 35-a aniversäri lapide sale ecisil a drpiicä cencncdan)Aa
Draeeea ee)a)enii priunse e-SerIche pensa
pechee leiähiia(e in Maviienial [Link]
cupltollate. ta ag ravno n Crica generala a
coplialinmulat.
Conta acaloro nane aamenin là. (Aplane).
!nflpirá[Link] din eaemplul glories al a Mani Revolutii Socialiste din Octombrie dcrpl n eealiiaie a ciihacalul pollici.
inceedia)lcd anon anenrera cae-en) Sara
Maeevmie eaebninice aie Imperialilti- U.R.S.S.. via-and tara novaba peeondu- cIne de a gonpudini pl de a eundace (lea
la eameeieu nl. la icc ca duca la iargiraa aciccul abc tncercat. iovaralul Ghearghia- In clnoiOa celai da a 35-a aahcensanl [Link] ai R. P. AlbanIa. I. A. Bernice. burile (Ini, paparal nanlea iii nani)estd
plelil capItaliste duc la tteamt orareae i. Del. Paetidui louncit crete SornaR. eralca a Macli Rauola(li Seehaliale din Ocian- pen cainilier al Aasbsaadal Unianit Racla- cc Icaià paleteo holà tinca na de a ate-a
rin barierele oamala ce le ridica Pein rentra cina muccitcam. camecil muacll brie. da raaee.a)a aárbatcaea a cameahlOt tice, Lia TaIs'hui. pelmeass 111er ai Amba-
pmluhhsdenh, a acut Ian Jut dalia andai R. P. Chhncae. N. P. Sulilki. a. s. ca lennilair polilica paclidalal a) gavera
tptul ea impon enpoetal de maieriule re din Ramada nunt hatarili as ablina noi Ii naacil nulo). de e Indeplisi eu succes sass
auaua t nreena in. de armameaz Incechi 1eoinucea re la luiáelrea sluiolul de dama. arahaan, in sala Ahanralal SFR.. a ada- Spanduelas. S. A. Pivcnarae, cenehilerl ah umile pninolui plan cinuinal. de e Ina
Il pein Inicedlalil de ial Idol. Accu lv. eralle pvpuiacd. i nconnteu Iena nnclaliamu. tiare rat cmnaaenv acaB de Caceitatal Ora- Ambusadel Unlash Sachetice. A. F. lao-
11Cl eeoas(enii alaiai dee-aeeai'popalara
cnr duca la ancuilena ecateadiolillor In- lui. In Iniarirea iagaiuellnr de pelaienlecu arrane BucuraRli al Pariidalal Muralla- eem(ee. repratcatoat cee-ea-ial ai Ueiunil de a dace la viclonie cueslruinea sue
tre Idrile impeaulinie. Civealelle tetre In- mama I4nluna Savleilca. ca Geile de dema- sean Roman. Sovhetice, li MII membei ai cucpulvl diplo- eiaiisnaiui In (ara roofing 1 ei ini mani.
tneennie dilenitelor- lan imperiolinie nu pal cealie populaea din Europa ti AsIa. La adanam av huai pacte aendiheatanil nahlc. IraiS asili dedillo na de pave, ho)àrbced
ti Svitate Il pana Ii lel miel ea Bel- )Aplzaae ladelazgata). parhidulul. hchemhril guveenaiah Il al Pe-- Av participan deanemeni [Link] su de a apio Io ciadorile ueiapuloi macày
pio. Olasda. banemarca au iccepui za am ra unelceconin nit pente-c Iniarirea eldiulal Mani Adunan Nollcecale. uameni F. I. Gulikav li [Link] N. i. Ria- al pIeu i souiahinnaiai iv leuair ca e-area
cidlee giusul cvaiea dietciulol american. U mai aeeaaen de deagvaie da ntihsla. aga i cuilaea, stabanevilli )i lancee. Sanirilue-, pecIna a addähnlei vIdeo
Cu aGI mai muli nein de a(lepiai ca (eel fleebinia l re000c clinla pe care ieauinaae nancihSni Inunhail. eepreaneiacll ai Fart Adaconee a (net da-nabina de toy. ¡tas lime rasbainive ale incperialiallier enea
cupitolitie muri. avm sont Anglia t cele mal urgl masan ala pcpoeuiui susie-i
Feanlu, sa nu peiveanuRe u euivaianm pacinu Unlucea Sonioiiaä. pentea murcie
lar Ameuta, cha. hie, -elrdinheie Cemitniuhul EurcutlV al
In aRe-enheno da raaee tnavlle(ine rrn- alatelui pcpolan ei Capilahel.
dc. caedidalonilen de ce-nd
faplul oR imperlulinili americani vor eS le Ssilin. (Aplaaee SI anale preltregtte). damnea In adunen. se ugliedea bacurla Ca avalli luetueaase i vraie pmlusgite enninlile cIa-ivraIe de cicuamaccipli) e-ara
accasi dia aulunil [Link] aundilli trimliem de ad un Inllaearat ealvt au cace mima paparal moocher din lasa a lent alen ca Preledinin de envare ai ada- cheoca u noaà cia â a campanirl e(ec(eo
Inrubitoare in eaiuiiia racaumice earn dut fealesa marelul popur socletic. Pariidulul soucheS sgrbuhem1he aehaerflarea Macel( nach, rllberaiceul ii cal nui bun peletenal rule. beam papoladaaeea lemelelal a
la Ilahidurea muliur liman industriale i Comunint al Unlunil Souleilce al Cernita- Ochembrie. data macraId la lahunia ama- poporolvi castra. lavuralul Sloihn. Calda BruIrai candidaiisraaavleeamacdp()e
eulosetolale Il sa nu mal acoe i la eca- tubi eau Central. (Aplaaza g orals). sich, asad Sub ucadacema genlala a ini nanhleaio(he de draguait 5h devulometil Caen e(eulocaic eeapeaiivees le eus din saealalie
iluavra ahucha da Rei acu in Tralaflea marcId Ii lflciccibiiui oteaR ei V. I. Lenin pl I. V. stalin. praictarha toiser moi erula helneirna. mândnle Ii In- emito le aie labren ergaaioa)iiier de par.
T Id a i cuincaaaaotiv(ta-
Morii Revululli Saulallate die Octombele I rasas fResnal poche! iaidaavna lanlachle ce-dama nostramoiaha In viciarle, na care lid si ale celatlaite or gaaiaa Iii loupaiS in
tea slugiIiror nial reMet capiiaiinhe, denehhnaad dnumui cii- pape evinechno moucher nr aliniasa io na'
I FOP,. a indalanier a BeuRrai agi(alae.
beranih tnteegil asuenini munulleace. Scena rein (rant ai pacil. democealiel li seehalie- O mare lcnee-nSiait e une in acras(S
Traiasca marea Uniese e Republluliae Aheseulai era dcanlnahä de an e-am tanda- nubi. ai carvi she aureole marcia Suelle, clapS bono preadhice a inialiiiriior inn
seal J000ice iouarulnarl ala imperialilii- fionaliantle lion innudrat co nheani calli. tnlahhaand Au (usi alere deacenreel le pmaldhui de cacdidali ni alecäieci, Acenhe initInirl luce
vr - leute pravucarile ca la I acenilca he (Ranihunli Morii Revaia(il Racialism dio enraie, ca ace-e-api pralangita, Pereldiai bue sí dacA i oconea eleeea ire-cinici a
d sp co gi ucigali
5 luI Tlta.11anhcuiei,
remasen Purtidul Comvniat al Unianil CohunbrM, Lenin Il Slahin. Cnhnliatvivh Centml al Parhidalal Cumanint eandidahilen, a vinSi ci acilciiälil lar. la
aucusid cadauaru i - fapiul ca vvletiea . Parildul lui Lenin i Sialin i Cuisuduoainril parhidalal Ci gueeraaiul al Uniuuli Snuhailce li Birual Pulule ei leiarirea legalurilee lur ca aleaRlorIl, la
ecvi:nil I 1u Tcäiavca momia Sialia, ganiul omanleli C enihalala I ntçul i Pantidalah Mutei Sepalarleorea neci)ee anahicari ale ne.
p rIa la R en a la- monclioure. niegoeul pacli in lome i (Ada- In ironie co hueacalul Oh. Gheunghha-Del tanin Ca beve tu
t un mpan
i i ocaeenu poule st lora. nar easenidla à Is plateare I nva(taneaaa
ahi foui linhanepinahi la inicaren io aula va gle-vial de demauralie papuland, lo alma
creea unen m asseva i mal laccI in dia.
ESa earacieelaiio a peciev deseompuna. mlnola In nie In aieetea marcial StalIn. Rä- Ovale-C 5iutriM pua-tin linanesi eta- coiarea peeblemelar de bIeres ebtiean.
pea pullilca-muraiR a capliallnoulul tubi euotr aciaaea(il l Slavä lui Stalls). Dupa re Sau fiend Imnai R.P,R. 5 Iniàmcleile mIre uendmda)i ci a(egSlani Ire.
le-nul Unienhi Saviehice, au luau lea la n neneicamesca i de neiinthi al a- bee sa euaielbae la Cimenterez si msi
manu pmsidiului acihe inearalil : 6h. i i rail I e-id
[Link], dr. Pelta Ge-aa. A. I. Lot
da puieeeiul a legalenilee loIre nassrle langi
ci5rle'ea aanenhiur murali din°iac Si sialui drnecnai-pepaloe. Is co) saca
Congresul National pentru Aprarea Päcii [Link](ce. n000ira dc a lupIa aub steagul u'iidviui. leale dumeniile uaaairauhicl nao
bond r:5
va avea bc la 5-7 Decembrie i
(i I lO idI r s f sg papolaniaRm lare
Feenlalul Dcntcera)iei Papa)aee laie-live-
pe candIda(I)
bue-riti (enlia Cauda papanula)'monullen
Coanunicat al Birouluj Comitetului Permanent ron LenitanhlnencÌl. Leiva Shelce, acud.
:
penit ucaaea pIel) pi aoeiaiisnala). TcI
pentru Apórareca Päcii din R.P.R. rcL,dc Traiauu
gI ale sa
A leal ,- Minne Cnnstas-
c,ri chu dcagenie dp (orI, laS eri ve daeea
(reebinie pacea nl yac nd asigute on elia
In anura 511Cl da 4 Nuembrie e. a. a acvt lou nub co d d Mih i al P.M.R.. pro. Ian de banasiate 1h f encire loe ni copulai
Sad oveanu .cmiedlniele Cumiietulul Permanani reviro Apararea Pieu diii R.P.. Sial el P100111- Ihre veheaa Io 30 None-brIe pedro rasa
Peemaneot i a Comblai de ce ganisae e a Cctcgmsuiul Carli. aaie- Ire lunacnnliaiea
pnniruApar:rePbcii. .
din Oahcmhnle.
Bimul a acalicut Celui aun se deefaoorR nellunea de Inicmp maree Can grnav lut
! g (ccl paharala npiauaaha. erala Opera OC eanstraclie pa mica posa penita proeza-tea si Inuhurirea pairie)-
peitivipeeilclpaeaapoporulut nuateu la [Link],Cahn;tui5rCn5
eurhihenul P. U. Branba. pmledlshaie Uni- letra atmaslena de pularniaentanlanm. In siujba lecicieil pale-ei gi papoeulai nan. enniru (Saliera ave) vieIl inbeipia(e gt
hciaeitlltcprnoCongmsulul Naliunol peotea ApUama Pacil toles 5-7 5O prapus opal itimi iaraaunt i telegeolna ciba, ierieuie popueula) nvnei)an i
Deuna udii Senhilanlier dio R.R.S. Rielonueg D E
Relue, eepmaaciunloi permanent ai fOlCS de emagia acalula cana, aBiuri de mamie e
ulul In R.P.R.. Siellau Manata Vacua M . Lenin. aule cundecalunal il orgonlualeral

Manifestul F.D.P. primit cu mare însufletire

lut. L M. acloaluva. pelu) na-titi Mas a Morii Revoie(li Seeiaihite din Colee-be-e,
uuiiaeald de nasal' die C.C. si 'Sindi . loearRlul 1051f Vinsarlusavici 5101m.
talai Maucilanilon lee-asirle- Mehalargice Adueanea a auluplal ea apiaune. avalli
$TIRI EXTERNE
dIn U.R.S.S.. A. D. Racharnunki brigadica 5h amia pulce-lite In cianuro lcvarsaeioh
diolr'on unihat din R.S.S. Meld aveanana a 510110. teelul heiegeanlei. dIll da iou. C. . In legatoeR ea ale-area de calle- mini- dtcaleler cecirtlee a te-mia Canlcdeeapg
BACAU (dala narespaedenial nusteu). trauga mglune. rentra e ce ils nenne da Coral Lancear, i. Nishnr, Seos 111e Autel Lancear. eteral marIni de 0051ml al SUA. a anni Uanerair a Meucli din Fema)o e ialegramg
Oaetenht murali din cratal Bactra au pri- mamIla esami pa cam o Iniaptuloso aa Dana, Pulp Calm. C. Banaechl, Pcna Du- le I neheene a (oat presnuint vn le-gol apa nunlhe tafle marlhlma deapnra re" In cate Ill eapeima sulidarilauca ca lu
sait ca u mute Incaflaline Musifesial Zen- tornii munch din lara trono l,aeunilu i mudo, Andrlsna Marhe, Elena Iced achneco pragran anlisilu. ea auncurnai eneheatral in lurul pasiesulel celnase. ambasoda dosO Impulniva scese-cS ilegalr
chialai Castrai ai Fiiiulai liemaarallei le portid. Suoconel enjua e, L a Spun U.R.S.S. la Washlnglen a odmnat dapanha' Alois La Le-ap. ITASSI.
j
Mae-i Nhcolae, iahasn Lvdaelc. Bainn pepalare rute de alat ..Nienioi Onlpav" di-
Papuiare. In cadrul grupelar nlsdlouln din aglialorul - nu ur ii
poolbiia tara all!- Ai toundra . N. Raunreano. rilahR dt De-lIti Oehpcv, ei Canulul Carni- nestulal de slat al SUA. u nula. in nola a inim B li iR Nuembu-le at va un I
!ctreprinderlio Il inslitullile cealulul Ba- lerci icutaraic Ii traIpse po varo il p1mm Se amIS Cl shabilima aceshel cane napea- Bariln u cuninelnla Inharnahmocala nlrC
na uauavu I loe In uliimele alla. adunati din punta mccli Unioni S onlelice Accu Au lust de (ola t A. I. Leerenbiec b - teiviul de RadIa, al 5511111cr seehetici Va-
cielS de rapi e colite-ara s blacadel auvais raauieoeea palnles a probleme1 u
.
todoca i Unioni Suvhrhhee Van 'h . leetlna M aohmoea , delo TeMevi da Opera
In cars Munifealul a fusi dioculal uapiiul npellin li aimlim pmiuilndenl. Brigada erahovadanul Il. P. Chlcar Wol i h pi Balai Bleue'' din Leniogred 1h lyon
h
onissu lei O eretue lushihalia in mad lit- I zceneoer panilelpu 300 de dalegall
Cu capitol. coaslra niuhanuvialS iocrauna ca muSei gudeguveunulSU.A.iei95Ohi prtsdnlánd apraapa laub ladle eunepens,
Wecevek, anbonedenal 5. 1°. PaIent Ra- Skablee. dein Teahneh Mam Aeodanie da
Iehriaa ..Muncltceol liber. Mooi)e. venue dio Unluoea Suviolmun. iutoset la ea- lo-rl Schmcla, ee-hasadenul R. Cehuahe'v e SlOt dIn U.R.S.S., Il ai auliphiler mnanh
etui PUP. a foci dirauiai Ii in cadrai hei- peelenla inaiuiaia a fliuhanuvllilioranul. Re Res Gici, ue-hasudonui R. P. D Ce Zecaide Pulii, dele Opena de Shah die cecace duendeS sagaces i guvenenanuma I s La S Nuembrle, mhaluienul
gaelloe de prodaclie. Agiv000ral Anghal alci. (apI care z fReut panil,il ca name- mene, D. li. Gnekuu, enbasadunal Il P Becunelih. Il Laotian Nhcaiau. dela Ceni' e anannauc he apre mee tanto raahululul eahnene si H.P. Bal aria a ree-ms I Crei 0$
Andml, respossabllal brigReli siehacovisia tn5 membri al beignoll sa realiaena ubio din Camez, dar papee-e pr cairo unan nul e-ei lagunlace la Solma u neO d R esca
Bulgunho, Lásnid Puhabi. misisleul S : lelul de RadIa.
.Ghevrgbe Gheurghlu-Del. a corbit man- 2 Ii Il noesne pr al. ajuogaad na luceace Ungara, Gcang (tone-ka, minlahru plenlpa. Peu gramu i 0e-1511f a (cnt caiduras epiaa- aule dt agie-alune, Issllluire averiase na- Impa irivav biBel feusmierel bai
heuer beigasli drapee mullaarile racina- 1i5 vuotai auaiui l9u4. neoaaneOan stiiae n inualcare u libre-5111 im auiuone luge-lune ia g Oa de ca.
enlier, lelvi ninlunil uhipinnotiec a R. D. dal de Och preaen(i. vavigahiel cuneralalt la nema dtsvhisa Il. neta ne ulteasa e- alle cazad esa mbrie, in
lui demeceal-pupular li despm peespeeti- Agliciorvi Anabel Andrei a vnehli te- Oree-aun, S. Roe-bara. inaacuinat ca afacen (Ageepeei(.
Vele de denveilam a (gril nouatre narasunluar 1.511cc ORI devpea greeiaiile cam mai rIs aceasha, a levaicam a dreplarliar vate s'sa predua Isles IO 5e i Cara
tuai de ianlnos iflialilata (n Maailcsl. auni Ii care Imbue ialaleeuie. - Paeiidui l.a,s.S. Ii aie allan SIMa. Gaveecol 5v' 20 Oclambnle a. e. lJnein e-icPuctme b l
- P101 in enei de fini pa Impel real- Il guveenu I neana a derahls pl cinoili cloua na reaauaasio ra legala finIi huirca noue dopa cc au abutai e-esa
aceslel sale Il f creean poesRian ganereul lai buigsr s'ao Indreplut m Irelluelac
mulal burghrcumunleeesc nu Sa realiaci aeeaie grOuinil cam sani leeeaivaee. ir.
dai cal la cal ivaanis ob regimal cual ru gaie de incuS lupia caontru penira can- Manifestärile cultural artistice din Capitali
. SUA. de lacte consculniele a eceloinna amanee duvede5e sine-tuna
lie-Ill Celaba
envia0
de damurealie pepalarà - a spas agila- alcalina unaivle li nui a spas agliaiceol.
e- pee)di glu si anraii I ire
toral. Indantel anuoaieaeniaan 15cl de Agilaivrii ociad dao n m ara aheche In e Innieuce loi de a IS- sanlvrns Rei a Leordcnl Bnagadira, Chialna, Chulla, MO' li e-d J i nra 11TAS)
Rpvleiva R. p0
popalarluaril Manhiesiulal Conuihiulal Con- Mar11 Revalalli Scalalmshe din Ochembeie, geleelu Il Radeel, . Ceo dt n 1Ra planeO ondluora o C.0 Balgeela, TASSI.
dauR 0cl mai polemIca deaRl sub mgimul 01 Cemeamelalal a eaanlnat grube-na ce' s Palelyll daMIer penile-h
barghecc-mealecrae. MarcIda co oncrac Ill heal al FOP. in randuehle celalaauiue dIn atm 7 Necmbrie u unauto lun In I I ' i u dt picole pragrse-cla arilnilel gaulnalarleá la irga haraca olegerea lai cane ale alce
crIbe nace ou auul lev I
ale noulalbamolul. rubriche II uslcele aun cocherais ineecinaieuelnei. Ceplhala, in plama, nSll de mauleo im uamifi vue 1h preorchahe in Saille Opern dt Shah,
N. A. Mihoilee in ecemianlaloi C.C. el GA. - dole pele-Ile e- one-brIe la
Se molla lia inimg co crissa I larli ce um. I nacdeu i oecnalui FliP. dis eiradu huihors la munlienhlei [Link], T naheola i da Raleada iSavey). Ahecealal P C.U.S., rllbenlndu'l e-ls luta-lIa de prim uumaenlplui elachorulo dl (21.255 ele'
plu Inimlie da macache. laiR - a altos n Aurei Marnas, agliateurea Muela Mlhaio- Auliel de e-anilenlaeh vai' coca leu n R.P.R.. Tcahral!hi UlalcIli, in 55111e lehre' nrurce-r al C.C. ai Comaemalclvh. Ca prInt inC eleoonmi e-cornea
I 1 46.361
pen.
aanhisuaie agiiauaeal - tnaagl ucica n u heaver bit eahalenilar denpn manIa pcdiue-arlia din PIalo Republiell, Panau( prindeellar 21 Daucnbnit'', ,,F. R. B.", sa-mIar ai C.C. al Cemnumalolul a (ml biloan - adephi pue-le-ai nrpa.
dr callee- 1m edihnS 1. V Shelhn", Pua-vi Vale an"... Gniviia Rei it'',,, Relenhaw Bic- am ge ai
care mancim noi antaol. vaina moderai. dmpiuri Il ilboniahi de care ra bucara ca- n Moi . Fiala 28 Mae-it'', Piala LIbri-. euh' aira A.N.$r\aP1Co-S
1h lo eamlnrie cuilunile.
esa a aoisstraclie 1aug. a regimulul de- Reali manch dio (am soasira. Tell Cci
ladi, Aeseele Libarlaili, Pia(a Ganll de prageamele anliathea. cace chipnind to- Suprem ai laeIidn
R.S.F.S.R. a alibreai pe B. N. Cam uusav ei ca malean e-le-al io pue-me-ui dcmonil
rarerat-popalarm suent din rngnea ace- ceIl iuhaac pail-la. loti cri ce cor pace. Need, Paeeul UnieRa Ruile, nani, maaica ainlusicA. catela Ii daenitadg. ils poilu1 ute pneedleia ai Ceeniliulal da censen, au ublin r 2a Me-lelia finir sie.
atta ace patea dz aesamtnalr exemple da tali cal en y oeaäaa igure un nlhior (ni- Monileslarl ce-1511cc ce ver des(äluna de. dansa nl elaslue il papulem, scecele , ceci- MInIe-el al R.S.F.S.R. 5 a samlI Pe A. M. cele e-35 lraa din 47R.79a unioni, DIs
e-nl, ear Il susilnule dc artinhi de leunha ai
aal aanelraalll. Este daulans za se gan- 5h05 Il (cr1011 er 5 acpiiler lee. - a Spas menee- pe padiamunil au foat ridi. l de Inre-aihani 0e-1511cc de
Puioa000 In pie-loI da pernee-lele al Cee. vaSe-le-agI
rn' RopneaeRuSn.
rile- 0h e-ce-rami
I Io ccmuaeie BReeata, Otapeel, HeeRs- leaiteler. ra
-
dim- la hidenunttala ..V. I. [Link] dna agitatuarna - ea voten la 3d Nacrabnie sillalul de Muni lei ai R.S,F.S.R. TASSI. (mal pasa in au au.
assalanl aie siedlcateint dia Caphiale.
rPl' °f 1ue cet
s precie-Ial Conahilulul Cnnleai al sis. al psrhudaiu
BIna, nane ca eScala la ulala ceag la- penSa aaadidalhl F.D.P.
JeeDACTIA 5 AnaesnIptesapIA h
IrSO. Pipaca. Valuelani. ¡llana. Papeph

larame [Link].r. pg. yea, n Il venga anrarai Cnrnbinaial pale-e-an. .cajs sanaran.
(Aaerpneal
.-.-------.------------.-----------
[Link] ! lee-lele-aL. iaa.r i o S, aulanlica Pecunia manaiiutl. oasi ei Inicie mugi ici 4.
TASI,).

[Link]